I STORICUL COMUNEI BICAZU ARDELEAN

Comuna Bicazu Ardelean este asezata in partea de nord-est a tarii, la sud-est de Masivul Ceahlau, pe valea raului Bicaz, afluent important al raului Bistritei. In cadru judetului Neamt, comuna este situata in partea de sud-vest pe drumul national 12 C, dinspre orasul Bicaz si se indreapta spre Lacul Rosu Gheorgheni. Bicazu Ardelean are o istorie cu radacini ce patrund adanc pana in mileniile apropiate de piatra. Majoritatea triburilor neolitice s-au aglomerat in regiunile de ses ale judetului Neamt si numai grupuri izolate au patruns temporar pana in Bicaz si pe Valea Bicazului. Pe valea Bicazului, asezari compacte au aparut in secolul al XVII-lea, locuitorii acestor asezari proveneau din iobagi fugiti atat din Moldova cat si din Transilvania. In mod cert numarul de locuitori din aceste asezari a crescut dupa infrangerea rascoalei taranilor condusi de Horia, Closca si Crisan din 1784 si dupa desfiintarea iobagiei din Transilvania de catre imparatul Iosif al II-lea. Cunoastem ca valea Bicazului este amintita in unele acte de dehie domneasca pentru manastirile moldovei , din jur,Bistrita sau Pangarati, primele referiri existand in privilegiul domnesc al lui Alexandru cei Bun din 1412, urmand si altele, din care, in ordine, amintim: privilegiul lui Aron Voda din 28 iulie 1593, al lui Vasile Lupu din 17 august 1642 si al lui Nicolae Mavrocordat din 24 iulie 1712. Aflata intr-o zona tranzitorie intre Moldova si Transilvania, aceasta zona a fost mult disputata de cele 2 provincii. Dupa Dictatul de la Viena din 1940, granita cu Ungaria strabatea comuna. Multe din documentele vremii ce ne vizeaza, ca si cele de mai sus, se afla in depozitele arhivelor din Sibiu, figurand printre altele si datele privind conflictul dintre Moldova si Transilvania pentru Muntele Suhard, cu care ocazie sunt pomenite puncte distincte, nominalizate din aceasta regiune. O informare mai completa gasim in Milcovia, lucrare a istoricului Benche Iosif. Acesta argumenteaza ca pe valea Bicazului existau asezari compacte inca dinainte de secolul al XIII-lea,ori existenta acestora demonstreaza locuirea acestor plaiuri din cele mai vechi timpuri, atractia fiind fanetele si pasunile naturale. Semantismul de la Blaj, editat cu prilejul jubiliar al bicentenarului evenimentelor de la 1700 stabileste ca la Unirea Bisericeasca de atunci Bicazu era o parohie cu numerosi enoriasi ortodocsi. Iata inca o dovada in plus ca au trecut multe secole de cand aceste imbietoare locuri si-au gasit admiratori. De la Marea Unire din 1918 si pana in 1933, localitatea Bicaz Chei facea parte din Bicazu Ardelean. In 1933 s-a desprins de comuna Bicazu Ardelean, formand o comuna separata, Bicaz Chei, care avea in componenta si localitatea Damuc. Damucul se desprinde si formeaza comuna separata, in 1937. Dezvoltarea acestei asezari s-a datorat cauzelor naturale, dar si celor de ordin socio-economice, facand ca zona sa aiba parte de o istorie atat de diversificata si de inflorita.