Religie i politic o introducere Toate democratiile liberale sunt bazate pe secularitatea guvernmntului i libertatea practicilor religioase, intr-un cuvant,

, separarea totala ntre biseric i statul de drept. Cu toate acestea, amprenta religioasa este prezenta si de multe ori dominanta in politica unor tari democrat-liberale, in majoritatea democratii occidentale consacrate de multe decenii. Fraza separarea ntre biseric i stat ( building a wall of separation between Church & State) este n general considerat a proveni de la scrisoarea lui Thomas Jefferson din 1802 catre baptitii din Danbury, n care s-a referit la Primul Amendament al Constituiei Statelor Unite ca baza in creatia peretelui de separare ntre biseric i stat. Fraza a fost apoi citat si este citat pana in zilele noastre de Tribunalul Suprem al Statelor Unite ale Americii. Influenta religiei in treburile statului de drept poate fi formala de obicei in statele pseudo-seculare (India, Israel), in care exista partide religioase puternice care de obicei sunt partide mici dar fara care nu se pot crea coalitii de guvernare. Alternativa este bineinteles influenta subtila (neformala), democratii in care candidatii partidelor diferite apeleaza la sprijinul bisericii majoritare pentru a accede la guvernare cred ca exemplul Statelor Unite este edificator. Religia face parte dintr-o doctrina politica care a fost in forta dupa cel de al II-lea Razboi Mondial prin consolidarea Cretin-democraiei in fostele state ale Axei, Germania si Italia. Desi Cretin-democraia isi are radacini mult mai vechi in gandirea politica Europeana, eu o consider totusi o sincrezie moderna, generata de necesitatile aliantei anglo-americane de a democratiza fostele dictaturi prin creerea unei contra-ponderi a totalitarismului fascist. Fara indoiala, metoda a fost eficienta in primul rand pentru ca fost sustinuta puternic economic si politic de administratiile de ocupatie. Cretin-democraia este considerat n multe ri europene drept o form de neoconservatorism si se intersecteaz cu conservatorismul n puncte fundamentale ale ideologiei, precum respectul fa de valorile tradiionale, credina i familia. n Europa, adversarii lor au fost n mod tradiional socialitii, fiind moderat conservatori. In mediul politic din America Latin ele tind s incline spre stnga. Cretindemocraia nu se incadreaza exact n categoriile obinuite de gndire politic, ci mai degrab include elemente comune mai multor altor ideologii politice. Cretin-democraia are n comun cu conservatorismul valorile morale tradiionale (cstorie, avort, etc), opoziia fa de

secularizare, pune accentul pe lege i ordine, precum si respingerea clara si accentuat a comunismului. n contrast cu conservatorismul, sustine schimbarile majore n structura societii i nu neaprat este susinatoarea status quo-ului social. Cretin-democraia are n comun cu liberalismul sustinerea iniiativei individuale si a capitalului privat, stimulat prin taxare minimala. n contrast cu liberalismul, Cretindemocraia respinge secularismul i accentueaza faptul c individul este parte a unei comuniti i are ndatoriri fa de ea. Din punct de vedere istoric, crestinismul politic este de sorginte catolica clara. Caracterul universal al bisericii catolice a promovat creerea unor curente cretin-democratice bazate pe realitati nationale. Democratia crestina a devenit o miscare promitatoare imediat ce s-a dotat cu un aparat teoretic care sa livreze un mod de a reflecta si deci de a gasi solutii la diversitatea dificultatilor prezentului. Doua documente merita amintite: Aeterni patris din 1879 si Rerum novarum din 1891. Despre primul s-a spus ca a scos din uitare doctrina tomitana (Toma de Aquino[*]), responsabila pentru viziunea supla dintre Stat si Biserica. Despre al doilea, considerat si Magna Charta a crestindemocratiei, trebuie spus ca articuleaza o viziune echilibrata intre individualismul liberal si colectivismul socialist. Efectele acestei enciclice sunt atat in plan social, cat si in cel politic. In planul social, Rerum novarum incununeaza un efort constant al mirenilor de constientizare a Papilor fata de importanta muncitorilor ca fenomen social. De asemenea, pentru prima data gandirea sociala pontificala binecuvanteaza prezenta justitiei ca mod de a trata problemele sociale. In plan politic, Rerum novarum sustine formarea organizatiilor sindicale catolice care, fapt inedit, in multe state (Germania, Olanda, SUA) atrag nu doar catolicii, dar si protestantii. Daca in prima faza, Leon a manifestat neincredere fata de posibilitatea de a organiza greve de protest, in ultima instanta el le va accepta in mare parte, sub inspiratia practicii americane a organizatiei Cavalerii muncii. Astfel, crestin-democratia se imbogateste doctrinar si practic prin favorizarea organizatiilor sindicale catolice, a unei pletore de ganditori (laici sau clerici) si a unor cercuri de studii catolice (Seminarele sociale din Franta, active si astazi). Din nefericire, cretin-democraia romaneasca, care se prefigura dupa 1989, a esuat tragic si fara mari sperante intr-un viitor cert pana in zilele noastre. n 1990, Corneliu Coposu a nfiinat Partidul Naional rnesc Cretin Democrat, ca succesor al Partidul Naional rnesc interbelic. Schimbarea de titulatur a fcut posibil integrarea n Internaionala Cretin Democrat, nsa a implicat i schimbarea

radical a programului partidului. Din nefericire, infiltrat si sabotat din interiorul sau/ si din afara lui, partidul, dupa alegerile din 2000, nu a mai reuit s obin numrul de voturi necesare trecerii pragului electoral. Esecul formarii, coagularii si creerii unui electorat stabil pentru acest partid are multi parinti. Voi incerca intr-un articol viitor (dupa Anul Nou) sa analizez niste realitati interne si externe care au contribuit la acest esec. Noua incercare a lui Baconschi de a coagula o grupare doctrinara cretin democrat in PD-L are extrem de putine sanse in Romania de astazi, desi cred ca poate fi o sansa pentru un nou inceput. Personal sustin ideea si sper ca va fi o incercare care se va materializa politic.