Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

În România. În exterior. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. datorită unei dependenţe stricte de UE. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. mai ales înainte şi după alegerile generale. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. S-a ajuns intr-un impas. însă.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii. Oprescu La sfârşitul anului 2012. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. În mod normal. într-un joc care nu are o sumă nulă. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente. UE se află intr-un moment crucial. În România. Situaţia reflectă. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. imobilismul se accentuează. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. Este adevărat că.

Totodată. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice.profesie. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri. mai ales opinia publică. a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale. control şi evaluare. În acelaşi timp. Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. salarizare corespunzătoare. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. 5 . a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. societatea civilă. ar trebui clarificat prin lege. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”.

în cadrul 6 . în două tranşe. rafinăria şi Oil Terminal.400 lei.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern. În plus. În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1. nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. pe 2 octombrie. au cerut plata avansului pe luna august. Oprescu. „pentru a preveni noi probleme sociale”. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. A doua zi. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim. să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. după sistemul Renault sau CEZ. din fondurile Ministerului Muncii. Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele. Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie.

Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste.căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl. întrucât Dan Diaconescu. „la care să vină oricine” primul ministru. noul director al Oltchim. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. Mihai Bălan. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului. să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”. Conform noului management Oltchim. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante. păstrarea locurilor de muncă. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim. nu pe stoc. Victor Ponta. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie. după ce 7 . iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. În plus. În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor.

bunurile mobile şi imobile aflate în posesie.va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. care-şi propune plata salariilor restante. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile. au renunţat pe 5 octombrie la proteste. să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. în paralel se încearcă continuarea creditării . Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. AVAS. În urma negocierilor.în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii. în mod treptat. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. 8 .în condiţiile strategiei de restructurare . iar în noiembrie vor fi repornite. pentru salarii şi repornirea combinatului. liderul lor. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. anumite secţii. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). va găsi soluţii pentru plata salariilor restante. din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic. nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. Conform primului ministru. Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor. dl. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. aparţinând Oltchim.

Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). al cărui lider dl. liderul sindicatului. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” . în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă. D-na Maria Bikfalvi. Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. Gheorghiţă Pârlog.000 de lei). Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii. Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox.140. care a fost de acord cu revendicările lor. Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă.nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei. Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. nesubvenţionată de la bugetul de stat. din cauza datoriilor. dl. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică. deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei). în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii. cerând demisia conducerii CET.sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. 9 .

urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. într-o scrisoare. Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. Ioan Pascu. Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . în cele mai mari oraşe ale ţării. timp de câteva zile. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. ale Cartel Alfa. dar şi a consultărilor cu sindicatele. Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR. urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. În urma protestelor. care are statut de observator. Sindicatele afiliate 10 . au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. angajaţii îşi vor primi salariile. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii. liderul sindical.De asemenea. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”.SPUS TV. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl.

Preşedintele „Cartel Alfa”. dl. abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. Bogdan Hossu. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. Preşedintele BNS. iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. dr. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS. Dumitru Costin. La rândul său. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. o echipă de experţi coordonată de prof. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume. începând cu 1 ianuarie 2013. care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. oprirea privatizării companiilor strategice. crearea de locuri de muncă. De asemenea. Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%. raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”. în perioada 2-4 octombrie. care a fost modificat „în mod brutal”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional. majorarea salariului minim la 850 de lei.

deoarece. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. fiind stabilite. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. Astfel. 61 lit. modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară. modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. după caz. de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”.obiectiv de performanţă. D). pe categorii de salariaţi. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 . în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese. în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. „în România. noi criterii de selectare a personalului.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. schimbări ale jurisdicţiei muncii. se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară.

Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă .4% de la 1 decembrie 2012. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse. după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru .eliminate în 2010 de vechiul guvern. ei consumă şi alte servicii şi produse. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism. care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale . ca iniţiativă civică. pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. BNS are nevoie de strângerea a 100. regiile autonome. societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă.au intrat în vigoare în 1 mai 2011.000 de semnături în şase luni de zile. merg la restaurante. Ordonanţa prevede 13 . Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. Astfel. transport. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament. în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. la 8 martie 2011.care au majorat perioada de preaviz. Prevederile actualului Codul al munci . Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. secretar de stat în MDRT.care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012.

01%.04 % în luna august.214 mai mulţi decât în luna precedentă.22%. inclusiv servicii informatice (3. a fost de 5.544. la 1. erau în grupa de vârstă 41-50 de ani. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei). cu 0. la nivel naţional. Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie. iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării. Cei mai puţini şomeri. urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani. şi cu 2. 78%.3% pentru cele reduse cu 15%.471. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4. comparativ cu luna precedentă.22 %). în septembrie 2012.4% (22 lei) faţă de luna anterioară. 55% la 4. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. cu 2. 31. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012.534 lei net. rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5. Luna trecută. în număr de 96. Dolj (8.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape.742.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe.12% mai mare decât în august. erau în grupa de vârstă 25-30 de ani.95%). Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1. Tot în septembrie. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. respectiv 110. la valoarea de 5. potrivit sursei citate. cei mai mulţi şomeri.753 lei). Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. sunt înregistraţi 442. încasărilor mai mici (funcţie de contracte). Vaslui 14 . de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. În România.196 de şomeri.

41%). Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. Arad. Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene .199 persoane.393 au fost indemnizaţi şi 293. iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră . Vaslui.17 octombrie au fost disponibile peste 11. Iaşi.95%). Olt (7.056 de locuri de muncă.604 neindemnizaţi. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică. La nivel naţional.985 persoane faţă de august.382 locuri de muncă. nici ca persoane care se instruiesc”. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 .13%).85%). În perioada 11 . iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20. cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0.50%). precizează ANOFM. prioritare vor fi ministerele Muncii. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj.(8. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay. pentru studii medii. 7.5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi. de aproximativ 25%.54%).07%). Mehedinţi (cu 0. 128. faţă de aproximativ 22. Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie.82%).5% în restul UE. Galaţi (7. Alba. Dolj. Buzău (7. Mehedinţi (8.400 de locuri de muncă la nivel naţional. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1. astfel că „la nivel european. profesionale şi lucrători necalificaţi 10. Covasna (7.s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”.26%) şi Bacău (cu 0. Sibiu şi Satu Mare. Timiş.30%) şi Gorj (7. Educaţiei şi Sănătăţii. Călăraşi.

Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor. în caz contrar.către scopurile Fondului Social european. Ministrul britanic de Interne. ingineri şi patiseri. 16 . dulgheri. transportator de mobilă la mutarea locuinţei. în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă. La rândul său. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures. deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” .ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -. Cu toate acestea.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . 80. tâmplari. pentru care pot aplica şi cetăţenii români. pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”. „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. Theresa May. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria. în Marea Britanie lucrează în mod legal. BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor .astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. din Ungaria. MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. cu acte. are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE. ar trebui revizuită. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe. Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti. Un alt angajator. tinichigiu auto. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare .The Sunday Times. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză.000 de români. situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit.

eurodeputatul PSD. hotelier (bucătar. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic. majoritatea romi. fără respectarea unor drepturi. cum ar fi plata orelor suplimentare.întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Corina Creţu. bancar şi financiar. ospătar etc. agricultură. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. comerţ şi întreţinere. mecanic etc. Peste 20 de persoane au fost obligate. eliberată de către prefectură. „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. in industria cărnii. majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie.). În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. În afară de exercitarea unei meserii autorizate. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. ar trebui 17 . nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial . Conform d-nei Creţu. În Marea Britanie. care lucrează în Bruxelles. desenator etc. pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii. ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. pescuit. prezenţi în Franţa. în regiunea Zealand – Danemarca. astfel. reparator de acoperişuri. industrie (sudor. inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor.). să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile.). remunerarea şi celelalte condiţii de muncă).

Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. iar angajaţii au primit salariile restante. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. Totodată. Guvernul a decis. Paralel cu aceasta. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu. deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe. Totodată. iar dacă acestea sunt favorabile. Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. la finele lunii. 18 . ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă.353 angajaţi. Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie. în luna decembrie.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia.

Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. Corneliu Cernev. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. au fost strânse 1.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program. Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. 19 . alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. lipsa de eficienţă a AM POSDRU. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară. Mihai Diculoiu. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului. la sediul societăţii. fiind desemnată o conducere interimară. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului. Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată. cauzate de lipsa de transparenţă. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”.

Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. de la bugetul de stat. respectiv controlorii de tren. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane. liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov. dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 . precizând că poliţiştii vor primi doar 8. consideră că este vorba despre un abuz.pornind de la regionala CFR Braşov . se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”.după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . .faţă de decizia ministrului Culturii. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie.extinsă apoi la toate regionalele CFR. de a schimba conducerea RADEF.Ministrul Afacerilor Europene.66% din dreptul pentru echipament pe 2012. fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei. de data aceasta în faţa clădirii Guvernului. Leonard Orban. Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă . dl. De asemenea. între care şi directori. „iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale. Puiu Haşotti. Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. către beneficiarii POSDRU. însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. Domnul Alexandru Lorincz. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale.

personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”. pe fundalul campaniei electorale. nu s-a ţinut de cuvânt. personal tehnic etc. „în timpul lor liber legal”. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii . plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii. printr-un ordin de ministru. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). SNPPC va declanşa acţiuni de protest. în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. În replică. SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50. decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a.000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI. chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul. normă echipament etc.5 milioane lei. în toată ţara. în condiţiile în care în prezent.an. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului. începând cu data de 19 noiembrie 2012. 21 .). „În caz contrar. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie. respectiv 152. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. deşi „până acum. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”. şi plata utilităţilor.). La proteste vor participa: poliţişti. achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. informaticieni.

aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. pe reducerea veniturilor. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. Conform d-lui Hossu. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”. implicit. precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei. prin Ordonanţă de Urgenţă.3 milioane înregistraţi oficial . un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat. pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale.Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie. ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . modificarea imediată. la cel puţin 850 lei. iar în paralel a fost 22 . România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană.dintre cei 4. făcându-l dependent de ajutorul social al statului. a prevederilor Legii Dialogului Social. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă.se află sub pragul sărăciei.

iar în perioada 25-31 23 . şi nu unu la şapte. în limita prevederilor bugetare aprobate.800 de posturi din sistemul sanitar. Raed Arafat. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr.638 de studii superioare. Ordonanţa vizează şi spitalele. 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă.605 în iulie.30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. Conform ANOFM. valoarea ei fiind de 250 de lei.700 de locuri de muncă. nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. dl. Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni. respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. a precizat că odată cu deblocarea posturilor. în perioada 1 iunie . Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită.595 în iunie. astfel că au fost deblocate aproximativ 3.127 în august şi 10. Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii.modificată legislaţia din domeniul muncii.105 absolvenţi. În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10. angajările se fac unu la unu. se angajează alta. dintre care 12. astfel: 1. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor. Noul ministru al sănătăţii. de asemenea. 20. majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei. adică pleacă o persoană.778 în septembrie. 32.

Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş. inspector sau referent resurse umane. cu număr mare de participanţi. Timiş şi Sibiu. Dolj (140). Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice. ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3. comunicare în limba engleză. în luna noiembrie. sunt: lucrător în comerţ. numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării. operator introducere. şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. care produce unităţi electronice de comandă. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori. validare şi prelucrare date. La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. sisteme de securitate. contabil. cât şi în cel administrativ. Dâmboviţa (126). ospătar. chelner.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. Braşov (196).600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. iar în Timişoara se află un centru de comunicare. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. Dolj. sunt: Iaşi (225 de persoane). Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. sisteme de încălzire. siguranţă şi comunicaţii.a. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . Călăraşi. organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. În Bucureşti. Bucureşti (168). bucătar.octombrie au fost disponibile peste 10. Iaşi. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20.000 de angajaţi. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM.

Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75. circa 748. iar în septembrie 2011. Pe sexe.3% în cel al femeilor). De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”. în septembrie erau şomeri 7. Iaşi şi Sălaj. Cehia. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 .000 de şomeri.3% în cazul bărbaţilor şi 5. Cipru şi Germania. şi a scăzut cu 0. Malta. numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 .400 de persoane la începutul acestui an. Luxemburg.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011. Astfel. Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie.6% dintre femei. Germania. comparativ cu luna anterioară.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie.000 de persoane. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie.1%. Belgia.auto. Olanda şi Austria. Irlanda. la 7.000 de persoane nu aveau de lucru. Franţa. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor. În luna august în România erau 692. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa. rata şomajului a fost estimată la 5. Grecia. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani.8% pentru luna septembrie 2012 (6.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012.6% dintre bărbaţi şi 6. Pentru persoanele adulte (25-74 ani). iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1.

şeful ANITP. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. Ministrul britanic de Interne. Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane. a restricţiilor care îi vizează. potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. odată cu apropierea anulării. în 2014.Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE). trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. Familiei şi Protecţiei Sociale. ANITP. la sfârşitul acestui an. în contextul în care tot mai mulţi patroni. vânzare de ziare sau curăţenie . Romulus Nicolae Ungureanu.Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii. din cauza stării economice fragile din Europa. Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. Theresa May. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse .construcţiile. din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor. Ioan Nicolae Căbulea. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 . persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural. hotelier. când au fost identificate 488 de victime. apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi . Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. Auraş Marinescu. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. În realitate. în încercarea lor de a reduce costurile.

000 pe an . scrie ziarul. alimente.5 miliarde de euro. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE. declarându-se muncitori „independenţi”.000 care trăiau deja în această ţară. în urma anulării restricţiilor. Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. subliniază publicaţia. Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004. adaugă Sunday Mail. De asemenea.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie.000 de persoane munceau în 2011 în ţară . 600. la aderarea celor două ţări la UE. prin intermediul organizaţiilor partenere.000 de persoane. dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. îmbrăcăminte. citat de ziar. Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. un profesor de economie de la Cambridge University.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară.Robert Rowthorn. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40.Uniune. însă. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 . alăturându-se altor peste 130. Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20. „La nivel european. iar numărul anual al imigranţilor este de 40. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”. lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50. (Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică. mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie.

7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită.1 milioane de persoane „homeless”. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie.7 milioane de copii nu au acces la haine noi. UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie. în UE există 25. 5. iar 4. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere. De asemenea. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. Cele 2. peşte sau echivalentul vegetarian.defavorizate şi sărace. De exemplu. aproximativ 8. Potrivit estimărilor CE. în funcţie de realităţile locale din statele membre. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială.4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Dintre aceştia. în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. Jose Manuel Barroso. Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP).7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” .5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. În 2010.preşedintele CE. Studiu Erste Group 28 . pe fondul impactului recesiunii economice. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe.000 tone de alimente pe an.

Polonia. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. sârbii şi turcii. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. slovacii. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). Germania. Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent.Românii economisesc 9% din venitul lunar. Muntenegru. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. În prezent. Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. urmaţi de români. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. Serbia. slovaci. Cu excepţia Austriei. respectiv Croaţia. Barometrul Erste Group privind economisirea. Cel mai mult economisesc polonezii. croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. având în vedere diferenţele mari între salarii. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi. mai mult de jumătate dintre cehi. astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. cehii şi germanii. opt din zece sârbi. Republica Cehă. care pun deoparte lunar 16% din venit. la fel de mult ca austriecii. sârbii. Ungaria. care strâng 13% în fiecare lună. Spre deosebire de români. cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. 29 . „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. polonezi (90 euro). sârbi şi unguri. Turcia. unde au fost intervievate circa 900 de persoane. Slovacia. România. Ucraina şi Austria. slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). realizat de IMAS International pentru Erste Group. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună. Românii economisesc 39 de euro pe lună. ucrainenii. cea mai scăzută sumă din ţările analizate. Ungurii. urmaţi de austrieci (164 euro).

români. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse. slovaci. se precizează în barometru. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. iar două treimi dintre cehi. fie la împrumuturi de la membrii familiei. austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale. inclusiv din România. au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. unguri. Cu toate acestea. pentru pensie. croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. Astfel.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte. Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. prin urmare. că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. la polul opus situându-se românii (41%). creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). La nivel global. în contrast cu trendul din celelalte state. Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului. Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe.

Cu toate acestea. Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii.600. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. pentru a treia zi consecutiv. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. în faţa pavilionului administrativ. ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august. dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. Potrivit liderului interimar de sindicat. Totuşi. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. Corneliu Cernev. pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele. precum şi bonurile de masă aferente. 31 . Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate.

până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 .preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen. în anul 2011. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru. din cele 12 zile de sărbătoare legală. cu probe mai uşoare. Simion Hăncescu. pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi.Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. practic. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie. pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . vor putea da ulterior şi examenul normal”. Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. Cernev. prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. dl. dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl. mai ales că cei care vor dori.

1 ianuarie şi prima zi de Paşti”. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”. prima zi de Crăciun. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie. 33 . ONG-uri. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei.139 din Codul muncii. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. privind sărbătorile legale. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara.angajatori din comerţ. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. în domeniu concurenţa este acerbă”. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. În acest context. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012. respectiv prima zi de Paşte. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. iar dintre acestea 80% au copii. împreună cu Guvernul României. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. Petru Dandea. motivând că.

care exced restricţiile legale actuale. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. respectiv societatea şi sindicatele. În aceste condiţii. evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”. prezentul act normativ .de la apariţia Legii 62/2011.Legea 62/2011 privind dialogul social. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi. educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă. 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali. Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. şi alte sporuri salariale. astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile. abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise. de exemplu.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă. însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex.

iar aproximativ 50.9. după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”. Braşov (210) şi Covasna (200). refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Călăraşi (446). Hunedoara (285). Sibiu. De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente. Timiş (351).400 de locuri de muncă. Ilfov. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă. restul .au fost disponibile la nivel naţional 8. profesionale şi lucrători necalificaţi. Iaşi (632). Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă. Ilfov (372). Iaşi (729).Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6. Vâlcea (244).000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului. Sibiu (247). iar pentru studii medii. Ilfov (376). Dolj (254). cota principală rămânând însă 16%. Dolj. Hunedoara şi Braşov.de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. 15-21 noiembrie . Călăraşi (479). pentru studii medii.831. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi.440).499). din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. 8-14 noiembrie .047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1. Călăraşi. profesionale şi lucrători necalificaţi. Timiş (346) şi Hunedoara (294).7.570 de locuri de muncă. în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici. între 8% şi 12%. Cele mai multe locuri de muncă . blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social.770. Programul de guvernare pe care îl va propune USL. Timiş. 5.

El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. Totuşi. majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale. Presa britanică – publicaţia The Sun . iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare. românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 . Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research. Conform legislaţiei Uniunii Europene.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare). De asemenea. guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”. prezentat la Bucharest Forum 2012. pe care le vor adresa următorului guvern.Mohammad Murad. dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru. preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. conform declaraţiilor d-nei May. „în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013. organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. d-na Theresa May. Totodată.închid . Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne.

faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. 68. Restul de 34.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente. majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea. Investiţii 37 . Astfel. românii continuă să fie pesimişti.4% văd o îmbunătăţire. din întreaga Uniune Europeană. Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. doar o mică parte din populaţie (13. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. astfel că doar 15. mai puţin de unul dintre zece români 8.1%. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni.2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. 40. 11. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6. Astfel.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă. Conform studiului.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi. Când se gândesc la viitor.9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile.

5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini. pe un eşantion de 1. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie.Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni. cu vârsta de peste 18 ani. 69. Totodată. Altfel.200 persoane. femei şi bărbaţi. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. 38 . doar 12.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case. iar 71.1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case.

însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. A.STUDII – CERCETĂRI STAT. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care. ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . 1. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. Stat şi guvernare Statul. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională. în acelaşi timp. GUVERNARE. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii. deoarece din punct de vedere organizaţional. asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice. conform experţilor în politologie. POLITICI PUBLICE Dr. iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice.

13. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi.. p. Bucureşti. din acest punct de vedere. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. 179. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. p. Brendan O'LEARY. 40 . statul are suveranitate şi asupra acestora. statul. Chişinău. nu există centralizare absolută în statul modern. care creează sfere publice şi sfere private. ca entitate.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. miniştrii etc. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. favorizează curajul. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. 1997. inclusiv preşedintele. 2002. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni. Editura Epigraf. dar acestea nu sunt prezente în toate statele. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. Extinzând această definiţie. Politica democraţiei liberale. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU. instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. Patrick DUNLEAVY. prim-ministrul. din punct de vedere al autorităţii. statul are monopolul asupra forţei. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. Teoriile statului. statul este o putere supremă şi suverană. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie.

Totuşi. ca potenţial risc. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. cit. op. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. De asemenea. buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. indiferent de tipul de guvernare existent. pp. 41 . ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. organizaţii internaţionale. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. Comisia Europeană sau Banca Mondială. ci şi la cel extern. ca deziderat al lumii moderne. Mai mult. se nasc discuţii despre calitatea acesteia. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. 200-203. 1997. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. sau buna guvernare. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. În continuare. precum ONU.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. Astfel.

ca set de reguli ale conducerii sectorului public. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. De-a lungul liniei verticale. 1992. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. iar ca activitate. teoretică a conţinutului guvernării. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. Ei consideră că aceasta. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane. cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. J. HOLSTI. în plan naţional. modelează cadrul în care acţionează 4 K. dificil de surprins. Ca proces. cât şi ca activitate. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. de cea ce reflectă caracterul său practic. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4. De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. De exemplu. şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. MARCH. 42 .Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. De asemenea. nu activitate sau proces. dar identificabil prin rezultatele sale. guvernarea este privită atât ca proces.

strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. la regulile. 6 7 European Commission. guvernarea este acel sistem de valori. Communication on Governance and Development. Astfel. Comisia Europeană. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii. 2004. 2003. într-o ţară. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice. este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii.org/wbi/governance. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. 43 . Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi. United Nations Development Program. implicit.worldbank. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. În ciuda caracterului său larg şi deschis. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. politice şi sociale7. Strategy Note on Governance for Human Development. iar în plan internaţional. În accepţiunea ONU. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice. prin acord mutual şi acţiune reciprocă.cetăţenii şi decidenţii politici. URL: http://www. principalele organizaţii internaţionale. De asemenea. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale. guvernarea este un concept practic.

ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora.interesele. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări. nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. drepturile omului sunt universale. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. nevoile nu sunt neapărat universale. Amartya. Prima. În acest sens. însă. 2002. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. şi Julius COURT. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente. Aşadar. op. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. cit. 8 A se vedea Goran HYDEN. 1999 44 . drepturile implică şi obligaţii. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă. SEN. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. întrucât. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. New York: Random House. cea bazată pe drepturi.. fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. Sintetizăm. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. Development as Freedom. cât şi procesele. astfel. în perspectiva aceasta. în opinia noastră. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna.

decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute. Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. deoarece. Astfel.org/governance. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. indiferent de statutul social. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. din cel puţin trei motive. În fine. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. Pentru detalii. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici. 2002. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării. aleşi sau numiţi. şi Julius COURT. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. publicată în anul 1943. Goran HYDEN. cit. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. În al doilea rând. op. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor. 45 .. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor. acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. În primul rând. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel.worldbank. de exemplu cea a lui Maslow 9.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje.

Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate. Astfel. eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. Domnia legii. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. a unei societăţi civile bine conturată. atât directă. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific. cât şi a bărbaţilor. 46 . controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice. calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii. ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial.org.folosiţi tot şase indicatori. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. civile şi umane. însă de altă natură. informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. Promptitudine. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. deja aplicate de către creatorii lor 12. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii.unescap. informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil. adăugând şi altele. în special cele ale minorităţilor. Transparenţa. ce implică şi protejarea drepturilor omului. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. URL: http://www. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor.

la o primă vedere. evident. Eficienţă.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. În ceea ce priveşte proasta guvernare. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. Responsabilitate. adesea. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. deşi pretind că sunt democraţii liberale. să li se acorde şansa de a se dezvolta. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile. Totuşi. guvernarea poate fi măsurată. precum guvernarea sau drepturile politice. în lume există o multitudine de ţări. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. care. care. Aşadar. în consecinţă. au probleme serioase de guvernare. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. reprezintă. Totuşi. atât obiective. opusul bunei guvernări. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii. la rândul său. însă nu este atât de uşor pe cât pare. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi. cât şi subiective. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. în special celor vulnerabile. însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . Cetăţenii şi. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. Putem folosi tipuri diferite de date. Această situaţie oferă avantaje majore.

Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. a nivelului scăzut de trai. enumerate mai sus. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. Existenţa instabilităţii politice. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. este definită în mare măsură subiectiv. cât şi dependente de observator. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări. reunite sub numele de proastă guvernare. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. este creatorul şi administratorul politicilor publice. Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci. în general. lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. de insecuritate. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii. Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. comportamentul este determinat de sensul asociat. sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente.Toate caracteristicile guvernării. însă descrierea lor este pur subiectivă. Afirmăm acest lucru întrucât. de contextul social şi istoric în care trăim. dimpotrivă. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. 2. a corupţiei. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. la fel ca buna guvernare. prin instituţiile sale guvernamentale. dar prin antiteză cu buna guvernare. Stat şi politici publice Este evident că statul. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. ci şi la cele subiective. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. marginalizarea grupurilor minoritare. În consecinţă.

termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu. p. cu opinii şi interese iniţial diferite. dar nu se limitează la acestea 14..). •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern. declaraţiile. 2. 14 Paul E. De asemenea. •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate. p.1. Claudiu CRĂCIUN (coord. informaţia. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. societatea sau economia şi include impozitarea. Bucureşti. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. Dicţionar de sociologie. Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. 2008. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. 295. 13 Cătălin ZAMFIR. cerinţele legale şi prohibiţiile.). politici sociale etc. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. Iaşi. Editura Babel. ordonanţele.). 430. cheltuielile. •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. 1998. Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. COLLINS. 49 . implementare şi executare. într-un anumit mod. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. Lazăr VLĂSCEANU (coord. vom prezenta succint conceptele de politici. Editura Polirom.care dispun decidenţii. opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. nu în ultimul rând.

implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. Aaron WILDAVSKY. Sintetizând toate aceste perspective. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. •politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. University of California Press. organizare şi resurse. aplică respectiva politică. •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. privind alegerea obiectivelor. Conform studiului realizat de M. făcând trecerea de la decizie la practică. formularea 15 Jefferey RESSMAN. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. Berkeley. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. 50 . punerea la dispoziţie a resurselor necesare.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. 1973. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. Ramesh. Howlett şi M. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. 245-254. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări. pp. Pentru ca o politică să poată fi implementată. Un program implică existenţa. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. Implementation. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei.

Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă.politicilor – procesul prin care sunt definite. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos . ci se susţin între ele. M. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. De jos în sus . plementarea constă în punerea în practică. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate. în trei etape: elaborarea standardelor de implementare. însă se concentrează doar asupra decidenţilor. În acest sens. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. Oxford University Press. în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină.acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare. neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT. evaluate.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor. supervizarea implementării. distribuirea resurselor. RAMESH. implementarea. 1995 51 .

endogen şi exogen. însă este necesară 52 . Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi.Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. în timp ce departamentele sunt reduse. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi. Este nevoie de noi forme de control.

devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. pp. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. ce. 3.2. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori. trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri. Fiecare nivel de guvernare. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Managementul. Până la începutul secolului al XXI-lea. 53 . inclusiv cel local. 1996. 20-35. pp. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul.permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. În acelaşi timp. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. Issue no. la oricare dintre nivelurile enunţate. John STEWART. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. de cele mai multe ori. 33-40. 2. Volume 16.

Volume 7. . Issue 1. în „Policy Studies Review”. care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19. complexă şi multinivelară. Volume 7. 1987. în „Policy Studies Review”. la rândul său. NAKAMURA. Volume 7. Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. Nakamura consideră.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare. în „Policy Studies Review”. 91-102. este posibilă doar atunci când: . 19 Dennis PALUMBO. 20 21 Dvora YANOW. D.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică. Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. Issue 1.Toward a Policy Culture Approach to Implementation.T. pp. pp. pp. iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). 1987. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare. . În concluzie. The Textbook Policy Process and Implementation Research. fiind în acelaşi timp inadecvat 21. Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni. 103-115.politicile pot fi enunţate în detaliu.J. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp. R. Astfel. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica. se poate afirma că separarea politicilor de executare. Robert T. 1987. D. 54 . Issue 1. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional. 142-154. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20.

Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x.gov. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare . Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. 2001.policyhub. UK.uk/docs/betterpolicymaking. URL: http://www.pdf. Better Policy-Making.

consilii districtuale etc. trusturi. după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete.Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene.) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 .

guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. Din această perspectivă. teoria grupurilor şi teoria elitelor. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile. politicile guvernamentale implică universalitatea. incrementalism. Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. raţionalism. astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale. ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea. fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante.Pentru executarea politicilor. Din nefericire. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. teoria alegerii publice. modelul procesual. 2.3. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. dar şi de a crea sisteme de implementare. acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor.

pentru a alege o politică raţională. comitete guvernamentale şi think-tank-uri. afirmând primatul procesului de dezvoltare. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24. Astfel. Elaborarea politicilor publice I. legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. 2011. R. a presei şi a opiniei publice.K. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 2011. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. 25 SAPRU. ci pe procesele şi comportamentele politice. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. 2. 58 . PHI Learning Private Limited. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile. 70. p. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. p. Second Edition. fără implicarea consultanţilor externi.3.a. Aşadar. Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat.şi legale sunt analizate în profunzime. f. 8.. New Delhi. cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. Iaşi.3. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică..

3. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori.. pp. 59 . 1. ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. Totuşi. 2011. 27 BUCHANAN. Spring 1994. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv. 1988. în “Computer Science”. Vol.principale: informaţii despre alternativele existente. R. Market Failure and Political Failure. Simon: Administrative Behavior . No. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. Aplicarea lui în sistemul public. cit. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional.dk/Downloads/Simonintroduction. op. Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. în „Cato Journal”. 11 apud SAPRU. Roskilde University. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. 73. Herbert A. ca întreprinzători privaţi. James M.4.pdf.. incomplet definite. interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare. p. iar modelul raţional este linear. descriu şi compară diferite alternative. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN. de exemplu. această teorie consideră că politicienii. 1-2.How organizations can be understood in terms of decision processes. Teoria alegerii publice Derivată din realism. Astfel. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. cât şi pe piaţă.K. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26. 2. Pe scurt. p. Jesper. inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern.. URL: http://jespersimonsen. În acest context. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative. 8. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă.

cit.procesului decizional. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării.6. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict. pp.K. op. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. pp.. dar şi prin legiferare.5. R. 2. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute. 28 29 SAPRU. 60 . Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese. de fapt. 76-78. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese. Idem.. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29. Din păcate.3. cu adaosurile necesare. Teoria grupurilor Din această perspectivă. 60-64.3. 2011. 2.

Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor. Cu alte cuvinte. riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri. Mai mult. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces. Ibidem. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite. lacunele conceptuale ale modelului. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30. pp. 2. competiţia de grup.7.3. 61 . Astfel. Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. 84-87. Conform acestui model. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens. cursul politicilor este dinspre elite către mase.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31.

procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. programe şi niveluri. create în funcţie de contextul politic. oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. politice şi sociale nu pot fi înţelese. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. 32 Idem. experţi. problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. Mai mult. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. valori. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. factorii de decizie politică şi publicul –. individuali sau nu. agenţii guvernamentale. În realitate. De asemenea. 80-83. interese. Fiecare dintre modelele de mai sus. jurnalişti etc. ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. pp. cercetători. Fiecare dintre aceşti actori. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. 62 . iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. Din această perspectivă. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex.

Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. analfabetismul etc. Astfel. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. pentru care. malnutriţia. Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. În acest context. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. 63 . care alocă suficiente resurse acestui sector. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. acesta este un scenariu extrem. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume. şomajul. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. în special de natură militară. însă fără o finanţare dedicată. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. politice şi economice. pericole şi ameninţări interne şi externe. activează spirala insecurităţii. căutând un răspuns facil. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce. Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare. politicile publice diferă de la o ţară la alta. Într-adevăr. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. Bineînţeles.

Politica democraţiei liberale. Editura Epigraf. îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare.a. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. United Nations University. GUNN. Universitatea Alexandru Ioan Cuza.). în „World Governance Discussion Paper 1”. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . 2002. B. 2000. Andreea Mihaela. f. 64 . dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. Virgil. Introducere în sociologia politică. Adrian. J. morale şi legale pentru politicile în cauză. Teoriile statului. 1997. 2002. Better Policy-Making. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice. Governance and Development. Iaşi. Editura Amarcord. Editura Trei.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. eficienţă şi îmbunătăţire continuă. BAUDOUIN. Julius COURT.Totuşi. DUNLEAVY. Introducere în politicile publice. L. Paul E. Timişoara. Bucureşti. Chişinău. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici. MĂGUREANU. Restructurarea sectorului public în România. Claudiu CRĂCIUN (coord. COLLINS. Editura Polirom. Elaborarea politicilor publice I. Editura Trei. Brendan O'LEARY.A. UK. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective.W. 2008. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative. HOGWOOD. Bucureşti. 2000.. Patrick. Goran.. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE: x x x. Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. HYDEN. MIROIU. 2001. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor.. În acelaşi timp. 1992 CHIRIŢOIU. Iaşi.

3. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI. PHI Learning Private Limited. TELLIER.. Issue no. Toward a Policy Culture Approach to Implementation. Robert T. Editura Politeia – SNSPA. Volume 7. Vol. John. Issue 1. No. Aaron WILDAVSKY. M. Herbert A. M. Second Edition. YANOW. NAKAMURA. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională. Spring 1994. Berkeley. 33-40. 1996. pp. PRESSMAN. Amartya. Yvan.K. Center for Development Research. 2002. Bucureşti. SAPRU. în „Asian Affairs”. Cătălin. 1987. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Issue 1. Bucureşti. 3. Lazăr VLĂSCEANU. OSMAN. ZULEAN. 142-154. Volume 7. SIMONSEN. în „Policy Studies Review”. Dicţionar de sociologie. RĂDOI. 1999. SEN. Adrian. R. 1973. July-September 2002. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 1987. Jesper. Dvora. Politici publice. 1987. Editura Cavallioti. New York.MIROIU. 1999. Ferdous Arfina. 103-115. New Delhi. University of California Press. PALUMBO. 24. Volume 16. 2011. Implementation. 1998. 91-102. Jefferey L. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. în „Policy Studies Review”. STEWART. 65 . Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. The Textbook Policy Process and Implementation Research... pp. Editura Babel. în „Policy Studies Review”. Dennis J. Volume 7. Random House. Roskilde University. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. Issue 1. 2011. pp. în “Computer Science”. ZAMFIR. Development as Freedom.. Bucureşti. pp.

Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. uniunea bancară. proces decizional prea lent. uniunea monetară. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. bazate pe o uniune politică aprofundată. uniunea fiscală. s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare. p. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. 7. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. implicit. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. piaţa unică. Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. Portugalia. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi. 2012. 66 . Începând cu prima parte a anului 2011. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari. pentru a contribui la binele comun al zonei euro. Acest context. lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii. Italia. 1. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale.

participarea celei de a doua persoane la venitul familiei. mediu de afaceri. Preşedintele Comisiei Europene.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro. Bruxelles. 35 Comisia Europeană. norme fiscale naţionale. educaţie. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. p. prezentarea domnului J.pdf.europa. concurenţă în domeniul serviciilor. inclusiv Bulgaria. reducerea impozitării muncii. sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. pp. ocuparea forţei de muncă. Letonia. Danemarca. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică. muncă fără forme legale. Orientărilor integrate. 13-20. 3. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. Lituania.economico-financiară mai coerent în Europa. cercetare şi dezvoltare-inovare. http://ec. Barroso. evoluţii ale salariilor din sectorul public. 1. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. www. 34 Consiliul Uniunii Europene.consilium. stimulente pentru lucrătorii în vârstă.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. învăţare pe tot parcursul vieţii. Pactul Euro Plus În martie 2011. Situaţia privind Pactul Euro Plus. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă.europa. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne.pdf 67 . 23 de state membre ale UE. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică. Polonia şi România. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35. 20 aprilie 2011.M. inclusiv pentru zona euro.1. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii.

Regulamentul (UE) nr. http://eurlex.eu/LexUriServ/LexUriServ. pp.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. Anul 54. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306.eu/LexUriServ/LexUriServ. Anul 54.europa. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale. 1-40. Regulamentul (UE) nr. pp. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro.europa. Regulamentul (UE) nr.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu. 23 noiembrie 2011. Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene.2. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. http://eurlex. Noul sistem oferă o mai mare transparenţă. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. 23 noiembrie 2011. 41-47.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. Regulamentul (UE) nr. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei. El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011. 68 . ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv.

primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. Bruxelles.europa. 39 Comisia Europeană. Bruxelles. COM(2011) 821 final. a Mecanismului european de stabilizare financiară. 2012. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). http://eur-lex.zona euro. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38. 23 noiembrie 2011. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului. aceasta este considerată adoptată. inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere.eu/LexUriServ/LexUriServ.2011. De asemenea. de a emite un aviz cu privire la acestea.eu/LexUriServ/LexUriServ. 38 Comisia Europeană. aflate încă în discuţie. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF. Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. http://eur-lex. şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi. Astfel. COM(2011) 819 final. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro. În plus. 40 Comisia Europeană. a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro.europa. p. 23 noiembrie 2011. urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară. 13. 69 . Raport general privind activitatea Uniunii Europene . dacă este necesar. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv. aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. în fiecare an. a Fondului european de stabilitate financiară. În plus.

1. http://european- 70 . semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate. ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord. coordonarea şi guvernanţa council.europa. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil. în cadrul Uniunii economice şi monetare.ro. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare.12. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro.5% din PIB. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%). Tratatul fiscal european 41.pdf. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. care poate merge până la sancţiuni de 0. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar.Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro. În plus. aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere. În acest scop. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie. Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat.eu/media/639164/18_-_tscg.3. părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte.

dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. 1. care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). 71 . Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art. în cazul statelor membre din zona euro.eu/pdf/esm_treaty_en. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). Până în prezent. MES este o organizaţie interguvernamentală. http://www. în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. cea mai dezvoltată economie din zona euro. asistenţă financiară de precauţie (art. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare. Germania.pdf. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012.europa. MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. 16 din Tratat).din PIB. „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014. Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an. creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. Mecanismul va fi activat de comun acord. dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. „Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. 14). de preferinţă la nivel constituţional. împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism.esm.4. Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro. T/ESM 2012/en. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total.

la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013).europa. Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art. În cadrul acestui mecanism.5. 15). care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro. statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani. condus de Banca Centrală Europeană (BCE). 12 septembrie 2012. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar. Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens. scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie. Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat. 17 şi 18). Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art. De asemenea.htm. 72 . 1. Începând cu 1 martie 2013. Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România. http://ec. ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare. Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare. Uniunea bancară La 12 septembrie 2012.

eu/LexUriServ/LexUriServ. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică. un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând. Bruxelles. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital. o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană. al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF. COM(2012) 512 final. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr..europa. http://eurlex. Totuşi. 12 septembrie 2012.. 12 septembrie 2012. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor...do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE. şi în al treilea rând. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere. COM(2012) 511 final. Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. în al doilea rând. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic. 73 . . http://eurlex. gradul de îndatorare şi lichiditate. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital. supravegherea conglomeratelor financiare). Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene.exemplu: autorizarea instituţiilor de credit. 45 Comisia Europeană./.eu/LexUriServ/LexUriServ.europa. cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar. Bruxelles.

monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. p. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate.6. 1.noului mecanism de supraveghere unic. De exemplu.. op. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. 74 . iar summit-urile 46 Comisia Europeană. a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. adoptată la summit-ul din iunie 2012. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. 2012. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre. cit. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46. responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. pensii şi pieţe de capital. Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre. inclusiv în raport cu Parlamentul European. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. 8.

pp. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. promovare a creşterii şi competitivităţii. 2. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. Măsurile recomandate. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică. Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012.europa. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47. promoveze economia digitală şi ecologică. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă.pdf. http://www. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european. Bruxelles. În acest sens. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2. adaptate la specificul fiecărui stat. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. 26 iulie 2012. 75 .1.consilium. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu. 7-15.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente.

reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman). creşterea ocupării forţei de muncă. modernizare a administraţiei publice. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice). echitabil şi deschis. mai ales în rândul tinerilor. în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. care să vizeze: aprofundarea pieţei unice. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic. prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale. precum portalul EURES).eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate.muncă. Raportul preşedintelui Consiliului European.europa. realizarea pieţei unice digitale. dinamizarea comerţului liber. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă. 76 . De asemenea. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare.consilium. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător. www. 26 iunie 2012. De asemenea.pdf. reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional. stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică. Bruxelles. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică. atenţie sporită acordată bugetului UE. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile.

pdf. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. Bruxelles. o foaie de parcurs specifică. Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze. precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor. pe de o parte. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său.europa.consilium.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice. Raport intermediar. 12 octombrie 2012. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. un cadru bugetar integrat. Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. Ca urmare. www. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. încadrată în timp. 77 . cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre. pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro). pe de altă parte. şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic.

prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică. finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010. care are ca termen limită sfârşitul anului curent. planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). noua procedură de dezechilibru excesiv. aprofundarea pieţei unice. Bruxelles. după caz. Prin urmare. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat. legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile.consilium. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală.exemplu. consolidarea politicii macroprudenţiale. 78 . precum: investiţii în creştere economică. Pactul Euro Plus). Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www.europa. 2.2. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei. Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. dezvoltarea reţelelor de transport. semestrul european integrat. 19 octombrie 2012. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final. 2012. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid.pdf.

instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. pe termen mediu. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 . în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. precum şi a incluziunii sociale. parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei. crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. mult mai aprofundate. baza fiscală consolidată comună a societăţilor. cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). creării unui parteneriat cu Parlamentul European. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces.digitale pe deplin funcţionale până în 2015. deschis tuturor statelor membre care doresc să participe. De asemenea. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce.

Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. Italia. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. adiţional vor fi explorate noi mecanisme.care nu participă la MSU. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. reducerea plăţilor compensatorii. precum: reducerea salariului minim. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice. În acest scop. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. instituirea unui cadru de reglementare unic. Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. 80 . Portugalia. Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. 3. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. În multe state membre.

De asemenea. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea.eurostat. 150.ec. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro.php/Unemployment_statistics 81 . Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020. preferinţă pentru acorduri la nivel de companie. De exemplu. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii. no. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150.000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat.reducerea zilelor de vacanţă. tăierea a 150. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi. nu de sector. scăderea salariului minim cu 22%. reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale. extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro). 52 52 Eurostat.3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro.ec. Unemployment statistics.000 euro pe an. guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri. scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro. Euro area government debt up to 90. 24 October 2012. reducerea prestaţiilor sociale.eurostat. September 2012. 4. instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat. creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45.europa.europa. Eurostat newsrelease.PDF. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%.0% of GDP. http://epp.eu/statistics_explained/index. care să totalizeze 10 miliarde euro.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN. p. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. reducerea duratei şi ajutorului de şomaj. http://epp.

Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. op. Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget. Portugalia înregistra. reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare.000 pe an. reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. Idem. în trimestrul al doilea din 2012. avocaţi. p. cit. creşterea taxei la benzină. reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare.5% din PIB 54. benzinării şi a companiei ENI.1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs. servicii de taxi. În decembrie 2011. inclusiv farmacii.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014. 4. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014. Mai mult. 24 October 2012.. limitarea plăţilor în numerar la 1. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice. eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc. 82 . liberalizarea industriilor protejate. Datoria publică a Italiei atingea 126. ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). BCE 53 54 Eurostat. privatizarea unor societăţi controlate de stat. notari. tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. o datorie publică de circa 117. creşterea vârstei de pensionare pentru femei.

creşterea TVA-ului cu un procent. reducerea salariului minim cu 1 euro. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro. reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor. finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais.5% din PIB 55). Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56).şi UE în mai 2011. Pe de altă parte. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150. reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor. vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari. reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă. ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro. op. menţinerea ratei de impozitare cu 12. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111. cit.5% a corporaţiilor. September 2012.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus. creşterea impozitului pe venit. creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. Idem. 83 . majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1. economisirea a 2. majorarea impozitului pe profit. dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57).000 euro pe an. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. Eurostat. În vederea atingerii unui deficit de 5. reevaluarea programelor de asistenţă socială. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014. Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro..

Bulgaria – 16. de a coagula voinţa politică.3%. Asistăm la un efort colectiv fără precedent. a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol.. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2. buget echilibrat pentru administraţiile publice. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. raţionalizarea cheltuielilor cu 8.3% în 2013. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit.6% 58.5% şi România – 35. toate instituţiile comunitare. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. precum şi mijloacele şi banii. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1. p. scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. creşterea unor taxe şi impozite. Astfel. creşteri ale vârstei de pensionare.500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc. 24 October 2012.3% deficit.9 miliarde euro. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public. care implică toate statele membre. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim. creşterea taxelor universitare. 4. op. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. reducerea cheltuielilor publice. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari. toţi cetăţenii. 84 . cit. pentru a ieşi împreună din această criză. ca de exemplu Estonia – 7. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene.

însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare. a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. dificultăţi şi costuri. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii. ca spaţiu de producţie şi investiţii. Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. 85 .

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

Militarii. elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. După 2006. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. Danemarca. Contractele colective din ultimii ani. flexibilizarea orarului de muncă. remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. Grecia. ministerul de Interne (Germania. 80% Franţa. În Germania. Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali). 5% în Italia. 75% Belgia. negocierile colective sunt predominante. guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. În Marea Britanie. aeroporturi etc. personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. organisme independente emit avize şi recomandări. Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. Olanda). În Germania. bonusurile pentru rezultatele bune. 40% Germania. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. În administraţiile centrale. Din 2007. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. în 2005. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. stimulentele. În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. Polonia. În toate statele europene. Franţa). Irlanda. încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. Suedia). legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. Spania şi mixt în celelalte state europene. premieri (Polonia). Cehia. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. În Marea Britanie.Relațiile de muncă Statute. primele asociate cu performanţele etc. În sectorul de drept public. Franţa. însă. mai multe ministere. iar sindicatele sunt mediocre. Marea Britanie. Spania. s-a mai redus importanţa profesionalizării. s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . agenţii (Italia. forţa de muncă s-a mai flexibilizat.

reînnoirea CAP. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). Dialogul social În circumstanţele acestei crize. se remarcă: democraţia socială. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică.stabilit preţurile funcţiilor publice. stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. funcţionarii nu pot fi concediaţi. audienţă publică. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). dezvoltarea culturii negocierii. dialogul social are importanţă. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice. axate pe performanţă. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare. a redus efectivele administraţiei centrale. realizarea de acorduri cadru. cotizanţi). El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. S-a elaborat şi un cod deontologic. dar 60% participă la alegeri 91 . Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. Pe de altă parte. Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. Ca principii. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor. crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. s-a obţinut dreptul de grevă. În Germania. În Franţa. vechime. sistem solid de gestionare a resursei umane. respectul valorilor democraţiei. Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. (UNICE). Dialogul social este inclus în tratatele europene. 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi. Reforma din 2008. transparenţă. independenţa sindicatelor fată de partidele politice. influenţă. Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. cu unele restricţii (prefecţi. poliţişti.

În Germania. Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. 92 . La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră. sănătatea la locul de muncă). (200 sindicate. În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale. Există şi Internaţionale de Service Public (ISP). acorduri cadru autonome (declaraţii). CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate). Business Europe (pentru sectorul privat). în Franţa 8 organizaţii. Se realizează acorduri transpuse în directive europene.8 milioane funcţionari publici. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog. egalitatea de şanse. dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. opinii. sindicatele sunt financiar independente. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale.profesionale. 2. 8 milioane membri). are statutul de partener social european. În Germania (1. rapoarte etc. În Franţa. negocierile sindicale sunt centralizate. Dialogul social face parte din modelul social european.9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. comitete tehnice paritare. pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene. în Franţa. directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor). cadre de acţiune. În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor. Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. CES. Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor. alături de alte 11 federaţii internaţionale). 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. avize.

majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. plătit din fonduri aprobate de parlament. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale. Funcţionează însă EUPAN. 93 . Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. Spania. de stabilire a criteriilor de performanţă. o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. administraţie electronică. Marea Britanie. au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali. condiţiile de lucru. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. Belgia. În Germania. În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. În toată Europa. modernizarea serviciilor publice. a primelor şi stimulentelor. pot fixa efectivele. non-discriminării. Statul fixează doar regulile generale. limitate în timp. să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. În Italia. totuşi statele. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. de interes general. UE obligă.Totuşi. Se recurge şi la perioade de probă. remuneraţia etc. În Italia. Germania. se constată puternice autonomii locale.

Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat). În Marea Britanie. J. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. pensiile se indexează în raport cu salariile. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale. Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.lecri. În Germania. În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). modificarea bazei lor de calcul. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor).fr 94 . Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442. nu cu inflaţia. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari. Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani. s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice.830 persoane. după 2001. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice.Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative. modificarea regulilor de indexare a pensiilor.Agenţiile au o „funcţionare opacă”. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite). restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. Ca urmare. În Marea Britanie. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. În Germania şi în alte state. cheltuielilor locale şi de protecţie socială. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii.

Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară. Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. Serviciile publice nu s-au informatizat. Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. 95 . Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene.ajutoare sociale. germane şi chineze.

Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului. 96 . Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice.ADMINISTRATIV Administraţie publică L. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social. principiul egalităţii. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. un context de criză economică şi financiară profundă. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. principiul integrităţii actului de guvernare. principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale. conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană.

prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale. . prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme. . .Restructurarea administraţiei publice centrale și locale. cadrele didactice și personalul sanitar. vizibile pentru opinia publică. cu respectarea principiului subsidiarităţii. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. . instituţional și legislativ Obiectiv specific 1. precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice.Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare. curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală".Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale.Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică.Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale.Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice . reducerea cheltuielilor simplificare administrativă. Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 .Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice. în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic.2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2. . Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1. funcţionarii publici cu statut special. precum și de resurse financiare și patrimoniale.1. evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică.

gestiunea resurselor umane. 21 din Legea nr. teritorial și local. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică. a categoriilor de personal. răspunderea. 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar. armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa. respectiv. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea. central. Prin mandatul și rolul pe care le are. complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii.descentralizarea financiară. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. 284/2010. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Prin art. Dezvoltarea capacităţii 98 .Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”.

elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. precum și implementarea de 99 . pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. investiţionale și bugetare ale Guvernului. respectiv: elaborare. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală. analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. raţionalizarea cheltuielilor publice. precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. cu prioritate pentru cele descentralizate. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative. acolo unde este posibil. organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare. elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice. simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora.

elaborarea. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. centralizare informaţii în domeniu. gestiune proceduri administrative. gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. respectiv: elaborare. gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare. elaborare studii. precum și a funcţiilor publice vacante. în domeniul specific de competenţa. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. organizare. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. analize și prognoze în domeniul de competenţă. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. politicilor. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. coordonarea metodologică a centrelor regionale. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici. d) formarea profesională în administraţia publică. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. 100 .instrumente manageriale de planificare. respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. monitorizare și evaluare. transmise de autorităţi și instituţii publice.

2012. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. în domeniul de competenţă. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. Agenția Națională a Funcționarilor Publici. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice. detaliat în direcţii de acţiune. g) reprezentare. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. 101 . Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. monitorizare. aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. p. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. 2012. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane. române și străine. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri. rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile. obiective fundamentale și specifice. respectiv: coordonare metodologică. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. Raport 2011. 10-11.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. București.

se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. iar ca domeniu specific de monitorizare.de conformitate cu obiectivele stabilite. În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. De asemenea. pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. ulterior aprobării. 102 . de tip ghiduri. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. manuale de proceduri și proceduri specifice. puse la dispoziţia publicului. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. cu prevederile legale și procedurile administrative. ca activităţi de suport. ca domeniu general de monitorizare. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”. se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020. Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. În 2011.

în vederea armonizării dispoziţiilor H.08. create la nivelul M.06. nr. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H. nr. 005/2006 și OMFP nr. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe. organizat prin PO DCA. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. 946/2005.2011. 78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 889044/18. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr.F. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. la comitetele tehnice constituite la nivelul M.2011. a categoriilor de personal. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A.2011 pentru monitorizarea. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea.05. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României.N.I. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.G.A. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 .A. nr.I. 893170/14.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă.G. pe tot parcursul anului. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”.P.2937/12.

La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. Planificarea. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial. un proiect de ordonanţă de 104 . De asemenea. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP.P. pe tot parcursul anului 2011. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori. Funcţii sensibile. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011. reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. Proceduri.2937/12. Monitorizarea performanţelor. fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. la solicitarea acestora.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. S-au asigurat centralizarea activităţilor. au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea. Conform prevederilor acestui ordin. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. nr. la data mai sus menţionată. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011. Managementul riscului. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern. În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A.F.N.08.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

management public și abilitaţi manageriale. Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . seria a II-a de admitere. pentru anul 2010. administraţia publică în contextul integrării în UE. 42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010. informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici.4. 6. au fost 28 absolvenţi. 5. II și III (în derulare). În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare). b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. management de proiect și fonduri structurale.4 iulie 2011. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. Din 31 de participanţi înmatriculaţi. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. management financiar și bugetar. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. Activitatea de planificare. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. seriile de admitere I. prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr. Astfel. 7. 108 . 8. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. management strategic și politici publice. corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară.

prevenirea corupţiei și conduita etică. implementării. în anul 2011. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 .134. Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3. comunicare și relaţii publice. managementul resurselor umane. formare de formatori. dezvoltare durabilă. audit public intern. legislaţie și modificări legislative.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. tehnologia informaţiei. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. Evaluare și Perfecţionare Profesională. urbanism și amenajarea teritoriului. achiziţii publice. Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL).. În contextul actualelor modificări legislative. În anul 2011. În acest sens. management financiar și bugetar. managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. stare civilă. resursele gestionate. informaţii clasificate. așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. egalitatea de şanse. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. cerinţele și problemele de activitate etc. controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale.

110 . În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici. „În domeniul reglementarii. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite. În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere. după caz. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. proiectele de politică publică aferente acestora. Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi.

105. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013. pe termen mediu. aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. 111 .” 64 Ibidem. Totodată. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. p.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte.

112 .

01% contribuabili bogaţi. statele africane. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională). 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. Se va pune accent pe formarea de magistraţi.7 ori mai mari decât cei foarte săraci.2% din veniturile bugetului provin de la 0. clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice. 8. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420. Pensionarii. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari. Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro. China. Doar 0. Marea Britanie.PUNCTE DE VEDERE Dr. Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”. îndreptându-se spre SUA. aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei. Adeseori.5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună.Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor. 24% din elevi din mediul rural termină liceul. 113 .000 euro. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană.În schimb. Vladimir Emil 1.

indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Ibidem. de restructurarea mediului politic. cadourile primite sau călătoriile efectuate 66. Canada a implementat un Registru public pe Internet. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. Schimbările reale depind. totuşi. 114 . Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. La Ministerul Transporturilor. În vederea eliminării corupţiei în sectorul public.6 din 10.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. 65 66 www. gradul de absorbţie este de 9%.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. supravegheat de un consilier de etică. România a obţinut un scor al corupției de 3. în acest sector sunt 100 angajaţi. „La nivelul percepţiei publice. urmate de justiţie. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie.curierulnational. poliție şi funcţionari publici.ro. activităţile profesionale desfăşurate. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut.

7 puncte procentuale. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri.1 % din PIB la 12. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. 115 . prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional. construirea unui cadru instituţional mai eficient. creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN). astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă.4% din PIB în perioada 2009-2012. dezvoltarea resurselor umane din sectorul public. creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. În acelaşi timp. desfiinţării. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67.Beneficiul economic poate ajunge la 1. de la 15. transparentizarea informaţiilor publice. continuarea îmbunătățirii interfeţei. „Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date.

stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. cadru de evaluare reală a performanţei personalului. criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. depolitizarea funcţiei publice. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice. în scopul prevenirii conflictelor de interese.şi mediul de afaceri. regionalizarea ANAF. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. la orice oră. eliminarea erorilor de sistem. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. bazate pe abilităţi. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă. 116 . prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului. reducerea timpului de răspuns la solicitări. asigurarea „memoriei instituţionale”.

responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor. prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68. 2. Chiar dacă bugetul este relativ redus. rapoartele anuale vor fi postate pe site. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent.„Ghidul alegătorului furios” Se consideră.” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi. dezbătute public. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei.com 117 .ziare. că „statul nu are bani”. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra. în general. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi.respectând cele trei axe: circuitul informațional. unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”. „Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc. www. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării).

sistemul politic este puternice înclinat la stânga. „democrate”. implicit.ziare. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. pe bază de FAPTE. energie. „centru-stânga”. Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”. „progresiste”. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. „social-liberale”. „de centru”. Concomitent. România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. Din 1990 încoace. În România reală. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital. odată localizată inima care-i pompează. haine. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. etc. etc. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi. mărirea unor impozite. micii întreprinzători.. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi. nu vorbe. corectarea inflației. „sociale”. imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA). Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României.com 118 . venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. „civice”. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente.

piscină.Deficitul instituţional major (D. Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. saună. în mare măsură de un subiectivism marcant. mai rămâne ca cineva să le şi vadă. reinventa şi reînființa într-o singură zi. Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. Şandor. Ibidem.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. Partizanatul politic este surprinzător de manifest. Primar la New York între 1994 şi 2001. Giuliani a redus infracţiunile grave. „Revista 22”. Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72. inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”. 7 noiembrie 2012) Este un material. În pofida multelor afirmaţii demagogice. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. pe baza dreptului său suveran. atunci statul le poate desființa. 119 . Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. „Soluţii există. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”. cramă (plus alte opţiuni. 71 72 Ibidem. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71.

Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . PDL. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL. prin numeroasele sale reţele. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat. În realitate. Sau. ca și USL. Şandor că PDL se află în „cădere liberă”. în mod corect. răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. Suntem de acord cu D. Este un partid de dreapta. Ne-am fi aşteptat. existând atât timp cât Tr. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. Fără doar şi poate. câteva. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011. Reprezintă PDL „burghezia medie”. lipsit aproape de spirit cetățenesc. Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. partidele au folosit statul. sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. coerent şi profesionist să modernizeze statul. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. Alte afirmaţii ale lui D. Nu se analizează . Deci.din păcate. alte. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat.

Economisirea internă rămâne anemică. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015).Strategia fiscal-bugetară (I. Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010). Se pot enumera: agricultura. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0.constant pentru reformarea României. Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. 4. Strategia. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia. salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin. dar deloc responsabilități. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. Irlanda. Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0.7% din PIB. energia 121 . de TVA . Astăzi. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. Spania. Dar colectarea rămâne slabă. În general. La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. În 2009.i a impozitului pe venit. În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE). însă este lipsită de transparenţă. În domeniul pensiilor. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați.7% din PIB. Portugalia. Eficienţa cheltuirii fondurilor publice. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene. creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. UE își asumă încă în România doar avantaje. astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi. infrastructura. Dumitru. salariile bugetare reprezentau 10% din PIB.

Problemele demografice devin deja ameninţătoare. Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente. J. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi. În sfera bugetelor de pensii.ro www. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii. se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73. lipsește o strategie clară de ţară. 73 74 www. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. De asemenea. „şoimii” antideficit. școala ultraliberală a statului minimal. va trebui plătită de societate mâine 74. cu toate că munca.ro 122 . redistribuirea fondurilor UE de coeziune. Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate.Strategii de dezvoltare (V.cursdeguvernare. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. Din păcate. scăderea vârstei de pensionare. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării. 5. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor.cursdeguvernare.(mai ales cea cu resurse regenerabile). forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică. obligaţiunile de proiect. Fr. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu.

care alimentează visteria publică . În România doar 20% este raportul. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună. Nu un stat asistenţial.097 milioane salariaţi). administraţia orientate spre cetăţeni. Italia. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. Pe de altă parte. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. Suedia. Marea Britanie.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. Grosu) România este un stat sărac. profiturile întreprinzătorilor . Grecia. Germania. În Occident. Statul asistenţial (C. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria).000 de „persoane cu dizabilități”. 7. raportul este de 20%. Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare. sindicatele. Austria. Pană) În România. Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul. pe când media UE este de 40-50%. Spania.6. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”. şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu. Danemarca. În România există 800. Masele. dar cu preţuri „europene” la utilităţi. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6. Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. și nici un sistem de stimulente pentru a se munci. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri. Se urmăresc învăţământul. sănătatea. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată.

Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală. Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. Biriş) Marea evaziune (missing trader). reforma serviciilor administraţiei publice.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus. iar abaterile sancţionate fiscal.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun. Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. energie. sistemele de pensii şi sănătate. Munca la negru. Doltu. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. În privinţa accizelor.Politici publice (C. reforme structurale în întreprinderile de stat. sănătate. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc. o piramidă inversă Monitorul Expres. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune. Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România. creşterea cererii interne. armată etc. Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale. Averile trebuie justificate prin venituri.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. 40% la motorină. Economia românească. 8. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. agricultură. Sunt 6. ordine publică.1 milioane de 124 . s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. peste 40% la alcool). 9. diversificarea exporturilor. apreciază că 3.

Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an. plătitori de CAS. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. economia neagră. cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală.salariaţi. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. cu un fond agricol de investiţii. este absolut necesară o strategie pentru agricultură. evaziune fiscală. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire. La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1. A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei. Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest. Altfel. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 . Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice. Cei 1. în al doilea rând.

Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. şi administraţie în România. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . Dezvoltare durabilă. Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. Zodian.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. atât prin tematica abordată. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile. societate şi mediu. Publicul este astfel. 2012 Este o lucrare complexă. afectează principalele politici publice. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. Tania Verbschi. organizaţi în solide corpuri distincte. cât şi prin deschiderile oferite. altele au structuri flexibile. Chiar dacă se aplică unele orientări comune. Bucureşti. Mihai V. parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. puternic resimţită în Occident. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. datând din anii `70-80 ai secolului trecut. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. coordonator. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. criza în curs a pus în discuţie acest concept. orientate formal sau nu spre cetăţeni. provinciale şi locale. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. Administraţia publică. Editura Top-Form. politici publice. Liviu Toader. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. fiecare stat are propria sa administraţie. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. Aceeaşi criză economică. Roxana Dumitrache. pe bază de politici publice şi de acord între economie.

însă. Concomitent. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public. Statul. Fără doar şi poate. lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului. în analize şi soluţii ştiinţifice. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii. lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. Bogată în informaţii. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 . noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”.clasei politice nu promovează strategii adecvate. În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE.

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful