Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

Oprescu La sfârşitul anului 2012. însă.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. într-un joc care nu are o sumă nulă. nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. În România. Situaţia reflectă. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. S-a ajuns intr-un impas. UE se află intr-un moment crucial. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. mai ales înainte şi după alegerile generale. imobilismul se accentuează. în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . datorită unei dependenţe stricte de UE. În exterior. amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente. În România. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. Este adevărat că. În mod normal. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii.

În acelaşi timp. mai ales opinia publică. Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”. a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri. ar trebui clarificat prin lege.profesie. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice. Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. Totodată. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. salarizare corespunzătoare. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale. societatea civilă. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. control şi evaluare. 5 .

nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. în cadrul 6 . Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele. după sistemul Renault sau CEZ. Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie. în două tranşe. În plus.400 lei. au cerut plata avansului pe luna august. din fondurile Ministerului Muncii.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. pe 2 octombrie. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. Oprescu. rafinăria şi Oil Terminal. „pentru a preveni noi probleme sociale”. În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1. A doua zi. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul.

căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl. „la care să vină oricine” primul ministru. Conform noului management Oltchim. conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. întrucât Dan Diaconescu. urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim. Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste. după ce 7 . care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. păstrarea locurilor de muncă. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. În plus. Victor Ponta. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. Mihai Bălan. noul director al Oltchim. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. nu pe stoc. iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”.

va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. Conform primului ministru. să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. 8 . în mod treptat. din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor. au renunţat pe 5 octombrie la proteste. bunurile mobile şi imobile aflate în posesie. liderul lor. anumite secţii. va găsi soluţii pentru plata salariilor restante.în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria. Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns. urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile.în condiţiile strategiei de restructurare . nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”. În urma negocierilor. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii. pentru salarii şi repornirea combinatului. care-şi propune plata salariilor restante. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. iar în noiembrie vor fi repornite. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. în paralel se încearcă continuarea creditării . aparţinând Oltchim. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). dl. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. AVAS. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”.

deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei).nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei.140.000 de lei). din cauza datoriilor. Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii.sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” . 9 . Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă. Gheorghiţă Pârlog. Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). nesubvenţionată de la bugetul de stat. care a fost de acord cu revendicările lor. Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox. Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă. al cărui lider dl. D-na Maria Bikfalvi. dl. liderul sindicatului. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. cerând demisia conducerii CET. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică.

timp de câteva zile. Sindicatele afiliate 10 . Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii. comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. care are statut de observator. În urma protestelor. Ioan Pascu. angajaţii îşi vor primi salariile. în cele mai mari oraşe ale ţării. Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele.De asemenea. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”. urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. dar şi a consultărilor cu sindicatele. au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. într-o scrisoare. ale Cartel Alfa.SPUS TV. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor. liderul sindical.

Preşedintele BNS. care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . La rândul său. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. oprirea privatizării companiilor strategice. o echipă de experţi coordonată de prof. iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%. Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. crearea de locuri de muncă. Bogdan Hossu.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional. abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. dl. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. De asemenea. începând cu 1 ianuarie 2013. care a fost modificat „în mod brutal”. dr. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi. în perioada 2-4 octombrie. raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”. Dumitru Costin. majorarea salariului minim la 850 de lei. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. Preşedintele „Cartel Alfa”.

modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară. după caz. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 . dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. „în România. în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese. se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară. modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. pe categorii de salariaţi. deoarece. 61 lit. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern.obiectiv de performanţă. schimbări ale jurisdicţiei muncii. de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective. noi criterii de selectare a personalului. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art. fiind stabilite. în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. Astfel. D).

în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. la 8 martie 2011. care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012.au intrat în vigoare în 1 mai 2011. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament.care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile.000 de semnături în şase luni de zile. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism. După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse. Prevederile actualului Codul al munci . au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru . transport. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. ei consumă şi alte servicii şi produse. ca iniţiativă civică. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. BNS are nevoie de strângerea a 100.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale . Astfel. după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament.eliminate în 2010 de vechiul guvern. societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă.care au majorat perioada de preaviz. Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. regiile autonome.4% de la 1 decembrie 2012. merg la restaurante. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă . secretar de stat în MDRT. Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. Ordonanţa prevede 13 .

cei mai mulţi şomeri.95%). În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe.742. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1.753 lei).214 mai mulţi decât în luna precedentă. sunt înregistraţi 442. erau în grupa de vârstă 25-30 de ani.22 %).471. iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării. cu 0. de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. Dolj (8. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4.22%.4% (22 lei) faţă de luna anterioară.12% mai mare decât în august. în septembrie 2012. În România. Vaslui 14 . rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei).3% pentru cele reduse cu 15%. şi cu 2. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012. Tot în septembrie. respectiv 110. inclusiv servicii informatice (3. încasărilor mai mici (funcţie de contracte).04 % în luna august. 55% la 4. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. 31.544. Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative. comparativ cu luna precedentă. urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani.01%. la valoarea de 5. la nivel naţional. cu 2. Luna trecută.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape. potrivit sursei citate. la 1. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9. a fost de 5. erau în grupa de vârstă 41-50 de ani. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă. în număr de 96. Cei mai puţini şomeri. 78%.534 lei net.196 de şomeri. Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%.

Timiş. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. precizează ANOFM. astfel că „la nivel european.985 persoane faţă de august.5% în restul UE. 7. Dolj.82%). În perioada 11 . profesionale şi lucrători necalificaţi 10. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay.07%). Alba. Iaşi. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră .604 neindemnizaţi. 128. prioritare vor fi ministerele Muncii.95%).382 locuri de muncă. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 .30%) şi Gorj (7. Mehedinţi (8.85%). Arad.056 de locuri de muncă. Covasna (7. pentru studii medii.400 de locuri de muncă la nivel naţional. cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0.5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi. nici ca persoane care se instruiesc”. faţă de aproximativ 22. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1.54%). Sibiu şi Satu Mare. Galaţi (7.393 au fost indemnizaţi şi 293.26%) şi Bacău (cu 0. Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie. Olt (7.s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”.13%). Educaţiei şi Sănătăţii. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene . iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17.(8. Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe.199 persoane. iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie.50%).41%). Călăraşi. Vaslui. Mehedinţi (cu 0. de aproximativ 25%. Buzău (7.17 octombrie au fost disponibile peste 11. La nivel naţional.

Ministrul britanic de Interne. ar trebui revizuită.către scopurile Fondului Social european. dulgheri. Un alt angajator. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. cu acte. „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit. 80. tâmplari.astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor. în Marea Britanie lucrează în mod legal. MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. tinichigiu auto. Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare . 16 . are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE. în caz contrar. pentru care pot aplica şi cetăţenii români. La rândul său. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză. din Ungaria. Cu toate acestea. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe.000 de români. ingineri şi patiseri.The Sunday Times. pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”. deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” . Theresa May. în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . transportator de mobilă la mutarea locuinţei. BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor . Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti.ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -.

Conform d-nei Creţu. comerţ şi întreţinere. hotelier (bucătar. „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. Corina Creţu. să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile. În afară de exercitarea unei meserii autorizate.eurodeputatul PSD. În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. ar trebui 17 . ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. care lucrează în Bruxelles. remunerarea şi celelalte condiţii de muncă).). inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor.). Peste 20 de persoane au fost obligate. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. bancar şi financiar. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă. industrie (sudor. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. fără respectarea unor drepturi. ospătar etc. cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie.întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. desenator etc. nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial . majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. prezenţi în Franţa. astfel. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. în regiunea Zealand – Danemarca. eliberată de către prefectură. pescuit. agricultură. reparator de acoperişuri. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii. mecanic etc.). În Marea Britanie. majoritatea romi. cum ar fi plata orelor suplimentare. Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic. in industria cărnii.

ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă. Paralel cu aceasta. Guvernul a decis. deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe. care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători. iar angajaţii au primit salariile restante. la finele lunii. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. Totodată. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”. 18 . Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie. iar dacă acestea sunt favorabile. Totodată.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu. care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. în luna decembrie.353 angajaţi.

Mihai Diculoiu. lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată. la sediul societăţii. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului. Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat. 19 . şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului. alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară. au fost strânse 1. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului. Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. Corneliu Cernev. fiind desemnată o conducere interimară. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program. lipsa de eficienţă a AM POSDRU. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. cauzate de lipsa de transparenţă.

faţă de decizia ministrului Culturii. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale. Leonard Orban. fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale. între care şi directori. Puiu Haşotti.extinsă apoi la toate regionalele CFR. „iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi. de data aceasta în faţa clădirii Guvernului. consideră că este vorba despre un abuz. dl. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă . De asemenea. Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. de a schimba conducerea RADEF.66% din dreptul pentru echipament pe 2012.Ministrul Afacerilor Europene.după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. de la bugetul de stat. Domnul Alexandru Lorincz. către beneficiarii POSDRU. se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”. Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne. precizând că poliţiştii vor primi doar 8. respectiv controlorii de tren. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane. .pornind de la regionala CFR Braşov . dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 . „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă.

SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie. şi plata utilităţilor. personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”. „În caz contrar. personal tehnic etc. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. deşi „până acum. „în timpul lor liber legal”. achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. pe fundalul campaniei electorale.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”.). plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii. 21 . în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. La proteste vor participa: poliţişti. chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul.an. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012. nu s-a ţinut de cuvânt.5 milioane lei. în toată ţara. informaticieni. respectiv 152. în condiţiile în care în prezent. În replică. normă echipament etc. printr-un ordin de ministru. începând cu data de 19 noiembrie 2012. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii . Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. SNPPC va declanşa acţiuni de protest. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului.). decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a.000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii.

a prevederilor Legii Dialogului Social. Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie. implicit.Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. la cel puţin 850 lei. pe reducerea veniturilor. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”.3 milioane înregistraţi oficial . Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale. făcându-l dependent de ajutorul social al statului. un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător. Conform d-lui Hossu. iar în paralel a fost 22 . aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie.dintre cei 4. România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi. prin Ordonanţă de Urgenţă. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . modificarea imediată. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei.se află sub pragul sărăciei.

105 absolvenţi. 32. de asemenea. dintre care 12. valoarea ei fiind de 250 de lei. şi nu unu la şapte. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr. Noul ministru al sănătăţii. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.700 de locuri de muncă. Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. în perioada 1 iunie . În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10. Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii. iar în perioada 25-31 23 . că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. în limita prevederilor bugetare aprobate.605 în iulie.30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. angajările se fac unu la unu. nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează. se angajează alta.778 în septembrie. Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni.modificată legislaţia din domeniul muncii. a precizat că odată cu deblocarea posturilor. 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. 20. dl. Raed Arafat. respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. Ordonanţa vizează şi spitalele.638 de studii superioare.800 de posturi din sistemul sanitar. astfel că au fost deblocate aproximativ 3. adică pleacă o persoană. Conform ANOFM. astfel: 1.595 în iunie. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei. majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale.127 în august şi 10.

Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice. sisteme de securitate.a. bucătar. comunicare în limba engleză. cât şi în cel administrativ.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. În Bucureşti. cu număr mare de participanţi. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. Braşov (196). validare şi prelucrare date. chelner. Dolj (140). iar în Timişoara se află un centru de comunicare. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. siguranţă şi comunicaţii. sunt: lucrător în comerţ. Timiş şi Sibiu.octombrie au fost disponibile peste 10. Călăraşi. şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori. operator introducere. organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. ospătar. Dolj. Dâmboviţa (126). Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. Iaşi. care produce unităţi electronice de comandă. contabil. Bucureşti (168). inspector sau referent resurse umane. ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3. sunt: Iaşi (225 de persoane). sisteme de încălzire.000 de angajaţi. în luna noiembrie. numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării.600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj.

Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1. comparativ cu luna anterioară.3% în cazul bărbaţilor şi 5. Cehia. Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie. În luna august în România erau 692. Franţa. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 . şi a scăzut cu 0.1%.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012.3% în cel al femeilor). De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75. rata şomajului a fost estimată la 5. Iaşi şi Sălaj. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani. în septembrie erau şomeri 7. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa.000 de persoane nu aveau de lucru. Irlanda.8% pentru luna septembrie 2012 (6.6% dintre bărbaţi şi 6. Belgia. Luxemburg. circa 748. Pentru persoanele adulte (25-74 ani).6% dintre femei. iar în septembrie 2011. Pe sexe. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 . numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. Malta. Astfel.000 de persoane. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie. Grecia.400 de persoane la începutul acestui an.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011. iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania. Olanda şi Austria.000 de şomeri. Germania.auto. la 7. Cipru şi Germania.

Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE). Romulus Nicolae Ungureanu. a restricţiilor care îi vizează. Ioan Nicolae Căbulea. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. în încercarea lor de a reduce costurile. Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. în contextul în care tot mai mulţi patroni. apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi .Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii. în 2014. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. vânzare de ziare sau curăţenie . Auraş Marinescu. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse . persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural. din cauza stării economice fragile din Europa. care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. când au fost identificate 488 de victime. odată cu apropierea anulării.Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 . Theresa May. Ministrul britanic de Interne. potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. În realitate. Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii. Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane. ANITP. hotelier. Familiei şi Protecţiei Sociale. trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor. la sfârşitul acestui an.şeful ANITP.construcţiile.

(Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente. De asemenea. 600. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”.000 care trăiau deja în această ţară. citat de ziar. declarându-se muncitori „independenţi”.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie.5 miliarde de euro.Uniune.000 de persoane munceau în 2011 în ţară . lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50. mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie.000 de persoane. adaugă Sunday Mail.000 pe an . Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20. alimente. Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. în urma anulării restricţiilor. dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. un profesor de economie de la Cambridge University. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE. subliniază publicaţia. Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie. „La nivel european. Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă. alăturându-se altor peste 130. însă. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 . la aderarea celor două ţări la UE. scrie ziarul. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. îmbrăcăminte. iar numărul anual al imigranţilor este de 40. conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. prin intermediul organizaţiilor partenere.Robert Rowthorn.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară.

Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP).5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă.000 tone de alimente pe an. peşte sau echivalentul vegetarian.4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. în UE există 25. Dintre aceştia. În 2010. Studiu Erste Group 28 . Potrivit estimărilor CE.preşedintele CE. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500.7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. Cele 2. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4. 5.1 milioane de persoane „homeless”. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles.7 milioane de copii nu au acces la haine noi. pe fondul impactului recesiunii economice. De asemenea. în funcţie de realităţile locale din statele membre.defavorizate şi sărace. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. aproximativ 8. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere. UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie. Jose Manuel Barroso. iar 4. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie. De exemplu.7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” .

respectiv Croaţia. iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Cu excepţia Austriei. polonezi (90 euro). cehii şi germanii. slovacii. Românii economisesc 39 de euro pe lună. Cel mai mult economisesc polonezii. mai mult de jumătate dintre cehi. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). la fel de mult ca austriecii. Spre deosebire de români. croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. Slovacia. Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani. „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. care pun deoparte lunar 16% din venit. Polonia. Republica Cehă. Germania. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi.Românii economisesc 9% din venitul lunar. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. România. sârbii şi turcii. Turcia. sârbii. cea mai scăzută sumă din ţările analizate. Serbia. opt din zece sârbi. Muntenegru. cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. Ungurii. urmaţi de austrieci (164 euro). unde au fost intervievate circa 900 de persoane. Barometrul Erste Group privind economisirea. Ungaria. urmaţi de români. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună. slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. În prezent. realizat de IMAS International pentru Erste Group. sârbi şi unguri. Ucraina şi Austria. 29 . Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. având în vedere diferenţele mari între salarii. ucrainenii. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. slovaci. care strâng 13% în fiecare lună.

prin urmare. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. se precizează în barometru. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. fie la împrumuturi de la membrii familiei. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. La nivel global. Cu toate acestea. la polul opus situându-se românii (41%). austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale. slovaci. inclusiv din România. români. Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe. Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte. Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. Astfel. iar două treimi dintre cehi. creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. pentru pensie. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”. croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. în contrast cu trendul din celelalte state. unguri.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor.

dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. 31 . pentru a treia zi consecutiv. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor. ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. în faţa pavilionului administrativ. Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”. precum şi bonurile de masă aferente. Corneliu Cernev. Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate. nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august. Potrivit liderului interimar de sindicat.600. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie. pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. Cu toate acestea. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. Totuşi.

prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. mai ales că cei care vor dori.Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen. Cernev. în anul 2011. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. practic. până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 . pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi. cu probe mai uşoare. magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie.preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. Simion Hăncescu. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului. dl. din cele 12 zile de sărbătoare legală. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. vor putea da ulterior şi examenul normal”. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru.

angajatori din comerţ. iar dintre acestea 80% au copii. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. 33 . respectiv prima zi de Paşte. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. Petru Dandea. motivând că. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”.139 din Codul muncii. ONG-uri. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. împreună cu Guvernul României. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. prima zi de Crăciun. ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. În acest context. în domeniu concurenţa este acerbă”. privind sărbătorile legale. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei. 1 ianuarie şi prima zi de Paşti”. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca.

posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile.Legea 62/2011 privind dialogul social.de la apariţia Legii 62/2011. Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. care exced restricţiile legale actuale. însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex. respectiv societatea şi sindicatele. de exemplu. În aceste condiţii. şi alte sporuri salariale. convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali. prezentul act normativ . pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise. care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi.

831. Ilfov (376). Timiş (346) şi Hunedoara (294). Timiş (351). Călăraşi (446). Vâlcea (244). restul . cota principală rămânând însă 16%. Hunedoara (285). Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă.570 de locuri de muncă. Sibiu (247). Călăraşi. cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1.000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Programul de guvernare pe care îl va propune USL.de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Ilfov (372). Iaşi (729). în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici.047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. Sibiu. profesionale şi lucrători necalificaţi. Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6. între 8% şi 12%. după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”.400 de locuri de muncă. 8-14 noiembrie . refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Dolj. 5. blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social. pentru studii medii. Iaşi (632). Timiş.au fost disponibile la nivel naţional 8. Cele mai multe locuri de muncă . iar pentru studii medii.440). Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului. profesionale şi lucrători necalificaţi.Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. Braşov (210) şi Covasna (200). Dolj (254). din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Ilfov. 15-21 noiembrie .9. Călăraşi (479). De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente.7. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi. iar aproximativ 50. Hunedoara şi Braşov.770.499).

închid . Totodată. Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. d-na Theresa May. Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”.Mohammad Murad. guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. De asemenea. Conform legislaţiei Uniunii Europene. Presa britanică – publicaţia The Sun . românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 . iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare. Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research. El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare). România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013. prezentat la Bucharest Forum 2012. Totuşi. conform declaraţiilor d-nei May. dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru. organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. „în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. pe care le vor adresa următorului guvern.

9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile.2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. 40. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi. doar o mică parte din populaţie (13. Când se gândesc la viitor. 68. Astfel. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. Conform studiului. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni. astfel că doar 15.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice. Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. 11. faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. Investiţii 37 . Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului. Astfel. românii continuă să fie pesimişti. din întreaga Uniune Europeană. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni. mai puţin de unul dintre zece români 8.4% văd o îmbunătăţire. majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente. Restul de 34.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii.1%.

38 . 69. Altfel. Totodată. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie. iar 71.1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case.5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini. pe un eşantion de 1. femei şi bărbaţi.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case. cu vârsta de peste 18 ani. doar 12.Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni.200 persoane.

Stat şi guvernare Statul. însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. GUVERNARE. 1. statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. deoarece din punct de vedere organizaţional. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. în acelaşi timp. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională. POLITICI PUBLICE Dr.STUDII – CERCETĂRI STAT. asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care. ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. conform experţilor în politologie. A. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii.

Bucureşti. nu există centralizare absolută în statul modern. Politica democraţiei liberale. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU. se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni. statul. Extinzând această definiţie. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. p. 2002. Patrick DUNLEAVY. instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă. dar acestea nu sunt prezente în toate statele. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie. ca entitate. statul are suveranitate şi asupra acestora. din punct de vedere al autorităţii. prim-ministrul. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. Editura Epigraf. p. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi. Teoriile statului. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. din acest punct de vedere. inclusiv preşedintele. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. care creează sfere publice şi sfere private. Brendan O'LEARY. statul este o putere supremă şi suverană. favorizează curajul. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. 13. miniştrii etc. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă.. 179. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. Chişinău. 40 . 1997.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. statul are monopolul asupra forţei.

ca deziderat al lumii moderne. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. op. 200-203. se nasc discuţii despre calitatea acesteia. organizaţii internaţionale. De asemenea. pp. ca potenţial risc. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. Totuşi. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. Mai mult.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3. indiferent de tipul de guvernare existent. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. precum ONU. Comisia Europeană sau Banca Mondială. ci şi la cel extern. 1997. ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. 41 . Astfel. În continuare. sau buna guvernare. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. cit.

teoretică a conţinutului guvernării.Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4. în plan naţional. 1992. HOLSTI. dar identificabil prin rezultatele sale. de cea ce reflectă caracterul său practic. cât şi ca activitate. dificil de surprins. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. J. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. modelează cadrul în care acţionează 4 K. guvernarea este privită atât ca proces. 42 . De exemplu. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. iar ca activitate. De-a lungul liniei verticale. cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. Ca proces. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. ca set de reguli ale conducerii sectorului public. De asemenea. nu activitate sau proces. Ei consideră că aceasta. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor. MARCH. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii.

În ciuda caracterului său larg şi deschis. guvernarea este acel sistem de valori. De asemenea. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. 2003. United Nations Development Program. Strategy Note on Governance for Human Development. 43 .cetăţenii şi decidenţii politici. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. la regulile. 6 7 European Commission. strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. prin acord mutual şi acţiune reciprocă. Astfel. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. În accepţiunea ONU. 2004. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale. iar în plan internaţional. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice.org/wbi/governance. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. guvernarea este un concept practic. politice şi sociale7. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice.worldbank. Communication on Governance and Development. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. principalele organizaţii internaţionale. ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. Comisia Europeană. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii. URL: http://www. într-o ţară. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii. este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. implicit. Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi.

nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. Prima. Development as Freedom. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. nevoile nu sunt neapărat universale. Sintetizăm. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. 1999 44 . însă. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. 8 A se vedea Goran HYDEN. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. cât şi procesele. drepturile implică şi obligaţii. New York: Random House. astfel. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8. SEN. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. În acest sens. op. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente.interesele. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. întrucât. Amartya.. în opinia noastră. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii. cea bazată pe drepturi. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. drepturile omului sunt universale. 2002. ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna. Aşadar. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. în perspectiva aceasta. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. şi Julius COURT. cit. identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări.

o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute. aleşi sau numiţi. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel. În primul rând. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. cit. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor. Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. indiferent de statutul social. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. În al doilea rând. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane. Pentru detalii. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. din cel puţin trei motive. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul.org/governance.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. În fine.. op. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor. de exemplu cea a lui Maslow 9. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. deoarece. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. Goran HYDEN. publicată în anul 1943. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. 45 . acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. şi Julius COURT. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje. Astfel.worldbank. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. 2002.

informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. Transparenţa. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii.folosiţi tot şase indicatori. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare.org. Domnia legii. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice. deja aplicate de către creatorii lor 12. civile şi umane.unescap. ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. în special cele ale minorităţilor. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor. adăugând şi altele. Astfel. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii. a unei societăţi civile bine conturată. 46 . cât şi a bărbaţilor. eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. ce implică şi protejarea drepturilor omului. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi. calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. atât directă. Promptitudine. controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. însă de altă natură. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente. URL: http://www.

Totuşi. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. care. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. în consecinţă. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. atât obiective. Putem folosi tipuri diferite de date. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile. reprezintă. în lume există o multitudine de ţări. au probleme serioase de guvernare. Aşadar. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. opusul bunei guvernări. Eficienţă. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice. evident. În ceea ce priveşte proasta guvernare. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. deşi pretind că sunt democraţii liberale. Totuşi. la o primă vedere. însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. Responsabilitate. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. adesea. însă nu este atât de uşor pe cât pare. guvernarea poate fi măsurată. care. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. Cetăţenii şi.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. în special celor vulnerabile. Această situaţie oferă avantaje majore. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. cât şi subiective. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. precum guvernarea sau drepturile politice. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii. la rândul său. să li se acorde şansa de a se dezvolta. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală.

în general. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. prin instituţiile sale guvernamentale. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. enumerate mai sus. Existenţa instabilităţii politice. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. cât şi dependente de observator. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii. însă descrierea lor este pur subiectivă. a corupţiei. Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . comportamentul este determinat de sensul asociat. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. Stat şi politici publice Este evident că statul. este definită în mare măsură subiectiv. sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente.Toate caracteristicile guvernării. În consecinţă. de contextul social şi istoric în care trăim. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări. Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. de insecuritate. ci şi la cele subiective. este creatorul şi administratorul politicilor publice. la fel ca buna guvernare. 2. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. reunite sub numele de proastă guvernare. a nivelului scăzut de trai. lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. marginalizarea grupurilor minoritare. dimpotrivă. Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. dar prin antiteză cu buna guvernare. Afirmăm acest lucru întrucât.

COLLINS. vom prezenta succint conceptele de politici. implementare şi executare.1. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. Lazăr VLĂSCEANU (coord. nu în ultimul rând..). opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. Claudiu CRĂCIUN (coord. Dicţionar de sociologie. 14 Paul E. ordonanţele. 295. Iaşi. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. societatea sau economia şi include impozitarea. cu opinii şi interese iniţial diferite. dar nu se limitează la acestea 14. Editura Babel. cerinţele legale şi prohibiţiile. 1998. informaţia. Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. declaraţiile. •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern.). p.). •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. 2008. Editura Polirom. termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu. •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate.care dispun decidenţii. cheltuielile. p. 13 Cătălin ZAMFIR. Bucureşti. 49 . într-un anumit mod. De asemenea. 430. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. politici sociale etc. 2.

50 . Conform studiului realizat de M. Pentru ca o politică să poată fi implementată. •politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei. Howlett şi M. Aaron WILDAVSKY.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. 1973. aplică respectiva politică. organizare şi resurse. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. Sintetizând toate aceste perspective. Ramesh. formularea 15 Jefferey RESSMAN. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. 245-254. Berkeley. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. punerea la dispoziţie a resurselor necesare. Implementation. •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. Un program implică existenţa. implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. privind alegerea obiectivelor. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. făcând trecerea de la decizie la practică. University of California Press. pp. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate.

implementarea. Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. 1995 51 . neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. În acest sens. în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. Oxford University Press. în trei etape: elaborarea standardelor de implementare. Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. De jos în sus . ci se susţin între ele. însă se concentrează doar asupra decidenţilor. M.politicilor – procesul prin care sunt definite. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos . luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme. evaluate. plementarea constă în punerea în practică. distribuirea resurselor. supervizarea implementării. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. RAMESH.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT.acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare.

el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi.Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic. Este nevoie de noi forme de control. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă. endogen şi exogen. controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor. însă este necesară 52 . Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională. în timp ce departamentele sunt reduse. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare.

2. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul. 20-35. devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. Până la începutul secolului al XXI-lea. Managementul. Volume 16. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. 1996. pp. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. Fiecare nivel de guvernare. ce. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. de cele mai multe ori. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. pp. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. John STEWART. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. 33-40. inclusiv cel local. implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori.permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. 3. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. În acelaşi timp. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor.2. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. Issue no. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. la oricare dintre nivelurile enunţate. 53 . sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri.

iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. Volume 7. în „Policy Studies Review”.Toward a Policy Culture Approach to Implementation. Issue 1. . în „Policy Studies Review”. 1987. se poate afirma că separarea politicilor de executare. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare. pp. 1987. R. The Textbook Policy Process and Implementation Research. pp. 1987. Volume 7. 20 21 Dvora YANOW. . Volume 7. 91-102. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. pp. D. D. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20. NAKAMURA. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp. la rândul său.T. Issue 1.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare. În concluzie.J. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. 54 . care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19. Issue 1.politicile pot fi enunţate în detaliu. Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. în „Policy Studies Review”. 103-115. este posibilă doar atunci când: . ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. complexă şi multinivelară. 142-154. 19 Dennis PALUMBO. Astfel. Robert T. Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni. Nakamura consideră. fiind în acelaşi timp inadecvat 21.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica.

Better Policy-Making.gov.policyhub. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office.pdf. URL: http://www. 2001.Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x. UK.uk/docs/betterpolicymaking. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare .

consilii districtuale etc.) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 . trusturi.Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete. după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce.

ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism.Pentru executarea politicilor. cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). politicile guvernamentale implică universalitatea. Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante. guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice. Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile. raţionalism. teoria grupurilor şi teoria elitelor.3. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. teoria alegerii publice. Din nefericire. incrementalism. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. modelul procesual. acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor. Din această perspectivă. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor. astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale. dar şi de a crea sisteme de implementare. 2.

Aşadar.K. Second Edition. Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat. Astfel. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. 58 . p. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive.3.3. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei.a. comitete guvernamentale şi think-tank-uri. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile.şi legale sunt analizate în profunzime.. Elaborarea politicilor publice I. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. f. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. 2011. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. 8. New Delhi.. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24. 2011. a presei şi a opiniei publice. 25 SAPRU. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. afirmând primatul procesului de dezvoltare. PHI Learning Private Limited. p. R. 2. fără implicarea consultanţilor externi. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor. ci pe procesele şi comportamentele politice. pentru a alege o politică raţională. Iaşi. 70. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică.

Simon: Administrative Behavior .. Aplicarea lui în sistemul public. op. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. URL: http://jespersimonsen.How organizations can be understood in terms of decision processes. 1-2. Roskilde University.4. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern. Spring 1994.3. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. Jesper. Herbert A. 11 apud SAPRU. această teorie consideră că politicienii. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă.. în „Cato Journal”. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori. interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare.dk/Downloads/Simonintroduction. Vol. R.. No.pdf. 73. p. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. în “Computer Science”. incomplet definite. James M. 8. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26.K. Market Failure and Political Failure. 2011. Pe scurt. ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional. Teoria alegerii publice Derivată din realism. 59 . Astfel. iar modelul raţional este linear. cit. de exemplu. 2. 1. cât şi pe piaţă. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative. descriu şi compară diferite alternative. inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. Totuşi. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. p. pp. În acest context. 27 BUCHANAN. ca întreprinzători privaţi. 1988.principale: informaţii despre alternativele existente.

astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. Idem. pp. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu. 76-78. 2. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării. 60-64.. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt. Din păcate.K. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese.5. R. pp. Teoria grupurilor Din această perspectivă.3. Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute.3.procesului decizional. 2011. 2. 28 29 SAPRU.. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. op. 60 . apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. cit. dar şi prin legiferare. de fapt.6. cu adaosurile necesare.

84-87. Ibidem. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite.3.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. Astfel. 2. riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. cursul politicilor este dinspre elite către mase. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie. lacunele conceptuale ale modelului. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30. Cu alte cuvinte. Conform acestui model. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces. 61 . teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice. competiţia de grup.7. pp. Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. Mai mult. Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor.

individuali sau nu. agenţii guvernamentale. create în funcţie de contextul politic. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. programe şi niveluri. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice. oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. Din această perspectivă. Fiecare dintre modelele de mai sus. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex. politice şi sociale nu pot fi înţelese. De asemenea. cercetători. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. 32 Idem. experţi. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori. Fiecare dintre aceşti actori. iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. jurnalişti etc. interese. factorii de decizie politică şi publicul –. 62 . În realitate. ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. pp. valori. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. Mai mult. 80-83.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp.

teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. Astfel. pericole şi ameninţări interne şi externe.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări. politicile publice diferă de la o ţară la alta. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. Într-adevăr. 63 . căutând un răspuns facil. Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. activează spirala insecurităţii. malnutriţia. şomajul. Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare. în special de natură militară. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. În acest context. acesta este un scenariu extrem. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. însă fără o finanţare dedicată. analfabetismul etc. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. Bineînţeles. pentru care. Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective. politice şi economice. care alocă suficiente resurse acestui sector.

Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. 1997. Editura Trei. BAUDOUIN. Restructurarea sectorului public în România. COLLINS.). HYDEN. 2000. Virgil. Iaşi. Editura Trei. United Nations University. Bucureşti. DUNLEAVY. Politica democraţiei liberale. J. 64 . Iaşi.. Claudiu CRĂCIUN (coord. L. Brendan O'LEARY. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice. Chişinău. Paul E. HOGWOOD. Editura Polirom. BIBLIOGRAFIE: x x x. 2000.. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare. f. Introducere în politicile publice. Goran. Bucureşti. Elaborarea politicilor publice I. Better Policy-Making. Bucureşti. Editura Amarcord. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. Adrian.a. morale şi legale pentru politicile în cauză.Totuşi. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. Timişoara. B. eficienţă şi îmbunătăţire continuă. 2008. Editura Epigraf. dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. Teoriile statului. Governance and Development. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. în „World Governance Discussion Paper 1”. 1992 CHIRIŢOIU. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici.A. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Julius COURT. GUNN.W. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. UK. În acelaşi timp. Patrick. 2002. Andreea Mihaela. 2001.. MIROIU. Introducere în sociologia politică. MĂGUREANU. 2002.

PRESSMAN.. Aaron WILDAVSKY. Issue 1. Issue 1. 24. Jesper. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională. Issue no. 33-40. Cătălin. Adrian. 2011. Volume 7. pp. Volume 7. STEWART. YANOW. Dennis J. Herbert A. pp. TELLIER. PHI Learning Private Limited. 1973. New Delhi. PALUMBO. Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. Jefferey L. Editura Politeia – SNSPA. Implementation. Editura Babel. John. M.MIROIU. Center for Development Research. Amartya. Random House. Volume 7. OSMAN. Dvora. 2002. Robert T. în „Asian Affairs”.. 1987. pp. în “Computer Science”. Second Edition. în „Policy Studies Review”. în „Policy Studies Review”. 1998. Editura Cavallioti. R. 103-115. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. 3. Spring 1994. 3.. New York. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 1987. July-September 2002. 65 . SAPRU. Bucureşti. 1996. Roskilde University. Volume 16.K. 1999. 1987. Yvan. 142-154. ZAMFIR. în „Policy Studies Review”. Development as Freedom. ZULEAN. University of California Press. The Textbook Policy Process and Implementation Research. No. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. 91-102. Bucureşti. Berkeley.. Bucureşti. Politici publice. Lazăr VLĂSCEANU. 2011. 1999. Issue 1. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Toward a Policy Culture Approach to Implementation. pp. Dicţionar de sociologie. Ferdous Arfina. Vol. M. SEN. NAKAMURA. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI. SIMONSEN. RĂDOI.

piaţa unică. bazate pe o uniune politică aprofundată. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale. p. Portugalia. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii. Italia.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare. implicit. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. 1. 66 . a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari. s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană. 2012. uniunea bancară. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. uniunea fiscală. lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. proces decizional prea lent. uniunea monetară. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. 7. pentru a contribui la binele comun al zonei euro. Acest context. Începând cu prima parte a anului 2011. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi.

35 Comisia Europeană. Situaţia privind Pactul Euro Plus. mediu de afaceri. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. educaţie. evoluţii ale salariilor din sectorul public. sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice. învăţare pe tot parcursul vieţii. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. cercetare şi dezvoltare-inovare. 13-20.europa. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. Polonia şi România. inclusiv Bulgaria. inclusiv pentru zona euro. Bruxelles. p.economico-financiară mai coerent în Europa. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35. Orientărilor integrate. norme fiscale naţionale. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. Letonia. 3. 20 aprilie 2011. 23 de state membre ale UE. prezentarea domnului J.pdf. http://ec. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne.europa. ocuparea forţei de muncă. reducerea impozitării muncii. muncă fără forme legale.consilium. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. pp.1. Barroso. stimulente pentru lucrătorii în vârstă. concurenţă în domeniul serviciilor.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. www. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă. Pactul Euro Plus În martie 2011.M. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică. Lituania. Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. 1. participarea celei de a doua persoane la venitul familiei. 34 Consiliul Uniunii Europene. Danemarca. Preşedintele Comisiei Europene.pdf 67 .eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro.

şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. Regulamentul (UE) nr. pp. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. Regulamentul (UE) nr. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. http://eurlex. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1. 23 noiembrie 2011. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale.eu/LexUriServ/LexUriServ. pp. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale. http://eurlex. 68 . 1-40. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice. Anul 54.2. Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei. 23 noiembrie 2011. 41-47. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020. Anul 54. Regulamentul (UE) nr. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre.europa. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. Regulamentul (UE) nr.europa. Noul sistem oferă o mai mare transparenţă. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei. ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF.eu/LexUriServ/LexUriServ.

40 Comisia Europeană. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). a Mecanismului european de stabilizare financiară. dacă este necesar. COM(2011) 819 final. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului.2011. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv. urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară. Bruxelles. Astfel. în fiecare an. 2012. primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. aflate încă în discuţie. 69 . inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. aceasta este considerată adoptată. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro. http://eur-lex. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF. http://eur-lex. COM(2011) 821 final. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF. Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. a Fondului european de stabilitate financiară. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro. 23 noiembrie 2011. p. a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă.europa. de a emite un aviz cu privire la acestea. 39 Comisia Europeană.eu/LexUriServ/LexUriServ. În plus. 23 noiembrie 2011.europa. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38. Raport general privind activitatea Uniunii Europene . În plus.zona euro.eu/LexUriServ/LexUriServ. Bruxelles. 13. De asemenea. 38 Comisia Europeană. şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi.

părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte.ro.3. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie. În acest scop. coordonarea şi guvernanţa council. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar.5% din PIB. ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord.europa. Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat. în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate. care poate merge până la sancţiuni de 0. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare.eu/media/639164/18_-_tscg. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. Tratatul fiscal european 41.pdf. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil. semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii. http://european- 70 . În plus. în cadrul Uniunii economice şi monetare.12. 1. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%).Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere. aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere.

împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). Până în prezent.esm. asistenţă financiară de precauţie (art. Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate.din PIB.eu/pdf/esm_treaty_en. cea mai dezvoltată economie din zona euro. 14). 1. T/ESM 2012/en. Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului.4. 71 .europa. Germania. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare. MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. 16 din Tratat). creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro. în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an. care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). Mecanismul va fi activat de comun acord. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012. „Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională. dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. în cazul statelor membre din zona euro. dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total. MES este o organizaţie interguvernamentală. „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014.pdf. http://www. de preferinţă la nivel constituţional.

Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art. 17 şi 18). http://ec. Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare. condus de Banca Centrală Europeană (BCE).europa. la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013). statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea.5. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare. Uniunea bancară La 12 septembrie 2012. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani. 72 . scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie. care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital. ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională. Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. 1. Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate. Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar. În cadrul acestui mecanism. Începând cu 1 martie 2013. 15). precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art.htm. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. 12 septembrie 2012. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro. De asemenea. Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat.

..do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF. gradul de îndatorare şi lichiditate. supravegherea conglomeratelor financiare). 12 septembrie 2012. 73 . al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. Totuşi.eu/LexUriServ/LexUriServ. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro. o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. 45 Comisia Europeană. cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr. 12 septembrie 2012..exemplu: autorizarea instituţiilor de credit.do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică. Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE. Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene. COM(2012) 511 final. .. COM(2012) 512 final. http://eurlex. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor.europa. un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. Bruxelles. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând.europa. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital. şi în al treilea rând./. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital. Bruxelles. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic. în al doilea rând.eu/LexUriServ/LexUriServ. http://eurlex.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. 2012. 8. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. op. monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. inclusiv în raport cu Parlamentul European. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. iar summit-urile 46 Comisia Europeană. 1. În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. adoptată la summit-ul din iunie 2012. Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre. responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. 74 . cit. a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente.. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46. pensii şi pieţe de capital. p. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor.6. De exemplu. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre.noului mecanism de supraveghere unic.

respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional. În acest sens. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. 75 . pp. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu. 2. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012.1. adaptate la specificul fiecărui stat. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2.europa. Măsurile recomandate.pdf. Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. 7-15. promoveze economia digitală şi ecologică. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. http://www. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. 26 iulie 2012. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică.consilium. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european. Bruxelles. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. promovare a creşterii şi competitivităţii.

Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă. prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale.pdf. consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. De asemenea.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. 76 . stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. atenţie sporită acordată bugetului UE.consilium. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică. De asemenea. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic. reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. realizarea pieţei unice digitale. precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice).muncă. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate. precum portalul EURES). Bruxelles. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică. creşterea ocupării forţei de muncă. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător. Raportul preşedintelui Consiliului European. mai ales în rândul tinerilor.europa. în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. dinamizarea comerţului liber. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. echitabil şi deschis. care să vizeze: aprofundarea pieţei unice. 26 iunie 2012. modernizare a administraţiei publice. reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman). www. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă.

Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice. www. în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. Raport intermediar.pdf. un cadru bugetar integrat. şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor.europa. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic. Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. încadrată în timp. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice. 77 . pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. pe de o parte. un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. Ca urmare.consilium. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). Bruxelles. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE. 12 octombrie 2012. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. o foaie de parcurs specifică. pe de altă parte. cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro).

după caz.consilium. noua procedură de dezechilibru excesiv. consolidarea politicii macroprudenţiale. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid. 19 octombrie 2012. planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). 2. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate. Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www. Bruxelles.pdf. semestrul european integrat.europa. precum: investiţii în creştere economică. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010. aprofundarea pieţei unice. Prin urmare. 78 .2. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice. legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. dezvoltarea reţelelor de transport. Pactul Euro Plus). energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei. finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European. Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare.exemplu. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. 2012. care are ca termen limită sfârşitul anului curent. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European. prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică.

deschis tuturor statelor membre care doresc să participe. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică.digitale pe deplin funcţionale până în 2015. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. pe termen mediu. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei. instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. precum şi a incluziunii sociale. tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces. baza fiscală consolidată comună a societăţilor. De asemenea. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. creării unui parteneriat cu Parlamentul European. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 . mult mai aprofundate.

Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. Italia. Portugalia. În multe state membre. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze.care nu participă la MSU. În acest scop. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. adiţional vor fi explorate noi mecanisme. instituirea unui cadru de reglementare unic. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice. 80 . precum: reducerea salariului minim. Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. 3. schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. reducerea plăţilor compensatorii.

reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale. De asemenea. De exemplu. p. preferinţă pentru acorduri la nivel de companie. September 2012. creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. http://epp. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%. extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare. http://epp.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro). reducerea duratei şi ajutorului de şomaj. scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro.000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat. guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri.reducerea zilelor de vacanţă.eurostat.3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro. 52 52 Eurostat. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. no. Eurostat newsrelease. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45.php/Unemployment_statistics 81 . instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat.eurostat. 4. 150.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN.europa. tăierea a 150. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi.ec. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii. nu de sector.PDF. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro.0% of GDP. care să totalizeze 10 miliarde euro. reducerea prestaţiilor sociale.000 euro pe an. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii. Euro area government debt up to 90.ec.eu/statistics_explained/index. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53. Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020. 24 October 2012. scăderea salariului minim cu 22%. Unemployment statistics. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani.europa.

82 . ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. op. 24 October 2012.1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs. reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc. o datorie publică de circa 117. Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI. Datoria publică a Italiei atingea 126. În decembrie 2011. benzinării şi a companiei ENI. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare. privatizarea unor societăţi controlate de stat. notari. Portugalia înregistra. în trimestrul al doilea din 2012.. creşterea taxei la benzină. p. limitarea plăţilor în numerar la 1. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice. tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. BCE 53 54 Eurostat. avocaţi. reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014.5% din PIB 54. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. cit. servicii de taxi. 4. Idem. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. liberalizarea industriilor protejate. creşterea vârstei de pensionare pentru femei.000 pe an. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare. Mai mult. reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. inclusiv farmacii.

creşterea TVA-ului cu un procent. menţinerea ratei de impozitare cu 12. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro. reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014.5% a corporaţiilor. creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1. reevaluarea programelor de asistenţă socială. 83 . September 2012. Idem. creşterea impozitului pe venit. vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari.000 euro pe an.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem.5% din PIB 55). reducerea salariului minim cu 1 euro. majorarea impozitului pe profit.şi UE în mai 2011. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150. finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus.. Pe de altă parte. reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă. ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111. dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57). reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor. economisirea a 2. op. Eurostat. cit. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal. Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56). Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. În vederea atingerii unui deficit de 5.

Bulgaria – 16. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget.. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim. raţionalizarea cheltuielilor cu 8.3%. creşteri ale vârstei de pensionare. toţi cetăţenii. care implică toate statele membre.6% 58. Asistăm la un efort colectiv fără precedent.5% şi România – 35. ca de exemplu Estonia – 7. p. creşterea unor taxe şi impozite. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. cit. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. 4. precum şi mijloacele şi banii. 84 .3% deficit. pentru a ieşi împreună din această criză. scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. op. buget echilibrat pentru administraţiile publice. Astfel. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene. 24 October 2012. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1.9 miliarde euro. toate instituţiile comunitare. reducerea cheltuielilor publice.3% în 2013. creşterea taxelor universitare. a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit. de a coagula voinţa politică.500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate.

ca spaţiu de producţie şi investiţii. 85 . dificultăţi şi costuri.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii. însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare. Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice.

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali).Relațiile de muncă Statute. 80% Franţa. forţa de muncă s-a mai flexibilizat. Spania. legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. În Germania. Franţa). Olanda). în 2005. guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. flexibilizarea orarului de muncă. Marea Britanie. 5% în Italia. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. Polonia. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. În sectorul de drept public. După 2006. aeroporturi etc. Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. ministerul de Interne (Germania. s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. În Marea Britanie. În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. În Germania. mai multe ministere. premieri (Polonia). Grecia. 40% Germania. personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. În Marea Britanie. În administraţiile centrale. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. bonusurile pentru rezultatele bune. organisme independente emit avize şi recomandări. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. însă. Din 2007. În toate statele europene. Cehia. Militarii. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. Irlanda. Spania şi mixt în celelalte state europene. iar sindicatele sunt mediocre. Franţa. agenţii (Italia. Suedia). Danemarca. negocierile colective sunt predominante. 75% Belgia. stimulentele. primele asociate cu performanţele etc. elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. s-a mai redus importanţa profesionalizării. Contractele colective din ultimii ani.

S-a elaborat şi un cod deontologic. Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). În Germania. se remarcă: democraţia socială. În Franţa. (UNICE). Pe de altă parte. funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. vechime. influenţă. s-a obţinut dreptul de grevă. Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. cu unele restricţii (prefecţi. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice. sistem solid de gestionare a resursei umane. poliţişti. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). respectul valorilor democraţiei. cotizanţi). independenţa sindicatelor fată de partidele politice. probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. audienţă publică. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. a redus efectivele administraţiei centrale. Ca principii. Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. funcţionarii nu pot fi concediaţi. Dialogul social În circumstanţele acestei crize. Dialogul social este inclus în tratatele europene. realizarea de acorduri cadru.stabilit preţurile funcţiilor publice. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. dezvoltarea culturii negocierii. transparenţă. dar 60% participă la alegeri 91 . dialogul social are importanţă. Reforma din 2008. Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică. reînnoirea CAP. axate pe performanţă. 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi.

pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. avize. egalitatea de şanse. directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor). Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor.8 milioane funcţionari publici. în Franţa. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog. 2. CES. şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră. În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale.profesionale. Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene. Există şi Internaţionale de Service Public (ISP). Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. opinii. 8 milioane membri). Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. cadre de acţiune. sănătatea la locul de muncă). În Germania. comitete tehnice paritare. (200 sindicate. negocierile sindicale sunt centralizate. acorduri cadru autonome (declaraţii). dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. în Franţa 8 organizaţii. are statutul de partener social european. alături de alte 11 federaţii internaţionale). 92 . În Germania (1. În Franţa. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale. Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. Dialogul social face parte din modelul social european. 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. rapoarte etc. CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate). În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor.9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. Se realizează acorduri transpuse în directive europene. sindicatele sunt financiar independente. Business Europe (pentru sectorul privat).

Funcţionează însă EUPAN.Totuşi. modernizarea serviciilor publice. pot fixa efectivele. Se recurge şi la perioade de probă. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. Marea Britanie. limitate în timp. remuneraţia etc. majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. În Italia. Belgia. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică. se constată puternice autonomii locale. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”. În Germania. În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. de interes general. Spania. non-discriminării. În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. În Italia. Statul fixează doar regulile generale. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. plătit din fonduri aprobate de parlament. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. Germania. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). UE obligă. totuşi statele. au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale. de stabilire a criteriilor de performanţă. o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. administraţie electronică. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. În toată Europa. a primelor şi stimulentelor. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. 93 . să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. condiţiile de lucru.

fr 94 . În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat). cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite). În Marea Britanie. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. J. nu cu inflaţia. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari. modificarea regulilor de indexare a pensiilor. În Germania. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. Ca urmare. Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. după 2001. Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor). În Germania şi în alte state. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. modificarea bazei lor de calcul. În Marea Britanie. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice. restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442.Agenţiile au o „funcţionare opacă”.830 persoane.Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative. cheltuielilor locale şi de protecţie socială. pensiile se indexează în raport cu salariile. Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice.lecri.

ajutoare sociale. Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară. Serviciile publice nu s-au informatizat. Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene. 95 . germane şi chineze. Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an.

principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. principiul egalităţii. principiul integrităţii actului de guvernare. 96 . principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social. Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. un context de criză economică şi financiară profundă. conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană.ADMINISTRATIV Administraţie publică L. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei.

curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii. .Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice . evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 .1. cu respectarea principiului subsidiarităţii. prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme. reducerea cheltuielilor simplificare administrativă. evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică. în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. precum și de resurse financiare și patrimoniale.Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. cadrele didactice și personalul sanitar.Restructurarea administraţiei publice centrale și locale. . Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1.Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic.Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică. instituţional și legislativ Obiectiv specific 1. vizibile pentru opinia publică. . prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale. . funcţionarii publici cu statut special. . cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală".2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2. precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice. dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare.Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale.

descentralizarea financiară. 21 din Legea nr. creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. respectiv. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa.Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar. Dezvoltarea capacităţii 98 . complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii. răspunderea. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. 284/2010. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. Prin art. a categoriilor de personal. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. Prin mandatul și rolul pe care le are. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. central. gestiunea resurselor umane. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. teritorial și local.

simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora. restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. investiţionale și bugetare ale Guvernului. cu prioritate pentru cele descentralizate. pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice. acolo unde este posibil. precum și implementarea de 99 . organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală. raţionalizarea cheltuielilor publice. precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. respectiv: elaborare.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare.

100 .instrumente manageriale de planificare. transmise de autorităţi și instituţii publice. coordonarea metodologică a centrelor regionale. respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. d) formarea profesională în administraţia publică. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare. centralizare informaţii în domeniu. precum și a funcţiilor publice vacante. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. elaborarea. analize și prognoze în domeniul de competenţă. organizare. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. gestiune proceduri administrative. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. elaborare studii. respectiv: elaborare. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. în domeniul specific de competenţa. monitorizare și evaluare. politicilor. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare.

prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. Agenția Națională a Funcționarilor Publici. încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. obiective fundamentale și specifice. monitorizare. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. g) reprezentare. 2012. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice. București. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri. p. detaliat în direcţii de acţiune. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. respectiv: coordonare metodologică. respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. Raport 2011. române și străine. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. 101 . rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile. 10-11. Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg. în domeniul de competenţă. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane.2012. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor.

se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. iar ca domeniu specific de monitorizare.de conformitate cu obiectivele stabilite. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. manuale de proceduri și proceduri specifice. se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020. ca activităţi de suport. 102 . se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. ca domeniu general de monitorizare. De asemenea. puse la dispoziţia publicului. Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”. În 2011. cu prevederile legale și procedurile administrative. pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. ulterior aprobării. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. de tip ghiduri.

F. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea. nr. nr. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr.08. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A. 889044/18. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 .2011.G. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public.2937/12.G.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă.05.2011.A. 005/2006 și OMFP nr.N.A.06. 946/2005.P. 78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.I. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. nr. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr. create la nivelul M. a categoriilor de personal. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. pe tot parcursul anului. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. 893170/14. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe.I. organizat prin PO DCA. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. la comitetele tehnice constituite la nivelul M.2011 pentru monitorizarea. în vederea armonizării dispoziţiilor H.

un proiect de ordonanţă de 104 . reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia. De asemenea. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori. Funcţii sensibile. Planificarea.P.08. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011.N. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011. În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A. pe tot parcursul anului 2011. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial.F. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern. Proceduri. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului.2937/12. Managementul riscului.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. la solicitarea acestora. nr. Monitorizarea performanţelor. fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. la data mai sus menţionată. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Conform prevederilor acestui ordin. S-au asigurat centralizarea activităţilor.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici. 5. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. 108 . Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . 42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. administraţia publică în contextul integrării în UE. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. 6. seriile de admitere I.4. 7. management strategic și politici publice. seria a II-a de admitere.4 iulie 2011. au fost 28 absolvenţi. management public și abilitaţi manageriale. management financiar și bugetar. prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr. Astfel. pentru anul 2010. 8. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. management de proiect și fonduri structurale. Activitatea de planificare. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare). corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară. Din 31 de participanţi înmatriculaţi. II și III (în derulare).

managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman.. informaţii clasificate. dezvoltare durabilă. comunicare și relaţii publice. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. managementul resurselor umane. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3. egalitatea de şanse. resursele gestionate. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. stare civilă. Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL). așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. Evaluare și Perfecţionare Profesională. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale. legislaţie și modificări legislative. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 . audit public intern. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. formare de formatori. urbanism și amenajarea teritoriului.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. tehnologia informaţiei.134. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. management financiar și bugetar. achiziţii publice. a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. cerinţele și problemele de activitate etc. În acest sens. prevenirea corupţiei și conduita etică. controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ. În anul 2011. în anul 2011. În contextul actualelor modificări legislative. implementării.

după caz. 110 . Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI. În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere. proiectele de politică publică aferente acestora. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane. „În domeniul reglementarii. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici.

aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. p. Totodată. 111 .” 64 Ibidem. pe termen mediu.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013.105.

112 .

Marea Britanie. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană.7 ori mai mari decât cei foarte săraci. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari.01% contribuabili bogaţi.Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor.2% din veniturile bugetului provin de la 0. China. îndreptându-se spre SUA. Adeseori. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională). Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”.PUNCTE DE VEDERE Dr. 24% din elevi din mediul rural termină liceul. Vladimir Emil 1. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice.5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună. aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci. 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. statele africane. 8. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420. Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro. Doar 0. 113 . clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. Se va pune accent pe formarea de magistraţi. Pensionarii. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”.În schimb.000 euro.

În vederea eliminării corupţiei în sectorul public. de restructurarea mediului politic. Ibidem. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. activităţile profesionale desfăşurate. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut. Schimbările reale depind.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene. Canada a implementat un Registru public pe Internet. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013. indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. La Ministerul Transporturilor. Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România. 65 66 www. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. supravegheat de un consilier de etică. poliție şi funcţionari publici.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013.6 din 10. totuşi. „La nivelul percepţiei publice. cadourile primite sau călătoriile efectuate 66.ro. România a obţinut un scor al corupției de 3. urmate de justiţie. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. în acest sector sunt 100 angajaţi. gradul de absorbţie este de 9%.curierulnational. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie. 114 .

„Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67. creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN). creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic.1 % din PIB la 12.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. de la 15. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional. prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. În acelaşi timp. dezvoltarea resurselor umane din sectorul public. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative.Beneficiul economic poate ajunge la 1. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice.7 puncte procentuale. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri. 115 . desfiinţării.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii.4% din PIB în perioada 2009-2012. astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă. continuarea îmbunătățirii interfeţei. construirea unui cadru instituţional mai eficient. transparentizarea informaţiilor publice. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date. ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României.

şi mediul de afaceri. reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. asigurarea „memoriei instituţionale”. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. eliminarea erorilor de sistem. reducerea timpului de răspuns la solicitări. definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. regionalizarea ANAF. cadru de evaluare reală a performanţei personalului. criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. în scopul prevenirii conflictelor de interese. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice. stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni. depolitizarea funcţiei publice. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. la orice oră. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului. 116 . să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. bazate pe abilităţi. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă.

unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”.respectând cele trei axe: circuitul informațional. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare.ziare.„Ghidul alegătorului furios” Se consideră.” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi. prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi. iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem. „Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării). 2. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. www. dezbătute public. Chiar dacă bugetul este relativ redus. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului.com 117 . responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei. că „statul nu are bani”. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent. rapoartele anuale vor fi postate pe site. în general. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra.

În România reală.. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. pe bază de FAPTE. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente. „de centru”. „centru-stânga”. energie. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. „sociale”. „progresiste”. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi.ziare. implicit. venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. Din 1990 încoace. sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi. Concomitent. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. etc. micii întreprinzători. imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA). România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat. sistemul politic este puternice înclinat la stânga. Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”. etc. corectarea inflației. „democrate”. haine. nu vorbe. Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României. mărirea unor impozite. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. „social-liberale”. odată localizată inima care-i pompează. şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile.com 118 . „civice”.

impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. atunci statul le poate desființa. Partizanatul politic este surprinzător de manifest. reinventa şi reînființa într-o singură zi. rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72. 71 72 Ibidem. „Revista 22”. piscină. 7 noiembrie 2012) Este un material. Giuliani a redus infracţiunile grave. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. Primar la New York între 1994 şi 2001. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71. inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori. Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). Şandor. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. „Soluţii există. în mare măsură de un subiectivism marcant. pe baza dreptului său suveran. saună.Deficitul instituţional major (D. Ibidem. Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. mai rămâne ca cineva să le şi vadă. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”. Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. În pofida multelor afirmaţii demagogice. cramă (plus alte opţiuni. Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. 119 .

răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011. Deci. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. Ne-am fi aşteptat. existând atât timp cât Tr. PDL.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. lipsit aproape de spirit cetățenesc. prin numeroasele sale reţele. alte. partidele au folosit statul. Şandor că PDL se află în „cădere liberă”. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat. Nu se analizează . Este un partid de dreapta. Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . în mod corect. Suntem de acord cu D. câteva. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL. sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. În realitate. ca și USL. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. Sau. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat. Fără doar şi poate. Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor.din păcate. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. coerent şi profesionist să modernizeze statul. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. Alte afirmaţii ale lui D. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. Reprezintă PDL „burghezia medie”. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”.

În general. Spania.7% din PIB. UE își asumă încă în România doar avantaje. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015). de TVA . Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi. Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. Se pot enumera: agricultura. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. Portugalia. astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010).Strategia fiscal-bugetară (I. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. Astăzi. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. energia 121 . Dumitru. salariile bugetare reprezentau 10% din PIB. În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0. salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. În domeniul pensiilor. În 2009. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin.7% din PIB. creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. Irlanda. Dar colectarea rămâne slabă.i a impozitului pe venit. Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0. Eficienţa cheltuirii fondurilor publice. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE). Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. Economisirea internă rămâne anemică. S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene. 4. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia. Strategia. infrastructura. salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. însă este lipsită de transparenţă. dar deloc responsabilități.constant pentru reformarea României.

De asemenea. scăderea vârstei de pensionare. lipsește o strategie clară de ţară. redistribuirea fondurilor UE de coeziune. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării.Strategii de dezvoltare (V.cursdeguvernare. va trebui plătită de societate mâine 74.ro www. În sfera bugetelor de pensii. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii. 5. J. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar.ro 122 . Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente. se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73. Problemele demografice devin deja ameninţătoare. „şoimii” antideficit. cu toate că munca. școala ultraliberală a statului minimal. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi.(mai ales cea cu resurse regenerabile). 73 74 www. forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică. Din păcate. Fr.cursdeguvernare. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. obligaţiunile de proiect.

Grecia.6. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună.097 milioane salariaţi). Spania. şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri. Pe de altă parte. și nici un sistem de stimulente pentru a se munci. Pană) În România. Italia. raportul este de 20%. pe când media UE este de 40-50%. În România doar 20% este raportul. Suedia. forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare. profiturile întreprinzătorilor . Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul.000 de „persoane cu dizabilități”. Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria). Austria. sindicatele. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda. Germania. 7. Masele. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată. administraţia orientate spre cetăţeni. Statul asistenţial (C. Grosu) România este un stat sărac. Danemarca. Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6.care alimentează visteria publică . Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă. Se urmăresc învăţământul. În România există 800. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . Nu un stat asistenţial.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. sănătatea. În Occident. dar cu preţuri „europene” la utilităţi. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. Marea Britanie.

s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. armată etc.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația. Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală. 8. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. Doltu. creşterea cererii interne. Biriş) Marea evaziune (missing trader). energie. reforma serviciilor administraţiei publice. Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. reforme structurale în întreprinderile de stat. Sunt 6.Politici publice (C. o piramidă inversă Monitorul Expres. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun. Averile trebuie justificate prin venituri. Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale. agricultură. Economia românească. Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. iar abaterile sancţionate fiscal. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România. În privinţa accizelor. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. Munca la negru. 9. 40% la motorină. peste 40% la alcool). Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. diversificarea exporturilor. sănătate. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice.1 milioane de 124 . ordine publică. sistemele de pensii şi sănătate. apreciază că 3.

Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. economia neagră. Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1. Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. în al doilea rând. evaziune fiscală. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 . Altfel. Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. plătitori de CAS. cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare.salariaţi. Cei 1. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. cu un fond agricol de investiţii.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. este absolut necesară o strategie pentru agricultură. Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an.

Tania Verbschi. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. afectează principalele politici publice. fiecare stat are propria sa administraţie. puternic resimţită în Occident. Mihai V. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. Aceeaşi criză economică. datând din anii `70-80 ai secolului trecut. Liviu Toader. societate şi mediu. altele au structuri flexibile. 2012 Este o lucrare complexă. politici publice. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile. coordonator. Publicul este astfel. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. Bucureşti. Zodian. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. provinciale şi locale. cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. atât prin tematica abordată. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. Roxana Dumitrache. Administraţia publică. organizaţi în solide corpuri distincte. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . Chiar dacă se aplică unele orientări comune. pe bază de politici publice şi de acord între economie. criza în curs a pus în discuţie acest concept. parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. Editura Top-Form. Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. orientate formal sau nu spre cetăţeni. şi administraţie în România.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. Dezvoltare durabilă. Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. cât şi prin deschiderile oferite.

Bogată în informaţii. lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 . lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. însă. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii. în analize şi soluţii ştiinţifice. Statul.clasei politice nu promovează strategii adecvate. Fără doar şi poate. noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public. Concomitent. În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE.

128 .