Politici Si Admninistratie Publica Rev-nr-2

Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. Situaţia reflectă. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. S-a ajuns intr-un impas. UE se află intr-un moment crucial. într-un joc care nu are o sumă nulă. mai ales înainte şi după alegerile generale. În mod normal.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. însă. în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. În România. În exterior. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. datorită unei dependenţe stricte de UE. În România. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. Este adevărat că. imobilismul se accentuează. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente. Oprescu La sfârşitul anului 2012.

salarizare corespunzătoare. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. În acelaşi timp. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice. control şi evaluare.profesie. societatea civilă. 5 . Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. Totodată. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri. ar trebui clarificat prin lege. a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. mai ales opinia publică. a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani.

400 lei. din fondurile Ministerului Muncii. În plus. Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim. În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1. pe 2 octombrie. în cadrul 6 . au cerut plata avansului pe luna august. Oprescu. în două tranşe. rafinăria şi Oil Terminal. să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. A doua zi.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie. după sistemul Renault sau CEZ. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul. „pentru a preveni noi probleme sociale”.

Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. Conform noului management Oltchim. iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie.căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl. Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. nu pe stoc. „la care să vină oricine” primul ministru. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante. În plus. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. noul director al Oltchim. să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”. care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. după ce 7 . conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim. Victor Ponta. întrucât Dan Diaconescu. Mihai Bălan. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. păstrarea locurilor de muncă.

va găsi soluţii pentru plata salariilor restante. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. 8 . Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria. Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. aparţinând Oltchim. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii. bunurile mobile şi imobile aflate în posesie. în paralel se încearcă continuarea creditării . Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. Conform primului ministru. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. au renunţat pe 5 octombrie la proteste. Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. pentru salarii şi repornirea combinatului. să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). liderul lor. anumite secţii. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”.în condiţiile strategiei de restructurare . În urma negocierilor. urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile. care-şi propune plata salariilor restante.va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. iar în noiembrie vor fi repornite. din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic.în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. AVAS. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. în mod treptat. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. dl.

dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale. deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei). Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. al cărui lider dl. cerând demisia conducerii CET. dl. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii. nesubvenţionată de la bugetul de stat. Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). care a fost de acord cu revendicările lor. 9 . D-na Maria Bikfalvi. Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică.140. Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox. Gheorghiţă Pârlog.sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. din cauza datoriilor. Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” . protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. liderul sindicatului. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii.000 de lei).nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei. în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă.

ale Cartel Alfa. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. timp de câteva zile. dar şi a consultărilor cu sindicatele. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. Sindicatele afiliate 10 . angajaţii îşi vor primi salariile. care are statut de observator. într-o scrisoare. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. liderul sindical. Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . Ioan Pascu. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl. În urma protestelor. Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele.SPUS TV. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane.De asemenea. urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR. au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. în cele mai mari oraşe ale ţării. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii.

Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă. majorarea salariului minim la 850 de lei. dl. crearea de locuri de muncă. oprirea privatizării companiilor strategice. abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. în perioada 2-4 octombrie. Preşedintele „Cartel Alfa”. care a fost modificat „în mod brutal”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional. La rândul său. care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”. De asemenea. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume. o echipă de experţi coordonată de prof. raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. începând cu 1 ianuarie 2013. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. Dumitru Costin. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. dr. Preşedintele BNS. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. Bogdan Hossu.

modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”. noi criterii de selectare a personalului. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată. se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective. dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. D). Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art.obiectiv de performanţă. pe categorii de salariaţi. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. 61 lit. deoarece.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. fiind stabilite. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 . schimbări ale jurisdicţiei muncii. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor. „în România. după caz. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. Astfel. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară.

după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie. în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. Prevederile actualului Codul al munci . care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament. ca iniţiativă civică. regiile autonome. societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. transport. pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru .care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse. la 8 martie 2011.000 de semnături în şase luni de zile.care au majorat perioada de preaviz.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale . secretar de stat în MDRT.au intrat în vigoare în 1 mai 2011.4% de la 1 decembrie 2012. BNS are nevoie de strângerea a 100. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012. Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. merg la restaurante. Astfel. ei consumă şi alte servicii şi produse.eliminate în 2010 de vechiul guvern. Ordonanţa prevede 13 . Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă .

sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. a fost de 5. 31. sunt înregistraţi 442. rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape. Cei mai puţini şomeri. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9.95%).544. iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării.534 lei net. de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. inclusiv servicii informatice (3.3% pentru cele reduse cu 15%. 78%. cei mai mulţi şomeri. cu 0. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4. încasărilor mai mici (funcţie de contracte). erau în grupa de vârstă 25-30 de ani. la nivel naţional. în septembrie 2012. potrivit sursei citate. la valoarea de 5.196 de şomeri.01%. Tot în septembrie.22%.471. la 1.753 lei).04 % în luna august. Vaslui 14 . cu 2. Luna trecută. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei). Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1. erau în grupa de vârstă 41-50 de ani. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice.22 %). respectiv 110.12% mai mare decât în august. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă. 55% la 4. Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie.4% (22 lei) faţă de luna anterioară. în număr de 96. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012. urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani. comparativ cu luna precedentă. Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative.214 mai mulţi decât în luna precedentă. În România.742. Dolj (8. şi cu 2.

de aproximativ 25%.54%).07%).604 neindemnizaţi.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră .5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică. Covasna (7. În perioada 11 . prioritare vor fi ministerele Muncii. iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17.82%). pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1. Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe. Alba. profesionale şi lucrători necalificaţi 10.s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”. iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie. cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0.26%) şi Bacău (cu 0. astfel că „la nivel european.5% în restul UE. Iaşi. Educaţiei şi Sănătăţii.056 de locuri de muncă. Mehedinţi (cu 0.50%). 7. La nivel naţional. faţă de aproximativ 22. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. Mehedinţi (8.95%).400 de locuri de muncă la nivel naţional.17 octombrie au fost disponibile peste 11. nici ca persoane care se instruiesc”. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care.199 persoane. precizează ANOFM.41%).382 locuri de muncă. Dolj.985 persoane faţă de august. Arad. Buzău (7. 128.(8. Olt (7. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene . Vaslui. Călăraşi. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj.393 au fost indemnizaţi şi 293. pentru studii medii. Galaţi (7. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20. Sibiu şi Satu Mare. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 . Timiş.85%). Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie.13%).30%) şi Gorj (7.

din Ungaria. deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” . BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor . Un alt angajator. Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti.astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor.ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -. Ministrul britanic de Interne.000 de români. cu acte. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures. 16 . Theresa May. La rândul său. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe.către scopurile Fondului Social european. ingineri şi patiseri. pentru care pot aplica şi cetăţenii români. dulgheri. în Marea Britanie lucrează în mod legal. ar trebui revizuită. MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. în caz contrar. în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE. 80. situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare . Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). Cu toate acestea. pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”. tâmplari. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză. „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. transportator de mobilă la mutarea locuinţei. tinichigiu auto. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014.The Sunday Times. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria.

pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. ar trebui 17 . cum ar fi plata orelor suplimentare. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. hotelier (bucătar. comerţ şi întreţinere. fără respectarea unor drepturi. în regiunea Zealand – Danemarca. prezenţi în Franţa. Peste 20 de persoane au fost obligate. astfel. ospătar etc. ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile. „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. remunerarea şi celelalte condiţii de muncă).întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. În afară de exercitarea unei meserii autorizate. BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie. reparator de acoperişuri. mecanic etc. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii. În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. eliberată de către prefectură. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. desenator etc. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. Conform d-nei Creţu. industrie (sudor. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. bancar şi financiar. agricultură. pescuit. majoritatea romi. in industria cărnii. În Marea Britanie. care lucrează în Bruxelles.). Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic.).eurodeputatul PSD. Corina Creţu.). cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă. inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor. nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial .

Paralel cu aceasta. Totodată. Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie. în luna decembrie. iar dacă acestea sunt favorabile. Totodată. Guvernul a decis. Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). la finele lunii. europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă. iar angajaţii au primit salariile restante. Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe.353 angajaţi. administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. 18 . care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante.

lipsa de eficienţă a AM POSDRU. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului. Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. la sediul societăţii. alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri. cauzate de lipsa de transparenţă. fiind desemnată o conducere interimară. şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului. Mihai Diculoiu. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor. au fost strânse 1. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. Corneliu Cernev. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program. Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat. Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. 19 . lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată.

Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 .pornind de la regionala CFR Braşov . . liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov. se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”. de a schimba conducerea RADEF. „iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale. între care şi directori.după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . Domnul Alexandru Lorincz. precizând că poliţiştii vor primi doar 8. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale. „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. de data aceasta în faţa clădirii Guvernului. dl. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane.faţă de decizia ministrului Culturii. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante.Ministrul Afacerilor Europene. fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei. consideră că este vorba despre un abuz. De asemenea. Leonard Orban. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne. respectiv controlorii de tren. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie. însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni.66% din dreptul pentru echipament pe 2012. de la bugetul de stat. către beneficiarii POSDRU.extinsă apoi la toate regionalele CFR. Puiu Haşotti. Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă .

în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. nu s-a ţinut de cuvânt. în condiţiile în care în prezent. personal tehnic etc. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. printr-un ordin de ministru. normă echipament etc. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului. achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii .). începând cu data de 19 noiembrie 2012.000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI. decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a. chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul. deşi „până acum. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. informaticieni.). SNPPC va declanşa acţiuni de protest. respectiv 152.an. în toată ţara. 21 . a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. În replică. plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii.5 milioane lei. SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50. „În caz contrar. actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”. şi plata utilităţilor. La proteste vor participa: poliţişti. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). „în timpul lor liber legal”. personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii. pe fundalul campaniei electorale.

a prevederilor Legii Dialogului Social. Conform d-lui Hossu. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”. modificarea imediată. pe reducerea veniturilor. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei. ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. la cel puţin 850 lei.Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. implicit. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie.dintre cei 4. Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie. pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă.3 milioane înregistraţi oficial . Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. prin Ordonanţă de Urgenţă. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat. precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător.se află sub pragul sărăciei. iar în paralel a fost 22 . făcându-l dependent de ajutorul social al statului.

Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii.30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. 32. în limita prevederilor bugetare aprobate.modificată legislaţia din domeniul muncii. că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor.595 în iunie. în perioada 1 iunie . Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni.105 absolvenţi. În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10.605 în iulie.700 de locuri de muncă. dintre care 12. a precizat că odată cu deblocarea posturilor. astfel că au fost deblocate aproximativ 3. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr. majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale. 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. dl. Ordonanţa vizează şi spitalele. nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează. de asemenea.800 de posturi din sistemul sanitar. Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. se angajează alta. iar în perioada 25-31 23 . şi nu unu la şapte. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei. astfel: 1. 20. Noul ministru al sănătăţii.778 în septembrie. valoarea ei fiind de 250 de lei. adică pleacă o persoană. angajările se fac unu la unu.638 de studii superioare.127 în august şi 10. Conform ANOFM. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. Raed Arafat.

comunicare în limba engleză. validare şi prelucrare date. sunt: lucrător în comerţ.600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. Dolj. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării. Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice.a. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. Timiş şi Sibiu. ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3. La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. iar în Timişoara se află un centru de comunicare. care produce unităţi electronice de comandă.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. Iaşi. Călăraşi. sisteme de securitate. ospătar. inspector sau referent resurse umane. siguranţă şi comunicaţii. sunt: Iaşi (225 de persoane).000 de angajaţi. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş.octombrie au fost disponibile peste 10. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. cât şi în cel administrativ. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20. Dolj (140). În Bucureşti. chelner. Dâmboviţa (126). contabil. Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. cu număr mare de participanţi. Braşov (196). se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM. în luna noiembrie. bucătar. operator introducere. Bucureşti (168). sisteme de încălzire.

6% dintre femei. şi a scăzut cu 0. De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011.1%. Franţa.000 de persoane nu aveau de lucru. Malta. Pentru persoanele adulte (25-74 ani). Cehia. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75. Grecia. iar în septembrie 2011.8% pentru luna septembrie 2012 (6. În luna august în România erau 692. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 . Belgia. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa. Pe sexe. circa 748.3% în cazul bărbaţilor şi 5.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie. Luxemburg. Cipru şi Germania.3% în cel al femeilor). Astfel.auto. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1. Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie. rata şomajului a fost estimată la 5. numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012. Germania.400 de persoane la începutul acestui an.000 de persoane. iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania.000 de şomeri. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor. Olanda şi Austria. comparativ cu luna anterioară. Iaşi şi Sălaj.6% dintre bărbaţi şi 6. în septembrie erau şomeri 7. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 . la 7. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie. Irlanda.

trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. din cauza stării economice fragile din Europa. ANITP. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. a restricţiilor care îi vizează. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii.şeful ANITP. în 2014. Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor. potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. vânzare de ziare sau curăţenie . când au fost identificate 488 de victime. În realitate. la sfârşitul acestui an. Ioan Nicolae Căbulea. Theresa May. Familiei şi Protecţiei Sociale. în încercarea lor de a reduce costurile.Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi . Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural. odată cu apropierea anulării.construcţiile. Ministrul britanic de Interne. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse . Auraş Marinescu. hotelier. Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE).Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii. s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 . în contextul în care tot mai mulţi patroni. Romulus Nicolae Ungureanu.

Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004.000 care trăiau deja în această ţară. îmbrăcăminte. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE. subliniază publicaţia. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”. dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50. „La nivel european. mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. scrie ziarul. iar numărul anual al imigranţilor este de 40. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. un profesor de economie de la Cambridge University. 600.5 miliarde de euro.000 de persoane munceau în 2011 în ţară . citat de ziar. însă.000 de persoane. Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20. conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 .000 pe an . la aderarea celor două ţări la UE. Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie. alimente. în urma anulării restricţiilor.Robert Rowthorn. (Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente. declarându-se muncitori „independenţi”.Uniune. prin intermediul organizaţiilor partenere. Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară. adaugă Sunday Mail. alăturându-se altor peste 130. De asemenea.

5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă.000 tone de alimente pe an. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles.defavorizate şi sărace.7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. aproximativ 8. Dintre aceştia. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” .7 milioane de copii nu au acces la haine noi.1 milioane de persoane „homeless”. Cele 2. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală.preşedintele CE. în UE există 25. iar 4. pe fondul impactului recesiunii economice. Potrivit estimărilor CE. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. De asemenea. În 2010. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie. Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP).4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. 5. UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie. în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500. Studiu Erste Group 28 . De exemplu. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe. Jose Manuel Barroso. peşte sau echivalentul vegetarian. în funcţie de realităţile locale din statele membre.7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne.

astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Barometrul Erste Group privind economisirea. Republica Cehă. cea mai scăzută sumă din ţările analizate. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi. mai mult de jumătate dintre cehi. opt din zece sârbi. la fel de mult ca austriecii. sârbii şi turcii. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. Ungaria. În prezent. Cel mai mult economisesc polonezii. Polonia. Slovacia. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. Ungurii. „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. slovaci. sârbi şi unguri. realizat de IMAS International pentru Erste Group. Muntenegru. slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. ucrainenii. care strâng 13% în fiecare lună. iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună. croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. slovacii. Spre deosebire de români. unde au fost intervievate circa 900 de persoane. urmaţi de români. respectiv Croaţia. Turcia. polonezi (90 euro). cehii şi germanii. care pun deoparte lunar 16% din venit.Românii economisesc 9% din venitul lunar. România. Ucraina şi Austria. Cu excepţia Austriei. croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. având în vedere diferenţele mari între salarii. Serbia. Românii economisesc 39 de euro pe lună. Germania. doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). sârbii. urmaţi de austrieci (164 euro). cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). 29 . Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani.

prin urmare. creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. iar două treimi dintre cehi. în contrast cu trendul din celelalte state. români. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). pentru pensie. austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale. la polul opus situându-se românii (41%). pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. unguri. Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. Cu toate acestea. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. fie la împrumuturi de la membrii familiei. Astfel. La nivel global. slovaci. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor. se precizează în barometru. au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului. că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. inclusiv din România.

Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. precum şi bonurile de masă aferente. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. 31 . ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2. în faţa pavilionului administrativ. pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. Totuşi.600. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. Cu toate acestea. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. Potrivit liderului interimar de sindicat. pentru a treia zi consecutiv. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie. dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. Corneliu Cernev. Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate.

pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi.preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie. Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. cu probe mai uşoare. pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. mai ales că cei care vor dori. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru. dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl.Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. Simion Hăncescu. Cernev. în anul 2011. dl. din cele 12 zile de sărbătoare legală. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului. Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. practic. până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 . prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. vor putea da ulterior şi examenul normal”. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen.

împreună cu Guvernul României. respectiv prima zi de Paşte. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. prima zi de Crăciun. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. iar dintre acestea 80% au copii. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. În acest context. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. Petru Dandea. privind sărbătorile legale. ONG-uri. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei. în domeniu concurenţa este acerbă”. 1 ianuarie şi prima zi de Paşti”.139 din Codul muncii. 33 . Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. motivând că.angajatori din comerţ. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie.

convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. care exced restricţiile legale actuale. 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o. extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali. şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex. pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. de exemplu. şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”. şi alte sporuri salariale. evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă. respectiv societatea şi sindicatele. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . prezentul act normativ .de la apariţia Legii 62/2011. În aceste condiţii. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal.Legea 62/2011 privind dialogul social.

770. refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Sibiu. 5. iar aproximativ 50. Dolj (254). după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”. Sibiu (247). Călăraşi (446). cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1. Vâlcea (244). Hunedoara şi Braşov. 8-14 noiembrie . iar pentru studii medii. pentru studii medii. 15-21 noiembrie . blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social. Călăraşi (479). profesionale şi lucrători necalificaţi. Ilfov. Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului.570 de locuri de muncă.9. Ilfov (372).831. între 8% şi 12%. profesionale şi lucrători necalificaţi.Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă. Ilfov (376). cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi. Iaşi (729).499). în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici.047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional.au fost disponibile la nivel naţional 8.400 de locuri de muncă.de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. restul . Cele mai multe locuri de muncă . Dolj. Braşov (210) şi Covasna (200). Timiş. Timiş (351). Timiş (346) şi Hunedoara (294). din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. cota principală rămânând însă 16%. Programul de guvernare pe care îl va propune USL. Iaşi (632). pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă. De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente. Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6.7. Hunedoara (285).440).000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Călăraşi.

organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. Totodată. De asemenea.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare).închid . majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale. dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru. Conform legislaţiei Uniunii Europene. conform declaraţiilor d-nei May. Totuşi. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. pe care le vor adresa următorului guvern. românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 . Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research. „în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”. El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare. prezentat la Bucharest Forum 2012. Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”. d-na Theresa May. Presa britanică – publicaţia The Sun . guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne.Mohammad Murad. preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013.

astfel că doar 15. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7. Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni. doar o mică parte din populaţie (13.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. românii continuă să fie pesimişti. 11. Astfel. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului. Conform studiului. faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. 40. Astfel. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii. mai puţin de unul dintre zece români 8. 68.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă. Restul de 34. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi.1%.2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. Investiţii 37 . din întreaga Uniune Europeană.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice.9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile. Când se gândesc la viitor.4% văd o îmbunătăţire.

pe un eşantion de 1. Totodată. Altfel. cu vârsta de peste 18 ani.5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini.1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. iar 71. 69.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case.Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni. doar 12. femei şi bărbaţi. 38 .200 persoane.

asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice. statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. în acelaşi timp. însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. GUVERNARE. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională.STUDII – CERCETĂRI STAT. ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . deoarece din punct de vedere organizaţional. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. A. 1. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. Stat şi guvernare Statul. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii. POLITICI PUBLICE Dr. conform experţilor în politologie.

Politica democraţiei liberale. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni. Extinzând această definiţie. 13. Chişinău. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie. p. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. 2002. din acest punct de vedere. prim-ministrul. statul. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. Bucureşti. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. din punct de vedere al autorităţii.. inclusiv preşedintele. Editura Epigraf. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU. instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. statul are monopolul asupra forţei. p. 179. favorizează curajul. dar acestea nu sunt prezente în toate statele. 1997. statul este o putere supremă şi suverană. care creează sfere publice şi sfere private. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. 40 . Teoriile statului. se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. miniştrii etc. nu există centralizare absolută în statul modern. statul are suveranitate şi asupra acestora. ca entitate. Brendan O'LEARY. Patrick DUNLEAVY.

sau buna guvernare. ci şi la cel extern. ca deziderat al lumii moderne. 1997. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. precum ONU. ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. 41 . Mai mult. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. organizaţii internaţionale. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. Totuşi.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. În continuare. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3. se nasc discuţii despre calitatea acesteia. cit. op. Comisia Europeană sau Banca Mondială. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. De asemenea. 200-203. pp. indiferent de tipul de guvernare existent. ca potenţial risc. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. Astfel.

De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. 42 . nu activitate sau proces. HOLSTI. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. Ei consideră că aceasta. de cea ce reflectă caracterul său practic. MARCH. guvernarea este privită atât ca proces. Ca proces. cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. dar identificabil prin rezultatele sale. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. iar ca activitate. modelează cadrul în care acţionează 4 K.Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. J. De-a lungul liniei verticale. 1992. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. De asemenea. teoretică a conţinutului guvernării. în plan naţional. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane. şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. dificil de surprins. cât şi ca activitate. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. De exemplu. ca set de reguli ale conducerii sectorului public. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor.

principalele organizaţii internaţionale. strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. URL: http://www.worldbank. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. guvernarea este un concept practic. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. politice şi sociale7. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. prin acord mutual şi acţiune reciprocă. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice. Comisia Europeană. Communication on Governance and Development. Astfel. 2003. implicit. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice.org/wbi/governance. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. 43 . ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. United Nations Development Program. De asemenea. Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi. Strategy Note on Governance for Human Development. În ciuda caracterului său larg şi deschis. iar în plan internaţional. 2004. la regulile. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. într-o ţară. guvernarea este acel sistem de valori. În accepţiunea ONU. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii. 6 7 European Commission.cetăţenii şi decidenţii politici.

SEN. cit. Prima. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna. nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. cât şi procesele. cea bazată pe drepturi. New York: Random House. astfel. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. În acest sens. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8. ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii. în perspectiva aceasta. Amartya. Sintetizăm. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. drepturile omului sunt universale. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă.. în opinia noastră. drepturile implică şi obligaţii. Development as Freedom. identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. nevoile nu sunt neapărat universale. întrucât. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. şi Julius COURT. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. 2002. 8 A se vedea Goran HYDEN. Aşadar. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. op. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente. însă. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. 1999 44 .interesele.

de exemplu cea a lui Maslow 9. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje. 2002. o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. publicată în anul 1943. deoarece. Pentru detalii.org/governance. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. 45 . În al doilea rând. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public.worldbank. şi Julius COURT. În primul rând. acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. din cel puţin trei motive.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul. aleşi sau numiţi. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. op.. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. indiferent de statutul social. cit. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel. Goran HYDEN. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. Astfel. În fine.

ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. ce implică şi protejarea drepturilor omului. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii.folosiţi tot şase indicatori. Transparenţa. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor. controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil. Astfel. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific. atât directă. deja aplicate de către creatorii lor 12. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi.org. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. Domnia legii. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente. în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. cât şi a bărbaţilor. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii. URL: http://www. calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. în special cele ale minorităţilor. eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. Promptitudine. informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice. civile şi umane. informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare. 46 . adăugând şi altele. Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate.unescap. a unei societăţi civile bine conturată. însă de altă natură. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor.

însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . adesea. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. Totuşi. cât şi subiective. deşi pretind că sunt democraţii liberale. opusul bunei guvernări. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. În ceea ce priveşte proasta guvernare. care. în consecinţă. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. evident. în lume există o multitudine de ţări. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. la rândul său. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. au probleme serioase de guvernare. însă nu este atât de uşor pe cât pare. să li se acorde şansa de a se dezvolta. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. Această situaţie oferă avantaje majore. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. în special celor vulnerabile. Responsabilitate. Putem folosi tipuri diferite de date. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii. precum guvernarea sau drepturile politice. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. atât obiective. Eficienţă. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. Totuşi. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. la o primă vedere. guvernarea poate fi măsurată. Cetăţenii şi. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi. Aşadar. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală. care. reprezintă. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile.

lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări. a nivelului scăzut de trai. sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. prin instituţiile sale guvernamentale. dimpotrivă. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii. însă descrierea lor este pur subiectivă. a corupţiei. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. cât şi dependente de observator. ci şi la cele subiective. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. Existenţa instabilităţii politice. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci.Toate caracteristicile guvernării. Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . este definită în mare măsură subiectiv. la fel ca buna guvernare. Stat şi politici publice Este evident că statul. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. în general. Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. 2. de contextul social şi istoric în care trăim. marginalizarea grupurilor minoritare. Afirmăm acest lucru întrucât. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. comportamentul este determinat de sensul asociat. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. reunite sub numele de proastă guvernare. dar prin antiteză cu buna guvernare. Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. În consecinţă. este creatorul şi administratorul politicilor publice. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. de insecuritate. enumerate mai sus.

Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. 1998. cerinţele legale şi prohibiţiile. ordonanţele. într-un anumit mod. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. nu în ultimul rând.. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. Dicţionar de sociologie. opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. dar nu se limitează la acestea 14. politici sociale etc. p. 295. informaţia. Iaşi. 430. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. Editura Polirom. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. 14 Paul E. p.). societatea sau economia şi include impozitarea. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. 49 . 2.care dispun decidenţii. implementare şi executare.). declaraţiile.). 2008. cu opinii şi interese iniţial diferite. Editura Babel. Bucureşti. Claudiu CRĂCIUN (coord. Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. De asemenea.1. vom prezenta succint conceptele de politici. •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern. •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. Lazăr VLĂSCEANU (coord. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. cheltuielile. 13 Cătălin ZAMFIR. termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu. COLLINS. •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate.

implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. Pentru ca o politică să poată fi implementată. Ramesh. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. 245-254.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. Conform studiului realizat de M. privind alegerea obiectivelor. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei. Implementation. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări. 50 . University of California Press. •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. organizare şi resurse. •politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. punerea la dispoziţie a resurselor necesare. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. pp. 1973. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. Sintetizând toate aceste perspective. formularea 15 Jefferey RESSMAN. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. făcând trecerea de la decizie la practică. Berkeley. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. Un program implică existenţa. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. aplică respectiva politică. Aaron WILDAVSKY. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. Howlett şi M.

luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme. Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. M. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate.politicilor – procesul prin care sunt definite. Oxford University Press. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos . însă se concentrează doar asupra decidenţilor. RAMESH. evaluate. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. în trei etape: elaborarea standardelor de implementare. neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. 1995 51 . Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte. ci se susţin între ele. plementarea constă în punerea în practică. În acest sens. supervizarea implementării. implementarea. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină.acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. De jos în sus . distribuirea resurselor. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor.

controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. endogen şi exogen. Este nevoie de noi forme de control. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă. Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională. în timp ce departamentele sunt reduse. el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic.Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. însă este necesară 52 .

inclusiv cel local. la oricare dintre nivelurile enunţate. 1996. În acelaşi timp. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul. Volume 16. 33-40. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. pp. John STEWART. pp. ce. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. 2.2. Issue no.permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. 3. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. 20-35. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. Până la începutul secolului al XXI-lea. Fiecare nivel de guvernare. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. Managementul. trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. 53 . de cele mai multe ori.

103-115.Toward a Policy Culture Approach to Implementation.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. . NAKAMURA.J. The Textbook Policy Process and Implementation Research. 142-154. D. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica. care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare. se poate afirma că separarea politicilor de executare. complexă şi multinivelară. Issue 1. Volume 7. Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. 19 Dennis PALUMBO. 1987. Astfel. Issue 1. 1987.T.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică. în „Policy Studies Review”. Volume 7. este posibilă doar atunci când: . 20 21 Dvora YANOW. . Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni. în „Policy Studies Review”. Nakamura consideră. 1987. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional.politicile pot fi enunţate în detaliu. În concluzie. 91-102. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp. Robert T. R. pp. la rândul său. iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). D. ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. pp. în „Policy Studies Review”. Volume 7. fiind în acelaşi timp inadecvat 21. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare. 54 . Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. Issue 1. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20. pp.

uk/docs/betterpolicymaking. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare .Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x. Better Policy-Making. URL: http://www. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. 2001.gov.pdf.policyhub. UK.

trusturi. după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete.) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 . consilii districtuale etc.Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene.

acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor. modelul procesual. raţionalism. astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale. 2. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice.Pentru executarea politicilor. Din această perspectivă.3. Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). incrementalism. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. politicile guvernamentale implică universalitatea. guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. Din nefericire. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea. Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism. teoria alegerii publice. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. dar şi de a crea sisteme de implementare. teoria grupurilor şi teoria elitelor. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile.

p.3. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile. 2011.K. Iaşi.3. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. pentru a alege o politică raţională. 58 .. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică. a presei şi a opiniei publice. afirmând primatul procesului de dezvoltare. New Delhi. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. fără implicarea consultanţilor externi. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24. 2011. Second Edition. R. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. Astfel. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. f. ci pe procesele şi comportamentele politice.. PHI Learning Private Limited. 2. 70. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală. Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat. p. 8. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei. legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor. Elaborarea politicilor publice I.a. cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 25 SAPRU.şi legale sunt analizate în profunzime. comitete guvernamentale şi think-tank-uri. Aşadar.

27 BUCHANAN. 1. Aplicarea lui în sistemul public. În acest context. cit. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. 59 .3. în “Computer Science”. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv. pp. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori. Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26. No. incomplet definite. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern.dk/Downloads/Simonintroduction. Roskilde University. cât şi pe piaţă. 8. R. 1988. Market Failure and Political Failure. iar modelul raţional este linear.. 1-2. 2.K. Herbert A. de exemplu. James M. interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative.4. URL: http://jespersimonsen. descriu şi compară diferite alternative. ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. 11 apud SAPRU. Simon: Administrative Behavior . op. Teoria alegerii publice Derivată din realism. Jesper. p. 73.How organizations can be understood in terms of decision processes. Pe scurt.. în „Cato Journal”. ca întreprinzători privaţi.. Vol. Astfel. Totuşi.pdf. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. Spring 1994. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional. p. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă. această teorie consideră că politicienii. 2011.principale: informaţii despre alternativele existente. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN.

Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese. cit.6. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt.procesului decizional. pp. pp. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă.. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese. 2011. 28 29 SAPRU. 60-64.. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu. Idem. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict.3. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. R. op. 76-78. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. de fapt. 2.5.K. 60 . Din păcate. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29. Teoria grupurilor Din această perspectivă.3. apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute. dar şi prin legiferare. 2. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării. cu adaosurile necesare.

3. competiţia de grup. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30. lacunele conceptuale ale modelului. Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. 61 . cursul politicilor este dinspre elite către mase. Cu alte cuvinte. Mai mult. 84-87. Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor. Ibidem. Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. pp. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese.7. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie. teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice. riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. Astfel. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31. 2. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. Conform acestui model.

oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. cercetători. jurnalişti etc. politice şi sociale nu pot fi înţelese. pp. procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. agenţii guvernamentale. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. Fiecare dintre modelele de mai sus. 32 Idem. Fiecare dintre aceşti actori. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. interese. 80-83. create în funcţie de contextul politic. valori. De asemenea. ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. factorii de decizie politică şi publicul –. 62 . problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice. individuali sau nu. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. În realitate. Mai mult. experţi. Din această perspectivă. iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. programe şi niveluri.

acesta este un scenariu extrem. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume. care alocă suficiente resurse acestui sector. căutând un răspuns facil. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. politice şi economice. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective. Astfel. activează spirala insecurităţii. teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. În acest context. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare. pericole şi ameninţări interne şi externe. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. politicile publice diferă de la o ţară la alta. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. pentru care. analfabetismul etc. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. însă fără o finanţare dedicată. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. malnutriţia. în special de natură militară. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. Într-adevăr. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. şomajul. Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. Bineînţeles. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. 63 . Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare.

Teoriile statului. dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative. Bucureşti. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. Restructurarea sectorului public în România. 1997. 2000. Paul E. Editura Epigraf. COLLINS. Bucureşti. Elaborarea politicilor publice I. MIROIU. eficienţă şi îmbunătăţire continuă.). B. f. J. Chişinău. BIBLIOGRAFIE: x x x. 64 . Patrick.W. HOGWOOD. În acelaşi timp. Goran. Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. Iaşi.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . Editura Trei. Timişoara. îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare. Andreea Mihaela. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici. în „World Governance Discussion Paper 1”. MĂGUREANU. Editura Amarcord. Editura Trei. Introducere în sociologia politică.Totuşi. 1992 CHIRIŢOIU. morale şi legale pentru politicile în cauză.A. Virgil. Politica democraţiei liberale. 2002. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective.. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice. L. Adrian. HYDEN.. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor. Editura Polirom. 2001.. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. 2008. 2002. Iaşi. United Nations University.a. Bucureşti. Better Policy-Making. Introducere în politicile publice. GUNN. BAUDOUIN. UK. 2000. Julius COURT. DUNLEAVY. Claudiu CRĂCIUN (coord. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. Brendan O'LEARY. Governance and Development.

M. Roskilde University. Politici publice. Cătălin. Development as Freedom. Issue 1. Yvan. PALUMBO. Lazăr VLĂSCEANU. OSMAN. New York. Dvora. Toward a Policy Culture Approach to Implementation. 3. Volume 16. SAPRU. YANOW. University of California Press. în „Asian Affairs”. pp. Robert T. Bucureşti. Issue no. Second Edition. R. Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. Bucureşti. TELLIER. 1999. pp. 33-40. Issue 1. Aaron WILDAVSKY. NAKAMURA. Random House. pp. The Textbook Policy Process and Implementation Research. 3. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. Issue 1. Editura Babel. 24. Volume 7.. în „Policy Studies Review”. Ferdous Arfina. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională. John. Volume 7. în “Computer Science”. New Delhi. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction.. ZULEAN. 103-115.K. Editura Politeia – SNSPA. 1996. Spring 1994. 1998. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Berkeley. M. Center for Development Research. pp. 2002. Dennis J. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI. 142-154. Jesper.. Implementation. Volume 7. No. STEWART. 91-102. SIMONSEN. ZAMFIR. Vol. Editura Cavallioti. PRESSMAN. Jefferey L. RĂDOI. PHI Learning Private Limited. Dicţionar de sociologie. Adrian. Bucureşti. 1987. 2011. 1987. 65 .MIROIU. 1973. 1999. Amartya. în „Policy Studies Review”. July-September 2002. în „Policy Studies Review”. Herbert A. SEN. 1987.. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. 2011.

Portugalia. 7. 2012. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. proces decizional prea lent. s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană. piaţa unică. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. uniunea bancară. uniunea fiscală. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi. Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. 66 . bazate pe o uniune politică aprofundată. uniunea monetară. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale. a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. implicit. Acest context. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. pentru a contribui la binele comun al zonei euro. Începând cu prima parte a anului 2011. p. Italia. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. 1.

13-20. mediu de afaceri. 34 Consiliul Uniunii Europene. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35.pdf.europa.M. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro. sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice. www. p. Preşedintele Comisiei Europene. norme fiscale naţionale. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. învăţare pe tot parcursul vieţii. concurenţă în domeniul serviciilor. Polonia şi România. ocuparea forţei de muncă. inclusiv Bulgaria. inclusiv pentru zona euro.consilium. Orientărilor integrate. 35 Comisia Europeană. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. 23 de state membre ale UE. reducerea impozitării muncii. 3.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. Danemarca.1. Lituania. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. Letonia. Situaţia privind Pactul Euro Plus. cercetare şi dezvoltare-inovare. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. pp. 1. Bruxelles.pdf 67 . Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. stimulente pentru lucrătorii în vârstă. prezentarea domnului J. participarea celei de a doua persoane la venitul familiei. evoluţii ale salariilor din sectorul public. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne. educaţie. muncă fără forme legale. Barroso. http://ec.economico-financiară mai coerent în Europa. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică.europa. 20 aprilie 2011. Pactul Euro Plus În martie 2011. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă.

41-47. Regulamentul (UE) nr. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011. ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. pp. Anul 54.eu/LexUriServ/LexUriServ. 23 noiembrie 2011. Regulamentul (UE) nr. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu. şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice.europa. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. 1. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr.eu/LexUriServ/LexUriServ. Regulamentul (UE) nr. 23 noiembrie 2011. http://eurlex. http://eurlex. Anul 54. El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale. 68 .do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro.europa. Regulamentul (UE) nr. 1-40. Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF.2. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. pp. Noul sistem oferă o mai mare transparenţă.

eu/LexUriServ/LexUriServ. de a emite un aviz cu privire la acestea. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului. aceasta este considerată adoptată. primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. 39 Comisia Europeană. În plus. aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv.2011.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF.zona euro. a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă. în fiecare an. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro. urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară. 40 Comisia Europeană. http://eur-lex.europa. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). COM(2011) 819 final. dacă este necesar. COM(2011) 821 final. 2012. Raport general privind activitatea Uniunii Europene . Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. De asemenea.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF.europa. În plus.eu/LexUriServ/LexUriServ. aflate încă în discuţie. 23 noiembrie 2011. Bruxelles. 69 . şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi. 13. p. a Mecanismului european de stabilizare financiară. Astfel. 23 noiembrie 2011. inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38. 38 Comisia Europeană. http://eur-lex. Bruxelles. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. a Fondului european de stabilitate financiară.

1.ro.eu/media/639164/18_-_tscg. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie. care poate merge până la sancţiuni de 0.pdf. coordonarea şi guvernanţa council. aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere.5% din PIB. Tratatul fiscal european 41. în cadrul Uniunii economice şi monetare. http://european- 70 . Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat. În plus. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate.3. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%). ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro. părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent. În acest scop. semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare.europa.12.Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare.

europa.eu/pdf/esm_treaty_en. T/ESM 2012/en. cea mai dezvoltată economie din zona euro. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). asistenţă financiară de precauţie (art. „Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională. Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an.din PIB. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total. „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014.pdf. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). 71 . MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012. în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. 16 din Tratat).esm. Mecanismul va fi activat de comun acord. de preferinţă la nivel constituţional. 1. dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. Germania. MES este o organizaţie interguvernamentală. în cazul statelor membre din zona euro. împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism. creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. 14). Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate. http://www.4. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. Până în prezent. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare. Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art.

Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare. condus de Banca Centrală Europeană (BCE). Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens. precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art. În cadrul acestui mecanism. care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital. Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art.htm. http://ec. scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie.5. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. 1. 17 şi 18). Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate. Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43. ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. 15). Uniunea bancară La 12 septembrie 2012. De asemenea. 12 septembrie 2012. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani. Începând cu 1 martie 2013.europa. la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013). statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar. 72 . Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro.

. Bruxelles. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică..do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF. COM(2012) 511 final. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere. http://eurlex. Totuşi.exemplu: autorizarea instituţiilor de credit.europa. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE. 12 septembrie 2012. un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. COM(2012) 512 final. . Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor. http://eurlex. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr. supravegherea conglomeratelor financiare). cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar.eu/LexUriServ/LexUriServ. o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană. 45 Comisia Europeană.do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic. în al doilea rând. 12 septembrie 2012. al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.eu/LexUriServ/LexUriServ. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro. Bruxelles. 73 .. gradul de îndatorare şi lichiditate.. Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene./. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital.europa. şi în al treilea rând. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital.

În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. adoptată la summit-ul din iunie 2012. 2012. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre. cit.. 74 . monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46. a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente. p. inclusiv în raport cu Parlamentul European.6. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. De exemplu. 8. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. pensii şi pieţe de capital. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene.noului mecanism de supraveghere unic. iar summit-urile 46 Comisia Europeană. Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. op. 1.

2. În acest sens.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă.1. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. promoveze economia digitală şi ecologică. 75 .consilium. pp. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. Bruxelles. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. http://www. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice. respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional. 7-15. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. adaptate la specificul fiecărui stat. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european. 26 iulie 2012. promovare a creşterii şi competitivităţii. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012.pdf. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii.europa. Măsurile recomandate.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu.

muncă. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. echitabil şi deschis. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. Bruxelles. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. mai ales în rândul tinerilor. Raportul preşedintelui Consiliului European. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă. dinamizarea comerţului liber. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate. De asemenea.pdf. De asemenea.consilium. stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice). precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. creşterea ocupării forţei de muncă. 76 .europa. care să vizeze: aprofundarea pieţei unice. în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman). prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător. atenţie sporită acordată bugetului UE. www. reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic. modernizare a administraţiei publice. 26 iunie 2012. Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă. precum portalul EURES). realizarea pieţei unice digitale.

cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE. Ca urmare. 77 . 12 octombrie 2012. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. încadrată în timp. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre.pdf.europa. www. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. pe de o parte. un cadru bugetar integrat. Bruxelles. o foaie de parcurs specifică. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor.consilium. Raport intermediar.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858. Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze. un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice. precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic. pe de altă parte. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro). Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare.

finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate. precum: investiţii în creştere economică. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. Pactul Euro Plus).consilium. dezvoltarea reţelelor de transport. consolidarea politicii macroprudenţiale. Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare.pdf.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010.2. Bruxelles. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid. 2012. noua procedură de dezechilibru excesiv. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. 19 octombrie 2012. planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). după caz. 2. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat.exemplu. aprofundarea pieţei unice. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final. semestrul european integrat. legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală. 78 .europa. prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică. care are ca termen limită sfârşitul anului curent. Prin urmare. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European. energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei.

tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. baza fiscală consolidată comună a societăţilor. revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce. mult mai aprofundate. creării unui parteneriat cu Parlamentul European. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. De asemenea. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei. deschis tuturor statelor membre care doresc să participe. pe termen mediu. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 .digitale pe deplin funcţionale până în 2015. precum şi a incluziunii sociale.

armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. Portugalia. instituirea unui cadru de reglementare unic. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. Italia. Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. În multe state membre.care nu participă la MSU. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze. reducerea plăţilor compensatorii. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. adiţional vor fi explorate noi mecanisme. precum: reducerea salariului minim. Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. În acest scop. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. 3. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. 80 . schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice.

preferinţă pentru acorduri la nivel de companie.PDF. scăderea salariului minim cu 22%. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45.reducerea zilelor de vacanţă.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro). http://epp. p.europa. reducerea prestaţiilor sociale.0% of GDP. instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat. Eurostat newsrelease. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%.eu/statistics_explained/index. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150. Euro area government debt up to 90.europa. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53. Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020.3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro. 4. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi. reducerea duratei şi ajutorului de şomaj. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani.000 euro pe an. nu de sector.000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat.ec. creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. De asemenea.eurostat. extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare.ec. guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri. Unemployment statistics. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea. 24 October 2012. care să totalizeze 10 miliarde euro. http://epp. 150. September 2012. 52 52 Eurostat. tăierea a 150.eurostat.php/Unemployment_statistics 81 . no. De exemplu. reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale.

eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. în trimestrul al doilea din 2012. privatizarea unor societăţi controlate de stat. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare. p. 82 . Datoria publică a Italiei atingea 126. limitarea plăţilor în numerar la 1. 4. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare. reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate. Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI. creşterea taxei la benzină. notari. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. Mai mult.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. cit. tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice.1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs.5% din PIB 54. Idem. op. avocaţi.000 pe an. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300. BCE 53 54 Eurostat. servicii de taxi. liberalizarea industriilor protejate. creşterea vârstei de pensionare pentru femei. o datorie publică de circa 117. 24 October 2012. reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public. Portugalia înregistra.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014. Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget.. inclusiv farmacii. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice. ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. În decembrie 2011. benzinării şi a companiei ENI.

Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56). creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă.000 euro pe an.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111. dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57). ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro. vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari. Eurostat. finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais. September 2012. majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014. reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor. majorarea impozitului pe profit. reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor. Idem.. cit. creşterea impozitului pe venit. Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro. economisirea a 2. reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005. menţinerea ratei de impozitare cu 12. În vederea atingerii unui deficit de 5. 83 .5% din PIB 55). Pe de altă parte. op.şi UE în mai 2011. creşterea TVA-ului cu un procent. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal. reducerea salariului minim cu 1 euro. reevaluarea programelor de asistenţă socială.5% a corporaţiilor.

500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate. Asistăm la un efort colectiv fără precedent. ca de exemplu Estonia – 7. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. toate instituţiile comunitare..3% în 2013. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii. scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. de a coagula voinţa politică. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1. care implică toate statele membre. creşterea taxelor universitare. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc.3% deficit. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari. op.6% 58. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim.3%. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. buget echilibrat pentru administraţiile publice. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat.9 miliarde euro. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit. pentru a ieşi împreună din această criză. raţionalizarea cheltuielilor cu 8. creşterea unor taxe şi impozite. 4. cit.5% şi România – 35. 24 October 2012. Astfel. toţi cetăţenii. creşteri ale vârstei de pensionare. a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol. Bulgaria – 16. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public. 84 . p. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. precum şi mijloacele şi banii. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene. reducerea cheltuielilor publice.

a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. dificultăţi şi costuri. însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare. ca spaţiu de producţie şi investiţii. 85 . a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii.

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

negocierile colective sunt predominante. În toate statele europene. Irlanda. personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. 40% Germania. asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. în 2005. Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali). agenţii (Italia. Militarii. guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. Franţa. organisme independente emit avize şi recomandări. În sectorul de drept public. Franţa). însă. 5% în Italia. 80% Franţa. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. În Marea Britanie. Contractele colective din ultimii ani. După 2006. Din 2007. s-a mai redus importanţa profesionalizării. Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. aeroporturi etc. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. 75% Belgia. Cehia. flexibilizarea orarului de muncă. Danemarca.Relațiile de muncă Statute. În Germania. ministerul de Interne (Germania. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. primele asociate cu performanţele etc. stimulentele. În Germania. Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. Suedia). Marea Britanie. premieri (Polonia). s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . În administraţiile centrale. Spania. elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. iar sindicatele sunt mediocre. bonusurile pentru rezultatele bune. Grecia. În Marea Britanie. forţa de muncă s-a mai flexibilizat. În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. Polonia. mai multe ministere. Spania şi mixt în celelalte state europene. Olanda).

Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. cotizanţi). În Germania. Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). funcţionarii nu pot fi concediaţi. S-a elaborat şi un cod deontologic. axate pe performanţă. funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. influenţă. El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. dar 60% participă la alegeri 91 . Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. Ca principii. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare. Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. poliţişti. cu unele restricţii (prefecţi. Dialogul social este inclus în tratatele europene. 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi. probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor. Dialogul social În circumstanţele acestei crize. Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. dialogul social are importanţă. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. vechime.stabilit preţurile funcţiilor publice. s-a obţinut dreptul de grevă. dezvoltarea culturii negocierii. Pe de altă parte. Reforma din 2008. respectul valorilor democraţiei. (UNICE). realizarea de acorduri cadru. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. independenţa sindicatelor fată de partidele politice. sistem solid de gestionare a resursei umane. reînnoirea CAP. transparenţă. În Franţa. audienţă publică. se remarcă: democraţia socială. Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. a redus efectivele administraţiei centrale. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice.

egalitatea de şanse. în Franţa. Se realizează acorduri transpuse în directive europene.profesionale. Există şi Internaţionale de Service Public (ISP). directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor). Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene. În Germania (1. avize. În Germania. sindicatele sunt financiar independente. acorduri cadru autonome (declaraţii). Business Europe (pentru sectorul privat). CES. 2. 92 . alături de alte 11 federaţii internaţionale). În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale.8 milioane funcţionari publici. (200 sindicate. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale. CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate). Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor. La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. cadre de acţiune. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog.9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. are statutul de partener social european. 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. sănătatea la locul de muncă). Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. în Franţa 8 organizaţii. În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor. dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră. În Franţa. opinii. 8 milioane membri). pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. Dialogul social face parte din modelul social european. comitete tehnice paritare. rapoarte etc. Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. negocierile sindicale sunt centralizate.

de interes general. În Germania. de stabilire a criteriilor de performanţă. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. 93 . o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. se constată puternice autonomii locale. În Italia. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. a primelor şi stimulentelor. UE obligă. Marea Britanie. modernizarea serviciilor publice. În toată Europa. remuneraţia etc. sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică. non-discriminării. Spania.Totuşi. Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. plătit din fonduri aprobate de parlament. majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. limitate în timp. condiţiile de lucru. Statul fixează doar regulile generale. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. pot fixa efectivele. obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. administraţie electronică. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. Germania. Se recurge şi la perioade de probă. În Italia. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali. totuşi statele. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. Belgia. Funcţionează însă EUPAN. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale.

În Marea Britanie. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari. Ca urmare. cheltuielilor locale şi de protecţie socială. Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani.fr 94 . În Germania şi în alte state. după 2001. pensiile se indexează în raport cu salariile. Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. În Marea Britanie. modificarea bazei lor de calcul.Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative. s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. J.Agenţiile au o „funcţionare opacă”.830 persoane. În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). nu cu inflaţia. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice. cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite). restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii. modificarea regulilor de indexare a pensiilor. În Germania. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor). Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat).lecri.

Serviciile publice nu s-au informatizat. Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). 95 . germane şi chineze. Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară.ajutoare sociale. Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene.

principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale. Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă. un context de criză economică şi financiară profundă. principiul integrităţii actului de guvernare. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei.ADMINISTRATIV Administraţie publică L. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice. principiul egalităţii. conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană. 96 . principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului.

Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale.Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. . Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 . evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică.1.Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. cadrele didactice și personalul sanitar. .Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice . vizibile pentru opinia publică. instituţional și legislativ Obiectiv specific 1. . dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. .Restructurarea administraţiei publice centrale și locale. precum și de resurse financiare și patrimoniale. funcţionarii publici cu statut special.Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice. Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală". precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice. . evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică. în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice.Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. reducerea cheltuielilor simplificare administrativă. prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme. cu respectarea principiului subsidiarităţii. prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic. curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii.2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2.

Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. respectiv. revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. a categoriilor de personal. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. gestiunea resurselor umane. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. 284/2010. 21 din Legea nr. complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii. 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea.descentralizarea financiară. Prin mandatul și rolul pe care le are. răspunderea. teritorial și local. Dezvoltarea capacităţii 98 . creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. central. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. Prin art. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.

elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. investiţionale și bugetare ale Guvernului. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. precum și implementarea de 99 . precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare. respectiv: elaborare. raţionalizarea cheltuielilor publice. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală. pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora. restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. cu prioritate pentru cele descentralizate. acolo unde este posibil. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice.

elaborare studii. analize și prognoze în domeniul de competenţă. coordonarea metodologică a centrelor regionale. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. centralizare informaţii în domeniu. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. transmise de autorităţi și instituţii publice. politicilor. d) formarea profesională în administraţia publică. în domeniul specific de competenţa. respectiv: elaborare. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. 100 . organizare.instrumente manageriale de planificare. respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. elaborarea. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare. gestiune proceduri administrative. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. precum și a funcţiilor publice vacante. monitorizare și evaluare. gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici.

detaliat în direcţii de acţiune. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. în domeniul de competenţă. române și străine. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri.2012. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. 2012. obiective fundamentale și specifice. respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. 101 . 10-11. respectiv: coordonare metodologică. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane. încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. București. precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg. Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. g) reprezentare. rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor. p. monitorizare. aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. Agenția Națională a Funcționarilor Publici. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. Raport 2011. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice.

Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. manuale de proceduri și proceduri specifice. De asemenea. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici.de conformitate cu obiectivele stabilite. a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. ca domeniu general de monitorizare. 102 . Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. ca activităţi de suport. evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. În 2011. iar ca domeniu specific de monitorizare. În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. de tip ghiduri. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. puse la dispoziţia publicului. cu prevederile legale și procedurile administrative. ulterior aprobării. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020.

G.06. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. organizat prin PO DCA. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea.F. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe. pe tot parcursul anului.I. nr.2011.2937/12.P. 946/2005.N. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 . 005/2006 și OMFP nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public. nr. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.A. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr. 889044/18.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă. a categoriilor de personal. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H.2011 pentru monitorizarea.2011.A.08.05. create la nivelul M. la comitetele tehnice constituite la nivelul M.I. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr. în vederea armonizării dispoziţiilor H. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr. nr. 78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 893170/14.G.

au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea. pe tot parcursul anului 2011. De asemenea. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011.N. Monitorizarea performanţelor. Funcţii sensibile. la data mai sus menţionată. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP.F. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern. Planificarea. Managementul riscului.2937/12. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori.P.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. S-au asigurat centralizarea activităţilor. Conform prevederilor acestui ordin.08. La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului. reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. la solicitarea acestora. un proiect de ordonanţă de 104 . În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial. Proceduri. nr.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

Astfel. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. 6. b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. 42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. management de proiect și fonduri structurale. seria a II-a de admitere. au fost 28 absolvenţi. 108 . Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . 5. seriile de admitere I. 8. management strategic și politici publice.4 iulie 2011. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare).4. 7. Activitatea de planificare. administraţia publică în contextul integrării în UE. pentru anul 2010. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. management public și abilitaţi manageriale. II și III (în derulare). prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr. informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici. corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară. management financiar și bugetar. Din 31 de participanţi înmatriculaţi.

În anul 2011. în anul 2011. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public.. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. management financiar și bugetar. audit public intern. comunicare și relaţii publice. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 . a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. stare civilă. formare de formatori. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman. În acest sens. informaţii clasificate. resursele gestionate. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. dezvoltare durabilă. implementării. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale. așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL). tehnologia informaţiei. Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale. egalitatea de şanse. În contextul actualelor modificări legislative. achiziţii publice. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. cerinţele și problemele de activitate etc. controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. urbanism și amenajarea teritoriului. prevenirea corupţiei și conduita etică. legislaţie și modificări legislative.134. managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. Evaluare și Perfecţionare Profesională. managementul resurselor umane. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3.

„În domeniul reglementarii. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite. după caz. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. 110 . proiectele de politică publică aferente acestora. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere. În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice.

111 . aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. pe termen mediu. Totodată.” 64 Ibidem.105. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte. p. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

112 .

8. 113 .000 euro.5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci. Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari.01% contribuabili bogaţi. 24% din elevi din mediul rural termină liceul. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”.7 ori mai mari decât cei foarte săraci. Marea Britanie. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională).În schimb. îndreptându-se spre SUA. Adeseori.2% din veniturile bugetului provin de la 0. China. statele africane.Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor. Se va pune accent pe formarea de magistraţi. aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei. Pensionarii.PUNCTE DE VEDERE Dr. Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. Doar 0. Vladimir Emil 1. clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420.

indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. totuşi. 114 . În vederea eliminării corupţiei în sectorul public.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene. urmate de justiţie. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. Canada a implementat un Registru public pe Internet. supravegheat de un consilier de etică.6 din 10. „La nivelul percepţiei publice. gradul de absorbţie este de 9%. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate. în acest sector sunt 100 angajaţi. 65 66 www. Schimbările reale depind. de restructurarea mediului politic. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65.ro. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. Ibidem. România a obţinut un scor al corupției de 3. cadourile primite sau călătoriile efectuate 66. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie. La Ministerul Transporturilor.curierulnational. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. activităţile profesionale desfăşurate. poliție şi funcţionari publici. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut.

creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN). dezvoltarea resurselor umane din sectorul public.7 puncte procentuale. „Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. În acelaşi timp. prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. 115 .4% din PIB în perioada 2009-2012. creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional.1 % din PIB la 12. desfiinţării. continuarea îmbunătățirii interfeţei.Beneficiul economic poate ajunge la 1.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. de la 15. astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă. construirea unui cadru instituţional mai eficient. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României. transparentizarea informaţiilor publice.

bazate pe abilităţi. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. depolitizarea funcţiei publice.şi mediul de afaceri. în scopul prevenirii conflictelor de interese. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă. eliminarea erorilor de sistem. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate. reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. regionalizarea ANAF. la orice oră. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. 116 . cadru de evaluare reală a performanţei personalului. în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. asigurarea „memoriei instituţionale”. stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. reducerea timpului de răspuns la solicitări. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni.

„Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent. responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei.” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor.com 117 . unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”. Chiar dacă bugetul este relativ redus. www. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. în general. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem. rapoartele anuale vor fi postate pe site.ziare. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării). prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului.respectând cele trei axe: circuitul informațional. dezbătute public. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. 2. că „statul nu are bani”.„Ghidul alegătorului furios” Se consideră.

Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat. şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile. imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA). mărirea unor impozite. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente. „democrate”.. În România reală. corectarea inflației. „social-liberale”. odată localizată inima care-i pompează. Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. nu vorbe. etc. micii întreprinzători. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. etc. România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat. pe bază de FAPTE. „sociale”. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. sistemul politic este puternice înclinat la stânga. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. haine.ziare. energie.com 118 . sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi. „progresiste”. venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. „civice”. „de centru”. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. implicit. Din 1990 încoace. „centru-stânga”. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. Concomitent. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României.

Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72. piscină. atunci statul le poate desființa. 71 72 Ibidem. 119 . Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. în mare măsură de un subiectivism marcant. Şandor. „Soluţii există. mai rămâne ca cineva să le şi vadă. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. Primar la New York între 1994 şi 2001. Giuliani a redus infracţiunile grave.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. Partizanatul politic este surprinzător de manifest.Deficitul instituţional major (D. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori. saună. Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71. cramă (plus alte opţiuni. pe baza dreptului său suveran. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”. 7 noiembrie 2012) Este un material. Ibidem. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. În pofida multelor afirmaţii demagogice. „Revista 22”. Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. reinventa şi reînființa într-o singură zi.

Sau.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. În realitate. existând atât timp cât Tr. alte. lipsit aproape de spirit cetățenesc.din păcate. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011. Deci. Ne-am fi aşteptat. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL. prin numeroasele sale reţele. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. partidele au folosit statul. Alte afirmaţii ale lui D. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat. privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale. Este un partid de dreapta. sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. în mod corect. răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. Fără doar şi poate. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. Nu se analizează . are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. câteva. Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . Şandor că PDL se află în „cădere liberă”. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”. coerent şi profesionist să modernizeze statul. avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat. ca și USL. Suntem de acord cu D. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor. Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. PDL. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. Reprezintă PDL „burghezia medie”.

salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. Portugalia. Dumitru. Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0. UE își asumă încă în România doar avantaje. Dar colectarea rămâne slabă. Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010). Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. În 2009.7% din PIB. Astăzi.constant pentru reformarea României. Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. Spania. salariile bugetare reprezentau 10% din PIB. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin. S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene. însă este lipsită de transparenţă. La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). Eficienţa cheltuirii fondurilor publice. Strategia. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. În domeniul pensiilor. Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015). În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați. Irlanda. 4.7% din PIB. Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi.i a impozitului pe venit. de TVA . infrastructura. Economisirea internă rămâne anemică. În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE). Se pot enumera: agricultura. În general.Strategia fiscal-bugetară (I. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia. dar deloc responsabilități. salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. energia 121 .

J. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. 5. Fr. Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor. scăderea vârstei de pensionare.ro www.cursdeguvernare. lipsește o strategie clară de ţară. școala ultraliberală a statului minimal. De asemenea. va trebui plătită de societate mâine 74. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii.cursdeguvernare.Strategii de dezvoltare (V. redistribuirea fondurilor UE de coeziune. Problemele demografice devin deja ameninţătoare. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării. În sfera bugetelor de pensii. Din păcate. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi.ro 122 . se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73. obligaţiunile de proiect.(mai ales cea cu resurse regenerabile). 73 74 www. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. cu toate că munca. „şoimii” antideficit. forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică.

profiturile întreprinzătorilor . și nici un sistem de stimulente pentru a se munci. Se urmăresc învăţământul. Statul asistenţial (C. Suedia. şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu. Danemarca. 7. Spania. În România există 800. Nu un stat asistenţial. Italia. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6. Austria.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. dar cu preţuri „europene” la utilităţi. Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul. administraţia orientate spre cetăţeni. În România doar 20% este raportul.care alimentează visteria publică .097 milioane salariaţi). Marea Britanie. Grosu) România este un stat sărac. Grecia.000 de „persoane cu dizabilități”. Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. Pe de altă parte. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată. Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor. Masele. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. sănătatea. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună. În Occident. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. Pană) În România. pe când media UE este de 40-50%. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda.6. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă. sindicatele. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria). raportul este de 20%. Germania. forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare.

o piramidă inversă Monitorul Expres. Doltu. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc. ordine publică. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. Economia românească. Biriş) Marea evaziune (missing trader). Sunt 6. Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. creşterea cererii interne. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun. Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale. În privinţa accizelor.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. Munca la negru. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. sistemele de pensii şi sănătate. 40% la motorină. armată etc. Averile trebuie justificate prin venituri.1 milioane de 124 . peste 40% la alcool). s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. agricultură.Politici publice (C. Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune. energie. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice. Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. 8. Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus. Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. apreciază că 3. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. 9. sănătate. iar abaterile sancţionate fiscal. reforma serviciilor administraţiei publice. diversificarea exporturilor. reforme structurale în întreprinderile de stat.

plătitori de CAS. cu un fond agricol de investiţii.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare. Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei. Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an. Cei 1. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală. economia neagră. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1. în al doilea rând.salariaţi. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice. cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). evaziune fiscală. Altfel. Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. este absolut necesară o strategie pentru agricultură. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 .

fiecare stat are propria sa administraţie. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. Liviu Toader. afectează principalele politici publice. pe bază de politici publice şi de acord între economie. Administraţia publică. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. Tania Verbschi. Mihai V. Aceeaşi criză economică. atât prin tematica abordată. provinciale şi locale. Bucureşti. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. puternic resimţită în Occident. coordonator. orientate formal sau nu spre cetăţeni. Roxana Dumitrache.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. politici publice. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. Zodian. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. şi administraţie în România. cât şi prin deschiderile oferite. altele au structuri flexibile. parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. societate şi mediu. datând din anii `70-80 ai secolului trecut. criza în curs a pus în discuţie acest concept. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. Dezvoltare durabilă. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile. Chiar dacă se aplică unele orientări comune. Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. Publicul este astfel. 2012 Este o lucrare complexă. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. Editura Top-Form. organizaţi în solide corpuri distincte. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul.

lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 . lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului. însă. Fără doar şi poate. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii. În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE. noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”. Bogată în informaţii. Concomitent. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public.clasei politice nu promovează strategii adecvate. Statul. în analize şi soluţii ştiinţifice.

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful