Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

imobilismul se accentuează. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . Situaţia reflectă. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. În România. S-a ajuns intr-un impas. În exterior. Oprescu La sfârşitul anului 2012.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. într-un joc care nu are o sumă nulă. nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. În România. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente. mai ales înainte şi după alegerile generale. datorită unei dependenţe stricte de UE. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. În mod normal. Este adevărat că. însă. UE se află intr-un moment crucial.

În acelaşi timp.profesie. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. ar trebui clarificat prin lege. Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. Totodată. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. mai ales opinia publică. a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale. salarizare corespunzătoare. O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. 5 . control şi evaluare. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri. societatea civilă. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice.

Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie. Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele. au cerut plata avansului pe luna august. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. în două tranşe. după sistemul Renault sau CEZ. în cadrul 6 . În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1.400 lei. pe 2 octombrie. Oprescu. nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. În plus. rafinăria şi Oil Terminal. A doua zi. din fondurile Ministerului Muncii. „pentru a preveni noi probleme sociale”. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern.

Mihai Bălan. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste. Victor Ponta. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. „la care să vină oricine” primul ministru. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim. conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. nu pe stoc. după ce 7 . urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. noul director al Oltchim. să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”. întrucât Dan Diaconescu. iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului. păstrarea locurilor de muncă. care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. Conform noului management Oltchim. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. În plus.căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl.

dl. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns. Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. în mod treptat.va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. pentru salarii şi repornirea combinatului. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor.în condiţiile strategiei de restructurare . În urma negocierilor. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. Conform primului ministru. să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. aparţinând Oltchim. Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii.în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. 8 . au renunţat pe 5 octombrie la proteste. AVAS. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”. în paralel se încearcă continuarea creditării . din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”. urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile. anumite secţii. Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). bunurile mobile şi imobile aflate în posesie. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. liderul lor. nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. care-şi propune plata salariilor restante. va găsi soluţii pentru plata salariilor restante. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. iar în noiembrie vor fi repornite.

Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. 9 . Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. liderul sindicatului. al cărui lider dl.140. nesubvenţionată de la bugetul de stat.nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei. D-na Maria Bikfalvi. Gheorghiţă Pârlog.000 de lei). Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox. în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă. cerând demisia conducerii CET. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale. deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei). din cauza datoriilor. Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). care a fost de acord cu revendicările lor.sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii. în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii. dl. protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” .

într-o scrisoare. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor. în cele mai mari oraşe ale ţării. Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele. Sindicatele afiliate 10 . Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. În urma protestelor. ale Cartel Alfa. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl. care are statut de observator. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”. Ioan Pascu. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. angajaţii îşi vor primi salariile. dar şi a consultărilor cu sindicatele. liderul sindical. timp de câteva zile.De asemenea. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane. comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR.SPUS TV.

abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. începând cu 1 ianuarie 2013. Preşedintele „Cartel Alfa”. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. în perioada 2-4 octombrie. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. La rândul său. Dumitru Costin. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. crearea de locuri de muncă. Bogdan Hossu. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. care a fost modificat „în mod brutal”. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă. dl. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional. Preşedintele BNS. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”. care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . De asemenea. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS. raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. dr. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. oprirea privatizării companiilor strategice. Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. o echipă de experţi coordonată de prof. majorarea salariului minim la 850 de lei. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%.

stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată. 61 lit. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. D). de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese. după caz. deoarece. modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. fiind stabilite. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 . noi criterii de selectare a personalului.obiectiv de performanţă. schimbări ale jurisdicţiei muncii. modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. pe categorii de salariaţi. în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. „în România. se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară. Astfel.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective.

ca iniţiativă civică. Astfel. merg la restaurante. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. secretar de stat în MDRT. în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. ei consumă şi alte servicii şi produse. BNS are nevoie de strângerea a 100.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale .000 de semnături în şase luni de zile. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie.care au majorat perioada de preaviz.care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru .eliminate în 2010 de vechiul guvern. pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012. care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. Ordonanţa prevede 13 . societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă . transport. Prevederile actualului Codul al munci . la 8 martie 2011. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism. regiile autonome. După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse.au intrat în vigoare în 1 mai 2011. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament.4% de la 1 decembrie 2012.

753 lei). cei mai mulţi şomeri.01%. Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative.12% mai mare decât în august. 31. rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. inclusiv servicii informatice (3.742. încasărilor mai mici (funcţie de contracte).196 de şomeri. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4. Luna trecută. de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. Dolj (8. erau în grupa de vârstă 25-30 de ani. Cei mai puţini şomeri. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie. respectiv 110. cu 2. la nivel naţional. a fost de 5.3% pentru cele reduse cu 15%. În România. şi cu 2. Tot în septembrie. urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani.544. la 1. comparativ cu luna precedentă.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei). iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării. în număr de 96.214 mai mulţi decât în luna precedentă. Vaslui 14 . la valoarea de 5.22 %). În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe.04 % în luna august.4% (22 lei) faţă de luna anterioară. Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1. potrivit sursei citate. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012. sunt înregistraţi 442. 78%. cu 0.95%). în septembrie 2012.22%.534 lei net. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă. erau în grupa de vârstă 41-50 de ani.471. 55% la 4.

Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20.82%).604 neindemnizaţi. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene . Iaşi.30%) şi Gorj (7.(8.54%). faţă de aproximativ 22. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional.85%). Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie. prioritare vor fi ministerele Muncii. Arad. Covasna (7.07%). La nivel naţional. 128. Vaslui.26%) şi Bacău (cu 0.5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi. iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17.17 octombrie au fost disponibile peste 11. precizează ANOFM. nici ca persoane care se instruiesc”. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 .s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”. astfel că „la nivel european. Călăraşi. Buzău (7. Educaţiei şi Sănătăţii. iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj.400 de locuri de muncă la nivel naţional. Mehedinţi (8. Sibiu şi Satu Mare.41%). Olt (7.382 locuri de muncă. cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0.95%).985 persoane faţă de august. Dolj. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1.5% în restul UE. Galaţi (7. de aproximativ 25%. Mehedinţi (cu 0. În perioada 11 . Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe. Timiş.199 persoane.50%).393 au fost indemnizaţi şi 293. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay. 7. Alba.13%).056 de locuri de muncă. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care. profesionale şi lucrători necalificaţi 10. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică. pentru studii medii.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră .

16 . MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. ar trebui revizuită. ingineri şi patiseri. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe. din Ungaria.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . Ministrul britanic de Interne. tinichigiu auto. în caz contrar. La rândul său. transportator de mobilă la mutarea locuinţei.000 de români. în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă.astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză. 80. pentru care pot aplica şi cetăţenii români. Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor.The Sunday Times. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014. Theresa May.ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -.către scopurile Fondului Social european. Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). cu acte. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare . dulgheri. tâmplari. Cu toate acestea. are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE. Un alt angajator. BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor . „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. în Marea Britanie lucrează în mod legal. Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti. deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” . situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit. pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”. locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures.

astfel. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii.). Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. industrie (sudor. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. Corina Creţu. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial . inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor. agricultură. pescuit. remunerarea şi celelalte condiţii de muncă).). cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. in industria cărnii. desenator etc. În Marea Britanie. care lucrează în Bruxelles. ospătar etc. majoritatea romi. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. bancar şi financiar. hotelier (bucătar. cum ar fi plata orelor suplimentare. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă.eurodeputatul PSD. fără respectarea unor drepturi. Conform d-nei Creţu. „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie. să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile. În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. eliberată de către prefectură.întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. în regiunea Zealand – Danemarca. pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. ar trebui 17 . ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. În afară de exercitarea unei meserii autorizate. Peste 20 de persoane au fost obligate. mecanic etc. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă.). comerţ şi întreţinere. prezenţi în Franţa. reparator de acoperişuri.

Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu. în luna decembrie. Totodată. la finele lunii. care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante. Paralel cu aceasta. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”.353 angajaţi. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. 18 . iar dacă acestea sunt favorabile. Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia. ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă. iar angajaţii au primit salariile restante. care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. Guvernul a decis.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. Totodată. Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie.

ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. fiind desemnată o conducere interimară. Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. au fost strânse 1. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut. Mihai Diculoiu. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. lipsa de eficienţă a AM POSDRU. iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat. cauzate de lipsa de transparenţă.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului. la sediul societăţii. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor. 19 . Corneliu Cernev. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară.

„iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi.extinsă apoi la toate regionalele CFR. de a schimba conducerea RADEF. respectiv controlorii de tren. se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”. liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov. „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă . de la bugetul de stat. dl. . dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 .după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. către beneficiarii POSDRU. consideră că este vorba despre un abuz. Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. de data aceasta în faţa clădirii Guvernului. Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale. între care şi directori.66% din dreptul pentru echipament pe 2012. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne. De asemenea.Ministrul Afacerilor Europene. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane. precizând că poliţiştii vor primi doar 8. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale. fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei. Leonard Orban.faţă de decizia ministrului Culturii. Puiu Haşotti. Domnul Alexandru Lorincz. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie.pornind de la regionala CFR Braşov .

decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. La proteste vor participa: poliţişti. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. informaticieni. a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. şi plata utilităţilor.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”. „în timpul lor liber legal”. respectiv 152.). pe fundalul campaniei electorale. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului. 21 . începând cu data de 19 noiembrie 2012. normă echipament etc. deşi „până acum. „În caz contrar. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii . în condiţiile în care în prezent. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii.000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI. SNPPC va declanşa acţiuni de protest.an. actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie. includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. personal tehnic etc. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. nu s-a ţinut de cuvânt. în toată ţara. personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”.5 milioane lei. SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50. În replică. printr-un ordin de ministru. chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul. plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii.).

pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă. implicit. un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător. Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei.dintre cei 4. a prevederilor Legii Dialogului Social. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie. veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. pe reducerea veniturilor. iar în paralel a fost 22 .Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat.3 milioane înregistraţi oficial . la cel puţin 850 lei. făcându-l dependent de ajutorul social al statului. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie. prin Ordonanţă de Urgenţă. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”. Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. modificarea imediată. Conform d-lui Hossu.se află sub pragul sărăciei. ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc.

angajările se fac unu la unu. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr.modificată legislaţia din domeniul muncii. dintre care 12. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei.127 în august şi 10. nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor. dl. Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii. şi nu unu la şapte. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. adică pleacă o persoană.778 în septembrie. majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale. Raed Arafat. 20. astfel că au fost deblocate aproximativ 3. În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10.638 de studii superioare. în perioada 1 iunie .105 absolvenţi. astfel: 1. în limita prevederilor bugetare aprobate. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare.800 de posturi din sistemul sanitar. Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni. valoarea ei fiind de 250 de lei.605 în iulie. se angajează alta. de asemenea. Conform ANOFM. Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. Ordonanţa vizează şi spitalele.595 în iunie. că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. Noul ministru al sănătăţii.700 de locuri de muncă. respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. 32. iar în perioada 25-31 23 . 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare.30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. a precizat că odată cu deblocarea posturilor.

şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. chelner. Timiş şi Sibiu. bucătar. Dâmboviţa (126). contabil. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. operator introducere.a. În Bucureşti. Dolj (140). sunt: lucrător în comerţ.000 de angajaţi. inspector sau referent resurse umane. sisteme de încălzire. Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice. iar în Timişoara se află un centru de comunicare.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. Bucureşti (168). Braşov (196). Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20. ospătar. în luna noiembrie.octombrie au fost disponibile peste 10. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş. În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM. validare şi prelucrare date. Dolj. cu număr mare de participanţi. care produce unităţi electronice de comandă. siguranţă şi comunicaţii. organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării.600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. sunt: Iaşi (225 de persoane). ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3. sisteme de securitate. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori. La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. cât şi în cel administrativ. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. comunicare în limba engleză. Iaşi. Călăraşi.

3% în cazul bărbaţilor şi 5. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 . şi a scăzut cu 0. Belgia.3% în cel al femeilor). În luna august în România erau 692.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012.6% dintre bărbaţi şi 6. circa 748. Pentru persoanele adulte (25-74 ani). Germania. Astfel. Irlanda. Cehia. Olanda şi Austria. iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania. De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”. Pe sexe. Grecia. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa. Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie.000 de persoane. Iaşi şi Sălaj.000 de persoane nu aveau de lucru. rata şomajului a fost estimată la 5. Luxemburg. în septembrie erau şomeri 7. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani. comparativ cu luna anterioară. Franţa. Cipru şi Germania. Malta. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor.400 de persoane la începutul acestui an. la 7.1%.8% pentru luna septembrie 2012 (6.6% dintre femei. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1.auto.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie. iar în septembrie 2011.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011. numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie.000 de şomeri. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 .

şeful ANITP. Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE). ANITP. care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. la sfârşitul acestui an. persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural.Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii.Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). în încercarea lor de a reduce costurile. Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse . din cauza stării economice fragile din Europa. apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi . din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor.construcţiile. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane. vânzare de ziare sau curăţenie . în 2014. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. în contextul în care tot mai mulţi patroni. Ioan Nicolae Căbulea. când au fost identificate 488 de victime. În realitate. Familiei şi Protecţiei Sociale. odată cu apropierea anulării. Ministrul britanic de Interne. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. a restricţiilor care îi vizează. Romulus Nicolae Ungureanu. Theresa May. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 . Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. Auraş Marinescu. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii. trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. hotelier.

îmbrăcăminte.Uniune. subliniază publicaţia. un profesor de economie de la Cambridge University. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE.000 de persoane munceau în 2011 în ţară . mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie.Robert Rowthorn. scrie ziarul.000 de persoane. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40.5 miliarde de euro. lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50.000 pe an . însă. De asemenea. alăturându-se altor peste 130. Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004. Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”.000 care trăiau deja în această ţară. prin intermediul organizaţiilor partenere.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară. adaugă Sunday Mail. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 . declarându-se muncitori „independenţi”. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. la aderarea celor două ţări la UE. „La nivel european. (Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente. 600. în urma anulării restricţiilor.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. alimente. citat de ziar. iar numărul anual al imigranţilor este de 40. Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică. dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă.

De asemenea. în UE există 25. UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie. iar 4.7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. aproximativ 8. Cele 2.7 milioane de copii nu au acces la haine noi. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. în funcţie de realităţile locale din statele membre.defavorizate şi sărace. pe fondul impactului recesiunii economice. Jose Manuel Barroso. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie.4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. 5. În 2010. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe.1 milioane de persoane „homeless”. în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4. Potrivit estimărilor CE. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500. Dintre aceştia.preşedintele CE. Studiu Erste Group 28 . Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP).000 tone de alimente pe an. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” .5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă.7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne. De exemplu. peşte sau echivalentul vegetarian.

slovacii. urmaţi de austrieci (164 euro). Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi. Muntenegru. Spre deosebire de români. ucrainenii. la fel de mult ca austriecii. Românii economisesc 39 de euro pe lună. unde au fost intervievate circa 900 de persoane. Germania. cehii şi germanii. sârbii şi turcii. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. opt din zece sârbi. Serbia. sârbi şi unguri.Românii economisesc 9% din venitul lunar. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună. Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). care strâng 13% în fiecare lună. urmaţi de români. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent. Ungurii. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). În prezent. Slovacia. polonezi (90 euro). astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Ucraina şi Austria. România. croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. Barometrul Erste Group privind economisirea. care pun deoparte lunar 16% din venit. sârbii. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. Turcia. cea mai scăzută sumă din ţările analizate. Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani. 29 . slovaci. având în vedere diferenţele mari între salarii. doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. Polonia. mai mult de jumătate dintre cehi. croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). Cu excepţia Austriei. Ungaria. realizat de IMAS International pentru Erste Group. Republica Cehă. Cel mai mult economisesc polonezii. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. respectiv Croaţia.

inclusiv din România. români. au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. în contrast cu trendul din celelalte state. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). unguri. La nivel global. prin urmare. pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări. austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor. se precizează în barometru. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. Astfel. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse. croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. Cu toate acestea. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. iar două treimi dintre cehi. creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. fie la împrumuturi de la membrii familiei. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. slovaci. la polul opus situându-se românii (41%). Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. pentru pensie. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte.

31 . Corneliu Cernev. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie. Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate. în faţa pavilionului administrativ. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. Totuşi. pentru a treia zi consecutiv. Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”. pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele.600. ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. Cu toate acestea. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev. precum şi bonurile de masă aferente. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. Potrivit liderului interimar de sindicat. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august.

magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie. vor putea da ulterior şi examenul normal”. Simion Hăncescu. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . în anul 2011. practic. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului.preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. cu probe mai uşoare. Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen. dl. Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru. Cernev. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. din cele 12 zile de sărbătoare legală. până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 .Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. mai ales că cei care vor dori. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi.

Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara. în domeniu concurenţa este acerbă”. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. privind sărbătorile legale. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. iar dintre acestea 80% au copii. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. împreună cu Guvernul României. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. Petru Dandea. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. respectiv prima zi de Paşte.139 din Codul muncii. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012. 33 . ONG-uri. motivând că.angajatori din comerţ. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. prima zi de Crăciun. 1 ianuarie şi prima zi de Paşti”. În acest context.

evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”. care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. de exemplu. În aceste condiţii. care exced restricţiile legale actuale. Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. prezentul act normativ . extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile. în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali.de la apariţia Legii 62/2011. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă. şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi. posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. şi alte sporuri salariale. pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. respectiv societatea şi sindicatele.Legea 62/2011 privind dialogul social. educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă. 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o.

profesionale şi lucrători necalificaţi.400 de locuri de muncă. cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi. Programul de guvernare pe care îl va propune USL.Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului. Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6. 8-14 noiembrie . 5. Ilfov.7.9.047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă.000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Dolj. din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Timiş. în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici. iar aproximativ 50. Braşov (210) şi Covasna (200). pentru studii medii. refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Ilfov (376). profesionale şi lucrători necalificaţi. 15-21 noiembrie .de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Timiş (346) şi Hunedoara (294). Călăraşi (446). Sibiu (247). între 8% şi 12%.440). Iaşi (632). Călăraşi. Vâlcea (244).770. Sibiu. Timiş (351).499). cota principală rămânând însă 16%. Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă. Călăraşi (479).570 de locuri de muncă. iar pentru studii medii. Ilfov (372). Hunedoara şi Braşov. Hunedoara (285).831.au fost disponibile la nivel naţional 8. după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”. blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social. restul . Cele mai multe locuri de muncă . Iaşi (729). De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente. Dolj (254).

Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”. guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. prezentat la Bucharest Forum 2012. Presa britanică – publicaţia The Sun . iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare. dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare). România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013. „în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”. organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. Conform legislaţiei Uniunii Europene. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. conform declaraţiilor d-nei May. majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale. preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. Totuşi.Mohammad Murad. d-na Theresa May. pe care le vor adresa următorului guvern. Totodată. Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research. românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 .închid . De asemenea.

majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă.2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6. astfel că doar 15. Restul de 34.9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. Conform studiului.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic.1%. 11. Investiţii 37 . din întreaga Uniune Europeană. Astfel.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice. 40.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni. mai puţin de unul dintre zece români 8. Când se gândesc la viitor. doar o mică parte din populaţie (13. Astfel. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni. Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului.4% văd o îmbunătăţire.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi. 68. românii continuă să fie pesimişti. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă.

38 .Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni. pe un eşantion de 1. doar 12. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. Altfel. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie. Totodată.1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case. femei şi bărbaţi.5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini.200 persoane. iar 71. cu vârsta de peste 18 ani. 69.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case.

ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. în acelaşi timp. statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. A. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. deoarece din punct de vedere organizaţional. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . GUVERNARE. iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice. POLITICI PUBLICE Dr. Stat şi guvernare Statul. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care.STUDII – CERCETĂRI STAT. însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. 1. conform experţilor în politologie. asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice.

Brendan O'LEARY. 1997. 40 . Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă. statul are suveranitate şi asupra acestora. Teoriile statului. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. Chişinău. se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. miniştrii etc. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi. Politica democraţiei liberale. instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. favorizează curajul.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. statul este o putere supremă şi suverană. 179. statul. Extinzând această definiţie. ca entitate. prim-ministrul. 2002. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. Editura Epigraf. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. care creează sfere publice şi sfere private. dar acestea nu sunt prezente în toate statele. din punct de vedere al autorităţii. din acest punct de vedere. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU. statul are monopolul asupra forţei. p. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. Patrick DUNLEAVY.. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. inclusiv preşedintele. Bucureşti. p. 13. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni. nu există centralizare absolută în statul modern. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă.

ca deziderat al lumii moderne. cit. Astfel. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. sau buna guvernare. Mai mult. organizaţii internaţionale. indiferent de tipul de guvernare existent. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. 200-203. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. 1997.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. ca potenţial risc. precum ONU. 41 . buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. Totuşi. pp. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3. De asemenea. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. op. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. ci şi la cel extern. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. Comisia Europeană sau Banca Mondială. se nasc discuţii despre calitatea acesteia. În continuare.

cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. De-a lungul liniei verticale. De asemenea. Ei consideră că aceasta. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor. J. în plan naţional. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii.Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. HOLSTI. 1992. MARCH. dificil de surprins. cât şi ca activitate. guvernarea este privită atât ca proces. iar ca activitate. nu activitate sau proces. Ca proces. şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. dar identificabil prin rezultatele sale. 42 . modelează cadrul în care acţionează 4 K. de cea ce reflectă caracterul său practic. ca set de reguli ale conducerii sectorului public. De exemplu. teoretică a conţinutului guvernării. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane.

prin acord mutual şi acţiune reciprocă. ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. guvernarea este acel sistem de valori. Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. În ciuda caracterului său larg şi deschis. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. la regulile. United Nations Development Program. este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. Comisia Europeană.worldbank. strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. politice şi sociale7. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice. 2004. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii. principalele organizaţii internaţionale. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice. iar în plan internaţional. URL: http://www. De asemenea. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. 43 . Astfel. implicit.cetăţenii şi decidenţii politici. Communication on Governance and Development. În accepţiunea ONU. 2003. 6 7 European Commission.org/wbi/governance. Strategy Note on Governance for Human Development. într-o ţară. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. guvernarea este un concept practic.

identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări. În acest sens. 8 A se vedea Goran HYDEN. însă. cit. New York: Random House. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. în opinia noastră. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8.. cât şi procesele. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. 1999 44 . astfel. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente. în perspectiva aceasta. Prima. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. op. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. SEN. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. întrucât. Amartya. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. 2002. ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii.interesele. drepturile omului sunt universale. Sintetizăm. Development as Freedom. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. cea bazată pe drepturi. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă. drepturile implică şi obligaţii. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. nevoile nu sunt neapărat universale. şi Julius COURT. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. Aşadar.

din cel puţin trei motive. şi Julius COURT. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. aleşi sau numiţi. Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. indiferent de statutul social. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării. decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. op. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute.. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje. În al doilea rând. Goran HYDEN. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel. 2002. cit. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor. Astfel. publicată în anul 1943. În primul rând. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. 45 .worldbank. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici.org/governance. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. deoarece. În fine.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. de exemplu cea a lui Maslow 9. Pentru detalii. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane.

în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil.folosiţi tot şase indicatori. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. civile şi umane. atât directă. eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii. Domnia legii. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare. ce implică şi protejarea drepturilor omului.unescap. însă de altă natură. adăugând şi altele. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor. în special cele ale minorităţilor. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi. informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice.org. 46 . controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente. Transparenţa. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific. URL: http://www. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. cât şi a bărbaţilor. a unei societăţi civile bine conturată. calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. Astfel. Promptitudine. deja aplicate de către creatorii lor 12.

Cetăţenii şi. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile. Aşadar. opusul bunei guvernări. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. să li se acorde şansa de a se dezvolta. Responsabilitate. care. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. Totuşi. Eficienţă. la rândul său. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. reprezintă. precum guvernarea sau drepturile politice. evident. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. atât obiective. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. Totuşi. adesea. În ceea ce priveşte proasta guvernare. Această situaţie oferă avantaje majore. în lume există o multitudine de ţări. Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice. guvernarea poate fi măsurată. însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . la o primă vedere. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. însă nu este atât de uşor pe cât pare. au probleme serioase de guvernare. cât şi subiective. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. Putem folosi tipuri diferite de date.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. care. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. deşi pretind că sunt democraţii liberale. în consecinţă. în special celor vulnerabile.

În consecinţă. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. 2. lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. dar prin antiteză cu buna guvernare. dimpotrivă. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. marginalizarea grupurilor minoritare. este creatorul şi administratorul politicilor publice.Toate caracteristicile guvernării. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii. sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. a nivelului scăzut de trai. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. Stat şi politici publice Este evident că statul. cât şi dependente de observator. însă descrierea lor este pur subiectivă. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. la fel ca buna guvernare. de contextul social şi istoric în care trăim. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. ci şi la cele subiective. Existenţa instabilităţii politice. prin instituţiile sale guvernamentale. reunite sub numele de proastă guvernare. este definită în mare măsură subiectiv. Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. Afirmăm acest lucru întrucât. a corupţiei. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. comportamentul este determinat de sensul asociat. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. enumerate mai sus. de insecuritate. în general. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări.

vom prezenta succint conceptele de politici. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. informaţia. Editura Babel. dar nu se limitează la acestea 14. ordonanţele. Iaşi. societatea sau economia şi include impozitarea.).. Editura Polirom. opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. cheltuielile. termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu.care dispun decidenţii. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. COLLINS. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. 49 . 295. Dicţionar de sociologie. 2008. Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. cerinţele legale şi prohibiţiile.). politici sociale etc. nu în ultimul rând. Claudiu CRĂCIUN (coord. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. implementare şi executare. 2. Bucureşti. p. 430. Lazăr VLĂSCEANU (coord. •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern. p.). •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate. •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. De asemenea. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. într-un anumit mod. 13 Cătălin ZAMFIR. 14 Paul E.1. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. declaraţiile. cu opinii şi interese iniţial diferite. Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. 1998.

•politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. Aaron WILDAVSKY. 1973. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. pp. Implementation. Howlett şi M. Conform studiului realizat de M. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. Ramesh. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări. 50 . făcând trecerea de la decizie la practică. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei. formularea 15 Jefferey RESSMAN. aplică respectiva politică. University of California Press. 245-254. Berkeley. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate. Pentru ca o politică să poată fi implementată. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. punerea la dispoziţie a resurselor necesare. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. privind alegerea obiectivelor. Un program implică existenţa. Sintetizând toate aceste perspective.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. organizare şi resurse.

evaluate. implementarea. distribuirea resurselor. plementarea constă în punerea în practică. în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos . ci se susţin între ele. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte.acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare.politicilor – procesul prin care sunt definite. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. Oxford University Press. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. RAMESH. 1995 51 . în trei etape: elaborarea standardelor de implementare. supervizarea implementării. De jos în sus . luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil. În acest sens. neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. M. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. însă se concentrează doar asupra decidenţilor.

Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. endogen şi exogen. controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. Este nevoie de noi forme de control. Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi. însă este necesară 52 . în timp ce departamentele sunt reduse. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor.

implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. pp. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul. 3. John STEWART. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. pp. ce. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. la oricare dintre nivelurile enunţate. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. Volume 16.2.permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. 20-35. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. inclusiv cel local. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. de cele mai multe ori. În acelaşi timp. 33-40. Până la începutul secolului al XXI-lea. Managementul. sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri. trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. Fiecare nivel de guvernare. 53 . Issue no. 1996. 2.

este posibilă doar atunci când: . The Textbook Policy Process and Implementation Research. NAKAMURA. D. pp. 1987.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică. 54 . Issue 1. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional. 20 21 Dvora YANOW. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica. . Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. 91-102.Toward a Policy Culture Approach to Implementation. 19 Dennis PALUMBO. 1987. Issue 1. ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Volume 7. Volume 7. care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19. în „Policy Studies Review”. Nakamura consideră. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20. Astfel.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. fiind în acelaşi timp inadecvat 21. În concluzie. Volume 7. Issue 1. în „Policy Studies Review”. se poate afirma că separarea politicilor de executare.politicile pot fi enunţate în detaliu. 1987. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare. Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni. pp. la rândul său. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. pp. R. 142-154. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp.T. D. Robert T. complexă şi multinivelară. Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). 103-115. . în „Policy Studies Review”.J.

Better Policy-Making.Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. 2001.policyhub.gov.pdf. UK.uk/docs/betterpolicymaking. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare . URL: http://www.

Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene.) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 . după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce. trusturi. consilii districtuale etc. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete.

astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale. Din această perspectivă. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . Din nefericire. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice. teoria grupurilor şi teoria elitelor. politicile guvernamentale implică universalitatea. teoria alegerii publice.3. modelul procesual. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. raţionalism. 2. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. incrementalism. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor.Pentru executarea politicilor. guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante. cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism. Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor. dar şi de a crea sisteme de implementare. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea.

f. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală. Elaborarea politicilor publice I. PHI Learning Private Limited. pentru a alege o politică raţională. comitete guvernamentale şi think-tank-uri. afirmând primatul procesului de dezvoltare. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. Second Edition. 58 .. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat.K. p. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. 8. p.3.. fără implicarea consultanţilor externi. 70. Astfel. 2. a presei şi a opiniei publice. 2011. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. 2011. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. New Delhi.şi legale sunt analizate în profunzime. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor. R. Iaşi. Aşadar. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică. ci pe procesele şi comportamentele politice.3. 25 SAPRU.a. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive.

interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare. cât şi pe piaţă. R. inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN.K. 1. Aplicarea lui în sistemul public. incomplet definite. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern. În acest context. cit.. 1-2. Astfel. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative.pdf. No.. 11 apud SAPRU..How organizations can be understood in terms of decision processes.dk/Downloads/Simonintroduction. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. Spring 1994. 8. op. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. Herbert A.4. în “Computer Science”. 27 BUCHANAN. Totuşi. p. ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. Market Failure and Political Failure. Simon: Administrative Behavior . Pe scurt. 59 . Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. URL: http://jespersimonsen. Teoria alegerii publice Derivată din realism. Jesper. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv.principale: informaţii despre alternativele existente. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. ca întreprinzători privaţi. 1988. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional. p. 2011. Vol. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori. iar modelul raţional este linear. James M.3. 73. în „Cato Journal”. de exemplu. Roskilde University. această teorie consideră că politicienii. descriu şi compară diferite alternative. pp. 2.

op. 28 29 SAPRU. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict. Idem. apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare.3. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. 60 . astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. de fapt. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu.6. Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese.5. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. 2. pp.3. 60-64. dar şi prin legiferare. 2011. Teoria grupurilor Din această perspectivă. cit. R. cu adaosurile necesare. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. 76-78. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt. 2. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29..procesului decizional.. Din păcate. pp. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă.K.

Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite. 2. pp.3. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese. Ibidem. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. 61 . Mai mult. Cu alte cuvinte. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces. competiţia de grup. cursul politicilor este dinspre elite către mase. lacunele conceptuale ale modelului. Conform acestui model. teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice.7. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. 84-87. riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens. Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. Astfel. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie.

valori. În realitate. problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. 62 . jurnalişti etc. Fiecare dintre modelele de mai sus. experţi. agenţii guvernamentale.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. Din această perspectivă. politice şi sociale nu pot fi înţelese. De asemenea. 32 Idem. factorii de decizie politică şi publicul –. ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. create în funcţie de contextul politic. 80-83. oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. individuali sau nu. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. cercetători. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex. pp. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice. procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp. Fiecare dintre aceşti actori. Mai mult. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. interese. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. programe şi niveluri.

în special de natură militară.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. pericole şi ameninţări interne şi externe. Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. Într-adevăr. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. politice şi economice. însă fără o finanţare dedicată. pentru care. Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. căutând un răspuns facil. Astfel. În acest context. 63 . politicile publice diferă de la o ţară la alta. analfabetismul etc. Bineînţeles. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. acesta este un scenariu extrem. teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. şomajul. care alocă suficiente resurse acestui sector. activează spirala insecurităţii. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. malnutriţia. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare.

MIROIU. J. Introducere în sociologia politică. morale şi legale pentru politicile în cauză. Brendan O'LEARY.. Editura Trei. eficienţă şi îmbunătăţire continuă. 2002. Better Policy-Making. Patrick. În acelaşi timp. Introducere în politicile publice. Elaborarea politicilor publice I. Restructurarea sectorului public în România. 1997. GUNN. Adrian. Teoriile statului. Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. 2000. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . Andreea Mihaela. United Nations University. Claudiu CRĂCIUN (coord. DUNLEAVY.W. COLLINS. B. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice. Bucureşti. BIBLIOGRAFIE: x x x. Iaşi. 64 .. Julius COURT. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Timişoara.. 2001.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. UK. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare. Governance and Development. BAUDOUIN. HYDEN. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor. Bucureşti. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative. HOGWOOD. Politica democraţiei liberale.A. 1992 CHIRIŢOIU. Paul E. f. 2002. Bucureşti. Iaşi. Editura Trei. Editura Epigraf. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. Chişinău.Totuşi. MĂGUREANU. Editura Polirom. 2008.a. 2000. dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. Editura Amarcord. Goran. în „World Governance Discussion Paper 1”.). L. Virgil.

Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. Issue no. SIMONSEN. Volume 7. Vol. July-September 2002. 24. PRESSMAN. pp. Roskilde University. 1987. 142-154. 1999. TELLIER. 103-115. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională.. M. NAKAMURA. 1998. 65 . Dennis J. în “Computer Science”. Editura Politeia – SNSPA. pp. Development as Freedom. Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. The Textbook Policy Process and Implementation Research. Issue 1. PHI Learning Private Limited. John. New York. RĂDOI.. 1996. Center for Development Research. SAPRU. Volume 7. ZAMFIR. Random House. în „Policy Studies Review”. Bucureşti. 1987. M.K. No. Aaron WILDAVSKY. 1999. ZULEAN. Toward a Policy Culture Approach to Implementation.. în „Policy Studies Review”. Adrian. pp. OSMAN. Issue 1. 3. YANOW. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. 2011. Implementation. Volume 16. în „Asian Affairs”. New Delhi. Yvan. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI.. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 91-102. 33-40.MIROIU. Lazăr VLĂSCEANU. Berkeley. 1987. 1973. R. în „Policy Studies Review”. 2011. Editura Babel. PALUMBO. Spring 1994. Dicţionar de sociologie. Herbert A. Cătălin. Jesper. pp. Politici publice. STEWART. Jefferey L. SEN. 3. Dvora. Robert T. Bucureşti. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Amartya. 2002. Volume 7. Bucureşti. Ferdous Arfina. Issue 1. Second Edition. Editura Cavallioti. University of California Press.

Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. 1. Începând cu prima parte a anului 2011. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi. Portugalia. p. s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană. implicit. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. 2012. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. piaţa unică. uniunea bancară. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. proces decizional prea lent. lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. Acest context. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. uniunea monetară. uniunea fiscală. 7. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari. 66 . pentru a contribui la binele comun al zonei euro. bazate pe o uniune politică aprofundată. Italia. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii.

inclusiv pentru zona euro.pdf 67 . concurenţă în domeniul serviciilor. inclusiv Bulgaria. educaţie. Polonia şi România. ocuparea forţei de muncă. muncă fără forme legale. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro. Letonia. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. Preşedintele Comisiei Europene. cercetare şi dezvoltare-inovare. 3.europa. mediu de afaceri. Bruxelles.consilium. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii. stimulente pentru lucrătorii în vârstă. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. Pactul Euro Plus În martie 2011. Situaţia privind Pactul Euro Plus. Barroso. participarea celei de a doua persoane la venitul familiei. norme fiscale naţionale. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. 23 de state membre ale UE. 34 Consiliul Uniunii Europene.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. evoluţii ale salariilor din sectorul public. pp. http://ec. p. Danemarca. Lituania.economico-financiară mai coerent în Europa. învăţare pe tot parcursul vieţii. Orientărilor integrate. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35. reducerea impozitării muncii.1. prezentarea domnului J.M. 13-20. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică. www. 20 aprilie 2011. 35 Comisia Europeană. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne. sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice.pdf. 1.

Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei. pp. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. 23 noiembrie 2011.2. Regulamentul (UE) nr. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. 1-40. http://eurlex.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. 23 noiembrie 2011. pp. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice. Regulamentul (UE) nr. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. 41-47. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale.eu/LexUriServ/LexUriServ. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. Regulamentul (UE) nr. 1. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306.europa.europa. El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020. 68 . Noul sistem oferă o mai mare transparenţă. http://eurlex. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. Anul 54. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. Regulamentul (UE) nr. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. Anul 54. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme.eu/LexUriServ/LexUriServ.

40 Comisia Europeană.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF. 39 Comisia Europeană. De asemenea.eu/LexUriServ/LexUriServ. Raport general privind activitatea Uniunii Europene . aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. aceasta este considerată adoptată.eu/LexUriServ/LexUriServ. Bruxelles. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi. Astfel. în fiecare an. COM(2011) 819 final. a Fondului european de stabilitate financiară. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. http://eur-lex.europa. COM(2011) 821 final. p. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene.2011. primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. aflate încă în discuţie. urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară.zona euro. a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă. 38 Comisia Europeană. de a emite un aviz cu privire la acestea. http://eur-lex. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). dacă este necesar. 69 . 23 noiembrie 2011. 2012. În plus. şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv. 23 noiembrie 2011. a Mecanismului european de stabilizare financiară.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF. În plus. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro. 13. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului. Bruxelles. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38.europa.

Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat.5% din PIB. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate.ro. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro. ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord.eu/media/639164/18_-_tscg. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro.3. în cadrul Uniunii economice şi monetare. părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte.Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere.europa. coordonarea şi guvernanţa council.12. semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare. care poate merge până la sancţiuni de 0. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare. Tratatul fiscal european 41.pdf. În acest scop.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. http://european- 70 . 1. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil. aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%). În plus. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar.

în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare.eu/pdf/esm_treaty_en. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an. 71 .din PIB. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total.pdf. „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014. http://www. „Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională. T/ESM 2012/en. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012. împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism. dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate. MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro.europa.4. MES este o organizaţie interguvernamentală. creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. cea mai dezvoltată economie din zona euro. asistenţă financiară de precauţie (art. Germania.esm. 1. Până în prezent. dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. în cazul statelor membre din zona euro. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. Mecanismul va fi activat de comun acord. care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). de preferinţă la nivel constituţional. 16 din Tratat). 14). Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art.

Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare. 17 şi 18). http://ec. scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar. Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens. care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital.5. Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România.htm.europa. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. condus de Banca Centrală Europeană (BCE). Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat. Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate. statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani. 12 septembrie 2012.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art. De asemenea. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare. 15). ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională. 1. precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013). Începând cu 1 martie 2013. Uniunea bancară La 12 septembrie 2012. 72 . Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43. În cadrul acestui mecanism.

şi în al treilea rând. 12 septembrie 2012. în al doilea rând. supravegherea conglomeratelor financiare).do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând. gradul de îndatorare şi lichiditate. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică. Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit.exemplu: autorizarea instituţiilor de credit. al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. COM(2012) 512 final. Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere. cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar.do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF./. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro... Bruxelles. 45 Comisia Europeană. http://eurlex. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE.eu/LexUriServ/LexUriServ.. http://eurlex.europa. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic.. COM(2012) 511 final. un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital. . 12 septembrie 2012.europa. 73 . Bruxelles. Totuşi.eu/LexUriServ/LexUriServ. o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană.

1. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. op. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46.6. pensii şi pieţe de capital.. iar summit-urile 46 Comisia Europeană. inclusiv în raport cu Parlamentul European. 74 . a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. 8. Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre.noului mecanism de supraveghere unic. cit. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro. monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. p. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. De exemplu. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate. adoptată la summit-ul din iunie 2012. 2012.

Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012. http://www. pp. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. promoveze economia digitală şi ecologică. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. 7-15. Măsurile recomandate. respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2. promovare a creşterii şi competitivităţii. 26 iulie 2012.1. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47. 75 . adaptate la specificul fiecărui stat. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică.europa.consilium.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. În acest sens. Bruxelles. 2.pdf. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice.

stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. care să vizeze: aprofundarea pieţei unice. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate. dinamizarea comerţului liber. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice). în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. Raportul preşedintelui Consiliului European.muncă. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă. echitabil şi deschis. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. mai ales în rândul tinerilor. realizarea pieţei unice digitale.europa. www. atenţie sporită acordată bugetului UE. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică. reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman). consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. modernizare a administraţiei publice. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile. creşterea ocupării forţei de muncă. precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare. Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă.pdf. 26 iunie 2012. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. Bruxelles. prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale. 76 . De asemenea. De asemenea. precum portalul EURES). reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic.consilium. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică.

un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor. Raport intermediar. 77 . în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. pe de altă parte.europa. Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze. cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE. un cadru bugetar integrat. Ca urmare.consilium.pdf. 12 octombrie 2012. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. o foaie de parcurs specifică. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro). precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice. pe de o parte. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. încadrată în timp. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. Bruxelles. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic. www. cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre. pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare.

prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică. finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European.exemplu. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final. Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid. 2012.pdf. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate. după caz.europa. 2. Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. Bruxelles. legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile. dezvoltarea reţelelor de transport. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European. Pactul Euro Plus). planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). 78 . energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei.consilium. consolidarea politicii macroprudenţiale. precum: investiţii în creştere economică. care are ca termen limită sfârşitul anului curent. Prin urmare. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală. aprofundarea pieţei unice. semestrul european integrat.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010.2. noua procedură de dezechilibru excesiv. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice. 19 octombrie 2012.

în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces. mult mai aprofundate. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. precum şi a incluziunii sociale. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. deschis tuturor statelor membre care doresc să participe. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. De asemenea.digitale pe deplin funcţionale până în 2015. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 . pe termen mediu. cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. creării unui parteneriat cu Parlamentul European. instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. baza fiscală consolidată comună a societăţilor.

Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. adiţional vor fi explorate noi mecanisme. În acest scop. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze. Portugalia. precum: reducerea salariului minim. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. Italia. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. instituirea unui cadru de reglementare unic.care nu participă la MSU. 3. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. În multe state membre. Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. reducerea plăţilor compensatorii. 80 .

scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro. 4. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%.reducerea zilelor de vacanţă.eurostat. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii. Euro area government debt up to 90.eu/statistics_explained/index. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53. instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat. http://epp. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi. scăderea salariului minim cu 22%. reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale. 24 October 2012. p. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani.europa.php/Unemployment_statistics 81 .000 euro pe an.0% of GDP. care să totalizeze 10 miliarde euro. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro).000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat. De exemplu.ec. guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri. nu de sector. September 2012. Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020.3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro.europa.PDF. preferinţă pentru acorduri la nivel de companie. reducerea prestaţiilor sociale. 150. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. tăierea a 150. Eurostat newsrelease. http://epp. extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare.eurostat. no. reducerea duratei şi ajutorului de şomaj. 52 52 Eurostat. De asemenea. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii. creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. Unemployment statistics.ec.

Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget. 24 October 2012. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300.000 pe an. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). Portugalia înregistra. reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public. reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi. tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. liberalizarea industriilor protejate. benzinării şi a companiei ENI. Datoria publică a Italiei atingea 126. cit. limitarea plăţilor în numerar la 1. ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. creşterea vârstei de pensionare pentru femei. 4. 82 .1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs. În decembrie 2011. notari. inclusiv farmacii. servicii de taxi. BCE 53 54 Eurostat. creşterea taxei la benzină. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare. p.5% din PIB 54. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. o datorie publică de circa 117. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. Mai mult. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014.. reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. în trimestrul al doilea din 2012. Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI. privatizarea unor societăţi controlate de stat. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014. avocaţi. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate. Idem. op. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare.

Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56). majorarea impozitului pe profit. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus. finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais. majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1. cit. Pe de altă parte. ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro. Idem. creşterea TVA-ului cu un procent. creşterea impozitului pe venit. creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor. op. economisirea a 2. vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari. Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro. reducerea salariului minim cu 1 euro.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem.000 euro pe an.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014. Eurostat. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal. În vederea atingerii unui deficit de 5. September 2012. reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor. menţinerea ratei de impozitare cu 12.şi UE în mai 2011. reevaluarea programelor de asistenţă socială. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111..5% din PIB 55).5% a corporaţiilor. 83 . reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005. dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57).

5% şi România – 35. buget echilibrat pentru administraţiile publice. creşterea unor taxe şi impozite. creşteri ale vârstei de pensionare. 84 . a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol. 4.500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate. Asistăm la un efort colectiv fără precedent. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit. de a coagula voinţa politică. precum şi mijloacele şi banii. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene.3% deficit. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. op. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public. scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc. creşterea taxelor universitare. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari. 24 October 2012. raţionalizarea cheltuielilor cu 8. toate instituţiile comunitare. Astfel. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2.9 miliarde euro. toţi cetăţenii. p. pentru a ieşi împreună din această criză. care implică toate statele membre. cit.3%.. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim. reducerea cheltuielilor publice. Bulgaria – 16. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. ca de exemplu Estonia – 7.3% în 2013.6% 58.

dificultăţi şi costuri. 85 . Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice. a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii. ca spaţiu de producţie şi investiţii. însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă.

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

Polonia. Spania şi mixt în celelalte state europene. agenţii (Italia. Franţa. 75% Belgia. În Germania. negocierile colective sunt predominante.Relațiile de muncă Statute. aeroporturi etc. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. primele asociate cu performanţele etc. ministerul de Interne (Germania. 40% Germania. guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. stimulentele. asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. organisme independente emit avize şi recomandări. s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). Danemarca. În Marea Britanie. În toate statele europene. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. În Marea Britanie. 80% Franţa. în 2005. Suedia). încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. flexibilizarea orarului de muncă. remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. În administraţiile centrale. Cehia. 5% în Italia. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. În sectorul de drept public. Marea Britanie. forţa de muncă s-a mai flexibilizat. legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. Contractele colective din ultimii ani. După 2006. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. Militarii. Irlanda. s-a mai redus importanţa profesionalizării. În Germania. Spania. Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali). Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. Din 2007. Franţa). premieri (Polonia). însă. elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. mai multe ministere. bonusurile pentru rezultatele bune. Olanda). iar sindicatele sunt mediocre. Grecia.

Ca principii. S-a elaborat şi un cod deontologic. funcţionarii nu pot fi concediaţi. funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. Pe de altă parte. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). Dialogul social În circumstanţele acestei crize. influenţă. stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică. dialogul social are importanţă. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare. Reforma din 2008. transparenţă. respectul valorilor democraţiei. independenţa sindicatelor fată de partidele politice. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor. Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. realizarea de acorduri cadru. poliţişti. El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. cu unele restricţii (prefecţi. axate pe performanţă. reînnoirea CAP. vechime. dezvoltarea culturii negocierii. s-a obţinut dreptul de grevă. sistem solid de gestionare a resursei umane. se remarcă: democraţia socială. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). Dialogul social este inclus în tratatele europene. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. a redus efectivele administraţiei centrale. crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. (UNICE). Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. audienţă publică. Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. În Germania. dar 60% participă la alegeri 91 .stabilit preţurile funcţiilor publice. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice. Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. În Franţa. cotizanţi). 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi.

Dialogul social face parte din modelul social european. În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog. în Franţa. sindicatele sunt financiar independente. dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. avize. Se realizează acorduri transpuse în directive europene. Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. alături de alte 11 federaţii internaţionale). Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. În Franţa. sănătatea la locul de muncă). cadre de acţiune. Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor). rapoarte etc. 92 . în Franţa 8 organizaţii.profesionale. CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate).9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. CES. are statutul de partener social european. egalitatea de şanse. La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. 2. În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale. Business Europe (pentru sectorul privat). (200 sindicate. Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale. pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. În Germania. acorduri cadru autonome (declaraţii). Există şi Internaţionale de Service Public (ISP). 8 milioane membri). În Germania (1. negocierile sindicale sunt centralizate. comitete tehnice paritare. opinii. şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră.8 milioane funcţionari publici. Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene.

În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. remuneraţia etc. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. UE obligă. de stabilire a criteriilor de performanţă.Totuşi. modernizarea serviciilor publice. totuşi statele. Marea Britanie. În Italia. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. Se recurge şi la perioade de probă. plătit din fonduri aprobate de parlament. pot fixa efectivele. o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. administraţie electronică. sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale. Funcţionează însă EUPAN. În Italia. În Germania. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. Germania. non-discriminării. au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali. a primelor şi stimulentelor. Statul fixează doar regulile generale. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). de interes general. În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. În toată Europa. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. 93 . limitate în timp. Spania. să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. Belgia. se constată puternice autonomii locale. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică. majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. condiţiile de lucru. Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”.

Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani. cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite). Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442. În Germania şi în alte state. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari. după 2001.830 persoane. În Marea Britanie. s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. Ca urmare. nu cu inflaţia. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice. În Germania. modificarea regulilor de indexare a pensiilor. cheltuielilor locale şi de protecţie socială. restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. În Marea Britanie. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii. Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat). În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.fr 94 . modificarea bazei lor de calcul.Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative.lecri. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. J. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice.Agenţiile au o „funcţionare opacă”. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. pensiile se indexează în raport cu salariile. Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor).

Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an.ajutoare sociale. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară. germane şi chineze. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene. Serviciile publice nu s-au informatizat. Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. 95 . Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară.

principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă. principiul egalităţii. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social.ADMINISTRATIV Administraţie publică L. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. 96 . conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană. principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei. un context de criză economică şi financiară profundă. Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. principiul integrităţii actului de guvernare.

Restructurarea administraţiei publice centrale și locale. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 .Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică. precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice. . . prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale. instituţional și legislativ Obiectiv specific 1. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală".Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare.Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale. în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice.Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică. vizibile pentru opinia publică. cu respectarea principiului subsidiarităţii. funcţionarii publici cu statut special. . reducerea cheltuielilor simplificare administrativă. .2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2. cadrele didactice și personalul sanitar.Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice . prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. precum și de resurse financiare și patrimoniale. Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1.1. . curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic.

Dezvoltarea capacităţii 98 . 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar.descentralizarea financiară. Prin art. Prin mandatul și rolul pe care le are. creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. a categoriilor de personal. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. 21 din Legea nr. respectiv. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. gestiunea resurselor umane. teritorial și local. central. 284/2010. complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. răspunderea. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa.

analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. precum și implementarea de 99 . restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. acolo unde este posibil. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. raţionalizarea cheltuielilor publice. respectiv: elaborare. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare. investiţionale și bugetare ale Guvernului. pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. cu prioritate pentru cele descentralizate. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală. simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative.

gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. politicilor. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. analize și prognoze în domeniul de competenţă. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. respectiv: elaborare. în domeniul specific de competenţa. respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare. centralizare informaţii în domeniu. elaborarea. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. organizare. d) formarea profesională în administraţia publică. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici. gestiune proceduri administrative. elaborare studii. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. transmise de autorităţi și instituţii publice. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. 100 .instrumente manageriale de planificare. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. monitorizare și evaluare. coordonarea metodologică a centrelor regionale. gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. precum și a funcţiilor publice vacante. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare.

încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. române și străine. Agenția Națională a Funcționarilor Publici. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice. în domeniul de competenţă. Raport 2011. respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. 2012. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. respectiv: coordonare metodologică. București.2012. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. 101 . 10-11. monitorizare. precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane. aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. detaliat în direcţii de acţiune. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri. rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile. p. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici. obiective fundamentale și specifice. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor. g) reprezentare.

pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. de tip ghiduri. puse la dispoziţia publicului. În 2011. se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. cu prevederile legale și procedurile administrative. De asemenea. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. 102 . se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020. evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. ca activităţi de suport.de conformitate cu obiectivele stabilite. ulterior aprobării. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. iar ca domeniu specific de monitorizare. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. ca domeniu general de monitorizare. manuale de proceduri și proceduri specifice.

nr. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”.N.08.F. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României. 946/2005. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea. a categoriilor de personal. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. la comitetele tehnice constituite la nivelul M.05.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă.A.I. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. 005/2006 și OMFP nr. nr. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.I. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public.2011. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 .G. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. create la nivelul M. 889044/18. pe tot parcursul anului.2011 pentru monitorizarea. organizat prin PO DCA. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. 893170/14.G. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr.06. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H.P.2011.A.2937/12. în vederea armonizării dispoziţiilor H. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. nr. 78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.

fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori.P.08. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP. Monitorizarea performanţelor. nr. au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea. la data mai sus menţionată.N. La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. De asemenea.2937/12. Conform prevederilor acestui ordin. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial. Proceduri.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. la solicitarea acestora. S-au asigurat centralizarea activităţilor. Funcţii sensibile. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.F. În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A. Planificarea. Managementul riscului. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. pe tot parcursul anului 2011. un proiect de ordonanţă de 104 . reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

4. prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr. În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. seriile de admitere I. 8.4 iulie 2011. Din 31 de participanţi înmatriculaţi. Activitatea de planificare. management financiar și bugetar. pentru anul 2010. au fost 28 absolvenţi. 5. II și III (în derulare). corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară. 108 . Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . seria a II-a de admitere. 7. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. administraţia publică în contextul integrării în UE. 6. management strategic și politici publice. Astfel. management de proiect și fonduri structurale. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare). informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici. management public și abilitaţi manageriale. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. 42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010.

Evaluare și Perfecţionare Profesională. managementul resurselor umane. În contextul actualelor modificări legislative. management financiar și bugetar. în anul 2011. controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ. audit public intern. tehnologia informaţiei. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3. urbanism și amenajarea teritoriului. legislaţie și modificări legislative. Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL). Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. cerinţele și problemele de activitate etc.. În anul 2011. egalitatea de şanse. managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. comunicare și relaţii publice.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. stare civilă. resursele gestionate. formare de formatori. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale.134. așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. prevenirea corupţiei și conduita etică. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. dezvoltare durabilă. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 . În acest sens. achiziţii publice. implementării. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public. informaţii clasificate. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale.

În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice. după caz. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI. În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. 110 . Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. „În domeniul reglementarii. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi. proiectele de politică publică aferente acestora. Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici.

” 64 Ibidem. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013. p. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte.105. pe termen mediu. 111 . aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. Totodată.

112 .

În schimb. Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”. Adeseori. statele africane. Pensionarii. 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. 8. Se va pune accent pe formarea de magistraţi. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari. 24% din elevi din mediul rural termină liceul. China. Doar 0. Marea Britanie.01% contribuabili bogaţi.2% din veniturile bugetului provin de la 0. Vladimir Emil 1. clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice. Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro. 113 . aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei.Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci.PUNCTE DE VEDERE Dr. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională).000 euro. îndreptându-se spre SUA.7 ori mai mari decât cei foarte săraci.5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”.

în acest sector sunt 100 angajaţi. „La nivelul percepţiei publice. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut. gradul de absorbţie este de 9%. urmate de justiţie. Ibidem. totuşi. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. La Ministerul Transporturilor. indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. În vederea eliminării corupţiei în sectorul public. supravegheat de un consilier de etică. România a obţinut un scor al corupției de 3.6 din 10. de restructurarea mediului politic. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. poliție şi funcţionari publici. Schimbările reale depind. Canada a implementat un Registru public pe Internet.ro.curierulnational. activităţile profesionale desfăşurate. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene. cadourile primite sau călătoriile efectuate 66. Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65. 65 66 www. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013. 114 .

În acelaşi timp.1 % din PIB la 12. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri. prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. construirea unui cadru instituţional mai eficient.7 puncte procentuale. creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN).4% din PIB în perioada 2009-2012. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. „Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date. de la 15. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice. astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67. creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic. 115 . transparentizarea informaţiilor publice. desfiinţării. ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii. continuarea îmbunătățirii interfeţei. dezvoltarea resurselor umane din sectorul public.Beneficiul economic poate ajunge la 1. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României.

eliminarea erorilor de sistem. în scopul prevenirii conflictelor de interese. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului. prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni. bazate pe abilităţi. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice.şi mediul de afaceri. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. depolitizarea funcţiei publice. reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. 116 . definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. reducerea timpului de răspuns la solicitări. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. regionalizarea ANAF. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate. criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. asigurarea „memoriei instituţionale”. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. cadru de evaluare reală a performanţei personalului. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. la orice oră. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă.

iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem. în general. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării).respectând cele trei axe: circuitul informațional. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. 2. Chiar dacă bugetul este relativ redus.ziare. rapoartele anuale vor fi postate pe site. responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68. „Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc. unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra.” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului. www. dezbătute public. că „statul nu are bani”. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei.com 117 .„Ghidul alegătorului furios” Se consideră.

Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii. „progresiste”.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României. corectarea inflației. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat. imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA). Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat. Concomitent. haine. „social-liberale”. „democrate”. implicit. pe bază de FAPTE. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile. „civice”. În România reală. nu vorbe. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. „centru-stânga”. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente. energie. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi.. odată localizată inima care-i pompează. micii întreprinzători. mărirea unor impozite.com 118 . etc. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. „de centru”. Din 1990 încoace.ziare. sistemul politic este puternice înclinat la stânga. „sociale”. etc. sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi.

Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71.Deficitul instituţional major (D. În pofida multelor afirmaţii demagogice. pe baza dreptului său suveran. 71 72 Ibidem. Ibidem. cramă (plus alte opţiuni. în mare măsură de un subiectivism marcant. reinventa şi reînființa într-o singură zi. „Soluţii există. Giuliani a redus infracţiunile grave. piscină. Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. saună. Şandor. „Revista 22”.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. 119 . inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori. Primar la New York între 1994 şi 2001. atunci statul le poate desființa. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. mai rămâne ca cineva să le şi vadă. Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”. Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72. Partizanatul politic este surprinzător de manifest. 7 noiembrie 2012) Este un material. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”.

sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. câteva. ca și USL. avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat. partidele au folosit statul. PDL. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL. existând atât timp cât Tr. Este un partid de dreapta. Deci. răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. Reprezintă PDL „burghezia medie”. are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. Nu se analizează . lipsit aproape de spirit cetățenesc. Alte afirmaţii ale lui D. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. Fără doar şi poate. coerent şi profesionist să modernizeze statul. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. Şandor că PDL se află în „cădere liberă”.din păcate. Sau. În realitate. în mod corect. Suntem de acord cu D. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat. prin numeroasele sale reţele. Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale. Ne-am fi aşteptat. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor. alte.

La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). Irlanda. salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. Spania. 4. În general. Dar colectarea rămâne slabă. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. În 2009. creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați. de TVA . UE își asumă încă în România doar avantaje. Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi. În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0.i a impozitului pe venit. infrastructura. S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene.7% din PIB. Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010).Strategia fiscal-bugetară (I. În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE). astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. Portugalia. Astăzi. Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015). Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0. În domeniul pensiilor. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. energia 121 . salariile bugetare reprezentau 10% din PIB.constant pentru reformarea României. Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. Se pot enumera: agricultura. Dumitru. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. dar deloc responsabilități. Strategia. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin. însă este lipsită de transparenţă. Eficienţa cheltuirii fondurilor publice. Economisirea internă rămâne anemică.7% din PIB. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia.

Strategii de dezvoltare (V. se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73.ro www. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. școala ultraliberală a statului minimal.cursdeguvernare. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor. Din păcate. Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu.cursdeguvernare. Problemele demografice devin deja ameninţătoare. scăderea vârstei de pensionare. obligaţiunile de proiect. „şoimii” antideficit. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. 5.(mai ales cea cu resurse regenerabile).ro 122 . cu toate că munca. J. Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate. redistribuirea fondurilor UE de coeziune. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii. În sfera bugetelor de pensii. lipsește o strategie clară de ţară. va trebui plătită de societate mâine 74. Fr. 73 74 www. forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică. De asemenea. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi.

Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor. raportul este de 20%. Suedia.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. administraţia orientate spre cetăţeni. Italia.097 milioane salariaţi). Marea Britanie. și nici un sistem de stimulente pentru a se munci. Pe de altă parte. Se urmăresc învăţământul. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda. Danemarca. În România există 800. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri.care alimentează visteria publică . şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. 7. Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună. forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare. Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul. profiturile întreprinzătorilor . sănătatea. Germania. Statul asistenţial (C. Spania. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată. În Occident. sindicatele. Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . Austria. Grosu) România este un stat sărac. pe când media UE este de 40-50%. Pană) În România. Grecia. În România doar 20% este raportul. Nu un stat asistenţial. Masele.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria).000 de „persoane cu dizabilități”. dar cu preţuri „europene” la utilităţi. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă.6.

Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația. Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice. creşterea cererii interne. Doltu. sănătate. reforme structurale în întreprinderile de stat. ordine publică.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. 9. Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală. În privinţa accizelor.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus. diversificarea exporturilor. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. 40% la motorină. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc. energie. s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. Biriş) Marea evaziune (missing trader). Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. Averile trebuie justificate prin venituri. o piramidă inversă Monitorul Expres. iar abaterile sancţionate fiscal. reforma serviciilor administraţiei publice. armată etc. sistemele de pensii şi sănătate. Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale.Politici publice (C. apreciază că 3.1 milioane de 124 . agricultură. peste 40% la alcool). Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. Economia românească. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G. 8. Sunt 6. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România. Munca la negru.

Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. Altfel. cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală. în al doilea rând. Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). este absolut necesară o strategie pentru agricultură.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. Cei 1. Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei. economia neagră. Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an. evaziune fiscală. cu un fond agricol de investiţii. A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice.salariaţi. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest. Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. plătitori de CAS. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 . La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1.

parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. datând din anii `70-80 ai secolului trecut. Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. cât şi prin deschiderile oferite. coordonator. şi administraţie în România. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. Publicul este astfel. orientate formal sau nu spre cetăţeni. cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. pe bază de politici publice şi de acord între economie. Chiar dacă se aplică unele orientări comune. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. altele au structuri flexibile. Administraţia publică. 2012 Este o lucrare complexă. atât prin tematica abordată. criza în curs a pus în discuţie acest concept. societate şi mediu. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. Mihai V. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. organizaţi în solide corpuri distincte. Roxana Dumitrache. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul. provinciale şi locale. Tania Verbschi. puternic resimţită în Occident. politici publice. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. afectează principalele politici publice. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. Zodian. Bucureşti. fiecare stat are propria sa administraţie. Liviu Toader. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. Editura Top-Form. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. Dezvoltare durabilă.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. Aceeaşi criză economică. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile.

Fără doar şi poate. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii. în analize şi soluţii ştiinţifice. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 . lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE. noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public. Bogată în informaţii. însă. Concomitent. lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului.clasei politice nu promovează strategii adecvate. Statul.

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful