Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

însă. Este adevărat că. datorită unei dependenţe stricte de UE. UE se află intr-un moment crucial. S-a ajuns intr-un impas. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. imobilismul se accentuează. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. În România. În exterior. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. În România. Situaţia reflectă. mai ales înainte şi după alegerile generale. într-un joc care nu are o sumă nulă. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. În mod normal. Oprescu La sfârşitul anului 2012.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente.

Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”. salarizare corespunzătoare. mai ales opinia publică. În acelaşi timp. 5 . a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale.profesie. societatea civilă. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri. ar trebui clarificat prin lege. control şi evaluare. O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. Totodată. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice.

„pentru a preveni noi probleme sociale”. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. A doua zi.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. din fondurile Ministerului Muncii. după sistemul Renault sau CEZ. în cadrul 6 . să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. În plus. în două tranşe. În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim. Oprescu. pe 2 octombrie. Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele.400 lei. rafinăria şi Oil Terminal. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern. Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie. nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. au cerut plata avansului pe luna august.

În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. „la care să vină oricine” primul ministru. În plus. să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor. întrucât Dan Diaconescu. conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. păstrarea locurilor de muncă. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. după ce 7 . Mihai Bălan. Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. nu pe stoc. iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. Victor Ponta. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie. noul director al Oltchim. Conform noului management Oltchim. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim.căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl.

AVAS. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului.va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. care-şi propune plata salariilor restante. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”. au renunţat pe 5 octombrie la proteste. va găsi soluţii pentru plata salariilor restante. Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. liderul lor. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. În urma negocierilor. din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile. să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. în paralel se încearcă continuarea creditării . Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. în mod treptat. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor. aparţinând Oltchim.în condiţiile strategiei de restructurare .în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. dl. pentru salarii şi repornirea combinatului. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). anumite secţii. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. iar în noiembrie vor fi repornite. bunurile mobile şi imobile aflate în posesie. Conform primului ministru. 8 . Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria.

Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” . Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă. dl. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii. deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei). liderul sindicatului. din cauza datoriilor. cerând demisia conducerii CET. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale.140. în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. Gheorghiţă Pârlog. Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. D-na Maria Bikfalvi. nesubvenţionată de la bugetul de stat.nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei. 9 .000 de lei). Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox.sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii. al cărui lider dl. care a fost de acord cu revendicările lor. protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă.

comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl. Sindicatele afiliate 10 . angajaţii îşi vor primi salariile. liderul sindical. în cele mai mari oraşe ale ţării. au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. Ioan Pascu. care are statut de observator. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane.SPUS TV. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele. Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. timp de câteva zile.De asemenea. urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. ale Cartel Alfa. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”. dar şi a consultărilor cu sindicatele. În urma protestelor. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor. într-o scrisoare.

care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”. Preşedintele BNS. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. începând cu 1 ianuarie 2013.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. în perioada 2-4 octombrie. abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. crearea de locuri de muncă. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS. care a fost modificat „în mod brutal”. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. dl. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume. Preşedintele „Cartel Alfa”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. Dumitru Costin. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. De asemenea. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. oprirea privatizării companiilor strategice. o echipă de experţi coordonată de prof. raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%. majorarea salariului minim la 850 de lei. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. La rândul său. dr. Bogdan Hossu.

se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară. deoarece. D). în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat. modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. 61 lit. după caz. noi criterii de selectare a personalului. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor.obiectiv de performanţă. de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”. schimbări ale jurisdicţiei muncii. dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 . pe categorii de salariaţi.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar. Astfel. „în România. în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. fiind stabilite. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art.

După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse. la 8 martie 2011. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă . în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism. regiile autonome. care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. ca iniţiativă civică. pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie.000 de semnături în şase luni de zile. societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă. Prevederile actualului Codul al munci .eliminate în 2010 de vechiul guvern. BNS are nevoie de strângerea a 100. Ordonanţa prevede 13 . au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru .care au majorat perioada de preaviz.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale . după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. merg la restaurante. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012. ei consumă şi alte servicii şi produse. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. Astfel. secretar de stat în MDRT.au intrat în vigoare în 1 mai 2011.4% de la 1 decembrie 2012.care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. transport.

12% mai mare decât în august. inclusiv servicii informatice (3. la 1. a fost de 5. Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1. în septembrie 2012. cu 0.22 %).01%. la nivel naţional. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. potrivit sursei citate. erau în grupa de vârstă 25-30 de ani. Cei mai puţini şomeri. iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe. 31.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%. cu 2.742. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4. la valoarea de 5. rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5.95%). 78%. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. Vaslui 14 .04 % în luna august. Luna trecută. urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape.22%.4% (22 lei) faţă de luna anterioară. în număr de 96.3% pentru cele reduse cu 15%.214 mai mulţi decât în luna precedentă. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012. comparativ cu luna precedentă.534 lei net. Tot în septembrie. Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative.544. cei mai mulţi şomeri. şi cu 2. Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie.753 lei). de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. 55% la 4. încasărilor mai mici (funcţie de contracte).471. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă.196 de şomeri. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei). erau în grupa de vârstă 41-50 de ani. Dolj (8. respectiv 110. În România. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. sunt înregistraţi 442.

iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie. Covasna (7.s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”. Iaşi. Dolj.82%).41%). Timiş. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1. prioritare vor fi ministerele Muncii. Educaţiei şi Sănătăţii. La nivel naţional.26%) şi Bacău (cu 0. Arad. Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. În perioada 11 .85%). Mehedinţi (cu 0. iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17.17 octombrie au fost disponibile peste 11. pentru studii medii. de aproximativ 25%.5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi.07%). Alba. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică.(8.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră .393 au fost indemnizaţi şi 293.54%).95%). Galaţi (7.985 persoane faţă de august.056 de locuri de muncă. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene .5% în restul UE. faţă de aproximativ 22. nici ca persoane care se instruiesc”. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. profesionale şi lucrători necalificaţi 10. Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe.199 persoane. Călăraşi.50%). Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie. cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0.382 locuri de muncă.604 neindemnizaţi.13%). 128. Sibiu şi Satu Mare. 7.400 de locuri de muncă la nivel naţional. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care. Buzău (7. Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 . astfel că „la nivel european.30%) şi Gorj (7. Vaslui. precizează ANOFM. Mehedinţi (8. Olt (7. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay.

80. tâmplari. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare . pentru care pot aplica şi cetăţenii români. transportator de mobilă la mutarea locuinţei. La rândul său. are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE.astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. Theresa May. în Marea Britanie lucrează în mod legal. MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria.ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -. ar trebui revizuită. din Ungaria. „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. cu acte. Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” . în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014.The Sunday Times.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . dulgheri. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză. situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit.către scopurile Fondului Social european. ingineri şi patiseri. Un alt angajator. în caz contrar. pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe. 16 . locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures. tinichigiu auto. Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor. Cu toate acestea.000 de români. BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor . Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti. Ministrul britanic de Interne.

in industria cărnii. Corina Creţu. industrie (sudor. Peste 20 de persoane au fost obligate. cum ar fi plata orelor suplimentare. să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile.eurodeputatul PSD. în regiunea Zealand – Danemarca. comerţ şi întreţinere.întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. fără respectarea unor drepturi. prezenţi în Franţa. pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. bancar şi financiar. pescuit. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. În afară de exercitarea unei meserii autorizate.). majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. ospătar etc. Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic. majoritatea romi. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă. „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. care lucrează în Bruxelles. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. eliberată de către prefectură. desenator etc. nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial . ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. hotelier (bucătar. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor. agricultură. cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. mecanic etc. În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. astfel.). Conform d-nei Creţu.). reparator de acoperişuri. În Marea Britanie. remunerarea şi celelalte condiţii de muncă). BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii. ar trebui 17 .

care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante. iar dacă acestea sunt favorabile. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. la finele lunii. care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia. Paralel cu aceasta. Totodată. Totodată. iar angajaţii au primit salariile restante. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. 18 . europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor.353 angajaţi. Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă. în luna decembrie. Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”. Guvernul a decis.

iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată. au fost strânse 1. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară. ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. Mihai Diculoiu. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat. la sediul societăţii. şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”. alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. cauzate de lipsa de transparenţă. fiind desemnată o conducere interimară. Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. Corneliu Cernev. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. 19 . Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor. lipsa de eficienţă a AM POSDRU.

Puiu Haşotti. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante. de la bugetul de stat. „iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi. liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov.faţă de decizia ministrului Culturii. către beneficiarii POSDRU. respectiv controlorii de tren. însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei.Ministrul Afacerilor Europene. . de data aceasta în faţa clădirii Guvernului. Domnul Alexandru Lorincz. dl.după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . De asemenea. de a schimba conducerea RADEF. Leonard Orban. Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane.extinsă apoi la toate regionalele CFR.66% din dreptul pentru echipament pe 2012. consideră că este vorba despre un abuz. dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 . Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne.pornind de la regionala CFR Braşov . între care şi directori. Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. precizând că poliţiştii vor primi doar 8. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă .

includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii. printr-un ordin de ministru. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie. normă echipament etc. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului.). a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. „În caz contrar. În replică. nu s-a ţinut de cuvânt. pe fundalul campaniei electorale. începând cu data de 19 noiembrie 2012.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii . în condiţiile în care în prezent. plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii. respectiv 152. SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50.5 milioane lei. deşi „până acum. personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. SNPPC va declanşa acţiuni de protest. „în timpul lor liber legal”.an. La proteste vor participa: poliţişti. informaticieni. în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. şi plata utilităţilor. personal tehnic etc. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012.). în toată ţara. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. 21 .000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI.

România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană. Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. implicit.3 milioane înregistraţi oficial . precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. pe reducerea veniturilor. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie. pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale.se află sub pragul sărăciei. veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. a prevederilor Legii Dialogului Social. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi. iar în paralel a fost 22 . ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . modificarea imediată. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”. Conform d-lui Hossu. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie.dintre cei 4. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă.Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător. Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. la cel puţin 850 lei. făcându-l dependent de ajutorul social al statului. prin Ordonanţă de Urgenţă. aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat.

respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. a precizat că odată cu deblocarea posturilor. Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită.105 absolvenţi. Raed Arafat.30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii. iar în perioada 25-31 23 . În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr. Conform ANOFM.605 în iulie. Noul ministru al sănătăţii. majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale. adică pleacă o persoană. de asemenea. valoarea ei fiind de 250 de lei.638 de studii superioare.127 în august şi 10. în limita prevederilor bugetare aprobate. dl. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei.778 în septembrie. astfel că au fost deblocate aproximativ 3. 20.800 de posturi din sistemul sanitar. angajările se fac unu la unu. în perioada 1 iunie . nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează.700 de locuri de muncă.modificată legislaţia din domeniul muncii. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. şi nu unu la şapte. 32. se angajează alta. Ordonanţa vizează şi spitalele. astfel: 1.595 în iunie. dintre care 12. că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă.

În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. cu număr mare de participanţi. validare şi prelucrare date. Dolj. sunt: lucrător în comerţ. Călăraşi. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori.000 de angajaţi. Bucureşti (168). ospătar. sunt: Iaşi (225 de persoane). numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării. operator introducere.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. contabil. Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. În Bucureşti. Timiş şi Sibiu. inspector sau referent resurse umane. organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. siguranţă şi comunicaţii. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. Dolj (140). Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. care produce unităţi electronice de comandă. ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3. cât şi în cel administrativ. sisteme de încălzire. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii. în luna noiembrie.octombrie au fost disponibile peste 10. Braşov (196). chelner. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş. La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. bucătar. sisteme de securitate. comunicare în limba engleză.600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. Iaşi.a. şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. iar în Timişoara se află un centru de comunicare. Dâmboviţa (126).

3% în cel al femeilor).8% pentru luna septembrie 2012 (6. iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania. comparativ cu luna anterioară. Germania. Cipru şi Germania. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa.000 de şomeri. Olanda şi Austria. şi a scăzut cu 0. Pentru persoanele adulte (25-74 ani).6% dintre femei. Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75. în septembrie erau şomeri 7. Iaşi şi Sălaj. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie. Grecia.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012. circa 748. Astfel. În luna august în România erau 692.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie. la 7.3% în cazul bărbaţilor şi 5. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 . Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie. Malta. Pe sexe. rata şomajului a fost estimată la 5. Franţa. Luxemburg. iar în septembrie 2011. Cehia.auto.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011.000 de persoane nu aveau de lucru. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 . Irlanda.000 de persoane.1%. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1.6% dintre bărbaţi şi 6.400 de persoane la începutul acestui an. De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”. numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. Belgia. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor.

şeful ANITP. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. Auraş Marinescu. Ioan Nicolae Căbulea. în 2014. Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane.Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii. odată cu apropierea anulării.construcţiile. s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 . la sfârşitul acestui an. Theresa May. ANITP. din cauza stării economice fragile din Europa. trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. când au fost identificate 488 de victime. vânzare de ziare sau curăţenie . persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural. Romulus Nicolae Ungureanu. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii. a restricţiilor care îi vizează. hotelier. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. în contextul în care tot mai mulţi patroni. din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse .Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE). apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi . potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. în încercarea lor de a reduce costurile. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. Ministrul britanic de Interne. Familiei şi Protecţiei Sociale. În realitate.

Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie.Robert Rowthorn.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. alăturându-se altor peste 130. la aderarea celor două ţări la UE. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE. „La nivel european. lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie. dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. iar numărul anual al imigranţilor este de 40. De asemenea. citat de ziar. declarându-se muncitori „independenţi”. scrie ziarul. subliniază publicaţia. conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică. mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie.Uniune. îmbrăcăminte. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”. în urma anulării restricţiilor.5 miliarde de euro.000 care trăiau deja în această ţară. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 . 600. prin intermediul organizaţiilor partenere. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. însă. adaugă Sunday Mail. alimente.000 de persoane. Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004. un profesor de economie de la Cambridge University. Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă. Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20.000 de persoane munceau în 2011 în ţară .000 pe an . (Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente.

preşedintele CE. peşte sau echivalentul vegetarian. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. în funcţie de realităţile locale din statele membre. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500. În 2010. De asemenea. 5. Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP).7 milioane de copii nu au acces la haine noi. Dintre aceştia.000 tone de alimente pe an. Jose Manuel Barroso. pe fondul impactului recesiunii economice. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie.7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită. în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4. aproximativ 8. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. Studiu Erste Group 28 .defavorizate şi sărace. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” . Potrivit estimărilor CE. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. iar 4. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie. Cele 2.5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere.4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. în UE există 25.7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne.1 milioane de persoane „homeless”. De exemplu.

urmaţi de austrieci (164 euro). Muntenegru. Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani. România. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. la fel de mult ca austriecii. Germania. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. Republica Cehă. slovacii. care strâng 13% în fiecare lună. slovaci. Cel mai mult economisesc polonezii. Românii economisesc 39 de euro pe lună. astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Barometrul Erste Group privind economisirea. unde au fost intervievate circa 900 de persoane. Spre deosebire de români. Ungaria. slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). Ucraina şi Austria. urmaţi de români.Românii economisesc 9% din venitul lunar. Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). având în vedere diferenţele mari între salarii. Slovacia. sârbii şi turcii. ucrainenii. sârbi şi unguri. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi. Polonia. respectiv Croaţia. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. În prezent. cehii şi germanii. realizat de IMAS International pentru Erste Group. Cu excepţia Austriei. Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună. Turcia. „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. Ungurii. 29 . polonezi (90 euro). cea mai scăzută sumă din ţările analizate. care pun deoparte lunar 16% din venit. opt din zece sârbi. iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent. cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). sârbii. mai mult de jumătate dintre cehi. Serbia.

croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. se precizează în barometru. Astfel. pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). slovaci. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor. inclusiv din România. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte. Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. La nivel global. iar două treimi dintre cehi. austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale. pentru pensie. fie la împrumuturi de la membrii familiei. au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. în contrast cu trendul din celelalte state. români. creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. prin urmare. unguri. la polul opus situându-se românii (41%). Cu toate acestea. Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului.

Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor. nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. precum şi bonurile de masă aferente. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev. pentru a treia zi consecutiv. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”.600.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie. pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. Totuşi. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. Potrivit liderului interimar de sindicat. Corneliu Cernev. Cu toate acestea. dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. 31 . în faţa pavilionului administrativ. ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii.

pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. Simion Hăncescu.preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ. prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. cu probe mai uşoare. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. vor putea da ulterior şi examenul normal”. Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. mai ales că cei care vor dori. practic. magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie.Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi. din cele 12 zile de sărbătoare legală. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 . dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. în anul 2011. dl. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen. Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. Cernev.

În acest context. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. împreună cu Guvernul României. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii. ONG-uri. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. motivând că. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012.angajatori din comerţ. în domeniu concurenţa este acerbă”. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. iar dintre acestea 80% au copii.139 din Codul muncii. privind sărbătorile legale. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca. 1 ianuarie şi prima zi de Paşti”. ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. prima zi de Crăciun. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. respectiv prima zi de Paşte. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”. 33 . Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara. Petru Dandea.

În aceste condiţii. Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise. 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o. posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. de exemplu. care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”.de la apariţia Legii 62/2011. convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. prezentul act normativ . astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex. pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. respectiv societatea şi sindicatele. şi alte sporuri salariale.Legea 62/2011 privind dialogul social. care exced restricţiile legale actuale.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă. în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă.

cota principală rămânând însă 16%. între 8% şi 12%. profesionale şi lucrători necalificaţi. refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”. Timiş (351). iar pentru studii medii.de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. Sibiu (247).831. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi.570 de locuri de muncă.7.Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă. Sibiu. Călăraşi (479). De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente.000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Vâlcea (244). restul . Braşov (210) şi Covasna (200). Timiş (346) şi Hunedoara (294). Iaşi (729). Dolj (254). Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6. Ilfov (376).9.770.047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. Hunedoara şi Braşov. cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1. Ilfov (372). 15-21 noiembrie . Călăraşi.400 de locuri de muncă. Programul de guvernare pe care îl va propune USL. Timiş. din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului. blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social. Dolj. Călăraşi (446). iar aproximativ 50.499). 5. Cele mai multe locuri de muncă .440). 8-14 noiembrie . Iaşi (632).au fost disponibile la nivel naţional 8. în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici. pentru studii medii. Ilfov. profesionale şi lucrători necalificaţi. Hunedoara (285). pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă.

iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare. românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 . preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne. majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale. d-na Theresa May. conform declaraţiilor d-nei May. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research.închid . dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru.Mohammad Murad. Totuşi. organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013. Conform legislaţiei Uniunii Europene.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare). De asemenea. pe care le vor adresa următorului guvern. guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. Presa britanică – publicaţia The Sun . „în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”. El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. Totodată. prezentat la Bucharest Forum 2012. Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare.

4% văd o îmbunătăţire.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. mai puţin de unul dintre zece români 8.9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile. Restul de 34. Astfel. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă. doar o mică parte din populaţie (13. Investiţii 37 . Astfel. românii continuă să fie pesimişti. Conform studiului. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni. din întreaga Uniune Europeană. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă.1%. 68. Când se gândesc la viitor. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7. majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea.2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni. Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului. 40. 11. faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. astfel că doar 15.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi.

1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case. doar 12.200 persoane. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie. 69.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. Altfel. Totodată. cu vârsta de peste 18 ani. femei şi bărbaţi. 38 . pe un eşantion de 1.Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni.5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini. iar 71.

statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. GUVERNARE. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . deoarece din punct de vedere organizaţional. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii. A. însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice. POLITICI PUBLICE Dr. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea. iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice. 1.STUDII – CERCETĂRI STAT. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională. în acelaşi timp. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care. ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. conform experţilor în politologie. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. Stat şi guvernare Statul.

dar acestea nu sunt prezente în toate statele. statul. 40 . se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. Teoriile statului. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. Patrick DUNLEAVY. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. 179. statul este o putere supremă şi suverană. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi. Bucureşti. instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. din punct de vedere al autorităţii.. Brendan O'LEARY. miniştrii etc. prim-ministrul. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. 1997. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie. Chişinău. favorizează curajul. Extinzând această definiţie. Politica democraţiei liberale. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. din acest punct de vedere. ca entitate. inclusiv preşedintele. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. Editura Epigraf. statul are suveranitate şi asupra acestora. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă. p. care creează sfere publice şi sfere private. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. 13. nu există centralizare absolută în statul modern. 2002. statul are monopolul asupra forţei. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. p.

pp. Mai mult. buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. 41 . sau buna guvernare. 1997. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. op. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. ca potenţial risc. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. ca deziderat al lumii moderne. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. se nasc discuţii despre calitatea acesteia. precum ONU. 200-203. cit. În continuare. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. organizaţii internaţionale. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. indiferent de tipul de guvernare existent. De asemenea. Comisia Europeană sau Banca Mondială. Astfel. Totuşi. ci şi la cel extern.

şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. De asemenea. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4. J.Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. Ei consideră că aceasta. Ca proces. iar ca activitate. 42 . MARCH. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane. cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii. dificil de surprins. HOLSTI. teoretică a conţinutului guvernării. De exemplu. de cea ce reflectă caracterul său practic. nu activitate sau proces. De-a lungul liniei verticale. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. guvernarea este privită atât ca proces. 1992. dar identificabil prin rezultatele sale. în plan naţional. De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. modelează cadrul în care acţionează 4 K. ca set de reguli ale conducerii sectorului public. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. cât şi ca activitate. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor.

este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. 43 . În accepţiunea ONU. strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. În ciuda caracterului său larg şi deschis. guvernarea este un concept practic. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice. prin acord mutual şi acţiune reciprocă. la regulile. 2004. Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii. De asemenea. guvernarea este acel sistem de valori. 6 7 European Commission. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. United Nations Development Program. ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. politice şi sociale7. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. principalele organizaţii internaţionale. implicit. într-o ţară. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice. Astfel. iar în plan internaţional. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale.org/wbi/governance.cetăţenii şi decidenţii politici.worldbank. Communication on Governance and Development. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. 2003. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. Comisia Europeană. Strategy Note on Governance for Human Development. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. URL: http://www.

nevoile nu sunt neapărat universale. drepturile omului sunt universale. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări. New York: Random House.interesele. op. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. cât şi procesele. nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. Amartya. şi Julius COURT. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. În acest sens. întrucât. Development as Freedom. în perspectiva aceasta. astfel. 1999 44 .. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă. 2002. însă. drepturile implică şi obligaţii. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. Prima. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. Aşadar. în opinia noastră. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. 8 A se vedea Goran HYDEN. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. cea bazată pe drepturi. ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. Sintetizăm. SEN. cit. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente. fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii.

Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. op. În al doilea rând. Pentru detalii. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. Astfel. 45 . indiferent de statutul social. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. deoarece. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public.org/governance. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor.. acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel. Goran HYDEN. decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană. publicată în anul 1943. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. 2002. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane. În primul rând. din cel puţin trei motive.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. aleşi sau numiţi. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. şi Julius COURT. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. de exemplu cea a lui Maslow 9. În fine. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor.worldbank. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje. cit.

eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. Promptitudine. civile şi umane.folosiţi tot şase indicatori. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific.unescap. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice. 46 . cât şi a bărbaţilor. însă de altă natură. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii.org. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi. în special cele ale minorităţilor. atât directă. ce implică şi protejarea drepturilor omului. informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial. informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. adăugând şi altele. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii. Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate. URL: http://www. a unei societăţi civile bine conturată. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. deja aplicate de către creatorii lor 12. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. Transparenţa. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor. Astfel. Domnia legii. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente.

evident. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. reprezintă. Putem folosi tipuri diferite de date. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice. în consecinţă. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile. opusul bunei guvernări. adesea. Aşadar. la rândul său. în lume există o multitudine de ţări. care. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. Totuşi. Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. să li se acorde şansa de a se dezvolta. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. la o primă vedere. au probleme serioase de guvernare. Responsabilitate. care. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. Această situaţie oferă avantaje majore. În ceea ce priveşte proasta guvernare. însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . guvernarea poate fi măsurată. precum guvernarea sau drepturile politice. deşi pretind că sunt democraţii liberale. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. însă nu este atât de uşor pe cât pare. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. cât şi subiective. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. în special celor vulnerabile. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. Eficienţă. Cetăţenii şi. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală. atât obiective. Totuşi.

lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. de insecuritate. Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. marginalizarea grupurilor minoritare. prin instituţiile sale guvernamentale. comportamentul este determinat de sensul asociat. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. reunite sub numele de proastă guvernare. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. În consecinţă. este definită în mare măsură subiectiv. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. cât şi dependente de observator. Stat şi politici publice Este evident că statul. însă descrierea lor este pur subiectivă. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii. 2. Existenţa instabilităţii politice. la fel ca buna guvernare.Toate caracteristicile guvernării. Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări. este creatorul şi administratorul politicilor publice. Afirmăm acest lucru întrucât. enumerate mai sus. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. în general. a nivelului scăzut de trai. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci. dar prin antiteză cu buna guvernare. ci şi la cele subiective. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. dimpotrivă. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. a corupţiei. de contextul social şi istoric în care trăim.

Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. vom prezenta succint conceptele de politici. implementare şi executare. Iaşi. •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate. COLLINS. 1998. Editura Babel.). •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern. 14 Paul E.. societatea sau economia şi include impozitarea. cheltuielile. Dicţionar de sociologie. ordonanţele. cu opinii şi interese iniţial diferite. declaraţiile. 2. politici sociale etc. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. De asemenea. termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu. informaţia. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. Lazăr VLĂSCEANU (coord. Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. dar nu se limitează la acestea 14.1. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. 2008. cerinţele legale şi prohibiţiile. într-un anumit mod. opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. 13 Cătălin ZAMFIR. nu în ultimul rând. •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. 430. Bucureşti.). p. 49 . 295.care dispun decidenţii. Editura Polirom. Claudiu CRĂCIUN (coord.). p.

punerea la dispoziţie a resurselor necesare. Un program implică existenţa. implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. Implementation. organizare şi resurse. 50 . •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. 1973.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. 245-254. •politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. University of California Press. Aaron WILDAVSKY. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări. Pentru ca o politică să poată fi implementată. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. privind alegerea obiectivelor. făcând trecerea de la decizie la practică. Conform studiului realizat de M. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. formularea 15 Jefferey RESSMAN. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. aplică respectiva politică. Howlett şi M. Sintetizând toate aceste perspective. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. Berkeley. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. Ramesh. pp.

în trei etape: elaborarea standardelor de implementare.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT.acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare.politicilor – procesul prin care sunt definite. ci se susţin între ele. 1995 51 . În acest sens. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. M. în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină. Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte. luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos . supervizarea implementării. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă. neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. Oxford University Press. evaluate. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil. distribuirea resurselor. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate. plementarea constă în punerea în practică. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. însă se concentrează doar asupra decidenţilor. De jos în sus . implementarea. RAMESH.

Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă. însă este necesară 52 . endogen şi exogen. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor. controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi. în timp ce departamentele sunt reduse. Este nevoie de noi forme de control. Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi.

permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. Până la începutul secolului al XXI-lea.2. la oricare dintre nivelurile enunţate. 2. În acelaşi timp. John STEWART. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul. inclusiv cel local. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. 3. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. Issue no. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. de cele mai multe ori. pp. Managementul. Volume 16. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. 53 . trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor. 20-35. devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri. 33-40. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. 1996. Fiecare nivel de guvernare. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. pp. ce.

D. Volume 7.Toward a Policy Culture Approach to Implementation.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare. 142-154. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20. 20 21 Dvora YANOW. 1987. R. Volume 7.politicile pot fi enunţate în detaliu. care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19. În concluzie. fiind în acelaşi timp inadecvat 21. The Textbook Policy Process and Implementation Research.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. D. în „Policy Studies Review”. se poate afirma că separarea politicilor de executare.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică. în „Policy Studies Review”. iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). Issue 1. pp. Robert T. Issue 1. pp. Nakamura consideră. în „Policy Studies Review”. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica. ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Volume 7. Issue 1. complexă şi multinivelară. 103-115. 91-102. 1987. 19 Dennis PALUMBO. NAKAMURA. 1987. . Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni.T. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional. este posibilă doar atunci când: . Astfel. . 54 . Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction.J. pp. Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. la rândul său.

Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. 2001. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare .Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x.gov.policyhub. URL: http://www. Better Policy-Making.uk/docs/betterpolicymaking. UK.pdf.

) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 . trusturi. după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce. consilii districtuale etc. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete.Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene.

Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. Din nefericire. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile. 2. Din această perspectivă. raţionalism. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor. cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea.Pentru executarea politicilor. Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale. incrementalism. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante. teoria alegerii publice. modelul procesual. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice. dar şi de a crea sisteme de implementare. politicile guvernamentale implică universalitatea.3. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor. ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. teoria grupurilor şi teoria elitelor.

2011. 70. fără implicarea consultanţilor externi. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile. R. f. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. p. Aşadar. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. 58 . cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive. Astfel.K.. PHI Learning Private Limited. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 25 SAPRU. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală.3. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. a presei şi a opiniei publice. Elaborarea politicilor publice I. 2. Iaşi. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor..3. comitete guvernamentale şi think-tank-uri.a. pentru a alege o politică raţională. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. New Delhi. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat. Second Edition. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. afirmând primatul procesului de dezvoltare. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24.şi legale sunt analizate în profunzime. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică. 2011. legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. 8. ci pe procesele şi comportamentele politice. p. Universitatea Alexandru Ioan Cuza.

inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. incomplet definite. Jesper. 11 apud SAPRU. No. R. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26.K. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional. Spring 1994. Astfel. 1. 59 . ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. op. în „Cato Journal”. Herbert A. cit. Totuşi. 2011.dk/Downloads/Simonintroduction. iar modelul raţional este linear. Market Failure and Political Failure. interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare. ca întreprinzători privaţi.principale: informaţii despre alternativele existente. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori.3. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. de exemplu. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv.pdf. pp. p. 1988. 2. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. p. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. Teoria alegerii publice Derivată din realism. 73. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. această teorie consideră că politicienii. 27 BUCHANAN. 1-2.How organizations can be understood in terms of decision processes. în “Computer Science”. Simon: Administrative Behavior . cât şi pe piaţă.. În acest context.4. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă. Pe scurt. 8.. Aplicarea lui în sistemul public.. James M. Vol. URL: http://jespersimonsen. Roskilde University. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern. descriu şi compară diferite alternative.

cit. R. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. Idem. Din păcate.5. 76-78. Teoria grupurilor Din această perspectivă. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict. 60-64. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt. astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese. apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare..6. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. 60 . 2. pp..K. op. 2. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese.3. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu. pp. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă. dar şi prin legiferare. 28 29 SAPRU. 2011. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării. de fapt. cu adaosurile necesare.3.procesului decizional.

riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri. competiţia de grup. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens.3. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31. 61 . cursul politicilor este dinspre elite către mase. Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. pp. Conform acestui model. Mai mult. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. 2. lacunele conceptuale ale modelului. Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. Ibidem. Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30. Astfel. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie. Cu alte cuvinte.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. 84-87. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces.7.

ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. valori. procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp. oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. programe şi niveluri. factorii de decizie politică şi publicul –. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex. create în funcţie de contextul politic. Mai mult. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. Fiecare dintre aceşti actori. cercetători. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. politice şi sociale nu pot fi înţelese. interese. De asemenea. jurnalişti etc. 80-83. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. 32 Idem. pp. Fiecare dintre modelele de mai sus. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori. În realitate. experţi. problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. Din această perspectivă. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. individuali sau nu. 62 . agenţii guvernamentale.

Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare. malnutriţia. teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. şomajul. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. în special de natură militară. căutând un răspuns facil. Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. politicile publice diferă de la o ţară la alta. Într-adevăr. Bineînţeles. Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. care alocă suficiente resurse acestui sector. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. însă fără o finanţare dedicată. Astfel. În acest context. 63 . acesta este un scenariu extrem. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. analfabetismul etc. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce. pentru care. activează spirala insecurităţii.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume. politice şi economice. pericole şi ameninţări interne şi externe. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări.

Andreea Mihaela. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. 2002. MIROIU. Paul E. 2002.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. Introducere în politicile publice. J. dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare. Introducere în sociologia politică. 2000. În acelaşi timp. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. Julius COURT. 2000. MĂGUREANU.. Goran. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . UK. Virgil.. 2008.).Totuşi. Brendan O'LEARY. Timişoara. Governance and Development. Bucureşti.A. DUNLEAVY. Editura Trei.. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor. BAUDOUIN. Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. eficienţă şi îmbunătăţire continuă. 1992 CHIRIŢOIU. Adrian. B. Editura Epigraf. Patrick. Restructurarea sectorului public în România. f. Bucureşti. Editura Polirom. 64 . Editura Trei. COLLINS. L. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici. Bucureşti. 2001. BIBLIOGRAFIE: x x x. Chişinău. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. Politica democraţiei liberale. HYDEN. în „World Governance Discussion Paper 1”. Better Policy-Making.W. morale şi legale pentru politicile în cauză. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Editura Amarcord. HOGWOOD. Iaşi. Teoriile statului. Elaborarea politicilor publice I. Claudiu CRĂCIUN (coord.a. GUNN. United Nations University. Iaşi. 1997. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative.

33-40. YANOW. 1973. M. John. Issue 1. NAKAMURA. Development as Freedom. Editura Cavallioti. în “Computer Science”. 1987. Dennis J. 1999. PRESSMAN.. Issue no. Dvora. Robert T.. în „Policy Studies Review”. Aaron WILDAVSKY. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. 24. pp. 2011. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Amartya. 1999. Bucureşti. Yvan. PHI Learning Private Limited. 103-115. 1987. Volume 7. Editura Babel. Jesper.MIROIU. OSMAN. New York. Second Edition. The Textbook Policy Process and Implementation Research.. Herbert A. 3. Ferdous Arfina. Roskilde University. RĂDOI. 1998. Vol. Lazăr VLĂSCEANU. R. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI. SEN. ZAMFIR. în „Asian Affairs”. University of California Press. Volume 16. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. pp. M. 1987. 3. 2011. 65 . Random House. SIMONSEN. PALUMBO. Spring 1994. Bucureşti. în „Policy Studies Review”.. Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. No. TELLIER. July-September 2002. New Delhi. Politici publice. Editura Politeia – SNSPA. ZULEAN. Bucureşti. Berkeley. pp. Cătălin. Issue 1. Center for Development Research. Toward a Policy Culture Approach to Implementation. 142-154. Dicţionar de sociologie. 2002. Volume 7. pp. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. în „Policy Studies Review”. 1996.K. SAPRU. Jefferey L. STEWART. Issue 1. 91-102. Volume 7. Implementation. Adrian. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională.

uniunea bancară. proces decizional prea lent. 7. uniunea fiscală. Portugalia. uniunea monetară. 1.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. bazate pe o uniune politică aprofundată. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. pentru a contribui la binele comun al zonei euro. a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. Acest context. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. p. Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. 2012. Începând cu prima parte a anului 2011. 66 . s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale. lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. Italia. piaţa unică. implicit. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi.

35 Comisia Europeană. stimulente pentru lucrătorii în vârstă. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35. www. învăţare pe tot parcursul vieţii. mediu de afaceri.1. Danemarca.economico-financiară mai coerent în Europa. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică. pp. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. ocuparea forţei de muncă. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică. 20 aprilie 2011. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. Polonia şi România. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă. p. Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro.europa.consilium. 23 de state membre ale UE.europa. Pactul Euro Plus În martie 2011. reducerea impozitării muncii. evoluţii ale salariilor din sectorul public. Situaţia privind Pactul Euro Plus. Lituania. Letonia. Orientărilor integrate. Barroso.pdf. 13-20. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. muncă fără forme legale. Bruxelles.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice. educaţie. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. 3.M. http://ec. norme fiscale naţionale. cercetare şi dezvoltare-inovare. inclusiv pentru zona euro. participarea celei de a doua persoane la venitul familiei. inclusiv Bulgaria. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne. 34 Consiliul Uniunii Europene. concurenţă în domeniul serviciilor. Preşedintele Comisiei Europene. prezentarea domnului J.pdf 67 . 1. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii.

23 noiembrie 2011. pp.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr.eu/LexUriServ/LexUriServ. Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice. Regulamentul (UE) nr. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. 1. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme. Regulamentul (UE) nr. 68 . El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306.eu/LexUriServ/LexUriServ. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020. http://eurlex. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. Regulamentul (UE) nr. Anul 54.europa. Anul 54. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. 1-40. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale. 23 noiembrie 2011.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011. şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. pp. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. Noul sistem oferă o mai mare transparenţă.2. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei. 41-47. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu.europa. http://eurlex. Regulamentul (UE) nr.

inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. 69 . Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. aceasta este considerată adoptată. şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi. În plus.europa. http://eur-lex. Bruxelles. 23 noiembrie 2011. http://eur-lex. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. 2012. de a emite un aviz cu privire la acestea.eu/LexUriServ/LexUriServ. aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. Astfel.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF.europa. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro. p. a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului. în fiecare an. 39 Comisia Europeană. 38 Comisia Europeană. dacă este necesar. primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. Raport general privind activitatea Uniunii Europene . urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară. 13. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). Bruxelles.2011. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38. COM(2011) 821 final. a Fondului european de stabilitate financiară. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi. 40 Comisia Europeană. aflate încă în discuţie.eu/LexUriServ/LexUriServ. În plus.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF. Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. a Mecanismului european de stabilizare financiară.zona euro. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv. 23 noiembrie 2011. De asemenea. COM(2011) 819 final. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro.

coordonarea şi guvernanţa council. semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro.ro.eu/media/639164/18_-_tscg. ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro. care poate merge până la sancţiuni de 0. În plus. Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare. http://european- 70 .Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere.europa.pdf. 1. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare. În acest scop. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar.5% din PIB.3. în cadrul Uniunii economice şi monetare. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%). aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere. părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte.12. Tratatul fiscal european 41. în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie.

„Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională. T/ESM 2012/en. 16 din Tratat).europa. Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an. 71 . http://www.eu/pdf/esm_treaty_en.4. de preferinţă la nivel constituţional. în cazul statelor membre din zona euro. creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. Mecanismul va fi activat de comun acord. Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate. 14). MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro. dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF). 1. în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012. Până în prezent.din PIB. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total.pdf. „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014. cea mai dezvoltată economie din zona euro.esm. Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art. asistenţă financiară de precauţie (art. MES este o organizaţie interguvernamentală. Germania.

Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate. condus de Banca Centrală Europeană (BCE). Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43. 15). Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat. În cadrul acestui mecanism.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art.htm. statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. http://ec. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. 17 şi 18).5. Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens. 72 . ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro. 1. De asemenea.europa. precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art. la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013). care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare. scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie. Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România. Începând cu 1 martie 2013. Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare. Uniunea bancară La 12 septembrie 2012. 12 septembrie 2012. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani.

un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. în al doilea rând. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere./. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr.do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF. http://eurlex. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând.europa. cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar. gradul de îndatorare şi lichiditate.. o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană. Totuşi. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic. .eu/LexUriServ/LexUriServ.. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. 73 .eu/LexUriServ/LexUriServ. COM(2012) 511 final. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. 12 septembrie 2012.europa. http://eurlex. Bruxelles. Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro.exemplu: autorizarea instituţiilor de credit. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE. 12 septembrie 2012. COM(2012) 512 final. Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. Bruxelles. BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor. 45 Comisia Europeană. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital...do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică. şi în al treilea rând. al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. supravegherea conglomeratelor financiare).

Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre. cit. iar summit-urile 46 Comisia Europeană. monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente. op. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. 74 .. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46. p. 1. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. inclusiv în raport cu Parlamentul European. 2012. responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. 8. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene.noului mecanism de supraveghere unic. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate. pensii şi pieţe de capital. adoptată la summit-ul din iunie 2012. De exemplu.6. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro.

În acest sens. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012. 75 . Bruxelles.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu.pdf. 2. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. 26 iulie 2012. pp. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă.consilium. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. Măsurile recomandate. 7-15.1.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice. promoveze economia digitală şi ecologică. http://www. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii.europa. adaptate la specificul fiecărui stat. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. promovare a creşterii şi competitivităţii. Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2.

care să vizeze: aprofundarea pieţei unice. atenţie sporită acordată bugetului UE. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă.muncă. consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice). Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. www. De asemenea.consilium. modernizare a administraţiei publice. realizarea pieţei unice digitale. precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător. reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional. mai ales în rândul tinerilor. 26 iunie 2012.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. 76 . Bruxelles. Raportul preşedintelui Consiliului European. De asemenea. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. echitabil şi deschis. în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate.europa. dinamizarea comerţului liber. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile. Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică. reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman).pdf. stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale. precum portalul EURES). creşterea ocupării forţei de muncă.

europa.pdf. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858. pe de altă parte. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). Bruxelles. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. www. Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. 77 . un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze. cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro). un cadru bugetar integrat. 12 octombrie 2012. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. pe de o parte. cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice. o foaie de parcurs specifică. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic. în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. Raport intermediar. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. Ca urmare. şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor. încadrată în timp. pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare.consilium.

exemplu. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei. Pactul Euro Plus). Prin urmare. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010. Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www. noua procedură de dezechilibru excesiv. legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile. planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică. dezvoltarea reţelelor de transport. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European.europa. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final. care are ca termen limită sfârşitul anului curent.consilium. consolidarea politicii macroprudenţiale. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate.pdf. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid. după caz. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European. 19 octombrie 2012. 2. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat. aprofundarea pieţei unice.2. 2012. precum: investiţii în creştere economică. 78 . semestrul european integrat. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală. Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. Bruxelles.

De asemenea. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 . creării unui parteneriat cu Parlamentul European. în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. precum şi a incluziunii sociale. tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. baza fiscală consolidată comună a societăţilor. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces. instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. pe termen mediu. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. mult mai aprofundate. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). deschis tuturor statelor membre care doresc să participe. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor.digitale pe deplin funcţionale până în 2015. crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei.

Portugalia. armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. instituirea unui cadru de reglementare unic. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. În acest scop. precum: reducerea salariului minim. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. Italia. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. 3. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. 80 .care nu participă la MSU. Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. În multe state membre. reducerea plăţilor compensatorii. adiţional vor fi explorate noi mecanisme.

creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro.000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat. http://epp.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN. guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri.eurostat. September 2012.eu/statistics_explained/index. instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%. no.reducerea zilelor de vacanţă. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii.PDF. 4. http://epp. Unemployment statistics. De asemenea. scăderea salariului minim cu 22%. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53.0% of GDP. scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. 24 October 2012. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii.ec. Euro area government debt up to 90. De exemplu. Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020.000 euro pe an. reducerea prestaţiilor sociale. Eurostat newsrelease.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro). nu de sector. preferinţă pentru acorduri la nivel de companie. p.europa. care să totalizeze 10 miliarde euro. reducerea duratei şi ajutorului de şomaj.php/Unemployment_statistics 81 .3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro. reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea. tăierea a 150.ec.europa. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani. 150.eurostat. extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare. 52 52 Eurostat.

tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. Idem. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice. în trimestrul al doilea din 2012. reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate.5% din PIB 54. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300. o datorie publică de circa 117. BCE 53 54 Eurostat. benzinării şi a companiei ENI. servicii de taxi. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc. cit. Portugalia înregistra. 4. 24 October 2012. reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public.1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs. avocaţi. Datoria publică a Italiei atingea 126. inclusiv farmacii. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014. creşterea taxei la benzină. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare. notari. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare. op.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI. privatizarea unor societăţi controlate de stat.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014. eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. În decembrie 2011..000 pe an. 82 . limitarea plăţilor în numerar la 1. p. liberalizarea industriilor protejate. reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget. Mai mult. creşterea vârstei de pensionare pentru femei.

majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1. economisirea a 2. creşterea impozitului pe venit. 83 . dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57). reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus.000 euro pe an. creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150.şi UE în mai 2011. ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro. Idem. cit. reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005. September 2012. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro. În vederea atingerii unui deficit de 5. Pe de altă parte. Eurostat. reevaluarea programelor de asistenţă socială. menţinerea ratei de impozitare cu 12.. vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari. Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56). majorarea impozitului pe profit.5% a corporaţiilor. creşterea TVA-ului cu un procent. finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais.5% din PIB 55). reducerea salariului minim cu 1 euro. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă. reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014. op. Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111.

op. creşterea taxelor universitare. ca de exemplu Estonia – 7.6% 58. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene. creşterea unor taxe şi impozite. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim.3%. Astfel. Asistăm la un efort colectiv fără precedent. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. toţi cetăţenii. scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. toate instituţiile comunitare. cit. buget echilibrat pentru administraţiile publice.. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. care implică toate statele membre. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat. pentru a ieşi împreună din această criză. a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol. reducerea cheltuielilor publice.9 miliarde euro. creşteri ale vârstei de pensionare. precum şi mijloacele şi banii.5% şi România – 35.500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii. 24 October 2012. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public. de a coagula voinţa politică. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit. 84 .3% deficit. 4. raţionalizarea cheltuielilor cu 8. Bulgaria – 16. p.3% în 2013.

a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. ca spaţiu de producţie şi investiţii. dificultăţi şi costuri. 85 . a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice. însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare.

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . Marea Britanie. remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. Grecia. mai multe ministere. ministerul de Interne (Germania. Militarii. negocierile colective sunt predominante. După 2006. 80% Franţa. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. 75% Belgia. Cehia. Polonia. bonusurile pentru rezultatele bune. În Marea Britanie. în 2005. Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). Contractele colective din ultimii ani. încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. primele asociate cu performanţele etc.Relațiile de muncă Statute. În Marea Britanie. Franţa). În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali). În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. agenţii (Italia. 5% în Italia. În administraţiile centrale. organisme independente emit avize şi recomandări. guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. flexibilizarea orarului de muncă. iar sindicatele sunt mediocre. stimulentele. Spania şi mixt în celelalte state europene. Din 2007. însă. Suedia). Spania. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. s-a mai redus importanţa profesionalizării. Olanda). În toate statele europene. În Germania. personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. În Germania. În sectorul de drept public. Irlanda. forţa de muncă s-a mai flexibilizat. legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. aeroporturi etc. Danemarca. 40% Germania. Franţa. premieri (Polonia).

influenţă. Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. vechime. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare.stabilit preţurile funcţiilor publice. sistem solid de gestionare a resursei umane. cu unele restricţii (prefecţi. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). În Germania. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. Dialogul social este inclus în tratatele europene. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. independenţa sindicatelor fată de partidele politice. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice. Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică. crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. cotizanţi). reînnoirea CAP. Dialogul social În circumstanţele acestei crize. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor. Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. dezvoltarea culturii negocierii. funcţionarii nu pot fi concediaţi. s-a obţinut dreptul de grevă. respectul valorilor democraţiei. poliţişti. se remarcă: democraţia socială. În Franţa. axate pe performanţă. dar 60% participă la alegeri 91 . probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. S-a elaborat şi un cod deontologic. (UNICE). realizarea de acorduri cadru. dialogul social are importanţă. transparenţă. Ca principii. El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. audienţă publică. 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi. Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. Pe de altă parte. Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. Reforma din 2008. a redus efectivele administraţiei centrale.

Se realizează acorduri transpuse în directive europene. CES. negocierile sindicale sunt centralizate. Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. în Franţa 8 organizaţii. 92 . În Franţa. are statutul de partener social european. (200 sindicate. directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor).9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. 8 milioane membri). şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră. Dialogul social face parte din modelul social european.profesionale. În Germania (1. Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog. comitete tehnice paritare. 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. Există şi Internaţionale de Service Public (ISP).8 milioane funcţionari publici. sindicatele sunt financiar independente. pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. cadre de acţiune. Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor. În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor. dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. rapoarte etc. 2. La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. avize. acorduri cadru autonome (declaraţii). opinii. În Germania. Business Europe (pentru sectorul privat). în Franţa. alături de alte 11 federaţii internaţionale). Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate). Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. egalitatea de şanse. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale. Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. sănătatea la locul de muncă). În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale.

au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). În Germania. Funcţionează însă EUPAN. de interes general. În toată Europa.Totuşi. majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. totuşi statele. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. Statul fixează doar regulile generale. administraţie electronică. Spania. Marea Britanie. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. plătit din fonduri aprobate de parlament. de stabilire a criteriilor de performanţă. În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. În Italia. Belgia. În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. pot fixa efectivele. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. limitate în timp. remuneraţia etc. obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. Germania. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. a primelor şi stimulentelor. 93 . Se recurge şi la perioade de probă. condiţiile de lucru. non-discriminării. Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. se constată puternice autonomii locale. modernizarea serviciilor publice. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”. UE obligă. o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică. În Italia.

Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale. modificarea regulilor de indexare a pensiilor. În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). nu cu inflaţia. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari.fr 94 . În Marea Britanie. Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. cheltuielilor locale şi de protecţie socială.830 persoane. Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442. Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani.Agenţiile au o „funcţionare opacă”. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. J. În Germania şi în alte state. după 2001. modificarea bazei lor de calcul. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor). Ca urmare. Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat). În Marea Britanie. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii. În Germania. Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă. restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. pensiile se indexează în raport cu salariile.lecri. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite).

Serviciile publice nu s-au informatizat.ajutoare sociale. Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară. Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). germane şi chineze. Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene. 95 .

conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană. principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social. Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. 96 . principiul integrităţii actului de guvernare. un context de criză economică şi financiară profundă. principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu.ADMINISTRATIV Administraţie publică L. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. principiul egalităţii. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă.

în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice. curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii. Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1. vizibile pentru opinia publică.Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. cu respectarea principiului subsidiarităţii. . elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. instituţional și legislativ Obiectiv specific 1. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală". prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale. evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică.1.Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice . evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică. funcţionarii publici cu statut special. dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare. .Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.Restructurarea administraţiei publice centrale și locale.Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale. .Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică. prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme.2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2. cadrele didactice și personalul sanitar. precum și de resurse financiare și patrimoniale. Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 .Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice. reducerea cheltuielilor simplificare administrativă. . . precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic.

revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. 284/2010. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. gestiunea resurselor umane. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. a categoriilor de personal. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. 21 din Legea nr. Prin mandatul și rolul pe care le are. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea. complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii. respectiv. teritorial și local.Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. răspunderea. 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar. Prin art. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. central. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.descentralizarea financiară. Dezvoltarea capacităţii 98 . armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa.

pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. investiţionale și bugetare ale Guvernului. respectiv: elaborare. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice. simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice. analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. precum și implementarea de 99 . precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative. restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. raţionalizarea cheltuielilor publice. elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării. elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. cu prioritate pentru cele descentralizate. acolo unde este posibil. organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală.

monitorizare și evaluare. în domeniul specific de competenţa. elaborare studii. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. respectiv: elaborare. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici.instrumente manageriale de planificare. respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. politicilor. d) formarea profesională în administraţia publică. precum și a funcţiilor publice vacante. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. gestiune proceduri administrative. transmise de autorităţi și instituţii publice. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare. analize și prognoze în domeniul de competenţă. centralizare informaţii în domeniu. coordonarea metodologică a centrelor regionale. elaborarea. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. organizare. 100 . gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici.

aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. București. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. detaliat în direcţii de acţiune. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. în domeniul de competenţă. prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. 2012.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. 101 . 10-11. monitorizare. Raport 2011. precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg. respectiv: coordonare metodologică. obiective fundamentale și specifice. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice. g) reprezentare. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici. române și străine. Agenția Națională a Funcționarilor Publici.2012. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. p. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor.

a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. de tip ghiduri. se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. De asemenea. ulterior aprobării. 102 . ca domeniu general de monitorizare. Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”. În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. ca activităţi de suport. iar ca domeniu specific de monitorizare. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. cu prevederile legale și procedurile administrative.de conformitate cu obiectivele stabilite. pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). manuale de proceduri și proceduri specifice. puse la dispoziţia publicului. evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. În 2011. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020.

nr. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 . create la nivelul M. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A.G. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr.05.I.N.06. nr.P. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.2011. 946/2005. 893170/14. organizat prin PO DCA. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”.G.A.2937/12. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr. 78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.A.2011 pentru monitorizarea. a categoriilor de personal. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial.2011. în vederea armonizării dispoziţiilor H. nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public. la comitetele tehnice constituite la nivelul M. 005/2006 și OMFP nr.F. pe tot parcursul anului.I. 889044/18. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe.08.

nr.2937/12. De asemenea. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. Proceduri.F. pe tot parcursul anului 2011.P. au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului. S-au asigurat centralizarea activităţilor. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011. Managementul riscului. Monitorizarea performanţelor. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei. Funcţii sensibile. Conform prevederilor acestui ordin.08. Planificarea. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011. La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori. la solicitarea acestora.N. un proiect de ordonanţă de 104 . În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A. reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. la data mai sus menţionată. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010. management public și abilitaţi manageriale. informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici. management strategic și politici publice.4. pentru anul 2010. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. seria a II-a de admitere. management de proiect și fonduri structurale. 7. Astfel. au fost 28 absolvenţi. seriile de admitere I. Activitatea de planificare. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. Din 31 de participanţi înmatriculaţi. administraţia publică în contextul integrării în UE.4 iulie 2011. prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. II și III (în derulare). 6. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară. 8. 108 . 5. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare). b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. management financiar și bugetar.

audit public intern. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. stare civilă. a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. implementării.. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 . Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL). În contextul actualelor modificări legislative.134. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. În anul 2011. tehnologia informaţiei. cerinţele și problemele de activitate etc. dezvoltare durabilă. informaţii clasificate. achiziţii publice. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. management financiar și bugetar. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman. egalitatea de şanse. urbanism și amenajarea teritoriului. prevenirea corupţiei și conduita etică. managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. formare de formatori. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. legislaţie și modificări legislative. resursele gestionate. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public. În acest sens. așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. managementul resurselor umane.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. în anul 2011. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale. comunicare și relaţii publice. Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ. Evaluare și Perfecţionare Profesională.

În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane. proiectele de politică publică aferente acestora. „În domeniul reglementarii. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi. În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite. după caz.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere. 110 . Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI.

111 . p.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte. Totodată. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013. aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. pe termen mediu.105. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.” 64 Ibidem.

112 .

5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună.000 euro. îndreptându-se spre SUA. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari.Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor. Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”.PUNCTE DE VEDERE Dr.01% contribuabili bogaţi. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci. aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei. 24% din elevi din mediul rural termină liceul. 113 . Pensionarii. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană. Vladimir Emil 1. Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro.7 ori mai mari decât cei foarte săraci.2% din veniturile bugetului provin de la 0. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. Se va pune accent pe formarea de magistraţi. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice. Adeseori. 8. Doar 0.În schimb. 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. statele africane. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională). clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420. Marea Britanie. China.

curierulnational. supravegheat de un consilier de etică. Ibidem. Canada a implementat un Registru public pe Internet.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. „La nivelul percepţiei publice. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut. Schimbările reale depind. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene.ro. La Ministerul Transporturilor. totuşi. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate. în acest sector sunt 100 angajaţi. 65 66 www.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. În vederea eliminării corupţiei în sectorul public. de restructurarea mediului politic. România a obţinut un scor al corupției de 3. indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. gradul de absorbţie este de 9%. poliție şi funcţionari publici. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65. cadourile primite sau călătoriile efectuate 66. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. 114 .6 din 10. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. urmate de justiţie. activităţile profesionale desfăşurate.

creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative. continuarea îmbunătățirii interfeţei. prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67. de la 15. astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă.4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României.1 % din PIB la 12. creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN). desfiinţării. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional.4% din PIB în perioada 2009-2012.Beneficiul economic poate ajunge la 1. „Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2. construirea unui cadru instituţional mai eficient. În acelaşi timp. 115 . ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României.7 puncte procentuale. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice. transparentizarea informaţiilor publice. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date. dezvoltarea resurselor umane din sectorul public.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri.

în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului.şi mediul de afaceri. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. cadru de evaluare reală a performanţei personalului. stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă. eliminarea erorilor de sistem. criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. depolitizarea funcţiei publice. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. asigurarea „memoriei instituţionale”. definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. reducerea timpului de răspuns la solicitări. 116 . reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni. regionalizarea ANAF. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. bazate pe abilităţi. în scopul prevenirii conflictelor de interese. la orice oră.

responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. 2. dezbătute public. în general. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi. „Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc.ziare. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare.„Ghidul alegătorului furios” Se consideră. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei. www. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor. Chiar dacă bugetul este relativ redus. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra. că „statul nu are bani”.respectând cele trei axe: circuitul informațional. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării). rapoartele anuale vor fi postate pe site. prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem.com 117 .” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi.

Concomitent. „democrate”. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii.com 118 . imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA). şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile. energie. micii întreprinzători. „de centru”. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital. haine. odată localizată inima care-i pompează. „social-liberale”. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. sistemul politic este puternice înclinat la stânga. România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat.. sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi. etc. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat. nu vorbe.ziare.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României. În România reală. „centru-stânga”. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. implicit. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. „sociale”. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente. Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”. etc. „civice”. corectarea inflației. Din 1990 încoace. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. „progresiste”. pe bază de FAPTE. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. mărirea unor impozite.

119 . Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. Şandor. Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. mai rămâne ca cineva să le şi vadă. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. 71 72 Ibidem. cramă (plus alte opţiuni. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. Primar la New York între 1994 şi 2001. „Revista 22”. Partizanatul politic este surprinzător de manifest. 7 noiembrie 2012) Este un material. Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. În pofida multelor afirmaţii demagogice. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. atunci statul le poate desființa. Ibidem. reinventa şi reînființa într-o singură zi. rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72.Deficitul instituţional major (D. „Soluţii există. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”. impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71. Giuliani a redus infracţiunile grave. piscină. pe baza dreptului său suveran. în mare măsură de un subiectivism marcant. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”. inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. saună.

Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. partidele au folosit statul. Deci. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL.din păcate. prin numeroasele sale reţele. Este un partid de dreapta. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. câteva. Ne-am fi aşteptat. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. alte. sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. Şandor că PDL se află în „cădere liberă”. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat. existând atât timp cât Tr. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. Reprezintă PDL „burghezia medie”. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat. ca și USL.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. Suntem de acord cu D. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. Sau. răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. În realitate. coerent şi profesionist să modernizeze statul. Alte afirmaţii ale lui D. privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale. în mod corect. Nu se analizează . lipsit aproape de spirit cetățenesc. Fără doar şi poate. PDL.

de TVA . În 2009. dar deloc responsabilități. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați. La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). 4. salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. salariile bugetare reprezentau 10% din PIB. UE își asumă încă în România doar avantaje.7% din PIB. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015).7% din PIB. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin.Strategia fiscal-bugetară (I. Astăzi. Portugalia. În general. energia 121 .constant pentru reformarea României. S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene. Se pot enumera: agricultura. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia. creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE). însă este lipsită de transparenţă. Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. Dar colectarea rămâne slabă. astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. În domeniul pensiilor.i a impozitului pe venit. Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0. Eficienţa cheltuirii fondurilor publice. Dumitru. Economisirea internă rămâne anemică. Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010). Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. Spania. infrastructura. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. Irlanda. În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0. Strategia.

De asemenea. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73. 73 74 www. În sfera bugetelor de pensii. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor. 5. obligaţiunile de proiect. „şoimii” antideficit. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. Din păcate. J. Fr. cu toate că munca. scăderea vârstei de pensionare.ro www. redistribuirea fondurilor UE de coeziune. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. va trebui plătită de societate mâine 74. școala ultraliberală a statului minimal. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi.Strategii de dezvoltare (V.ro 122 .cursdeguvernare. Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente.cursdeguvernare. forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii. Problemele demografice devin deja ameninţătoare. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar. lipsește o strategie clară de ţară.(mai ales cea cu resurse regenerabile). Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate.

Grosu) România este un stat sărac. dar cu preţuri „europene” la utilităţi.097 milioane salariaţi). Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată. În România doar 20% este raportul. Grecia. Marea Britanie. Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6. În România există 800. Spania.000 de „persoane cu dizabilități”. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună. profiturile întreprinzătorilor . Pană) În România. Statul asistenţial (C. și nici un sistem de stimulente pentru a se munci. Masele. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. Suedia.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria). Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor.6. Se urmăresc învăţământul. sindicatele. Nu un stat asistenţial. Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul. pe când media UE este de 40-50%. 7. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă. şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . sănătatea. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. Austria. Italia.care alimentează visteria publică . forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare. Germania. Danemarca. Pe de altă parte.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”. raportul este de 20%.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri. administraţia orientate spre cetăţeni. În Occident.

energie. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. diversificarea exporturilor. o piramidă inversă Monitorul Expres. Averile trebuie justificate prin venituri. ordine publică. apreciază că 3. Biriş) Marea evaziune (missing trader). Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. Sunt 6. 9. sănătate. Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus. Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. armată etc. În privinţa accizelor. 8. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc. reforma serviciilor administraţiei publice. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. peste 40% la alcool). 40% la motorină. creşterea cererii interne. Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun.Politici publice (C. reforme structurale în întreprinderile de stat. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România.1 milioane de 124 . Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale. sistemele de pensii şi sănătate. Doltu. agricultură. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice. Munca la negru. s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. iar abaterile sancţionate fiscal.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. Economia românească.

plătitori de CAS. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an. Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală. evaziune fiscală. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare. cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. cu un fond agricol de investiţii. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest. Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. Altfel.salariaţi. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice. Cei 1. economia neagră.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie. La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 . este absolut necesară o strategie pentru agricultură.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire. în al doilea rând. Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei.

afectează principalele politici publice. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. coordonator. puternic resimţită în Occident. Publicul este astfel. parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. societate şi mediu. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. 2012 Este o lucrare complexă. pe bază de politici publice şi de acord între economie. Zodian. Chiar dacă se aplică unele orientări comune. Editura Top-Form. şi administraţie în România. Mihai V. Liviu Toader. Aceeaşi criză economică. atât prin tematica abordată. orientate formal sau nu spre cetăţeni. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. Administraţia publică. fiecare stat are propria sa administraţie. politici publice. Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . organizaţi în solide corpuri distincte. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. Dezvoltare durabilă. Roxana Dumitrache. cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. Tania Verbschi. altele au structuri flexibile. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. datând din anii `70-80 ai secolului trecut. cât şi prin deschiderile oferite. criza în curs a pus în discuţie acest concept. Bucureşti. provinciale şi locale.

În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 . lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. Statul. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public. Bogată în informaţii.clasei politice nu promovează strategii adecvate. lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului. în analize şi soluţii ştiinţifice. noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”. însă. Concomitent. Fără doar şi poate. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii.

128 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful