P. 1
Politici Si Admninistratie Publica Rev-nr-2

Politici Si Admninistratie Publica Rev-nr-2

|Views: 10|Likes:
Published by lantofi
Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România
Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România

More info:

Published by: lantofi on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

08/24/2013

pdf

text

original

Numărul

2

REVISTA DE POLITICI

ŞI ADMINISTRAŢIE PUBLICĂ.RO

Publicație editată de Sindicatul Naţional al Funcționarilor Publici din România. Responsabilitatea conţinutului materialelor revine autorilor.

1

COLEGIUL DIRECTOR
• • • • Sebastian Oprescu – preşedinte dr. Mihai Milca dr. Vladimir Emil Cristian Ariton

REDACTOR ŞEF
• Liviu Toader

REDACTOR ŞEF ADJUNCT
• Dr. Mihai. V. Zodian

REDACŢIA
• • • • • • • Dr. Alexandra Sarcinschi Dr. Cristian Băhnăreanu Tania Verbschi Ruxandra Vidraşcu Liana Maican Cristina Bogzeanu Şerban A. Zodian (secretar general de redacţie)

CONTACT
• Vladimir Emil, 0724. 248.570

2

Editorial .................................................................................... 4 Social – Economic - Sindical ................................................ 6 Revista Preselor, 1 Octombrie - 15 Noiembrie 2012 Studii - Cercetări ............................................................ 39-65 Politici publice post-criză în UE – dr. Cristian Băhnăreanu Documentar ........................................................................... 86 Administrativ ......................................................................... 95 Puncte de vedere ............................................................... 112 Note de lectură ................................................................... 125
Stat, guvernare, politici publice – dr. Alexandra Sarcinschi ..............

3

În România. Dacă marile probleme ale unor politici publice moderne nu pot fi încă eficient abordate. mai ales înainte şi după alegerile generale. însă. nu de populaţia în serviciul căreia ar trebui să se plaseze. Oprescu La sfârşitul anului 2012. În exterior. administraţia respectivă revine în atenţia societăţii. într-un joc care nu are o sumă nulă. Interesele antagoniste ale puterilor sunt tot evidente. reluăm câteva teme ale administraţiei publice. acestea ar trebui considerate esenţiale între-un stat modern. în mare masiva dependenţă a acestei administraţii de factorul politic. nici măcar o schiţă de foaie de parcurs. ne aşteptam ca măcar să se clarifice principiile de construcţie şi încadrare a funcţiei publice. Ne aşteptăm ca factorii de decizie politică să reglementeze definitiv – prin consens al clasei politice – nivelurile de încadrare a funcţiilor de conducere centrale şi locale cu politicieni şi funcţionari de 4 . UE se află intr-un moment crucial. În mod normal.EDITORIAL ADMINISTRAŢIA PUBLICĂ ÎNCOTRO ? S. deoarece o piaţă fără frontiere interne dar cu legislaţii economico-juridică şi administraţiei diferite. S-a ajuns intr-un impas. imobilismul se accentuează. Situaţia reflectă. Este adevărat că. Aşa se face că reforma administraţiei nu reprezintă nici un acord politic major. amplificat şi de serioasa competiţie de putere dintre partidele principale. nu poate asigura o dezvoltare echilibrată a întregului. În România. datorită unei dependenţe stricte de UE.

O problemă conexă se referă la calitatea funcţionarilor. Totodată. salarizare corespunzătoare.profesie. din US sau din spaţiul multinaţionalelor. o răspundere majoră au decidenţii politici şi. 5 . Combaterea corupţiei la nivelul funcţiei publice nu se poate realiza fără profesionalizarea. mai ales opinia publică. control şi evaluare. Această calitate superioară nu se poate asigura fără o salarizare „robustă”. ar trebui clarificat prin lege. Abia după o clarificare a acestor probleme vom putea să ne ocupăm mai intens de informatizarea serviciilor şi de alte modernizări. Calitatea mediocră a societăţii civile se reflectă direct asupra calităţii serviciilor publice. Nici o informatizare nu va exclude componenta umană de nivel profesionist în serviciile publice. Nici o informatizare accentuată nu va reduce „însemnătatea negativă” a birocratizării excesive. societatea civilă. a influenţei grupurilor de interese centrale şi locale. a unor practici de servicii administrative împământenite de peste 200 de ani. Nu ar fi într-o situaţie foarte bună dacă iniţiativa modernizării administraţiei noastre ar veni doar din exterior. ce servicii se pot externaliza şi ce servicii nu. sau dacă societatea civilă în direcţia înnoirii „întregii suprastructuri”. În acelaşi timp. Întrebarea este dacă funcţionarii trebuie săşi modifice comportamentul înaintea politicienilor şi oamenilor de afaceri.

„pentru a preveni noi probleme sociale”. care nu au legătură cu ajutorul social acordat de Guvern. Ministrul delegat pentru Dialog Social (Liviu Pop) a declarat atunci că angajaţii Oltchim vor primi până la 25 septembrie restanţele salariale aferente lunii iulie. în două tranşe. Grupul de Analiză 1 OCTOMBIRE – 15 NOIEMBRIE Sindicate La 1 octombrie sindicaliştii Oltchim au reluat protestele. nemulţumiţi că nu au „un răspuns negativ sau pozitiv în ceea ce priveşte privatizarea”. din fondurile Ministerului Muncii.400 lei. a avut loc Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber Oltchim. Sindicaliştii protestatari au propus ca statul să preia în întregime combinatul. Oprescu. În urmă cu zece zile Guvernul a decis ca angajaţii Oltchim să primească ajutoare sociale de urgenţă în sumă de câte 1. să se formeze un concern de stat condus pe principiile managementului privat. În plus.SOCIAL – ECONOMIC – SINDICAL S. A doua zi. fonduri pentru reluarea producţiei şi demisia preşedintelui sindicatului. pe 2 octombrie. rafinăria şi Oil Terminal. după sistemul Renault sau CEZ. în cadrul 6 . au cerut plata avansului pe luna august.

să repornească secţiile care pot asigura o producţie „realistă”. pe care îl va discuta cu reprezentanţii salariaţilor. realizarea investiţiilor şi derularea negocierilor pentru Arpechim. Pe 3 octombrie angajaţii Oltchim Râmnicu Vâlcea au renunţat la proteste. după ce 7 . care a hotărât componenţa noii conduceri a combinatului Oltchim. Mihai Bălan. s-au purtat discuţii cu băncile pentru a fi deblocate conturile combinatului.căreia a fost revocat Biroul executiv al sindicatului liber şi a fost ales dl. nu pe stoc. după ce au primit asigurări că începând cu 5 octombrie vor primi avansul pe luna august. În aceeaşi zi guvernul a transmis un comunicat. Victor Ponta. conform căruia va acorda ajutoare sociale la Oltchim doar angajaţilor care încasează mai puţin decât salariul mediu pe economie şi. care şi-a adjudecat pachetul majoritar de acţiuni deţinut de stat la combinatul chimic. păstrarea locurilor de muncă. În aceeaşi zi a avut loc şi Adunarea Generala a Acţionarilor. s-a angajat că va prezenta până pe 12 octombrie planul de redresare a activităţii combinatului. întrucât Dan Diaconescu. Investitorul strategic va trebui să îşi asume datoriile combinatului. iar până în 17 octombrie se vor acorda toate salariile la zi. pe care s-a angajat să o plătească pentru titluri. nu a adus dovezi că deţine suma de 45 milioane euro. şi să colaboreze cu consultantul pentru ştergerea datoriilor combinatului şi pregătirea noii privatizări – Victor Ponta. Noua conducere a Oltchim va trebui să rezilieze toate contractele cu firmele „căpuşe”. Conform noului management Oltchim. Contractul de privatizare a Oltchim nu a fost încheiat. Guvernul va solicita Fondului Monetar Internaţional (FMI) şi Comisiei Europene (CE) permisiunea ca viitoarea privatizare a Oltchim (OLT) să fie derulată prin negociere cu un investitor strategic şi nu prin licitaţie deschisă. „la care să vină oricine” primul ministru. noul director al Oltchim. În plus. Corneliu Cernev la conducerea sindicatului. urmând ca apoi să fie validat de Consiliul de Administraţie. astfel încât în termen de două săptămâni să fie repornite instalaţiile şi să fie plătite salariile restante.

să aibă garanţia că îşi recuperează acei bani. care-şi propune plata salariilor restante. liderul lor. după ce noul director al combinatului Oltchim a dat asigurări că „unitatea va reporni în 15 octombrie. Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a combinatului.în condiţiile strategiei de restructurare . bunurile mobile şi imobile aflate în posesie. angajaţii Oltchim vor încasa în luna octombrie salariile restante. iar în noiembrie vor fi repornite. urmând ca în 30 zile să primească un răspuns.în aşa fel încât băncile şi creditorii care asigură şi vor asigura în continuare bani la Oltchim. dl. Salariaţii diviziei Petrochimice Bradul. Reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. considerând proiectului noii conduceri ca fiind „doar promisiuni”. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. au renunţat pe 5 octombrie la proteste. în paralel se încearcă continuarea creditării . urmând ca Oltchim să-şi reia activitatea în cel mult 30 de zile.va verifica cu ajutorul primarilor veniturile totale ale acestora. pentru salarii şi repornirea combinatului. În urma negocierilor. din cadrul Diviziei Petrochimice Bradu – Piteşti s-a arătat sceptic. în mod treptat. Pe 5 octombrie guvernul a transmis Comisiei Europene avizul pentru a acorda companiei Oltchim (OLT) un împrumut mai mic de 10 milioane euro. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim vor înfiinţa Comitetul pentru Stabilizarea Financiară a Oltchim (CSFO). va găsi soluţii pentru plata salariilor restante. AVAS. Conform ultimelor declaraţii ale primului ministru din 9 octombrie. Peste 100 de membri ai Sindicatului Liber RomâniaFilm au protestat pe 3 octombrie în faţa sediului Ministerului Culturii. sindicaliştii au decis să amâne protestele cu o săptămână. 8 . Ei cer ca Petrom să dea Oltchim şi Rafinăria. deoarece „fără rafinărie nu poate funcţiona Oltchim decât 60% din capacitate”. nu vor fi disponibilizări de personal şi va face tot posibilul să aducă firma la parametri optimi”. aparţinând Oltchim. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor. Marian Dumitru – lider Sindicatului Rafinorul. Conform primului ministru. anumite secţii.

nemulţumiţi de schimbarea propusă de ministrul de resort privind conducerea instituţiei. iar unitatea a rămas fără gaz şi energie electrică. care a fost de acord cu revendicările lor. în condiţiile în care nu şi-au mai primit de trei luni salariile şi bonurile de masă. dl. Conducerea CET Brăila nu a găsit nici o soluţie pentru plata salariilor angajaţilor (aprox. Potrivit liderului de sindicat al „angajaţilor fabricii de căldură brăilene”. din cauza datoriilor. Hossu a trimis în acest sens o scrisoare deschisă premierului Victor Ponta. în urma căreia va fi aprobată alocarea sumei necesare plăţii salariilor şi tichetelor de masă aferente unei luni. Gheorghiţă Pârlog. Protestele angajaţilor din televiziune au fost susţinute de Cartel Alfa. cerând demisia conducerii CET.000 de lei). nesubvenţionată de la bugetul de stat. deoarece nu poate recupera restanţele de la asociaţiile de locatari (peste 10 milioane de lei).sindicatul RomâniaFilm consideră că respectivul ordin este „nelegal şi netemeinic”. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe din administrarea RADEF în cea a autorităţilor locale. Sindicaliştii au mai cerut menţinerea salariului şi păstrarea locurilor de muncă.140. a depus pe 4 octombrie o plângere penală împotriva ministrului Culturii pentru „abuz în serviciu” . 9 . Pe 9 octombrie membrii sindicatului RomâniaFilm au întrerupt protestele la „cererea expresă” a preşedintelui Comisiei de cultură a Senatului (Sergiu Nicolaescu). Pe 4 octombrie aproximativ 100 din cei aproape 400 de angajaţi ai CET Brăila au protestat în faţa unităţii. RomâniaFilm este o regie autonomă în subordinea Ministerului Culturii. liderul sindicatului. protestele au încetat după ce conducerea societăţii a asigurat angajaţii că pe 9 octombrie va fi convocată o şedinţă de urgenţă a Consiliului Local Municipal. Timp de 10 zile cererile Sindicatului Liber RomâniaFilm vor fi analizate de Comisia juridică a camerei decizionale. D-na Maria Bikfalvi. al cărui lider dl.

Ioan Pascu. afiliat la Confederaţia Sindicală Meridian. reprezentanţii Societăţii Române de Televiziune au decis reanalizarea documentelor aferente selecţiei şi au modificat calendarul anunţat angajaţilor pentru depunerea documentelor necesare participării la selecţie. liderul sindical. în cele mai mari oraşe ale ţării. dar şi a consultărilor cu sindicatele. pentru evitarea închiderii acestuia” – dl. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii i-a cerut premierului Victor Ponta. au declanşat pe 8 octombrie un miting de protest. angajaţii îşi vor primi salariile. nemulţumiţi de „procesul de concediere colectivă din TVR în urma căruia vor fi desfiinţate 872 de posturi”. ca „prin intermediul instituţiilor statului să monitorizeze activitatea combinatului şi să stopeze tăierea şi înstrăinarea utilajelor.SPUS TV. Centrale Sindicale Luna octombrie a debutat cu protestele. urmând ca în viitorul apropiat să fie achitate şi celelalte drepturi salariale restante pe două luni. Sindicatele afiliate 10 .De asemenea. care are statut de observator. mai ales că propunerile lor de restructurare nu au fost luate în consideraţie de conducerea societăţii. În urma protestelor. Sindicaliştii din televiziune reuniţi în Sindicatul Pentru Unitatea Salariaţilor TV din TVR . timp de câteva zile. comisii în care se regăseşte şi câte un reprezentant al sindicatului reprezentativ din TVR. ale Cartel Alfa. urmând să mai rămână 360 de angajaţi la secţia de Trăgătorie. Pentru derularea procesului de disponibilizare au fost formate 13 comisii de evaluare a personalului TVR. Sindicatul de la Mechel Câmpia Turzii va reîncepe la sfârşitul lunii octombrie pichetarea sediului combinatului şi va organiza un nou miting în Câmpia Turzii şi asta deoarece conducerea Mechel Câmpia Turzii a notificat sindicatul din combinat (dar şi Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă şi Inspectoratul Teritorial de Muncă) privind intenţia de a disponibiliza alte 800 de persoane. într-o scrisoare.

La rândul său.cartelului cer: modificarea Legii dialogului social. în perioada 2-4 octombrie. Preşedintele BNS. Preşedintele „Cartel Alfa”. Blocul Naţional Sindical propune majorarea salariului minim pe economie la 1. abrogarea dispoziţiei care permite angajatorului să poată dispune suspendarea contractului individual de muncă în cazul reducerii temporare a activităţii. Bogdan Hossu. doreşte ca schimbările din Codul muncii să fie făcute printr-o iniţiativă civică. o echipă de experţi coordonată de prof. care a fost modificat „în mod brutal”. dar şi reglementarea clauzei de 11 . raportul dintre salariul minim şi salariul mediu”. „tocmai pentru ca angajatorii să resimtă cât mai puţin această creştere – a salariului minim”. dl. Alexandru Athanasiu a elaborat deja un proiect de lege care „să corecteze erorile din actualul Cod al muncii şi care să echilibreze relaţia dintre angajat şi angajator”. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a propus şi a susţinut în timpul protestelor organizate la nivel naţional. crearea de locuri de muncă. În cadrul iniţiativei Blocului Naţional Sindical. dr. începând cu 1 ianuarie 2013. Blocul Naţional Sindical a lansat la jumătatea lunii o campanie de strângere de semnături pentru modificarea Codului Muncii. iar acestea au fost gândite „pentru punerea în parametri de normalitate” a actualului act normativ. Modificări propuse: reducerea perioadei de probă în cazul muncitorilor necalificaţi. Dumitru Costin a propus şi reducerea CAS.000 de lei şi reducerea cu 4% a contribuţiilor de asigurări sociale plătite de către angajator. majorarea salariului minim la 850 de lei. De asemenea. contractele pe perioadă determinată şi reglementarea clauzei de obiectiv de performanţă. oprirea privatizării companiilor strategice. care ar fi „acceptabilă în condiţiile actuale”. mărirea perioadei maxime pentru care se pot încheia contractele pe durată determinată de la trei la cinci ani. abrogarea imediată a actelor normative care eşalonează până în 2016 plata drepturilor salariale câştigate în instanţă. fiind făcute peste 100 de propuneri de schimbare a legislaţiei care vizează printre altele. Dumitru Costin. „în felul acesta România ar începe să aplice una dintre condiţiile asumate şi anume. consideră că stabilirea salariului minim la 850 de lei presupune o creştere de aproximativ 20%.

dar şi a obligaţiei instanţei de a încerca stingerea conflictului de drepturi prin împăcarea părţilor. Îndeplinirea obiectivelor de performanţă constituie condiţii de majorare a salariului sau de promovare în carieră. stabilirea unei reguli potrivit căreia contractul de muncă temporară se încheie pe durată nedeterminată. deoarece. Neatingerea obiectivelor de performanţă nu poate constitui motiv de concediere pentru necorespundere profesională (în baza art. noi criterii de selectare a personalului. precum şi a reprezentanţilor salariaţilor pentru motive ce ţin de îndeplinirea mandatului pe care l-au primit de la salariaţii din unitate şi pe o perioadă de doi ani de la încetarea mandatului. schimbări ale jurisdicţiei muncii. modificarea prevederilor privind munca prin agent de muncă temporară. D). în sensul introducerii distincţiei între conflictele de drepturi şi conflicte de interese. de gradul de rudenie sau chiar pe criterii oneroase”. dar şi ca salariul primit de angajatul temporar pentru fiecare misiune să nu fie inferior celui pe care îl primeşte salariatul utilizatorului. după caz. Astfel.modificarea termenului de 45 de zile prevăzut în prezent pentru ca reîncadrarea angajaţilor în cazul unor concedieri colective. în sensul acordării şomerilor şi pensionarilor a posibilităţii de a adera la sindicatele constituite şi al extinderii interdicţiei de concediere a reprezentanţilor aleşi în organele de conducere ale sindicatelor. în sensul raportării cuantumului net al acestuia la cuantumul salariului mediu net la nivel naţional comunicat de Institutul Naţional de Statistică şi avut în vedere la fundamentarea bugetului de stat.modificarea dispoziţiilor privind salariul de bază minim brut pe ţară garantat în plată. prin contractul colectiv de muncă aplicabil sau regulamentul intern. pe categorii de salariaţi. selecţia se face pe criterii ce ţin de afinităţi. care prestează aceeaşi muncă sau una similară cu cea a salariatului temporar.obiectiv de performanţă. în sensul în care aceasta nu va putea constitui motiv de concediere: obiectivele de performanţă fac obiectul negocierii colective. 61 lit. modificarea prevederilor ce privesc dialogul social. fiind stabilite. se solicită reglementarea cazurilor în care un utilizator poate apela la agenţi de muncă temporară. „în România. introducerea prevederii potrivit căreia hotărârile prin 12 .

ca iniţiativă civică. au introdus agentul de muncă temporară şi au înăsprit sancţiunile pentru munca la negru . pe lângă instituţiile publice centrale şi locale. merg la restaurante. După depunerea în Parlament a proiectului de modificare şi a semnăturilor strânse. societăţile şi companiile naţionale care încadrează personal prin încheierea unui contract individual de muncă şi cele care încadrează funcţionari publici ar putea fi obligate să acorde prima de vacanţă doar prin intermediul tichetelor de vacanţă.eliminate în 2010 de vechiul guvern. Ordonanţa prevede 13 . care prevede recuperarea de către bugetari a 8% din salarii de la 1 iunie şi 7. dar şi extinderea acordării tichetelor pentru societăţile şi instituţiile care angajează funcţionari publici. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a propus parlamentului un proiect de lege ce conţine: reacordarea tichetelor de vacanţă .000 de semnături în şase luni de zile.au intrat în vigoare în 1 mai 2011.care au majorat perioada de preaviz. în urma reducerii cu 25% a salariilor acestora. se plimbă cu instalaţiile de cablu sau beneficiază de activităţi specifice zonelor în care călătoresc Cristian Bărhălescu. Ministerul consideră că astfel se va relansa turismul în România: în momentul în care turiştii consumă în România aceste vouchere de vacanţă. eliminarea limitării la 10% a comisionului perceput de agenţiile de turism.angajatorii riscând să ajungă la închisoare dacă folosesc mai mult de cinci persoane fără forme legale .4% de la 1 decembrie 2012. Ordonanţa de Urgenţă 19/2012. după ce Guvernul şi-a angajat răspunderea în Parlament. ei consumă şi alte servicii şi produse. Curtea Constituţională va trebui să avizeze acest demers. Pentru a putea prezenta proiectul de modificare în Parlament. BNS are nevoie de strângerea a 100. Astfel. Camera Deputaţilor a adoptat pe 2 octombrie. transport. la 8 martie 2011. regiile autonome. Prevederile actualului Codul al munci .care se soluţionează fondul cauzei se pronunţă în ziua în care au luat sfârşit dezbaterile. secretar de stat în MDRT.

urmaţi de cei între 31 şi 40 de ani. iar pe 4 octombrie a fost înaintată preşedintelui României în vederea promulgării.95%). În România. comparativ cu luna precedentă.4% de la 1 decembrie pentru cele reduse cu 25%. inclusiv servicii informatice (3. 55% la 4. respectiv 110. iar rata şomajului feminin a urcat de la 4. rata şomajului masculin a crescut de la valoarea de 5. Tot în septembrie. dificultăţilor financiare şi lipsei de comenzi cu care s-au confruntat unele unităţi economice. Dolj (8. 31. cele mai ridicate niveluri ale ratei şomajului au fost atinse în judeţele Teleorman (9.544. erau în grupa de vârstă 41-50 de ani. sub semnătura preşedintelui Camerei Deputaţilor. iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (857 lei).471. Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect de ordonanţă.742. Legea care reglementează majorarea indemnizaţiei pentru mame a parcurs toate etapele legale şi regulamentare ale procedurii legislative. erau în grupa de vârstă 25-30 de ani. Luna trecută.534 lei net. În ceea ce priveşte rata şomajului înregistrat pe sexe. 78%.22 %). cu 0.3% pentru cele reduse cu 15%.753 lei). Conform Institutului Naţional de Statistică câştigul salarial mediu net a scăzut ca urmare a nerealizărilor de producţie. Agenţia Naţională de Ocupare şi Formare Profesională Rata şomajului la sfârşitul lunii septembrie 2012. la valoarea de 5. încasărilor mai mici (funcţie de contracte).196 de şomeri. Câştigul salarial mediu a scăzut în august cu 1.că recuperarea reducerii salariilor se face în două etape. Cei mai puţini şomeri. de 8% de la 1 iunie 2012 şi de 7. la nivel naţional. Vaslui 14 . în septembrie 2012.01%. în număr de 96.22%. şi cu 2. cu 2. potrivit sursei citate. sunt înregistraţi 442.04 % în luna august.12% mai mare decât în august. la 1. cele mai mari valori fiind înregistrate în activităţi de servicii în tehnologia informaţiei. cei mai mulţi şomeri. a fost de 5.214 mai mulţi decât în luna precedentă.4% (22 lei) faţă de luna anterioară.

85%). Olt (7. 7. Iaşi. La nivel naţional. Galaţi (7. În perioada 11 .26%) şi Bacău (cu 0.393 au fost indemnizaţi şi 293. Guvernul va face o rectificare bugetară în această lună – conform ministrului delegat pentru Dialog Social – în care. România – Uniunea Europeană Zoltan Kazatsay.venit la începutul lunii octombrie în ţara noastră . Numărul şomerilor indemnizaţi a crescut cu 20. de aproximativ 25%. Dolj.41%). Vaslui. precizează ANOFM. faţă de aproximativ 22. Mehedinţi (8. prioritare vor fi ministerele Muncii. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 1.s-a arătat nemulţumit de faptul că rata şomajului în rândul tinerilor este „inacceptabil de mare în România”.13%).199 persoane. profesionale şi lucrători necalificaţi 10. iar numărul celor neindemnizaţi a scăzut cu 17. Educaţiei şi Sănătăţii. Covasna (7. Domnia sa a recomandat guvernului ţării noastre ca fondurile europene să constituie prioritate naţională şi să meargă 15 . 128. Arad.056 de locuri de muncă. cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj.54%). astfel că „la nivel european.95%).400 de locuri de muncă la nivel naţional.604 neindemnizaţi.82%). Din totalul şomerilor înregistraţi la nivel naţional. Călăraşi. Sibiu şi Satu Mare.382 locuri de muncă. Rectificarea bugetară va fi aprobată de guvern în şedinţa din 24 octombrie sau cel târziu în 31 octombrie. Timiş.17 octombrie au fost disponibile peste 11. Alba. directorul Direcţiei Ocupare Afaceri Sociale şi Incluziune din cadrul Comisiei Europene . cele mai semnificative fiind în Covasna (cu 0. Scăderi al ratei şomajului s-au înregistrat în 10 judeţe.985 persoane faţă de august.5 milioane de tineri nu apar în statistici nici ca angajaţi. Buzău (7.07%). nici ca persoane care se instruiesc”.(8. pentru studii medii. Şi în Uniunea Europeană situaţia e dramatică.5% în restul UE. Mehedinţi (cu 0. iar la rectificare vor fi prevăzuţi şi banii pentru reîntregirea salariilor bugetarilor începând cu 1 octombrie.50%).30%) şi Gorj (7.

The Sunday Times. BBC News Online aminteşte că restricţiile impuse pe piaţa muncii României şi Bulgariei vor fi ridicate anul viitor . situaţia numerică a celor care lucrează „la negru” fiind dificil de stabilit. cu acte.000 de români. are disponibile 20 de posturi de şofer pe autocamion pentru transport de mărfuri pe teritoriul UE. Ea a propus ca Anglia să introducă controlul la graniţe. La rândul său. dar şi că restricţiile pe piaţa muncii pentru români nu se vor prelungi după 1 ianuarie 2014. ar trebui revizuită. 16 . Franţa a extins accesul la locuri de muncă al românilor şi bulgarilor la 291 de meserii (faţă de 150 anterior). pentru a „bloca afluxul de imigranţi din unele state membre UE”.astfel că oficialii britanici fac demersuri pentru menţinerea restricţiilor pentru cetăţenii români şi după decembrie 2013. pentru care pot aplica şi cetăţenii români dacă vorbesc limba engleză. tâmplari. în caz contrar. consideră că directiva UE privind libertatea de mişcare . Conform ambasadorului Marii Britanii la Bucureşti. deoarece o îngrijorează „impactul asupra economiei britanice al unui nou val de imigranţi” . locurile de muncă vacante fiind disponibile pe reţeaua europeană de ocupare Eures. Între meseriile nou autorizate figurează cea de coafor. 80. Theresa May. în sectoare în care angajatorii întâmpină dificultăţi la recrutare de forţă de muncă. Cu toate acestea. transportator de mobilă la mutarea locuinţei. „va fi dificil de trecut peste impactul globalizării”. în Marea Britanie lucrează în mod legal. pentru care pot aplica şi cetăţenii români. Angajatorii norvegieni au scos la concurs mai multe posturi de electricieni. pentru restricţionarea imigraţiei din România şi Bulgaria. MAE român a primit asigurări că Guvernul britanic nu îşi va schimba politica privind libera circulaţie. ingineri şi patiseri.experţii prognozând un aflux de imigranţi veniţi în căutarea unui loc de muncă . Un alt angajator. din Ungaria.ce garantează dreptul celor 500 de milioane de cetăţeni europeni să călătorească liber în cadrul Uniunii -. tinichigiu auto.către scopurile Fondului Social european. dulgheri. Ministrul britanic de Interne.

să muncească program prelungit fără a le fi plătite salariile. comerţ şi întreţinere. Pe listă se află şi funcţii în domeniul informatic. nefiind respectate condiţiile de muncă şi salarizare promise iniţial . „articolul 45 din Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene şi Regulamentul nr. ei au nevoie totodată de o autorizaţie de muncă. pescuit. pentru a presta servicii de curăţenie în Danemarca. BBC a dezvăluit relele tratamente la care sunt supuşi românii care lucrează în sectorul hotelier: -sunt plătiţi de trei ori mai puţin faţă de venitul minim din Marea Britanie. in industria cărnii.întreţinător de spaţii verzi sau manager de personal pentru bucătărie. bancar şi financiar. În Marea Britanie.). hotelier (bucătar. ar trebui 17 . ex: a atras atenţia situaţia precară a zeci de români. desenator etc. remunerarea şi celelalte condiţii de muncă). ospătar etc. fără respectarea unor drepturi. În afară de exercitarea unei meserii autorizate. astfel. în ceea ce priveşte ocuparea forţei de muncă. Conform d-nei Creţu. Lista completată acoperă majoritatea sectoarelor. agricultură. majoritatea romi. Românii şi bulgarii sunt supuşi până la sfârşitul lui 2013 unor restricţii. Corina Creţu. cum ar fi plata orelor suplimentare. cazul românilor ţinuţi în condiţii de sclavie. Presa străină a semnalat numeroase situaţii privind „exploatarea lucrătorilor români de către angajatori din alte state UE”. Peste 20 de persoane au fost obligate. 492/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului privind libera circulaţie a lucrătorilor în cadrul Uniunii (care interzic discriminarea pe criteriul naţionalităţii. care lucrează în Bruxelles. industrie (sudor.eurodeputatul PSD.). prezenţi în Franţa.). reparator de acoperişuri. În acelaşi timp au fost suprimate taxele pe care angajatorul avea obligaţia să le plătească pentru recrutarea de cetăţeni europeni din România şi Bulgaria. în regiunea Zealand – Danemarca. majoritatea fără contract de muncă şi fără plata orelor suplimentare. eliberată de către prefectură. inclusiv construcţii şi lucrări publice (muncitor. că numeroşi cetăţeni români sunt obligaţi de angajatorii din alte state membre să accepte să lucreze fără contract de muncă. mecanic etc.

Ministerul Economiei continuă discuţiile la nivelul Comisiei Europene legat de „ajutorul de salvare” (un împrumut până în 10 milioane euro). Guvernul a decis. la finele lunii. iar dacă acestea sunt favorabile. care va trebui să găsească soluţii pentru plata salariilor restante. Totodată. care favorizează tratamentul discriminatoriu şi abuzurile. reprezentanţi ai ministerelor Economiei şi Finanţelor. În cadrul combinatului Oltchim lucrează 3. Electrica şi ai unor bănci care au de recuperat bani de la Oltchim au înfiinţat un Comitet pentru Stabilizarea Financiară a combinatului. 16 OCTOMBRIE– 31 OCTOMBRIE Sindicate În ultima săptămână a lunii octombrie Oltchim şi-a reluat producţia. europarlamentarul PSD a mai atras atenţia Comisiei Europene că menţinerea restricţiilor pentru accesul românilor pe piaţa muncii în nouă state membre determină un statut vulnerabil al acestor lucrători.353 angajaţi. pentru a-şi exercita drepturile şi pentru a se apăra dacă sunt supuşi abuzurilor profesionale din partea unui angajator privat din alt stat membru”. ca plata unor ajutoare de urgenţă pentru sprijinirea angajaţilor Oltchim să fie efectuată într-o singură tranşă. iar angajaţii au primit salariile restante. Oltchim va putea aloca bani pentru continuarea unui ciclu de producţie. Paralel cu aceasta. deoarece „nu a fost suficient timp” pentru realizarea tuturor procedurilor administrative care să permită deja plata primei tranşe. repornirea activităţii şi găsirea unui investitor care să preia combinatul chimic. Autorităţii pentru Valorificarea Activelor Statului. 18 . administraţia societăţii a pus la punct un plan de relansare şi o strategie pe termen scurt şi mediu.completate cu măsuri de sprijin a lucrătorilor. Totodată. în luna decembrie.

iar întreaga conducere a sindicatului a fost schimbată. Mihai Diculoiu. Potrivit liderului salariaţilor protestatari de la Oltchim. multe ONG-uri îşi închid forţat proiectele. au fost strânse 1. inclusiv declaraţiile neclare şi contradictorii referitoare la suma pe care Ministerul Finanţelor Publice s-a angajat să o transfere AM POSDRU pentru plata rambursărilor. la sediul societăţii. schimbarea constantă a regulilor în timpul jocului şi caracterul retroactiv al multor măsuri. număr care depăşeşte proporţia de două treimi impusă de statut. Probleme ridicate de protestatari: multe dintre organizaţiile care coordonează proiecte structurale sunt deja expuse unor executări silite pentru neplata obligaţiilor sau sunt obligate să facă concedieri în rândul angajaţilor. opacitate în luarea deciziilor la nivelul acestui program. şi acesta deoarece Judecătoria Râmnicu Vâlcea a respins înregistrarea documentelor Sindicatului Liber privind revocarea preşedintelui sindicatului. alături de parteneri din sindicate şi IMM-uri. cauzate de lipsa de transparenţă. ineficienţa şi incompetenţa persoanelor responsabile de derularea fondurilor europene în România”. lipsa de transparenţă în efectuarea plăţilor către implementatori. lipsa de eficienţă a AM POSDRU. şi a Biroului executiv şi numirea unei noi conduceri a sindicatului.564 de semnături pentru revocarea Biroului executiv al sindicatului. lipsa de angajament a Guvernului pentru funcţionarea programului. Pe 23 octombrie Coaliţia ONG-uri pentru Fonduri Structurale. 19 . Procesul-verbal al şedinţei a fost trimis Judecătoriei Râmnicu Vâlcea pentru a fi validat.Sindicaliştii au organizat un nou protest pe 23 octombrie. Corneliu Cernev. Pe 2 octombrie liderul de sindicat de la Oltchim a fost revocat din funcţie în Adunarea Generală Extraordinară a membrilor Sindicatului Liber din combinat. ceea ce produce efecte dramatice asupra beneficiarilor finali. au organizat un marş şi miting de protest în capitală dar şi în alte mari oraşe din ţară. beneficiari ai Programului Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. fiind desemnată o conducere interimară. nemulţumiţi de „repetatele blocaje în funcţionarea Programului.

însă cu condiţia schimbării regulilor de gestionare a banilor europeni. liderul Sindicatului Mişcare Comercial din CFR Braşov. consideră că este vorba despre un abuz. Spre finele lunii procuratura a demarat o anchetă . .extinsă apoi la toate regionalele CFR.pornind de la regionala CFR Braşov . de a schimba conducerea RADEF. Puiu Haşotti. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor ameninţă cu proteste în timpul campaniei electorale. Orban a arătat că din 8 octombrie au început plăţile interne.Ministrul Afacerilor Europene. „iar în acest mod se doreşte să se demonstreze că au găsit marii corupţi. de la bugetul de stat. Domnul Alexandru Lorincz. dar şi revolta că deşi ministerul de interne i-a asigurat că vor primi 50% din drepturile de echipament restante pentru acest 20 . fiind disponibilizată o sumă totală de 209 milioane de lei. precizând că poliţiştii vor primi doar 8. de data aceasta în faţa clădirii Guvernului.faţă de decizia ministrului Culturii. Sindicaliştii mai cer menţinerea salariilor şi păstrarea locurilor de muncă. între care şi directori. către beneficiarii POSDRU. faţă de reducerea „jenantă” a sumei alocate prin rectificare bugetară pentru drepturile restante. a declarat că plăţile pe programul POSDRU ar putea fi reluate de către Comisia Europeană în decembrie. dl. Leonard Orban. Sindicatul Naţional al Poliţiştilor şi Personalului Contractual (SNPPC) din Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis presei un comunicat în care a transmis revendicările sale. Au fost anchetaţi aproximativ 100 de persoane. dar şi stoparea procedurilor de trecere a unor cinematografe în administrarea autorităţilor locale.66% din dreptul pentru echipament pe 2012.după o altă serie de pichetări în faţa Ministerului Culturii . Sindicatul Liber RomâniaFilm a reînceput pe 24 octombrie protestele (întrerupte cu o săptămână în urmă). se face un joc politic pentru privatizarea CFR Călători”. „fiind vizaţi zeci de controlori de tren care ar fi luat mită de la călători care circulau fără bilet”. respectiv controlorii de tren. De asemenea.

pe fundalul campaniei electorale. respectiv 152. nu s-a ţinut de cuvânt. personal tehnic etc. adaptarea condiţiilor decontării cheltuielilor de transport la şi de la locul de muncă. deşi „până acum. personal contractual din MAI şi membrii lor de familie” – se precizează în comunicat. „În caz contrar. SNPPC reprezintă şi apără interesele a peste 50. şi plata utilităţilor. informaticieni. normă echipament etc. SNPPC va declanşa acţiuni de protest. personalul echivalent de la celelalte structuri ale sistemului de ordine publică şi siguranţă naţională a primit drepturile financiare respective”. Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI) a transmis la rândul său un comunicat presei în care se precizează că banii primiţi în urma rectificării bugetare a Guvernului. Revendicările SNPPC: alocarea de fonduri pentru achitarea drepturilor cuvenite pentru anul 2012. decontarea se face la nivelul unui bilet de tren de clasa a II-a. respectiv plata integrală a arieratelor şi a restanţelor (ex: expertizele medico-legale). „în timpul lor liber legal”. în rândul personalului auxiliar folosit în timpul alegerilor şi care beneficiază de indemnizaţia de 65 de lei/zi (ex: statisticieni. începând cu data de 19 noiembrie 2012.000 de sindicalişti din cadrul personalului MAI. printr-un ordin de ministru.an.aplicarea imediată a Pilonului II de pensie pentru personalul din MAI – „drept pe care instituţiile statului îl amână într-un mod vădit ilegal”. în toată ţara. vor fi alocaţi pentru asigurarea necesarului pentru plata salariilor şi a drepturilor conexe până la sfârşitul anului. 21 .). achiziţionarea carburanţilor şi a pieselor de schimb pentru asigurarea mobilităţii autospecialelor MAI. actualizarea compensaţiei lunare pentru chirie. care nu s-a majorat cu 8% precum celelalte drepturi (salarii. La proteste vor participa: poliţişti. în condiţiile în care în prezent. acordarea posibilităţii ca poliţiştii să contribuie la sistemul privat de pensii . chiar şi pe traseele pe unde nu circulă trenul.). plata parţială a normei de echipament aferentă anului 2012 şi cheltuieli pentru bunuri şi servicii. a materialelor criminalistice în vederea bunei funcţionări a activităţii MAI. includerea efectivelor MAI care îndeplinesc misiuni de pază a secţiilor de votare. În replică.5 milioane lei.

Din aceiaşi bani vor fi asigurate fondurile pentru achitarea integrală a pensiilor rezultate în urma procesului de recalculare şi a pensiilor pentru lunile noiembrie şi decembrie.dintre cei 4. aceasta fiind un demers care ar stopa eficient pauperizarea populaţiei şi a celor care muncesc. Conform d-lui Hossu. Cartel Alfa acuză guvernele anterioare că au dus o politică „axată aberant”. făcându-l dependent de ajutorul social al statului. implicit. pentru ca fiecare om care munceşte să-şi poată asigura traiul din munca decentă şi din veniturile sale. Alfa consideră că acesta ar fi un prim pas absolut necesar care ar însemna o minimă echilibrare a veniturilor. modificarea imediată. un alt beneficiu fiind premiza reducerii costurilor angajatorului pentru fiecare lucrător. Propuneri Cartel Alfa Creşterea valorii salariului minim garantat în plată de la 1 ianuarie 2013. „Cartel Alfa” a precizat că a pledat şi pledează pentru o viaţă decentă. trebuie eliminate politica de tip comunist care îi ţine pe lucrători sub pragul minim de sărăcie. cu ocazia Zilei de Luptă Împotriva Sărăciei. ale cărui idei le redăm mai jos: aproximativ două milioane de lucrători români . România fiind a doua cea mai săracă ţară din Uniunea Europeană.3 milioane înregistraţi oficial . pe reducerea veniturilor. la cel puţin 850 lei. pentru respectarea dreptului fundamental la muncă şi.se află sub pragul sărăciei. a prevederilor Legii Dialogului Social. precum şi cofinanţarea pentru derularea proiectelor din fonduri europene aferente Programului Schengen. veniturile unor categorii sociale din România sunt sub pragul minimului necesar pentru asigurarea condiţiilor minime de subzistenţă. Confederaţia Naţională Sindicală „Cartel Alfa” a transmis presei un comunicat. Centrale Sindicale Pe 17 octombrie. dar şi demonstraţia respectului pentru muncă şi faţă de cei care muncesc. Creşterea salariului minim face posibilă reducerea cheltuielilor sociale ale bugetului de stat. prin Ordonanţă de Urgenţă. iar în paralel a fost 22 .

30 septembrie 2012 s-au înregistrat în evidenţele agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă 65. de asemenea. care prevede că "ordonatorii de credite pot face noi angajamente legale. nu au reuşit sau nu au putut să se încadreze în muncă şi demonstrează. astfel: 1.700 de locuri de muncă. Raed Arafat.595 în iunie.800 de posturi din sistemul sanitar. Ordonanţa vizează şi spitalele. măsuri care nu au făcut decât să crească dramatic gradul de sărăcie a populaţiei.127 în august şi 10. dintre care 12. astfel că au fost deblocate aproximativ 3. că s-au înregistrat la agenţiile pentru ocuparea forţei de muncă judeţene sau la cea a municipiului Bucureşti ori la alţi furnizori de servicii specializate pentru stimularea ocupării forţei de muncă. adică pleacă o persoană.778 în septembrie. 47 pentru modificarea şi completarea unor acte normative şi reglementarea unor măsuri fiscal-bugetare. Piaţa Muncii/Protecţie Socială Guvernul a emis în 1 septembrie Ordonanţa de urgenţă nr. 20. În perioada 18-24 octombrie au fost disponibile la nivel naţional peste 10. valoarea ei fiind de 250 de lei.638 de studii superioare.modificată legislaţia din domeniul muncii.605 în iulie. a precizat că odată cu deblocarea posturilor. 32. se angajează alta.105 absolvenţi. respectiv angajarea unei persoane numai dacă pleacă alte şapte. adică 50% din valoarea indicatorului social de referinţă în vigoare. cum s-a întâmplat din 2009 şi până la deblocarea posturilor. Absolvenţii pot beneficia de indemnizaţie de şomaj dacă fac dovada că în 60 de zile de la data absolvirii. în perioada 1 iunie . majoritatea pentru spitalele din subordinea autorităţilor locale. Noul ministru al sănătăţii. dl. angajările se fac unu la unu. iar în perioada 25-31 23 . Conform ANOFM. Acest drept poate fi solicitat în cel mult 12 luni de la data absolvirii şi se acordă o singură dată pentru fiecare formă de învăţământ absolvită. în limita prevederilor bugetare aprobate. Indemnizaţia de şomaj acordată acestei categorii de persoane se plăteşte timp de şase luni. şi nu unu la şapte.

chelner. Divizia are 17 unităţi de producţie la nivel mondial şi aproximativ 20. în prezent extinsă cu o unitate de producţie destinată industriei 24 . Meseriile cele mai solicitate pentru care se vor organiza programe de formare profesională. inspector sau referent resurse umane. operator introducere. sisteme de securitate. care produce unităţi electronice de comandă. validare şi prelucrare date. semiconductori şi senzori pentru industria auto şi alte domenii.a. şi echipamente auto pentru piaţa de aftermarket. sisteme de încălzire.274 de persoane care beneficiază de servicii de formare profesională gratuite. Timiş şi Sibiu. Bosch este prezent cu o firmă de distribuţie de scule electrice. iar în Timişoara se află un centru de comunicare. Bucureşti (168). comunicare în limba engleză. Braşov (196). În Bucureşti. Iaşi. vânzător în unităţi pentru alimentaţie ş. Dolj (140). în luna noiembrie. se arată într-un comunicat de presă de vineri al ANOFM. contabil. În prezent grupul Bosch este reprezentat în România în trei locaţii. organizate de agenţiile judeţene pentru ocuparea forţei de muncă şi agenţia municipiului Bucureşti. Dolj. sunt: lucrător în comerţ. La Blaj se află o unitate de producţie pentru tehnică liniară. Dâmboviţa (126). numărul angajaţilor urmând să ajungă la finele anului viitor la 325 de persoane care vor lucra atât în domeniul producţiei şi cercetării.octombrie au fost disponibile peste 10.000 de angajaţi. ospătar. Grupul german Bosch va deschide la Cluj-Napoca o fabrică de unităţi electronice de comandă destinate industriei auto. cu număr mare de participanţi. bucătar. locaţia urmând să fie extinsă în anii următori. Lucrările de construcţie vor fi terminate în a doua jumătate a anului viitor. Judeţele în care se vor organiza cele mai multe cursuri. sunt: Iaşi (225 de persoane). cât şi în cel administrativ.600 de locuri de muncă cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Cluj. Noul centru va face parte din divizia Automotive Electronics. Călăraşi. siguranţă şi comunicaţii. ANOFM va derula în luna noiembrie 155 programe de formare profesională pentru 3.

Olanda şi Austria. România – Uniunea Europeană Mai sunt 9 state din Uniunea Europeană care menţin parţial sau integral restricţiile de muncă pentru lucrătorii români şi bulgari până la finalul 2013 . Malta. circa 748. principalele judeţe din care provin victimele traficului de persoane sunt Ialomiţa. Astfel. De Ziua Europeană Împotriva Traficului de Persoane (17 octombrie) a fost organizată conferinţa europeană „O persoană informată este o persoană protejată”. Belgia. iar principalele ţări de destinaţie alese de traficanţi sunt Spania. comparativ cu luna anterioară.400 de persoane la începutul acestui an.3% în cazul bărbaţilor şi 5. la 7. rata şomajului pentru bărbaţi o depăşeşte cu un punct procentual pe cea a femeilor. Numărul total de angajaţi ai concernului Bosch în România era de circa 1. al cărui subiect a fost traficul prin muncă forţată: bărbaţii traficaţi prin muncă au între 26 şi 30 de ani. Germania. în septembrie erau şomeri 7.6% dintre femei. şi a scăzut cu 0. iar în septembrie 2011.000 de şomeri. provin din mediul rural şi au un nivel mediu de educaţie. În luna august în România erau 692. Cipru şi Germania. Irlanda. Franţa. Institutul Naţional de Statistică Rata şomajului în formă ajustată sezonier a rămas constantă în septembrie. Pe sexe. numărul şomerilor cu vârste între 15 şi 74 de ani ajungând la aproximativ 699. Iaşi şi Sălaj.8% pentru luna septembrie 2012 (6.000 de persoane nu aveau de lucru.5% din numărul total al şomerilor estimat pentru luna septembrie 2012. majoritatea victimelor traficului de persoane lucrează în special în domenii precum 25 . Numărul şomerilor în vârstă de 25-74 ani reprezintă 75.6 puncte procentuale faţă de septembrie 2011. Pentru persoanele adulte (25-74 ani). Cehia.6% dintre bărbaţi şi 6. Grecia.auto.când expiră perioada de tranziţie de 7 ani prevăzută de tratatele de aderare – şi anume: Marea Britanie.000 de persoane.1%. rata şomajului a fost estimată la 5.3% în cel al femeilor). Luxemburg.

în contextul în care tot mai mulţi patroni. a restricţiilor care îi vizează. ceea ce duce la găsirea de modalităţi pentru a încălca restricţiile impuse . când au fost identificate 488 de victime. la sfârşitul acestui an. din cauza lipsei locurilor de muncă victimele devenind mult mai uşor de recrutat: situaţia economică actuală creşte riscul de victimizare în rândul românilor. Tabloidul Sunday Mail citează experţi care avertizează cu privire la un „val semnificativ” de migranţi după anularea restricţiilor impuse pe piaţa muncii cetăţenilor celor două state membre ale Uniunii Europene (UE). care speră că odată ajunse în străinătate vor avea un loc de muncă sigur şi bine remunerat. Familiei şi Protecţiei Sociale. în 2014. în încercarea lor de a reduce costurile.Secretarul de stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor (MAI). Auraş Marinescu. s-a pronunţat recent pentru o încetare a liberei circulaţii a muncitorilor în 26 .construcţiile. apelează la muncitori aduşi de reţele de traficanţi . Criza economică a dus la creşterea riscului de trafic de persoane. potrivit unor experţi numărul acestora urmând să fie mai mare ca al migranţilor polonezi în 2004. ANITP. persoanele cele mai expuse sunt cele din mediul rural.Consilierul pentru Afaceri Europene din Ministerul Muncii. hotelier. Romulus Nicolae Ungureanu. trei sferturi din persoanele traficate prin muncă forţată sunt bărbaţi. România are peste două milioane de cetăţeni în alte state ale Uniunii Europene. vânzare de ziare sau curăţenie . odată cu apropierea anulării. în unele dintre acestea neavând acces liber pe piaţa muncii. din cauza stării economice fragile din Europa.şeful ANITP. Ministrul britanic de Interne. aceşti oameni devin sclavi ai anului XXI. În realitate. iar numărul total al victimelor a crescut cu 29% în 2011. Ioan Nicolae Căbulea. Conform Agenţiei Naţionale Împotriva Traficului de Persoane. Piaţa muncii din Marea Britanie este ameninţată de aproximativ 3 de milioane de români şi bulgari. Ei precizează că numărul bulgarilor şi românilor va fi mai mare decât al celor veniţi din cele opt state est-europene care au primit aceste drepturi în 2004. Theresa May.

citat de ziar. (Preluat integral din presă) Diverse Comisia Europeană a propus crearea unui fond european pentru ajutorarea cu alimente. suma care ar urma să fie alocată pentru perioada 2014-2020 fiind de 2. îmbrăcăminte. în urma anulării restricţiilor. prin intermediul organizaţiilor partenere.Robert Rowthorn.000 pe an . conform unor date de la Biroul Naţional britanic pentru Statistică.Uniune. subliniază publicaţia. adaugă Sunday Mail.000 de est-europeni să poată obţine locuri de muncă în această ţară. dar unii critici ai acestuia afirmă că a subestimat cu mult numărul imigranţilor în 2004. încălţăminte şi alte produse esenţiale pentru persoanele defavorizate. la aderarea celor două ţări la UE. Aproximativ un milion de est-europeni s-au mutat în Marea Britanie în 2004. Un raport realizat de Comitetul Consultativ pentru Migraţie al coaliţiei a subliniat asupra unor temeri potrivit cărora piaţa britanică a muncii se va confrunta cu efecte „adverse”. scrie ziarul.000 de români şi bulgari au migrat în 2011 în Marea Britanie. avem nevoie de noi mecanisme de solidaritate şi resurse corespunzătoare pentru a ajuta persoanele 27 . Banii vor putea fi solicitaţi de statele membre pentru a sprijini programele naţionale care oferă. lacunele legislaţiei britanice ar permite ca 50. un profesor de economie de la Cambridge University. De asemenea. Guvernul nu a anunţat oficial câţi români şi bulgari estimează că vor migra în Marea Britanie.5 miliarde de euro. alăturându-se altor peste 130.000 de persoane munceau în 2011 în ţară . dar Marea Britanie nu poate bloca anularea acestor restricţii fără să încalce tratatul semnat cu Bulgaria şi România în 2007. 600.000 de persoane. îmbrăcăminte şi produse de igienă a celor circa 40 milioane de săraci din UE. Publicaţia citează totodată date potrivit cărora aproape 40. declarându-se muncitori „independenţi”. „La nivel european. iar numărul anual al imigranţilor este de 40.000 care trăiau deja în această ţară. Potrivit unor estimări neoficiale ar urma să sosească aproximativ 20. alimente. însă. mai scrie săptămânalul citând altă publicaţie.

în Uniune existau acum doi ani nu mai puţin de 4.defavorizate şi sărace. pe fondul impactului recesiunii economice.preşedintele CE. Stabilirea criteriilor detaliate de alocare a asistenţei va fi responsabilitatea statelor membre sau chiar a organizaţiilor partenere. În 2010. ONG-urile vor fi responsabile de furnizarea produselor alimentare sau a bunurilor către cele mai defavorizate persoane. însă în prezent 116 milioane cetăţeni europeni sunt supuşi riscului de sărăcie sau excluziune socială. aproximativ 8. Acesta este scopul Fondului european de ajutor pentru cele mai defavorizate persoane” . UE s-a angajat prin strategia Europa 2020 să reducă cu cel puţin 20 de milioane numărul persoanelor ameninţate de sărăcie. Cele 2.7 milioane nu au două perechi de încălţăminte potrivită. 5.7% dintre locuitorii UE (peste 43 de milioane) nu îşi permiteau o dată la două zile o masă care să conţină carne. peşte sau echivalentul vegetarian.5 miliarde de euro pentru perioada 2014-2020 vor putea fi accesate într-o manieră mai flexibilă. Potrivit estimărilor CE. aproximativ 40 de milioane suferă de lipsuri materiale severe.000 tone de alimente pe an.1 milioane de persoane „homeless”. funcţional în perioada 2007-2013 şi prin care au fost împărţite deja 500. care în multe cazuri trăiesc într-o situaţie de urgenţă socială reală. care vor putea fi şi depozitate în stocuri de intervenţie. Jose Manuel Barroso. Studiu Erste Group 28 .7 milioane de copii nu au acces la haine noi. care vor trebui de asemenea să cofinanţeze 15% din sumele primite de la Bruxelles. De exemplu. iar în ultimii doi ani statisticile înregistrează o înrăutăţire a acestui indicator. iar tendinţa este că acestei categorii sociale i se adaugă tot mai multe familii cu copii şi de tineri. Dintre aceştia.4 milioane de copii expuşi riscului de sărăcie sau de excluziune socială. De asemenea. iar 4. Fondul respectiv va trebui să înlocuiască şi să îmbunătăţească programul UE de distribuire de produse alimentare către săraci (CDP). în funcţie de realităţile locale din statele membre. în UE există 25.

slovaci. însă în termeni nominali sumele economisite de români sunt cele mai reduse din 12 ţări europene. croaţi şi sârbi consideră că vor economisi mai mult sau la fel ca în prezent şi peste cinci ani. astfel că 52% consideră că vor pune mai puţini bani deoparte. Românii economisesc 39 de euro pe lună. polonezi (90 euro). iar 27% estimează că vor pune deoparte aceeaşi sumă de bani ca în prezent. în toate celelalte state la sondaj au participat aproximativ 500 de persoane. având în vedere diferenţele mari între salarii. Ungaria. sârbii şi turcii. urmaţi de români. În prezent. respectiv Croaţia. cehii şi germanii. Republica Cehă. realizat de IMAS International pentru Erste Group. Germania. 29 . Cu excepţia Austriei. mai mult de jumătate dintre cehi. cea mai scăzută sumă din ţările analizate. sârbii. care pun deoparte lunar 16% din venit. Spre deosebire de români. „Această percepţie reflectă proporţional situaţia financiară a oamenilor. Ucrainenii sunt cel mai puţin mulţumiţi. cuprinde 12 ţări din Europa Centrală şi de Est (ECE). slovaci (83 euro) şi cehi (78 euro). Dacă majoritatea austriecilor şi germanilor cred că situaţia lor financiară personală este destul de bună.Românii economisesc 9% din venitul lunar. iar 40% dintre aceştia spun că au o situaţie «aşa şi aşa»”. Cel mai mult economisesc polonezii. urmaţi de austrieci (164 euro). Polonia. Ucraina şi Austria. Barometrul Erste Group privind economisirea. ucrainenii. Muntenegru. opt din zece sârbi. Serbia. Ungurii. Românii sunt cei mai pesimişti dintre ţările analizate şi când vine vorba de aşteptările privind economisirea în următorii cinci ani. croaţii şi muntenegrenii pun deoparte mai puţin de 50 de euro pe lună. Slovacia. unde au fost intervievate circa 900 de persoane. slovacii. doar 16% din populaţia ECE este mulţumită de propria situaţie financiară. Doar 22% dintre persoanele intervievate din România spun că vor economisi mai degrabă mai mult în următorii cinci ani. la fel de mult ca austriecii. Numai 20%-30% dintre cetăţenii ECE sunt mulţumiţi de suma pe care reuşesc să o economisească în prezent. care strâng 13% în fiecare lună. faţă de peste jumătate dintre austrieci sau germani. sârbi şi unguri. Germanii conduc din punct de vedere al sumelor economisite lunar (178 euro). România. Turcia.

români. „Mai bine de jumătate dintre locuitorii din ECE spun că sunt foarte atenţi când vine vorba de îndatorare. 1 NOIEMBRIE – 15 NOIEMBRIE 30 . că economiile vor fi mai puţin rentabile pe viitor. Cu toate acestea. slovaci. 85% dintre români şi aproape trei sferturi dintre polonezi. Astfel. au declarat că economisesc pentru a avea rezerve financiare. unguri. se precizează în barometru. la polul opus situându-se românii (41%). austrieci şi germani sunt îngrijoraţi de deprecierea monedelor naţionale. una din două persoane din ECE este obişnuită să pună periodic bani deoparte. Barometrul a analizat şi în ce măsură sunt dispuşi cetăţenii din ţările analizate să se îndatoreze pentru achiziţia unei locuinţe. La nivel global. Slovacii şi cehii sunt cei mai dispuşi să se împrumute pentru achiziţia unei locuinţe (peste 70%). fie la împrumuturi de la membrii familiei. creşterea inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. Rezultatele au arătat că românii sunt cel mai puţin dornici să se împrumute pentru a-şi cumpăra o locuinţă. pentru pensie. croaţi şi sârbi economisesc de îndată ce au bani disponibili. Aproape o treime dintre polonezi spun că ar lua un credit sau ar plăti în rate pentru organizarea nunţii”. prin urmare. iar două treimi dintre cehi. Majoritatea persoanelor intervievate în cadrul studiului. în timp ce mai puţin de jumătate dintre cehi şi austrieci au resimţit impactul crizei financiare globale. Majoritatea acestora s-ar îndatora numai pentru a cumpăra un apartament sau o casa şi ar apela pentru acest lucru fie la o bancă. Carnetele de economii şi economiile pentru locuinţe sunt cele mai populare produse. unele tradiţii nu sunt afectate de lipsa banilor. în contrast cu trendul din celelalte state. pentru achiziţia unei locuinţe sau pentru renovări.români şi unguri se simt personal afectaţi de situaţia economică negativă din ţările lor. în timp ce trei sferturi dintre cei care economisesc în ECE sunt îngrijoraţi că monedele locale se vor deprecia şi. inclusiv din România.

nemulţumiţi că „Ministerul Economiei nu a alocat 40 de milioane de euro pentru capitalul de lucru şi pentru restanţele salariale pentru lunile septembrie şi octombrie”. pentru a treia zi consecutiv. Cu toate acestea. iar societatea din Vâlcea nu poate fi salvată decât cu ajutorul salariaţilor. aproximativ 300 de salariaţi ai combinatului Oltchim au reluat protestele şi ziua următoare. iar lichidarea până în 27 noiembrie” – Corneliu Cernev. Protestatarii au cerut ca premierul Victor Ponta să vină la Râmnicu Vâlcea pentru „a le explica perspectiva Oltchim şi de ce Guvernul nu şi-a ţinut promisiunile”.Sindicate Sindicaliştii Oltchim protestează din nou: aproximativ 400 de angajaţi au ieşit pe 11 noiembrie în faţa pavilionului administrativ pentru că nu şi-au primit salariile pentru lunile septembrie şi octombrie. cerând ca premierul Victor Ponta să vină să le explice de ce Guvernul nu şi-a onorat promisiunile. Totuşi. Potrivit liderului interimar de sindicat. dar şi după ce au fost anunţaţi că va fi repornită producţia”. Corneliu Cernev. precum şi bonurile de masă aferente. în faţa pavilionului administrativ. Premierul Victor Ponta a lansat un apel către angajaţii Oltchim să oprească „protestele violente” deoarece astfel de acţiuni îi îndepărtează pe investitori. în urma cărora „s-a decis ca avansul pentru luna septembrie să fie achitat până în 15 noiembrie.600. dar ministrul economiei a dat asigurări că în viitorul apropiat să se ajungă la o capacitate de 60%. Au urmat negocieri cu noua conducere a societăţii. Ei au renunţat la proteste după ce au primit asigurări că „vor primi salariile restante pe lunile iulie şi august. „oamenii aşteaptă un răspuns de la actuala conducere cu privire la data când le vor fi achitate salariile pentru lunile septembrie şi octombrie”. Combinatul Oltchim funcţiona la acea dată la 25-30% din capacitate. ceea ce înseamnă că lucrau aproximativ 800 de muncitori dintr-un total de circa 2. 31 . pe 12 noiembrie angajaţii au reluat protestele.

până anul trecut doar trei erau respectate de către compania Hypermarket şi de ceilalţi 32 . Deoarece în ultimii 2 ani s-au obţinut rezultate extrem de proaste la examenul de bacalaureat. Hăncescu e de acord că „mulţi elevi vor saluta această formă de examen. compania Real Hypermarket România „a decis să încalce dreptul angajaţilor la un Crăciun în familie şi a deschis magazinele în prima zi de Crăciun”. dar şi drepturile aferente concediului de odihnă” – dl. Simion Hăncescu. în anul 2011. Deşi consideră bacalaureatul profesional „o cârpeală ce va trebui regândită”. mai ales că cei care vor dori. dl. ministrul învăţământului a propus „bacalaureatul profesional” – examen de terminare a liceului. Cernev. vor putea da ulterior şi examenul normal”. pentru elevi care nu doresc să dea examen de admitere la facultate şi pentru care bacalaureatul profesional va fi „permisul pentru intrarea pe piaţa muncii”. din cele 12 zile de sărbătoare legală. urmând ca până la sfârşitul lunii „să intre şi banii pentru luna octombrie. Centrale Sindicale Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa şi Federaţia Sindicatelor din Comerţ au trimis o scrisoare deschisă primului ministru. practic. magazinele rămânând închise trei zile pe an (1 ianuarie.preşedintele Federaţiei Sindicatelor Libere din Învăţământ.Pe 15 noiembrie angajaţii de la combinatul Oltchim Râmnicu Vâlcea au primit salariile restante pentru luna septembrie. dar consideră că ea „va trebui regândită astfel încât să se ajungă la bacalaureatul diferenţiat” . Sindicatele din învăţământ au fost de acord că pentru moment această formă de examen este necesară. pentru a semnala „situaţia gravă apărută în cadrul companiilor multinaţionale referitor la politica faţă de angajaţi şi programul acestora de lucru în perioada zilelor de sărbătoare legală”: dacă până în anul 2010 „companiile multinaţionale din sectorul comerţ au avut o atitudine care a rămas în limite decente faţă de sărbătorile naţionale legale şi faţă de angajaţi. prima zi de Paşte şi prima zi de Crăciun)”. cu probe mai uşoare.

iar dintre acestea 80% au copii. 33 . ceea ce ar determina ca şi alte companii multinaţionale din comerţ să decidă deschiderea magazinelor în prima zi de Crăciun „încălcând prevederile art. pentru a susţine „o acţiune europeană care militează pentru păstrarea locurilor de muncă şi deblocarea negocierilor colective”. prima zi de Crăciun. „cu condiţia ca modificările propuse să fie agreate de sindicate şi patronate” vicepreşedintele Cartel Alfa. reprezentanţi ai Bisericii Catolice din mai multe ţări. prin care să se stopeze deschiderea magazinelor „măcar de Ziua Naţională 1 Decembrie. care să fie în vigoare la data de 1 decembrie. Confederaţiile sindicale sunt nemulţumite că guvernul nu a modificat până acum Legea Dialogului Social şi asta deoarece FMI şi Banca Mondială (cu care guvernul a dorit să se consulte) au dat un răspuns târziu şi ambiguu. să emită o hotărâre de guvern de urgenţă. întrucât aceste instituţii au alte atribuţii” şi să modifice Legea dialogului social printr-o ordonanţă de urgenţă. împreună cu Guvernul României. în domeniu concurenţa este acerbă”. 1 ianuarie şi prima zi de Paşti”. susţinută internaţional şi de zeci de sindicate din comerţ de pe toate continentele. ONG-uri. privind sărbătorile legale.139 din Codul muncii. pentru a împiedica deschiderea magazinelor în ziua de 1 ianuarie 2012. Cartel Alfa a iniţiat o campanie sindicală. Petru Dandea. Confederaţia Naţională Sindicală Cartel Alfa a organizat pe 12 noiembrie acţiuni de pichetare în toată ţara. semnatarii scrisorii deschise îi cer primului ministru ca. prima zi de Crăciun şi 1 ianuarie. 70% dintre angajaţii din comerţ sunt femei. fără de care „negocierea contractelor colective de muncă este imposibilă”. În acest context. Sindicatele sugerează guvernului să nu „mai dialogheze pe acest subiect cu Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mondială. motivând că. anul acesta Real Hypermarket a anunţat oficial că în prima zi de Crăciun 2012 va deschide o parte din magazine. Sindicaliştii solicită cât mai urgent modificarea Legii.angajatori din comerţ. respectiv prima zi de Paşte.

şi cazul spitalelor unde nu se pot constitui grupurile de unităţi în vederea demarării negocierilor colective. dezechilibru care a determinat o creştere a tensiunii în raporturile dintre cele două părţi. În aceste condiţii. abrogarea prevederii actuale care stabileşte că prin contractele/acordurile colective de muncă încheiate în sectorul bugetar nu pot fi negociate sau incluse clauze referitoare la drepturi în bani şi în natură. extinderea urmând să fie posibilă de câte ori părţile. altele decât cele prevăzute de legislaţia în vigoare pentru categoria respectivă de personal. respectiv societatea şi sindicatele. a dus la crearea unui dezechilibru între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali. şi urmăresc „restabilirea echilibrului între drepturile şi obligaţiile partenerilor sociali”. şi alte sporuri salariale. educaţie unde cadrul legislativ actual nu permite încheierea unui contract colectiv de muncă. convin asupra acestui lucru şi pe o durată cel mult egală cu durata iniţială a contractului. însoţită de o tendinţă marcată de acutizare a conflictelor – ex. prezentul act normativ . în contractele colective de muncă va fi posibil să fie introduse. posibilitatea prelungirii acestui contract de mai multe ori decât o singură dată şi eliminarea interdicţiei ca în contracte să fie incluse alte drepturi în bani şi natură decât cele din legea în vigoare. de exemplu. care nu pot constitui obiect al negocierilor şi nu pot fi modificate prin contracte colective de muncă. pe baza criticilor formulate de experţii Organizaţiei Internaţionale a Muncii. 4 dintre cele 13 confederaţii patronale şi-au pierdut reprezentativitatea în timp ce confederaţiile sindicale şi-au menţinut-o.Guvernul a propus FMI: dublarea limitei maxime de valabilitate a unui contract colectiv de muncă.de la apariţia Legii 62/2011. astfel încât prelungirea contractului colectiv de muncă nu va mai fi limitată la cel mult 12 luni. scăderea drastică a numărului de contracte colective 34 . Motivarea pentru modificările propuse: propunerile au fost primite de la o parte dintre partenerii sociali reprezentativi la nivel naţional. evoluţia reprezentativităţii confederaţiilor sindicale şi patronale . care exced restricţiile legale actuale.Legea 62/2011 privind dialogul social. abrogarea regulii conform căreia drepturile salariale din sectorul bugetar se stabilesc prin lege în limite precise.

Hunedoara (285). cota principală rămânând însă 16%. Călăraşi (446). profesionale şi lucrători necalificaţi. Ilfov (376). Dolj (254). iar aproximativ 50. Timiş (351). Vâlcea (244). din care 795 locuri de muncă pentru persoanele cu studii superioare. Programul de guvernare pe care îl va propune USL. Timiş (346) şi Hunedoara (294).400 de locuri de muncă. Călăraşi.000 de angajaţi riscă să-şi piardă locurile de muncă dacă acestea se 35 . Sibiu.9. după „ce se va negocia impactul bugetar al acestei măsuri cu partenerii financiari internaţionali”. De asemenea se va lua şi măsura aplicării TVA de 9% la alimente. 15-21 noiembrie .499). Timiş. restul .047 de locuri de muncă disponibile la nivel naţional. Dolj. Ilfov. Piaţa Muncii/Protecţie Socială În perioada 1-7 noiembrie au fost disponibile la nivel naţional peste 6. Călăraşi (479). Iaşi (729). Hunedoara şi Braşov.de muncă încheiate la nivel de unitate şi neîncheierea niciunui contract colectiv de muncă la nivel de ramură. iar pentru studii medii. Iaşi (632). Braşov (210) şi Covasna (200).570 de locuri de muncă. pentru persoanele cu studii superioare au fost înregistrate 800 de locuri de muncă. Sibiu (247). Cele mai multe locuri de muncă .au fost disponibile la nivel naţional 8. pentru studii medii.Bucureşti (977) şi în judeţele Cluj (1. 8-14 noiembrie . cele mai multe fiind în Capitală şi în judeţele Iaşi. între 8% şi 12%.440). cele mai multe în Capitală (941) şi în judeţele Cluj (1. refuzul fundamentat al Băncii Naţionale a României de a face parte din Consiliul Naţional Tripartit pentru Dialog Social. Ilfov (372).770.831.7. în perioada 2012-2016 va cuprinde cotele diferenţiate la TVA pentru cei cu venituri foarte mici. Pentru persoanele cu studii superioare au fost 656 de locuri de muncă. profesionale şi lucrători necalificaţi. 5. Mai mult de jumătate din restaurantele din România nu sunt profitabile din cauza scăderii consumului. blocarea activităţii Consiliului Economic şi Social.

„în timp ce mulţi britanici nu găsesc locuri de muncă din cauza crizei”.închid . majoritatea românilor sunt îngrijoraţi cu privire la deprecierea monedei naţionale. guvernul britanic intenţionează să limiteze accesul imigranţilor la sistemul de asistenţă socială şi la sistemul de sănătate. România – Uniunea Europeană Restricţiile pe piaţa muncii impuse în anul 2005 pentru protejarea locurilor de muncă britanice vor expira în decembrie 2013. Presa britanică – publicaţia The Sun . prezentat la Bucharest Forum 2012. preşedintele Federaţiei Patronatelor din Turism. din 2014 cetăţenii români şi bulgari pot veni să lucreze în Marea Britanie. Totuşi. românii sunt cei mai nemulţumiţi din Europa în ceea ce priveşte gradul de 36 . conform declaraţiilor d-nei May. pe care le vor adresa următorului guvern. Marea Britanie nu poate extinde după anul 2013 restricţiile pe piaţa muncii impuse românilor şi bulgarilor deoarece „o prelungire a restricţiilor ar presupune anularea prevederilor acordurilor semnate cu România şi Bulgaria în momentul aderării acestor state la Uniunea Europeană” – ministrul britanic de Interne.Mohammad Murad. organizat de Institutul Aspen în octombrie 2012) Conform studiului. creşterii inflaţiei şi scăderea puterii de cumpărare. Londra se consultă cu alte capitale europene pentru „limitarea impactului acestei situaţii asupra economiei şi evitarea abuzurilor în sistemul liberei circulaţii în cadrul UE”. dacă pot garanta că au obţinut un contract de lucru. Conform legislaţiei Uniunii Europene. El afirmă că statul trebuie să vină în sprijinul mediului privat. De asemenea. Diverse Studiu – ConfidenceIndex (realizat de Reveal Marketing Research. d-na Theresa May. iar operatorii au mai multe revendicări foarte clare.atrage atenţia că românii şi bulgarii vor veni ilegal (fără contracte de angajare). Totodată.

2% dintre români au aşteptări negative despre posibilităţile actuale de angajare.economisire (după ucraineni) şi alocă cea mai mare pondere din venituri pentru alimente. cu o valoare medie în primele nouă luni de 7. majoritatea considerând că veniturile lor vor stagna sau vor scădea. faţă de 46% care evaluează negativ viitorul economic. românii continuă să fie pesimişti.1%.4% văd o îmbunătăţire. 68. mai puţin de unul dintre zece români 8. Astfel. respondenţii apreciază că sunt puţine locuri de muncă. Investiţii 37 . Situaţia economică Românii au în general o percepţie negativă asupra situaţiei economice actuale şi viitoare: 58% dintre români apreciază că situaţia economică s-a deteriorat faţă de acum trei luni şi doar 6. Când se gândesc la viitor. 40. 11. Venituri Românii sunt pesimişti cu privire la banii pe care îi vor câştiga în următoarele luni. Deşi la nivel european România are cele mai mici rate ale şomajului.2% dintre români nu sunt mulţumiţi cu veniturile totale pe care le încasează familiile lor. În ceea ce priveşte evoluţia pieţei muncii în următoarele trei luni.9% sunt mulţumiţi de numărul locurilor de muncă disponibile.2% percep situaţia economică la fel ca acum trei luni. doar o mică parte din populaţie (13.4% cred într-o îmbunătăţire a situaţiei economice.2% dintre aceştia apreciază o creştere a ofertei de locuri de muncă. Conform studiului. astfel că doar 15. doi din trei români consideră că există puţine opţiuni în alegerea unui loc de muncă. Restul de 34. din întreaga Uniune Europeană. Astfel. Piaţa muncii În ceea ce priveşte percepţia asupra pieţei muncii.5%) apreciază că banii încasaţi vor fi mai mulţi.

1% dintre români consideră următoarele trei luni ca fiind propice cumpărării unei case. femei şi bărbaţi.5% consideră că este o perioadă total nepotrivită pentru cumpărarea unei maşini. 69. doar 12.Majoritatea covârşitoare a românilor nu este dispusă să facă o investiţie majoră în următoarele trei luni.200 persoane. iar 71. 38 . cu vârsta de peste 18 ani. Totodată. eşantion reprezentativ la nivel naţional pentru mediul urban şi rural. pe un eşantion de 1. Altfel. Colectarea datelor pentru ConfidenceIndex a fost realizată în perioada 29-31 octombrie.8% dintre români apreciază următoarea perioadă ca fiind extrem de neprielnică pentru achiziţionarea unei case.

deoarece din punct de vedere organizaţional. există o constantă ce traversează această perioadă de timp: nevoia de democratizare şi dezvoltare nu numai a fostelor ţări comuniste. POLITICI PUBLICE Dr.STUDII – CERCETĂRI STAT. în acelaşi timp. reprezintă forma de organizare politică a unei comunităţi umane care. GUVERNARE. conform experţilor în politologie. 1. însă rolul său a crescut în perioada post-1945 mai ales datorită creşterii volumului şi complexităţii sectorului public. statul apără şi garantează integritatea teritorială 39 . statul este privit ca o sumă de instituţii de guvernare. statul rămâne principalul actor pe scena internaţională. A. al asigurării ordinii şi al dezvoltării comunităţii. Stat şi guvernare Statul. asigură difuzarea puterii la diferitele paliere ale societăţii civile în scopul coordonării serviciilor publice. Statul este prezent în relaţiile internaţionale de peste trei sute de ani. ci şi a altor ţări slab dezvoltate din toată lumea. prin organismele sale şi prin forţa legitim instituită. Deşi prezentul aduce cu sine în prim plan alianţele şi organizaţiile de cooperare. iar guvernarea priveşte crearea şi administrarea politicilor publice. Nu se poate vorbi despre stat fără a aduce în discuţie concepte precum guvernare şi politici publice. Sarcinschi În cadrul multitudinii de schimbări ce au marcat sfârşitul secolului al XX-lea şi începutul secolului al XXI-lea.

Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. 179. din acest punct de vedere. Brendan O'LEARY. precum şi legislativă într-un anumit teritoriu. statul. fiind 1 2 Virgil MĂGUREANU.. 1997. care creează sfere publice şi sfere private. Toate aceste caracteristici sunt repere pentru analiza guvernări. prim-ministrul. nu există centralizare absolută în statul modern. statul îşi exercită puterea printr-un aparat birocratic. moralitatea şi respectul de sine în relaţiile cu publicul-ţintă. miniştrii etc. statul are monopolul asupra forţei. statul este o putere supremă şi suverană. Guvernarea competitivă: promovează competiţia în distribuirea serviciilor publice şi/sau private către cetăţeni. Guvernarea descentralizată: trecerea de la ierarhia funcţiilor la participare şi munca în echipă. Bucureşti. Editura Epigraf. p. 40 . instituţiile descentralizate sunt mult mai flexibile şi mai inovative decât cele centralizate. p. statul are puterea de a impune şi de a colecta taxe de la populaţie. dar acestea nu sunt prezente în toate statele. 2002. se poate afirma că statul are cinci caracteristici principale. centralizarea presupune concentrarea competenţelor administrative şi a resurselor financiare la un unic centru de comandă. se distinge de funcţionarii care ocupă anumite funcţii la un moment dat în aparatul său birocratic şi.şi autonomia comunităţii a cărei expresie oficială este 1. Pentru a-şi putea exercita aceste forme de manifestare a puterii. Extinzând această definiţie. statul are suveranitate şi asupra acestora. Teoriile statului. Patrick DUNLEAVY. mai ales dacă avem în vedere diversele forme statale anterioare statelor moderne 2: statul este un ansamblu de instituţii distinct de restul societăţii. inclusiv preşedintele. Politica democraţiei liberale. Anii ’90 au adus în discuţie patru principale tipuri de guvernare: Guvernarea centralizată: presupune dreptul de control al puterii centrale asupra modului în care îi sunt respectate deciziile şi posibilitatea de corecţie a actelor care nu sunt conforme cu ordinele. favorizează curajul. ca entitate. 13. Chişinău. Prin funcţionari se înţelege orice demnitar. stimulează inovaţia şi împiedică formarea monopolurilor. din punct de vedere al autorităţii.

buna guvernare reprezintă una dintre principalele ţinte ale „Scopurilor de Dezvoltare ale Mileniului”. pp. 200-203. precum ONU. ne vom opri asupra celor două concepte mai sus menţionate întrucât analiza lor presupune raportarea nu numai la nivelul intern. ca deziderat al lumii moderne. o mai mare productivitate şi obligaţii mai mari. Buna guvernare este o condiţie esenţială pentru asistenţa de dezvoltare furnizată de agenţiile internaţionale donatoare. ci şi la cel extern. 1997. instituţiile descentralizate creează o morală superioară. Totuşi. Guvernarea comunităţilor-proprietate: este considerată a fi una dintre structurile de bază ale statului viitor. agenda ONU pentru reducerea sărăciei şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă. ca potenţial risc. sau buna guvernare. 41 . se nasc discuţii despre calitatea acesteia. De asemenea. au fost introduse noi concepte: proasta guvernare. indiferent de tipul de guvernare existent. cit. op. Mai mult. organizaţii internaţionale. În continuare.capabile să răspundă mai repede la condiţiile în schimbare şi la nevoile cotidiene. deoarece comunităţile sunt mai flexibile şi mai creatoare decât marile birocraţii din servicii 3. Astfel. Conceptul de guvernare este folosit într-o multitudine de sensuri şi domenii ale vieţii sociale. Figura următoare ilustrează acest lucru: 3 Virgil MĂGUREANU. se preocupă din ce în ce mai intens de identificarea şi rezolvarea problemelor de guvernare. Comisia Europeană sau Banca Mondială.

modelează cadrul în care acţionează 4 K. 1992. iar ca activitate. dar identificabil prin rezultatele sale. în timp ce cealaltă se concentrează pe modalităţile în care sunt implementate aceste decizii. este reflectată în intenţiile şi acţiunile umane. care se raportează la guvernare ca la un proces centrat pe reguli. şi cele care consideră guvernarea ca o modalitate de supraveghere şi control a aceluiaşi sector. Abordarea bazată pe reguli tinde să sublinieze determinările instituţionale ale deciziilor. Ca proces. Figura prezentată mai sus identifică tocmai cele patru abordări ale guvernării şi felul în care acestea sunt utilizate în societate. HOLSTI. dificil de surprins. guvernarea este un fenomen în desfăşurare. De asemenea. Ei consideră că aceasta. 42 . teoretică a conţinutului guvernării.Proces Administraţie publică Control Agenţii internaţionale de dezvoltare Relaţii internaţionale Reguli Politici comparate Activitate Cele două linii demarcă partea esenţială. considerând că guvernarea este supraveghere şi control. ca set de reguli ale conducerii sectorului public. De-a lungul liniei verticale. de cea ce reflectă caracterul său practic. guvernarea este privită atât ca proces. în plan naţional. J. nu activitate sau proces. MARCH. De exemplu. cei din administraţia publică au o viziune complementară cu cea a agenţiilor internaţionale de dezvoltare. De-a lungul liniei orizontale sunt plasate punctele de vedere referitoare la guvernare. Governance without Government: Polyarchy in the 19th Century European International Politics. cât şi ca activitate. abordarea agenţiilor este diferită de cea a specialiştilor în relaţii internaţionale 4.

Astfel. consideră că guvernarea este o activitate al cărei obiectiv este supravegherea şi controlul societăţii pentru a urma o anumită direcţie ce reflectă nevoile lor programatice. Strategy Note on Governance for Human Development. 2004. guvernarea include toate mecanismele şi procesele folosite de cetăţeni pentru a-şi articula 5 World Bank. guvernarea este un concept practic.org/wbi/governance. capacitatea guvernului de a gestiona eficient resursele şi de a implementa politicile. 2003. societatea se organizează pe ea însăşi pentru a lua şi implementa decizii. De asemenea. strâns legat de aspectele de bază ale funcţionării oricărui sistem politic sau social. Banca Mondială defineşte guvernarea prin tradiţiile şi instituţiile pe baza cărora. 6 7 European Commission.worldbank. URL: http://www. implicit. care produc norme şi reguli noi în scopul rezolvării problemelor globale prin cooperare. politici şi instituţii prin care o societate îşi gestionează problemele economice. Aceasta include: procesul prin care sunt selecţionaţi. respectul cetăţenilor şi al statului pentru instituţiile care guvernează interacţiunile economice şi sociale dintre ei. ca principal forum al UE pentru rezolvarea problemelor de acest tip. politice şi sociale7. 43 . este exercitată autoritatea cu scopul realizării binelui comun 5. prin acord mutual şi acţiune reciprocă. guvernarea este acel sistem de valori. United Nations Development Program. consideră că guvernarea se referă la capacitatea statelor de a-şi „servi” cetăţenii.cetăţenii şi decidenţii politici. monitorizaţi şi înlocuiţi cei care deţin autoritatea. principalele organizaţii internaţionale. iar în plan internaţional. Communication on Governance and Development. este un proces ce implică multipli actori ai arenei internaţionale. la regulile. Agenţiile internaţionale de dezvoltare şi. Comisia Europeană. procesele şi comportamentele prin care sunt exprimate şi gestionate interesele şi prin care este exercitată puterea în societate6. într-o ţară. În ciuda caracterului său larg şi deschis. În accepţiunea ONU.

fiinţa umană constituie punctul de plecare al unei astfel de analize. drepturile omului sunt universale. drepturile sunt indivizibile întrucât sunt interdependente. stabilirea unui sistem de referinţă clarifică problemele. însă. cit. drepturile implică şi obligaţii. 8 A se vedea Goran HYDEN..interesele. Prima. Sintetizăm. în opinia noastră. astfel. şi Julius COURT. Este evident faptul că existenţa acestui concept implică nu numai existenţa celui de proastă guvernare. este construită pe următoarele afirmaţii: întotdeauna. Aşadar. rezolva divergenţele şi exercita drepturile şi obligaţiile legale. 1999 44 . nevoile nu sunt neapărat universale. Development as Freedom. 2002. în perspectiva aceasta. Abordarea bazată pe nevoi nu oferă indicatori clari pentru guvernare. două abordări ale dezvoltării: cea bazată pe drepturi şi cea bazată pe nevoi 8. întrucât. cât şi procesele. dar şi a unei metodologii de evaluare a guvernării. ci şi teoriile psiho-sociale referitoare la nevoile umane. nevoile pot fi satisfăcute prin strategii care vizează rezultatele acţiunii. SEN. op. drepturile pot fi realizate numai dacă sunt luate în considerare atât rezultatele. vom considera că domeniul drepturilor omului oferă cea mai bună abordare. Acţiunea agenţiilor de dezvoltare şi a organizaţiilor internaţionale este destinată instituirii unei bune guvernări. identificate? Care norme trebuie să prevaleze în măsurarea guvernării? Este democraţia liberală singurul etalon al guvernării? Pare dificil să răspundem la aceste întrebări. nevoile pot fi clasificate în funcţie de priorităţi. nevoile nu implică sarcini sau obligaţii. nevoile pot fi satisfăcute prin acţiuni caritabile şi bunăvoinţă. Ce înseamnă bună guvernare şi ce înseamnă proastă guvernare? Cum pot fi măsurate. Amartya. acţiunile caritabile sunt neîndreptăţite. În acest sens. New York: Random House. sunt importante nu numai reglementările ONU referitoare la drepturile omului şi la dezvoltare. întrucât este întemeiată pe principii mult mai ambigue decât cele anterioare: nevoile sunt întrunite sau satisfăcute. cea bazată pe drepturi. ce trebuie satisfăcute pentru a asigura dezvoltarea acestora.

o teorie ce porneşte de la ideea că fiinţele umane sunt motivate de nevoile nesatisfăcute. ea rămâne ambiguă din cauza complexităţii naturii umane. Pentru detalii. responsabilitatea – gradul în care oficialii publici. În alte analize 11 sunt 9 Abraham MASLOW (1908-1970) este creatorul piramidei nevoilor umane. Spre deosebire de abordarea bazată pe nevoi. decenţa – gradul în care crearea şi implementarea legilor ţine cont de demnitatea umană.. chiar dacă am opta pentru o anumită teorie a nevoilor. Putem măsura buna guvernare? Dar proasta guvernare? Specialiştii în ştiinţe economice. unii dintre aceştia au propus următoarea grilă de analiză. Astfel. îşi asumă responsabilitatea pentru acţiunile lor şi răspund cerinţelor formulate de public. deoarece. În primul rând. cit. În al doilea rând. ci mai ales a nerespectării drepturilor cetăţenilor. din cel puţin trei motive. indiferent de statutul social. corectitudinea – gradul în care regulile se aplică tuturor la fel. vezi 10 11 Specialiştii Băncii Mondiale acordă http://info. iar nevoile primare trebuie satisfăcute înaintea celor superioare. Goran HYDEN.worldbank. 45 . aleşi sau numiţi. 2002. cea centrată pe drepturi oferă mai multe avantaje. buna guvernare fiind considerată un bun public la care aceştia au dreptul. acordă o deosebită atenţie drepturilor şi proprietăţii şi recunoaşte faptul că sărăcia nu este doar o consecinţă a deprivării economice. În fine. de exemplu cea a lui Maslow 9. şi Julius COURT. publicată în anul 1943. această abordare aduce în prim-plan importanţa normelor şi a regulilor prin care societatea este guvernată şi este realizat procesul de dezvoltare a acesteia. îşi centrează atenţia pe cetăţeni. o atenţie deosebită problemei măsurării guvernării. politice şi sociale au reuşit să dea un răspuns pertinent la această întrebare. eficienţa – gradul în care regulile facilitează procesul decizional rapid şi la timp. formată din şase indicatori ai bunei guvernări 10: participarea – gradul de implicare a decidenţilor. op.org/governance.Afirmăm că această ultimă abordare nu este potrivită pentru scopul stabilit. transparenţa – gradul în care deciziile luate de oficialii publici sunt clare şi deschise votului cetăţenilor sau reprezentanţilor acestora. Această teorie a fost prezentată în lucrarea „Motivaţie şi personalitate”. Observăm că această propunere urmăreşte cuantificarea numai a aspectelor pozitive ale guvernării.

informaţia circulă liber şi este disponibilă celor care sunt vizaţi de aceste decizii. deja aplicate de către creatorii lor 12. informaţia este furnizată în forme şi prin mijloace comprehensibile etc. inclusiv terorism şi schimbări în guvernare. ca summum al cadrului legal just implementat în mod imparţial. ce rezultă din definiţiile conceptului de guvernare. Transparenţa. URL: http://www. Astfel. ce introduc şi posibilitatea existenţei unor probleme sociale care trebuie controlate şi rezolvate de către guvernanţi. ca o condiţie a bunei guvernări de a furniza tuturor decidenţilor un plan de acţiune rezonabil. instabilitate politică şi violenţă – măsoară posibilitatea declanşării unor manifestări violente. care presupune următoarele: luarea deciziilor şi implementarea lor este în concordanţă cu regulile şi normele existente. în conformitate cu promisiunile făcute şi interesele cetăţenilor. domnia legii – măsoară nivelul respectării legii. Domnia legii.unescap. dar şi posibilitatea declanşării unor acţiuni violente/criminale. însă de altă natură. Participarea trebuie să fie informată şi organizată. cât şi a bărbaţilor. adăugând şi altele. putem sintetiza opt caracteristici majore ale bunei guvernări: Participarea la guvernare atât a femeilor. civile şi umane. Promptitudine. a unei societăţi civile bine conturată.folosiţi tot şase indicatori.org. Buna guvernare necesită medierea diferitelor interese exprimate în societate pentru a realiza consensul asupra a ceea 12 A se vedea şi United Nations Economic and Social Commission for Asia and the Pacific. controlul corupţiei – măsoară exerciţiul public al puterii în scopuri private. Orientarea spre consens a tuturor formatorilor de opinie din societate. în special cele ale minorităţilor. eficienţa guvernării – măsoară competenţa administraţiei şi calitatea serviciilor publice. ceea ce înseamnă existenţa libertăţii de expresie şi de asociere. atât directă. făcând trecerea spre conceptul de proastă guvernare: vizibilitate şi responsabilitate – măsoară drepturile politice. ce implică şi protejarea drepturilor omului. 46 . calitatea procesului normativ – măsoară incidenţa politicilor de piaţă neprietenoase. O analiză mai detaliată ar putea combina elemente ale acestor două metodologii. inclusiv mita şi corupţia la nivel înalt. cât şi prin intermediul instituţiilor sau reprezentaţilor.

care. există tendinţa de a considera acest termen drept sinonim cu democraţia liberală. în special celor vulnerabile. ce înseamnă buna guvernare? În mediul internaţional. Aşadar. Această situaţie oferă avantaje majore. În ceea ce priveşte proasta guvernare. Cetăţenii şi. cât şi al folosirii resurselor naturale şi protecţiei mediului. ci şi a sectorului civil şi privat al societăţii. ai forţei de muncă sau ai caracterizării sistemului de învăţământ. Organizaţiile internaţionale au ridicat caracteristicile guvernării specifice sistemelor politice occidentale la nivelul de deziderate universal-valabile. să li se acorde şansa de a se dezvolta. precum guvernarea sau drepturile politice. liderii acestor ţări îşi cer dreptul la bună guvernare. Totuşi. Putem folosi tipuri diferite de date. în consecinţă. la o primă vedere. Responsabilitate. la rândul său. Eficienţă. Totuşi. cât şi subiective. Motivaţia îşi are originile în colapsul sistemului comunist. însă nu este atât de uşor pe cât pare. reprezintă. ceea ce presupune ca tuturor grupurilor sociale. este o condiţie esenţială a asigurării securităţii şi. guvernarea poate fi măsurată. în lume există o multitudine de ţări. Pe cât de simplu este să înregistrezi indicatori ai creşterii economice. întrucât buna guvernare constituie baza dezvoltării economice. evident.ce este spre binele societăţii şi asupra modalităţii de realizare a acestuia. ca o caracteristică a activităţii nu numai a instituţiilor guvernamentale. creând astfel condiţii favorabile extinderii influenţei occidentale pe scena internaţională. deşi pretind că sunt democraţii liberale. din punct de vedere atât al rezultatelor proceselor şi instituţiilor de guvernare. însă unde se opreşte aceasta din urmă şi unde începe prima? 47 . Echitate şi includere pentru toţi membrii societăţii. care. moment în care democraţia s-a afirmat ca singura soluţie viabilă. atât obiective. au probleme serioase de guvernare. opusul bunei guvernări. a creării cadrului favorabil dezvoltării umane. adesea. pe atât de dificil este să creezi şi să aplici indicatori unanim recunoscuţi ai fenomenului politic la scară largă. Responsabilitatea este strâns legată de transparenţă şi de domnia legii.

Alţi factori ce intervin în acest proces sunt: calitatea şi cantitatea informaţiilor despre problema respectivă de 48 . Proasta guvernare este şi ea măsurabilă. de contextul social şi istoric în care trăim. cât şi dependente de observator. marginalizarea grupurilor minoritare. Spaţiul-ţintă al politicii respective influenţează adesea preponderent formularea şi implementarea politicilor publice. dincolo de indicii şi indicatorii obiectivi. mai ales în cazul în care aceasta este privită drept generator de securitate sau. reunite sub numele de proastă guvernare. cele mai sărace ţări ale lumii constituie subiectul proastei guvernări. însă descrierea lor este pur subiectivă.Toate caracteristicile guvernării. pot fi întrunite cu greu şi nu în totalitate. lipsa libertăţii de acţiune şi de exprimare. la fel ca buna guvernare. obiectivele decidenţilor şi ale anumitor actori din acest spaţiu fiind decisive. ci şi la cele subiective. Lumea în care trăim are caracteristici atât intrinseci. dimpotrivă. este creatorul şi administratorul politicilor publice. Existenţa instabilităţii politice. în general. sunt principalele cauze ale izbucnirii unor conflicte violente. este definită în mare măsură subiectiv. Structura realităţii sociale este complexă şi invizibilă. Foarte puţine ţări se apropie de standardele stabilite de diferitele organizaţii şi agenţii internaţionale de dezvoltare şi. lumea este definită în funcţie de background-ul nostru genetic şi cultural. În consecinţă. Ea vizează măsura în care nu sunt întrunite caracteristicile de bază ale guvernării şi. enumerate mai sus. Aceste idei le putem folosi şi în analiza guvernării. însă nu se poate afirma că este şi unicul factor ce influenţează înfăptuirea acestor politici. 2. Odată ce aceste înţelesuri au fost atribuite. În societate există şi alţi factori ce influenţează acest proces. a nivelului scăzut de trai. Obiectele din jurul nostru există independent de atitudinea pe care o avem vis-à-vis de ele. prin instituţiile sale guvernamentale. dar prin antiteză cu buna guvernare. a corupţiei. de insecuritate. Stat şi politici publice Este evident că statul. Afirmăm acest lucru întrucât. de genul celor care au tulburat lumea în ultimii 10-15 ani. comportamentul este determinat de sensul asociat. oamenii răspund nu doar la aspectele obiective ale unei situaţii.

opinia publică ce poate determina aplicarea sau neaplicarea unei anumite politici publice. dar nu se limitează la acestea 14. cheltuielile. Claudiu CRĂCIUN (coord. ordonanţele. COLLINS. 14 Paul E. vom prezenta succint conceptele de politici. 2008. 2. •politicile ca expresie a scopului general sau a stării de fapt dorite: într-un document al unui partid politic sau în cel al unui guvern. într-un anumit mod. 49 . p. 295. termenul „politică” e folosit pentru a indica scopul general sau finalitatea unei activităţi guvernamentale în general sau întrun anumit domeniu. informaţia. cu opinii şi interese iniţial diferite. De asemenea. Editura Polirom. cerinţele legale şi prohibiţiile. experţii în managementul politicilor publice afirmă că politica reprezintă o acţiune deliberată a guvernului care modifică sau influenţează. dar şi principalele modele privitoare la acest proces. implementare şi executare. Bucureşti. nu în ultimul rând. societatea sau economia şi include impozitarea. ajunge la decizii şi opţiuni colective care se impun întregului grup şi simbolizează o politică a acestuia în ansamblu 13. 13 Cătălin ZAMFIR. Editura Babel.care dispun decidenţii.). Politici şi implementare/executare Politicile se referă la procesul prin care un grup uman. 430. Iaşi. Lazăr VLĂSCEANU (coord. •politicile ca decizii ale guvernului: decizii luate de guvern în anumite situaţii. 1998. Politicile publice pot avea diferite forme: •politicile ca etichete ale unor domenii de activitate: descriu domeniile activităţii şi implicării guvernamentale (politici economice. p. politici sociale etc. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective.. distribuţia puterii între cei care implementează politicile şi membrii spaţiului-ţintă şi. declaraţiile. Dicţionar de sociologie. Pentru a analiza preponderenţa acestor factori în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice.).1.). •politicile ca propuneri specifice: unele acţiuni specifice pe care organizaţiile politice ar dori să le vadă realizate.

aplică respectiva politică. Un program implică existenţa. punerea la dispoziţie a resurselor necesare. Howlett şi M. Pentru ca o politică să poată fi implementată. putem afirma că o politică (publică) este un ansamblu de decizii legate între ele. 50 . Berkeley. •politicile ca teorii sau modele: implică anumite supoziţii cu privire la ceea ce poate să facă un guvern şi care sunt consecinţele acţiunilor sale. Aaron WILDAVSKY. University of California Press. organizare şi resurse. 245-254. Executarea se referă la procesul prin care instituţiile implementează. este nevoie de respectarea a patru condiţii de bază: definirea clară a scopurilor. privind alegerea obiectivelor. •politicile ca rezultate: este evaluat gradul de reflectare în ceea ce se obţine efectiv a scopului declarat al respectivei politici. Ramesh. 1973. •politicile ca produse: ceea ce guvernul oferă. Sintetizând toate aceste perspective. spre deosebire de ceea ce a promis sau a autorizat prin intermediul legislaţiei. formularea 15 Jefferey RESSMAN. implementarea politicilor este penultima etapă în ciclul unei politici: stabilirea agendei – procesul prin care problemele ajung în atenţia publicului şi a instituţiilor guvernamentale. o teorie sau un model privind relaţia cauză-efect între fenomenele şi procesele implicate. •politicile ca programe: politică a unei organizaţii guvernamentale exprimată prin creare sau aplicarea unui anumit program. sigurarea comunicării eficiente în cadrul sistemului şi a controlului asupra organizaţiilor care sunt implicate în procesul respectiv 15. realizarea unui lanţ de comandă capabil să asambleze şi să controleze resursele. făcând trecerea de la decizie la practică. Implementation.•politicile ca autorizare oficială: o politică a guvernului ce priveşte o problemă a cărei susţinere se face în sensul existenţei unei legi votate în parlament sau o hotărâre a guvernului care îngăduie sau solicită derularea unei activităţi. a mijloacelor şi a resurselor alocate pentru atingerea lor în situaţii specifice. •politicile ca procese: exprimă întreaga mişcare de schimbare într-un anumit domeniu. Conform studiului realizat de M. într-o sferă de activitate guvernamentală definită şi relativ specifică. pp. a unui pachet de măsuri care cuprind: reglementări.

luarea deciziilor – procesul prin care instituţiile guvernamentale adoptă o anumită alternativă pentru soluţionarea unei probleme. RAMESH.politicilor – procesul prin care sunt definite. implementarea. De jos în sus . supervizarea implementării. Există două modele de implementare a politicilor: De sus în jos .acest model atrage atenţia asupra modului în care obiectivele propuse sunt îndeplinite în procesul de implementare. evaluate. 1995 51 . în aplicarea politicilor de către o agenţie sau mai multe agenţii care au această sarcină. neglijând alţi actori implicaţi în procesul de înfăptuire a politicilor publice. distribuirea resurselor. acceptate sau respinse politicile alternative de soluţionare a unor probleme aflate pe agendă. M.implementarea poate fi definită ca o etapă în procesul de înfăptuire a politicilor. Michael Hallsworth şi Jill Ruter propun un model în care politicile publice sunt supuse unor filtre ce nu numai că nu se exclud unele pe celelalte. conform figurii următoare: 16 Michael HOWLETT. Studying Public Policy: Policy Cycles and Policy Subsystems. Formularea şi implementarea/executarea politicilor este un proces cu numeroase provocări deoarece trebuie să fie flexibil. însă se concentrează doar asupra decidenţilor. În acest sens. în trei etape: elaborarea standardelor de implementare. Oxford University Press. plementarea constă în punerea în practică. rezultatele sale putând consta în reconceptualizarea problemei şi a soluţiilor propuse 16. să se adapteze realităţilor din sistemul decizional şi să poată răspunde viitoarelor provocări. şi tinde să separe strict procesul de formare de cel de implementare a unei politici. ci se susţin între ele. care este diferită de cele prin care o politică este elaborată şi aleasă şi este ulterioară acestora. evaluarea – procesul prin care rezultatele politicilor sunt monitorizate şi evaluate.

el poate fi extins tuturor ţărilor europene întrucât se bazează pe cinci categorii generale de factori ce influenţează politicile publice: structurile – actualele structuri din cadrul departamentelor trebuie să se asigure că resursele alocate procesului de formulare şi implementare/executare a politicilor sunt mai eficient aliniate priorităţilor ministeriale şi că sunt urmaţi paşii corecţi. astfel că există oportunitatea de a reorganiza resursele necesare şi de a consolida modalitatea de gestionare a lor în viitor. Politicile eficiente îmbină cu succes politicul şi tehnocraţii într-o bună relaţie de colaborare. politicul – crearea politicilor în cadrul unui guvern este un proces politic. însă este necesară 52 . în timp ce departamentele sunt reduse. Este nevoie de noi forme de control. aptitudinile – este evident că întregul proces de formulare şi implementare/executare a politicilor depinde de aptitudinile şi expertiza celor implicaţi. controlul – actualul sistem de formulare şi implementare/executare a politicilor nu sprijină şi nu promovează îndeajuns bunele practici. Structurile sunt implicate în flux din ce în ce mai mult. Crearea de politici este privită din ce în ce mai mult ca o aptitudine profesională.Structurile Cultura Fundamentele politicii Realizarea politicii Controlul Aptitudinile Politicul Deşi modelul este propus pentru Marea Britanie. endogen şi exogen. care să refacă echilibrul şi să întărească procesul fără să submineze relaţia dintre ministere şi societatea civilă.

sunt formulate în termeni de afaceri şi sunt parte a unui discurs elitist elaborat de către manageri. pp. implică interogaţii complexe legate de sistemele de valori. la noi abordări inovatoare şi adaptative în care decidenţii trebuie să-şi reconsidere rolul. aceste aspecte nu au inclus şi problema valorilor publice. John STEWART. strategiilor şi operaţiilor necesare fiecăruia dintre aceste niveluri. pp. ceea ce distruge într-o oarecare măsură ideea că acest tip de organizaţii trebuie să fie o problemă publică. apare problema separării etapei de formulare a politicilor de cea a executării (implementării) ca una dintre modalităţile actuale prin care poate fi eficientizată activitatea instituţiilor guvernamentale. ce. Problema reală se referă la faptul că adoptarea acestui set de către guvernele influenţate de neo-liberalism a permis creşterea în amploare a serviciilor administrative. 1996. 53 . inclusiv cel local. la oricare dintre nivelurile enunţate. devenind creatori de condiţii pentru alţi actori care trebuie să implementeze/execute politicile 17. 3. Fiecare nivel de guvernare. trebuie să fie capabil să ia decizii asupra politicilor. cultura – este nevoie de modificarea viziunii clasice asupra procesului menţionat: de la consilieri din societatea civilă – miniştrii care decid – guvern care legiferează – alţi actori care implementează. 20-35. unele studii referitoare la acest principiu au criticat modelul clasic al formulării politicilor ca fiind prea simplist 17 18 Idem. Principiul separării politicilor de executare În contextul prezentat anterior. Volume 16. În lucrarea A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”.2. Managementul. Ar trebui văzută mai degrabă ca o abordare” 18. 2. de cele mai multe ori.permanenta sa adaptare la schimbările diverse din mediu. Issue no. În acelaşi timp. Până la începutul secolului al XXI-lea. John Stewart afirma că „separarea formulării politicilor de executare nu este elixirul prin care vor fi rezolvate multe dintre problemele managementului public. Această aşa-numită „dogmă” a fost contestată puternic de către susţinătorii democratizării. 33-40.

142-154. în „Policy Studies Review”. 1987. . pp. 103-115. în „Policy Studies Review”. se poate afirma că separarea politicilor de executare. Volume 7. 91-102. Issue 1. The Textbook Policy Process and Implementation Research. perspectiva clasică ne conduce la realizarea unor studii „negativiste” care consideră că fiecare deviere de la politica sau scopul central este un eşec de implementare. în „Policy Studies Review”. astfel încât pot acoperi toate problemele pentru o anumită perioadă de timp.T.politicile pot fi enunţate înaintea acţiunii (problemele nu sunt ridicate de procesul de implementare.şi linear pentru a putea surprinde o realitate atât de dinamică.politicile pot fi enunţate în detaliu. la rândul său. NAKAMURA. . Cadrul de analiză şi procesul în care acţionează factorii de decizie politică sunt ilustrate prin figurile următoare. 20 21 Dvora YANOW. R.J. pp. că modelul clasic al formulării politicilor se aseamănă cu un proces secvenţial şi raţional. D. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction.Toward a Policy Culture Approach to Implementation. iar execuţia – modalitatea de a realiza politica. Issue 1. fiind în acelaşi timp inadecvat 21. pp. ca instrument pentru îmbunătăţirea eficienţei operaţionale. Teoria clasică defineşte politicile drept formularea unei decizii asupra cursului unei acţiuni. Volume 7. iar creatorii de politici nu solicită sfatul celor care implementează politicile). este posibilă doar atunci când: . 1987. D. Astfel. În concluzie. Palumbo afirma în anii ’80 că studiile referitoare la acest principiu sunt dominate de teoriile organizaţionale clasice. Volume 7. 19 Dennis PALUMBO.politicile pot fi enunţate în termeni care permit monitorizarea executării. Yanow extinde critica şi afirmă că asemenea studii ar fi mult mai acurate dacă ar reflecta şi influenţa valorilor sociale asupra comportamentului celor care implementează politicile 20. 54 . care sunt centrate pe execuţia administrativă a unui politici: cei care o implementează nu au nici o influenţă sau autonomie decizională asupra acestei etape 19. Nakamura consideră. Robert T. complexă şi multinivelară. Issue 1. 1987.

Problemă Me nţi ne re Execuţie Executare la re ţă ce tin du ş Acuno ie ciz De Ciclul unei politici Opţiuni ns Co com and ăr i Ciclul de existenţă a unei politici 22 22 x x x. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office.uk/docs/betterpolicymaking. Better Policy-Making.pdf. 2001.policyhub. UK.gov. Re 55 În co ţele nt ge ex r e tu a lu i v Eva ar lua M r itto o on iiza r re e Rezultate r ri ltă ul Înaintare Înaintare . URL: http://www.

) şi echipa de conducere din prima linie? Este nevoie de o abordare încrucişată? Miniştrii sunt angajaţi? Sunt luate în considerare drepturile omului? Cum ar trebui implicate şi alte structuri din administraţia centrală? Care sunt câştigurile imediate? Care este strategia pentru politica prezentată? Există alternative pentru legislaţie şi reglementări? Cine sunt împuterniciţiicheie şi cum ar trebui implicaţi? Există vreun rol pentru societatea civilă? Care sunt riscurile pentru politică şi cum pot fi gestionate? Care sunt nevoile şi punctele de vedere ale celor influenţaţi de politică? Ce au realizat în domeniu alte ţări? Procesul de realizare a unei politici specifice 23 23 Ibidem 56 . după accedere? Cum poate fi asigurată autosusţinerea politicii? Care sunt aspectele relevante şi utile? Care sunt cele mai eficiente elemente pentru a avea rezultatele dorite? Care sunt elementele externe disponibile? A fost luată în considerare libertatea de informare? Contextul politic Cum pot angajaţi şi implicaţi împuterniciţii? Contextul organizaţional Când trebuie implicaţii specialiştii din diverse sectoare? Care sunt priorităţile conflictuale ce trebuie rezolvate? De ce tip de sisteme de evaluare este nevoie? Testarea succesului şi asigurarea lui Înţelegerea problemei Care este impactul asupra altor politici (existente sau în curs de formulare)? Au fost iniţiate evaluările impactului implementării? Procesul politic Ce tip de instruire şi sprijin din prima linie este necesar pentru echipa de conducere? Care sunt costurile/beneficiile diferitelor opţiuni? Implementarea Dezvoltarea de soluţiilor soluţii Ce fonduri sunt disponibile şi cum pot fi securizate? Politica are implicaţii şi asupra altor structuri din administraţia centrală? Cine are nevoie să i se spune ce. trusturi.Care sunt rezultatele dorite ale politicii? Contextul publicului larg Politica se încadrează în Programul de guvernare şi în priorităţile Executivului? Care este rolul Uniunii Europene. consilii districtuale etc. când şi cum? E-Guvernul poate să contribuie la implementare politicii? Cine mai trebuie implicat din interiorul administraţiei centrale/locale? În ce fel ar putea fi implicate organismele de implementare (comitete.

astfel că doar guvernul îi poate pedepsi pe cei care nu respectă politicile sale.3. teoria alegerii publice. Din nefericire. ce au rolul de a identifica principalele aspecte ale politicilor publice şi de a furniza explicaţii pentru înţelegerea mai facilă a acestor probleme: instituţionalism. ci trebuie să înţeleagă şi contextul în care ei trebuie să acţioneze. Este necesară o trecere în revistă a principalelor modele de studiu al politicilor. înţelegerea viziunii celor care elaborează politicile). Instituţionalism Statul şi instituţiile sale sunt principalele elemente de analiză în ştiinţa politică. modelul procesual. cunoaşterea legislaţiei şi practicii relevante. procesele şi cultura organizaţională pot influenţa crearea şi executarea politicilor. 2. Din această perspectivă. raţionalism. guvernul deţine monopolul asupra coerciţiei în societate. Modele teoretice Cadrul general expus nu este suficient pentru a înţelege problematica politicilor publice. iar politicile publice se află în strânsă corelaţie cu instituţiile guvernamentale ca elemente determinate şi implementate de acestea. Aceasta înseamnă atât înţelegerea modalităţii în care structurile. acestea fiind privite drept obligaţii legale ce necesită loialitatea cetăţenilor.Pentru executarea politicilor. incrementalism. abordarea instituţională nu oferă explicaţii clare asupra legăturii dintre structura instituţiilor guvernamentale şi conţinutul politicilor publice. Deşi aranjamentele constituţionale 57 . fiind singurul tip de politici ce vizează toţi indivizii unei societăţi. instituţionalismul consideră că o politică nu poate deveni politică publică până când nu este adoptată şi implementată de o instituţie guvernamentală din trei motive principale: guvernul legitimează politicile. cât şi înţelegerea priorităţilor stabilite de către ministrul respectiv şi a modalităţii în care politicile vor acţiona practic. teoria grupurilor şi teoria elitelor. cei implicaţi în această fază nu numai că trebuie să aibă aptitudini şi cunoştinţe specifice (capacitatea de a înţelege. dar şi de a crea sisteme de implementare. politicile guvernamentale implică universalitatea.

legitimarea politicii: alegerea şi aprobarea politicilor prin acţiuni politice ale guvernanţilor. în sensul că trebuie alese doar politicile ce determină un câştig pentru societate mai mare decât costurile. 2011. Iaşi. New Delhi. toate variantele de politici disponibile şi consecinţele pe care acestea le implică. 8. adoptarea unei politici raţionale necesită patru elemente 24 Andreea-Mihaela CHIRIŢOIU. grupând diversele activităţi în funcţie de relaţia lor cu politicile publice 25. Rezultatul constă într-un proces de realizare a politicilor publice structurat în cinci etape: identificarea problemei: identificarea problemelor politicilor prin apel la acţiune guvernamentală. Elaborarea politicilor publice I. Raţionalism Raţionalismul afirmă că politicile trebuie să realizeze un câştig social maxim. implementarea politicii: implementarea politicilor cu ajutorul birocraţiei.. implementare şi schimbare a acestora asupra conţinutului lor. p.. 2011. PHI Learning Private Limited. comitete guvernamentale şi think-tank-uri. evaluarea politicii: evaluarea politicilor de către agenţiile guvernamentale. Astfel. legătura lor cu politicile publice este trecută cu vederea 24.a. 58 . Modelul procesual Acest model se axează nu pe stat.3. afirmând primatul procesului de dezvoltare. Aşadar. fără implicarea consultanţilor externi.3. trebuie să calculeze raportul între beneficii şi costuri pentru fiecare alternativă şi să o selecteze pe cea mai eficientă. Second Edition. pentru a alege o politică raţională. formularea politicii: dezvoltarea unor propuneri de politici de către grupurile de interes. a presei şi a opiniei publice.şi legale sunt analizate în profunzime. cheltuielilor publice şi activităţilor agenţiilor executive. 25 SAPRU. decidenţii trebuie să cunoască preferinţele societăţii. 70. Adepţii acestui model susţin limitarea analizei politicilor publice la procesele enumerate şi evitarea studiului substanţei politicilor. f. Universitatea Alexandru Ioan Cuza.K. R. ci pe procesele şi comportamentele politice. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis. p. 2.

Vol. culeg şi folosesc informaţii şi iau decizii 26. Market Failure and Political Failure..dk/Downloads/Simonintroduction. No. 1988. Pe scurt. p. 2. 27 BUCHANAN. această teorie consideră că politicienii.. Totuşi. R. cât şi pe piaţă. Criticile aduse sunt centrate pe ideea că acest model nu poate exista în realitate. În acest context. 73. în “Computer Science”. ar fi imposibilă deoarece problemele sociale sunt foarte complexe. 11 apud SAPRU. 1.How organizations can be understood in terms of decision processes. în „Cato Journal”. 59 . pp. 1-2. descriu şi compară diferite alternative. Jesper. indivizii cu interese egoiste pot beneficia mutual de pe urma procesului decizional colectiv.pdf. însă înregistrează lipsuri în conceptualizarea 26 SIMONSEN. politicile publice sunt guvernate de două norme: politicile ca schimb şi economia constituţională ca bază a procesului de formulare şi implementare a politicilor publice 27. Roskilde University. Simon: Administrative Behavior .4. inteligenţa de a calcula corect raportul dintre beneficii şi costuri. Teoria alegerii publice Derivată din realism. sunt ghidaţi în realizarea politicilor publice de interese private. p. Astfel.K. capacitatea de a prognoza cu acurateţe consecinţele ce decurg din potenţiala aplicare a fiecărei alternative. Acest model are un mare impact asupra teoriei şi practicii politicilor publice. 2011. URL: http://jespersimonsen. op. ca întreprinzători privaţi. raţionalitatea trebuie văzută ca o variabilă. James M. interdependente şi nu întotdeauna au o secvenţă clară de desfăşurare. Spring 1994.. teoria alegerii publice afirmă că toţi actorii politici doresc maximizarea beneficiilor personale atât în politică. iar modelul raţional este linear.3. 8. de exemplu. un sistem de luare a deciziilor care să faciliteze adoptarea modelului raţional. astfel că modelul poate fi folosit în studiul modalităţii în care indivizii şi organizaţiile dezvoltă scopuri şi valori. incomplet definite. cit.principale: informaţii despre alternativele existente. ceea ce conduce la selectarea acelor politici care reduc discrepanţele dintre aşteptările cetăţenilor şi politicile furnizate de către guvern. Herbert A. Aplicarea lui în sistemul public.

60-64.. În cazul în care decidenţii se confruntă cu situaţii de tipul totul sau nimic şi da sau nu. Idem. Din păcate. R. continuări ale unor activităţi guvernamentale trecute.K. politica apare ca luptă între grupuri pentru a influenţa politicile publice. iar noii guvernanţii acceptă tacit să le continue din cauza faptului că anticiparea consecinţelor implementării unor noi programe şi politici este dificilă. 76-78.3. dar şi prin legiferare.5. 60 . 2.6. astfel că principala sarcină a sistemului politic este de a gestiona conflictul de grup prin stabilirea regulilor jocului. apar conflicte deoarece aceste situaţii necesită o reacţie rapidă ce nu întotdeauna poate fi întemeiată pe continuarea liniei trasate de politicile anterioare. promovarea compromisului şi a echilibrului de interese. deoarece îl explică doar prin intermediul individului care maximizează interesului propriu 28. Această teorie afirmă că menţinerea echilibrului în întregul sistem al intereselor de grup este realizată de câteva forţe: un grup numeros latent în societate care susţine sistemul constituţional al ţării. Incrementalism Acest model promovează ideea că politicile publice sunt. pp. Incrementalismul pune accent pe programele şi politicile existente. op. de fapt. cit.procesului decizional. Teoria grupurilor argumentează că factorii de decizie politică răspund presiunilor de grup (negociere şi compromis) în cadrul cererilor concurente ale grupurilor cu influenţă. 2.. Politicienii şi partidele politice încearcă formarea unei coaliţii majoritare prin selectarea grupurilor care au diverse interese. 28 29 SAPRU. Teoria grupurilor Din această perspectivă. cu adaosurile necesare. acest model nu permite rezolvarea problemelor imediate şi nici dezvoltarea unei strategii cuprinzătoare 29. în sensul că doar dezvoltarea şi implementarea politicilor publice pot restabili echilibrul în şi între grupurile aflate în conflict. pp.3. 2011.

84-87.3. Acest model este criticat deoarece nu reflectă nevoile maselor. pp. societatea este divizată în elitele care guvernează şi care au putere de decizie asupra politicilor publice şi masele care sunt guvernate şi nu au nicio putere de decizie. în care puterea unui grup este ilustrată prin puterea grupurilor concurente 30. Critica acestui model se bazează pe câteva elemente: inadvertenţele metodei studiului de caz în testarea ipotezelor. lacunele conceptuale ale modelului. 2. astfel încât elitele pot 30 31 Idem. în special în ceea ce priveşte coeziunea de grup 31. Mai mult. corelaţia suspicios de perfectă între viabilitatea procesului şi calitatea excelentă a rezultatului. astfel că procesul de formulare şi implementare a politicilor devine un proces favorabil acestor elite.suprapunerea apartenenţei de grup ce ajută la menţinerea echilibrului prin prevenirea situaţiei în care un grup poate eluda sistemul constituţional şi valorile predominante. competiţia de grup. Astfel. Conform acestui model. teoria elitelor afirmă că masele sunt apatice şi slab informate asupra politicilor publice. stabilitatea sistemului depinde de consensul elitelor asupra valorilor fundamentale ale sistemului şi vor fi luate în considerare doar politicile care sunt circumscrise acestui consens.7. cursul politicilor este dinspre elite către mase. riscul minimalizării diferenţelor din cadrul unui grup şi al exagerării diferenţelor dintre grupuri. cererile maselor nefiind luate în considerare în acest proces. 61 . Teoria elitelor Teoria elitelor porneşte de la premisa conform căreia puterea este concentrată la nivelul câtorva elite. iar politica publică reflectă preferinţele şi valorile elitei aflate la guvernare. Cu alte cuvinte. ci promovează un incrementalism născut din faptul că elitele doresc conservarea sistemului social şi a propriilor interese. Ibidem.

factorii de decizie politică şi publicul –. Din aceste motive principale este nevoie de unităţi de analiză care să simplifice înţelegerea acestei vaste diversităţi de actori. Modelele prezentate au fost formulate din nevoia de a simplifica înţelegerea unui proces ce implică un set de elemente deosebit de complex. cercetători. social şi economic existent în acel moment şi care au limite specifice. interese. programe şi niveluri. Mai mult. experţi. pp. de modalităţi diferite de percepere şi reprezentare a realităţii şi de anumite preferinţe politice. politice şi sociale nu pot fi înţelese. sunt caracterizaţi de interese şi valori diverse. valori. create în funcţie de contextul politic.manipula opinia publică în mai mare măsură decât pot manipula şi influenţa masele valorile şi opiniile elitelor. ci numărul lor este de ordinul sutelor din grupuri de interese. complexitatea şi dinamismul condiţiilor economice. procesul la care facem referire nu priveşte perioade scurte de timp. De asemenea. alegerile şi partidele politice joacă un rol simbolic. Fiecare dintre modelele de mai sus. reuşesc să ofere mijloacele necesare pentru înţelegerea acestui proces complex de formulare şi implementare a politicilor publice. jurnalişti etc. ci cicluri ale politicilor de la 10 la 40 de ani. 32 Idem. actorii implicaţi în procesul de formulare şi implementare a politicilor publice nu sunt doar doi – de exemplu. iar acumularea de cunoştinţe ştiinţifice nu este posibilă. Din această perspectivă. În realitate. individuali sau nu. problemele legate de politici publice fiind arareori decise de către mase prin vot popular sau prin prezentarea opţiunilor politice de către partide 32. agenţii guvernamentale. Fiecare dintre aceşti actori. Fără o analiză pe termen lung a politicilor publice. oricare dintre domeniile la care fac referire politicile publice include o multitudine de programe diferite ce implică şi niveluri multiple de acţiune guvernamentală. 80-83. 62 .

Unele dintre problemele specifice ţărilor slab dezvoltate şi celor în curs de dezvoltare – precum sărăcia. politice şi economice. acesta este un scenariu extrem. teoriile existente furnizează cadrul de bază pentru formularea. Este vorba despre un proces interactiv complex influenţat de mediul socio-politic şi economic divers şi de alte forţe ce modelează contextul politic. care alocă suficiente resurse acestui sector. dată fiind diversitatea condiţiilor sociale. căutând un răspuns facil. În acest context. malnutriţia. pentru care. Problema este cu atât mai complicată cu cât în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare se încearcă aplicarea teoriilor şi modelelor referitoare la politici publice propuse de ţările dezvoltate. Deşi anumite politici s-au dovedit a fi eficiente în cazul ţărilor dezvoltate. însă acesta nu este suficient pentru o analiză cuprinzătoare. 63 . în special de natură militară. coroborată cu lipsa fondurilor pentru dezvoltarea sectorului politicilor. însă realitatea din unele zone ale lumii (Orientul Mijlociu) este similară în mare parte cu situaţia ipotetică expusă. însă fără o finanţare dedicată. Astfel. în special în cazul clasificării în funcţie de nivelul de dezvoltare. pericole şi ameninţări interne şi externe. Bineînţeles. Este nevoie ca studiile referitoare la politicile publice să capete amploare şi în ţările slab dezvoltate şi în curs de dezvoltare. induce o situaţie paradoxală: dezvoltarea teoriei şi analizei în domeniul politicilor publice lipseşte sau este irelevantă exact în ţările a căror creştere depinde de acest aspect. – determină o atitudine negativă a populaţiei faţă de eficienţa politicilor publice ce. analfabetismul etc. activează spirala insecurităţii. se poate vorbi despre proasta guvernare ca piedică în dezvoltarea ţării respective. politicile publice diferă de la o ţară la alta. Într-adevăr. Statul devine astfel un stat vulnerabil la riscuri. este posibilă crearea unui cerc vicios în care populaţia este cea care va suporta efectele unor politici publice inadecvate. nu pot fi aplicate în cazul ţărilor în curs de dezvoltare deoarece acestea se confruntă cu un mediu intern instabil caracterizat de numeroase vulnerabilităţi şi provocări. analiza şi implementarea politicilor publice oriunde în lume.Concluzii Elaborarea şi implementarea politicilor publice reprezintă mai mult decât o caracteristică a guvernării. şomajul.

HYDEN. DUNLEAVY. de luarea în considerare a impactului asupra tuturor celor afectaţi direct sau indirect de către politici. Julius COURT. precum şi la necesitatea de a îngloba idei noi şi creative. Universitatea Alexandru Ioan Cuza. Andreea Mihaela. 1997.. Editura Trei.a. Goran. UK. Editura Amarcord. cât şi către exterior (mediul internaţional) a politicilor publice. dar şi stabilirea lecţiilor învăţate ce pot fi aplicate cu succes în viitoarele politici. îmbunătăţirea continuă necesită permanenta revizuire şi evaluare. Claudiu CRĂCIUN (coord. Bucureşti. Better Policy-Making. Virgil. J. Adrian. 2008. BIBLIOGRAFIE: x x x. Managementul politicilor publice: transformări şi perspective. COLLINS. MĂGUREANU. f. Editura Trei. Governance and Development. de aderarea la o viziune holistică ce merge dincolo de frontierele instituţionale către obiectivele strategice ale guvernării şi de stabilirea unei baze etice.).. HOGWOOD. 2001. Chişinău. Bucureşti. se poate vorbi despre o afirmaţie general-valabilă în acest proces . 2000. United Nations University. Elaborarea politicilor publice I. eficienţă şi îmbunătăţire continuă. Centre for Management and Policy Studies in the Cabinet Office. Iaşi. Viziunea se referă la orientarea atât către viitor.Totuşi. Editura Epigraf. Patrick.. MIROIU. L.W. Paul E. morale şi legale pentru politicile în cauză. BAUDOUIN. Politica democraţiei liberale. Studii de sociologie politic㸠Editura Albatros. Editura Polirom. Bucureşti. B.pentru ca o ţară să se dezvolte este nevoie de politici publice ce reunesc trei caracteristici: viziune. 2000. Introducere în sociologia politică. 2002. în „World Governance Discussion Paper 1”. 64 . Teoriile statului. 1992 CHIRIŢOIU. Timişoara. În acelaşi timp. Eficienţa este condiţionată de utilizarea datelor existente în formularea noilor politici. Restructurarea sectorului public în România. 2002. GUNN.A. Iaşi. Introducere în politicile publice. Brendan O'LEARY.

1987. Resurse umane şi dezvoltare organizaţională. Robert T. Toward a Policy Culture Approach to Implementation. Daniela ROVENŢA-FRUMUŞANI. 24. SEN. PRESSMAN. Jefferey L. The Textbook Policy Process and Implementation Research. 1987. July-September 2002. Implementation. No. Volume 7. Editura Cavallioti. Volume 7. 91-102. 142-154. STEWART. în “Computer Science”. Issue no. Public Policy Making: Theories and Their Implications in Developing Countries. R. Bucureşti. 1999... Issue 1. Spring 1994. 1998. Random House. NAKAMURA. pp. 103-115. 65 . New York. pp. Dicţionar de sociologie. 33-40. Development as Freedom. OSMAN. TELLIER. 1999. Bucureşti. Roskilde University. 2002. în „Policy Studies Review”. 1973. 1996. SAPRU. în „Asian Affairs”.. 2011. Bucureşti. Aaron WILDAVSKY. Implementation: What We Have Learned and Still Need to Know – Introduction. Simon: Administrative Behavior How organizations can be understood in terms of decision processes. Cătălin. 3. Adrian. ZAMFIR. Yvan. Volume 16. Politici publice. M. 1987. Lazăr VLĂSCEANU. ZULEAN. New Delhi. Jesper. RĂDOI. A Dogma of Our Times – the Separation of Policy Making and Implementation în „Public Money and Management”. Amartya. Herbert A. Editura Babel. în „Policy Studies Review”. Dennis J. pp. în „Policy Studies Review”. Ferdous Arfina. Volume 7. Center for Development Research. Second Edition. University of California Press. Public Policy: Art and Craft of Policy Analysis.K. SIMONSEN. YANOW.MIROIU. pp. John. PALUMBO. PHI Learning Private Limited. 3. Issue 1. Editura Politeia – SNSPA. Vol. Dvora.. M. Issue 1. Berkeley. 2011.

lipsa unui mecanism de finanţare de urgenţă 33. creştere economică mai solidă şi mai multe locuri de muncă pentru cetăţenii comunitari. a determinat Uniunea să propună o serie de reforme legislative. piaţa unică. aplicare nesatisfăcătoare a normelor. ceea ce va permite atingerea obiectivelor finale de integrare mai aprofundată în UE. Portugalia. proces decizional prea lent. 7. Acest context. uniunea monetară. 1. implicit.POLITICI PUBLICE POST-CRIZĂ ÎN UNIUNEA EUROPEANĂ Dr. reprezintă în continuare ţinte ale Bruxellesului menite să aducă UE în prim-planul forţelor economice ale lumii. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. 2012. p. Cristian Băhnăreanu Criza economico-financiară globală şi mai apoi agravarea problemelor legate de nivelul datoriilor publice din zona euro – Grecia. uniunea fiscală. supraveghere insuficientă a competitivităţii şi a dezechilibrelor macroeconomice. pentru a contribui la binele comun al zonei euro. Modalităţile de realizare a acestor obiective nu întrunesc întotdeauna consensul statelor membre şi al populaţiei. 66 . Aceste deficienţe constatate pe parcursul ultimilor ani se referă în principal la: atenţie exagerată acordată deficitelor. dezvoltat pe premisa că statele membre dispun de suficiente instrumente şi stimulente pentru a menţine stabilitatea pe plan intern şi. Irlanda sau Spania – a accelerat procesul de integrare în Uniunea Europeană. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. Italia. uniunea bancară. Începând cu prima parte a anului 2011. Guvernanţa economică a UE – Reguli economice mai solide pentru gestionarea monedei euro şi a Uniunii economice şi monetare. s-au pus bazele unui sistem de guvernanţă 33 Comisia Europeană. dat de acumularea dezechilibrelor macroeconomice şi fiscale. Noul cadru de guvernanţă economică la nivel comunitar Amploarea şi profunzimea crizei economico-financiare a pus în evidenţă principalele slăbiciuni ale cadrului de guvernanţă economică în Uniunea Europeană. bazate pe o uniune politică aprofundată. În ciuda dificultăţilor economice şi sociale. dar probabil pe termen mediu şi lung vor duce la un control mai strict şi vor da un impuls economiei comunitare.

23 de state membre ale UE. ocuparea forţei de muncă.1. 34 Consiliul Uniunii Europene.eu/europe2020/pdf/euro_plus_pact_presentation_december_2011_ro. 3. Danemarca. Concluziile Consiliului European din 24-25 martie 2011. Preşedintele Comisiei Europene.consilium. educaţie. Pactul Euro Plus În martie 2011. Letonia. mediu de afaceri. http://ec. Pactul este integrat în semestrul european şi se bazează pe cadrul existent al priorităţilor economice convenite la nivel comunitar în cadrul Strategiei Europa 2020. care periodic realizează evaluări şi formulează recomandări. www. participarea celei de a doua persoane la venitul familiei.M. consolidarea stabilităţii financiare – legislaţie naţională pentru soluţionarea situaţiilor de criză bancară şi alte măsuri de stabilizare financiară 35. norme fiscale naţionale. promovarea ocupării forţei de muncă – flexibilitate pe piaţa muncii. inclusiv Bulgaria. p. stimulente pentru lucrătorii în vârstă. Aplicarea acestor angajamente va fi strict monitorizată de către Comisia Europeană. Lituania.pdf. Bruxelles. inclusiv pentru zona euro. Situaţia privind Pactul Euro Plus. concurenţă în domeniul serviciilor. cercetare şi dezvoltare-inovare. Orientărilor integrate. Pactului de stabilitate şi creştere şi noului cadru de supraveghere macroeconomică.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/120300. Polonia şi România. cu obiective concrete convenite şi revizuite anual de către şefii de state şi de guverne. prezentarea domnului J. 35 Comisia Europeană.pdf 67 . sustenabilitatea finanţelor publice – alinierea pensiilor la tendinţele demografice. Angajamentele statelor membre vizează: promovarea competitivităţii – mecanisme de stabilire a salariilor. învăţare pe tot parcursul vieţii. Barroso. pp. au semnat Pactul Euro Plus 34 menit să stimuleze continuarea reformelor structurale care să ducă la consolidare fiscală şi creştere economică. reducerea impozitării muncii. 20 aprilie 2011. evoluţii ale salariilor din sectorul public. la Consiliul European din 9 decembrie 2011. 1.economico-financiară mai coerent în Europa. 13-20.europa. muncă fără forme legale.europa. Pactul obligă semnatarii la o coordonare economică mai accentuată în domeniul programelor de stabilitate şi de convergenţă şi în alte programe naţionale de reformă.

41-47. 1174/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind măsurile de executare pentru corectarea dezechilibrelor macroeconomice excesive din zona euro. 1467/97 privind accelerarea şi clarificarea aplicării procedurii deficitului excesiv. printr-un Pact de stabilitate şi creştere consolidat şi printr-o coordonare bugetară mai accentuată – se va realiza printr-o mai bună supraveghere a bugetelor naţionale. http://eurlex. 68 . 1. cuprinde cinci regulamente 36 şi o directivă 37 ce are ca scop coordonarea ex-ante a politicilor economice ale statelor membre în spiritul strategiei Europa 2020. cât şi noua procedură privitoare la dezechilibre sunt susţinute de posibilitatea de impunere a unor sancţiuni financiare progresive statelor din 36 Regulamentul (UE) nr. 1466/97 al Consiliului privind consolidarea supravegherii poziţiilor bugetare şi supravegherea şi coordonarea politicilor economice. cât şi a spaţiului comunitar în ansamblu. 23 noiembrie 2011. pentru a se identifica şi corecta dezechilibrele mult mai devreme. pp. Regulamentul (UE) nr. El vizează nu numai domeniul supravegherii fiscale. http://eurlex.europa. Anul 54.2. 37 Directiva 2011/85/UE a Consiliului din 8 noiembrie 2011 privind cerinţele referitoare la cadrele bugetare ale statelor membre. pp.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. ci şi o nouă procedură privind deficitul excesiv. prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice – se creează un nou mecanism de supraveghere. Anul 54. şi urmăreşte îndeplinirea a trei obiective principale: acţiuni preventive şi corective mai puternice. Noul sistem oferă o mai mare transparenţă. 1175/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1173/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind aplicarea eficientă a supravegherii bugetare în zona euro. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. Regulamentul (UE) nr. acordându-se mai multă atenţie reducerii datoriei.europa. inclusiv prin utilizarea unui tablou de bord pe bază de indicatori. intrat în vigoare la 13 decembrie 2011.eu/LexUriServ/LexUriServ. 23 noiembrie 2011.do?uri=OJ:L:2011:306:FULL:RO:PDF. 1177/2011 al Consiliului din 8 noiembrie 2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr.Pactul Euro Plus a însemnat un prim pas făcut de statele membre ale Uniunii Europene în direcţia consolidării guvernanţei economice şi asigurării unei stabilităţi durabile atât a zonei euro. Regulamentul (UE) nr. Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 306. 1176/2011 al Parlamentului European şi al Consiliului din 16 noiembrie 2011 privind prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice. precum şi prin introducerea unor cerinţe minime pentru cadrele bugetare naţionale. 1-40. Regulamentul (UE) nr. Pachetul de guvernanţă economică (Six Pack) Pachetul de legislaţie secundară al Uniunii Europene. consolidarea aplicării legislaţiei – atât Pactul de stabilitate şi creştere. alături de norme mai stricte şi o mai bună aplicare a legislaţiei.eu/LexUriServ/LexUriServ.

Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. 40 Comisia Europeană. 23 noiembrie 2011. primul Regulament 39 propus ar urma să impună statelor din zona euro prezentarea proiectele de buget în acelaşi timp. Bruxelles. Raport general privind activitatea Uniunii Europene . a Mecanismului european de stabilitate sau a unei alte instituţii financiare internaţionale) sau expuse unui risc grav de instabilitate financiară este solidă. şi să acorde Comisiei dreptul de a le evalua şi. documentul prevede monitorizarea mai atentă şi cerinţe în materie de raportare pentru statele din zona euro supuse procedurii de deficit excesiv.2011. cu excepţia cazului în care votează împotrivă o majoritate calificată a statelor membre 38. În plus. urmează proceduri clare şi este încorporată în legislaţia comunitară. Astfel. 2012. p. De asemenea. inclusiv cu solicitarea de revizuire dacă acesta încalcă în mod flagrant prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. aceasta este considerată adoptată. aflate încă în discuţie. mai precis dacă Comisia prezintă o recomandare sau o propunere Consiliului. dacă este necesar.eu/LexUriServ/LexUriServ.do?uri=COM:2011:0819:FIN:RO:PDF. 23 noiembrie 2011. mergând de la un depozit cu dobândă la amenzi. COM(2011) 819 final. 39 Comisia Europeană. a Mecanismului european de stabilizare financiară. http://eur-lex.do?uri=COM:2011:0821:FIN:RO:PDF. aplicarea legislaţiei este consolidată prin utilizarea pe scară mai largă a votului cu majoritate calificată inversată. COM(2011) 821 final.europa. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind dispoziţiile comune pentru monitorizarea şi evaluarea proiectelor de planuri bugetare şi pentru asigurarea corectării deficitelor excesive ale statelor membre din zona euro. 13.zona euro.eu/LexUriServ/LexUriServ. Al doilea Regulament 40 ar urma să asigure că supravegherea statelor membre supuse unui program de asistenţă financiară (din partea altui/altor state. de a emite un aviz cu privire la acestea. Comisia Europeană a propus la 23 noiembrie 2011 alte două noi regulamente (Two Pack). în fiecare an. a Fondului european de stabilitate financiară. În plus. http://eur-lex.europa. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului privind consolidarea supravegherii economice şi bugetare a statelor membre afectate sau ameninţate de dificultăţi grave în ceea ce priveşte stabilitatea lor financiară în zona euro. 38 Comisia Europeană. Bruxelles. menite să completeze elementele convenite deja în cadrul pachetului de măsuri legislative „Six Pack” şi să consolideze supravegherea zonei euro. 69 .

5% din PIB. coordonarea şi guvernanţa council. În acest scop.3. Principala cerinţă a aşa-numitului „Compact fiscal” este ca bugetul naţional să fie echilibrat sau în excedent. Tratatul fiscal O uniune fiscală mai accentuată cel puţin în zona euro. vizează consolidarea disciplinei fiscale şi introduce măsuri mai stricte de supraveghere în zona euro. Abaterea de la această regulă va declanşa un mecanism automat de corecţie. alături de consolidarea Uniunii economice şi monetare. semnat la 2 martie 2012 de toate statele membre cu excepţia Republicii Cehe şi Marii Britanii. ca pilon central al stabilităţii şi disciplinei fiscale în cadrul Uniunii economice şi monetare. în scopul de a preveni apariţia unei noi crize similare.eu/media/639164/18_-_tscg.12. aşa cum sunt ele definite în Pactul de stabilitate şi creştere. pare a fi soluţia pentru depăşirea crizei datoriilor suverane şi finalizarea integrării economice la nivel comunitar. Tratatul fiscal european 41.pdf.ro. 1.europa. Aplicarea normelor fiscale este acum mult mai strictă şi susţinută de un set de sancţiuni credibil. în cadrul Uniunii economice şi monetare.1% 41 Tratatul privind stabilitatea. ceea ce va garanta că toate statele membre respectă reglementările stabilite de comun acord. la preţurile pieţei (1% din PIB pentru statele membre al căror raport dintre datoria publică şi PIB este mult sub nivelul de 60%). în special prin regula echilibrului bugetar şi a unui mecanism automat de acţiuni corective în caz de necesitate. http://european- 70 . Criteriile stabilite prin Pactul de stabilitate şi creştere revizuit – deficit bugetar de cel mult 3% din PIB şi datorie publică de cel mult 60% din PIB – au fost completate cu noi reguli cuprinse în Tratat. deficitul structural anual nu trebuie să depăşească 0. părţile contractante se obligă să respecte/asigure convergenţa spre obiectivele pe termen mediu specifice fiecărui stat în parte.Toate aceste măsuri legislative sunt menite să consolideze complet şi decisiv aplicarea Pactului de stabilitate şi creştere. care poate merge până la sancţiuni de 0. În plus.

dacă acest lucru este indispensabil pentru protejarea stabilităţii financiare a zonei euro în ansamblu. Germania. Instrumentele de finanţare oferite de MES sunt aceleaşi cu cele din FESF şi constau în împrumuturi (art.eu/pdf/esm_treaty_en. creată pentru a mobiliza fonduri şi a oferi asistenţă financiară. Mecanismul va fi activat de comun acord. asistenţă financiară de precauţie (art. MES reprezintă un mecanism permanent pentru finanţarea gestionării crizelor în zona euro. 1. 71 . „Scutul anticriză” al UE va dispune de fonduri de 500 de miliarde de euro până în 2014. Tratatul va intra în vigoare la 1 ianuarie 2013 în cazul în care va fi ratificat de cel puţin 12 ţări din zona euro. supusă unor condiţionalităţi stricte în materie de politică economică. Mecanismul european de stabilitate Tratatul de instituire a Mecanismului european de stabilitate (MES) 42 a fost semnat de toate cele 17 state membre din zona euro la 2 februarie 2012 şi a intrat în vigoare la 27 septembrie în acelaşi an. Până în prezent. 16 din Tratat). care va prelua până în iulie 2013 sarcinile îndeplinite de Fondului european de stabilitate financiară (FESF) şi de Mecanismul european de stabilizare financiară (MESF).esm.din PIB. împrumuturi acordate 42 Treaty establishing the European Stability Mechanism. MES este o organizaţie interguvernamentală. Tratatul a fost ratificat de 12 state membre (8 din zona euro şi 4 din afara zonei euro). „Regula de aur” a echilibrului bugetar trebuie transpusă în legislaţia naţională.pdf. Documentul nu este în mod oficial parte a legislaţiei comunitare. urmând să aibă o contribuţie de circa 27% din total.europa. 14). dar conţine o prevedere prin care poate fi inclus în tratatele de instituire a Uniunii Europene în termen de 5 ani de la intrarea în vigoare a acestuia. în termen de un an de la intrarea în vigoare a tratatului. în beneficiul statelor din zona euro care întâmpină sau care sunt ameninţate de grave probleme de finanţare. de preferinţă la nivel constituţional.4. în cazul statelor membre din zona euro. T/ESM 2012/en. Sumele respective vor fi vărsate la Mecanismul european de stabilitate. România a încheiat procesul de ratificare la 6 noiembrie 2012. http://www. cea mai dezvoltată economie din zona euro.

condus de Banca Centrală Europeană (BCE). Banca Centrală Europeană va răspunde de sarcinile specifice de supraveghere legate de stabilitatea financiară a tuturor băncilor din zona euro (de 43 Reprezentanţa Comisiei Europene în România. 72 . precum şi achiziţia de obligaţiuni de pe piaţa primară şi secundară (art. În cadrul acestui mecanism. De asemenea. Procedura va fi utilizată doar în cazul în care neacordarea urgentă a finanţării ar ameninţa stabilitatea economică şi financiară a zonei euro. Termenele pot fi extinse până la 30 de ani. Deciziile cele mai importante în cadrul MES vor luate de către Consiliul guvernatorilor (miniştrii de finanţe) prin consens. 15). statele membre care solicită asistenţă prin intermediul MES trebuie să fi ratificat Tratatul privind stabilitatea. Comisia propune noi competenţe ale BCE pentru supravegherea băncilor în cadrul uniunii bancare.statelor membre pentru recapitalizarea unor instituţii financiare (art. 17 şi 18). Acesta este un prim pas către crearea unui cadru financiar pe deplin integrat. ele trebuie să fi transpus regula echilibrului bugetar în legislaţia naţională. Comisia Europeană a propus instituirea unui Mecanism de supraveghere unic 43.5. http://ec.eu/romania/news/12092012_noi_competente_bce_ro. coordonarea şi guvernanţa în cadrul Uniunii economice şi monetare.europa.htm. pentru instituţiile de credit din zona euro şi alte state membre care doresc să participe. Mecanismul va fi instituit până la data de 1 ianuarie 2013 şi va fi introdus progresiv în termen de un an pentru a garanta că băncile din zona euro recurg la practici sănătoase în domeniul financiar. Tratatul prevede şi o procedură de urgenţă prin care decizia de acordare a asistenţei financiare poate fi luată cu o majoritate calificată de 85% din voturile exprimate. scheme armonizate de protecţie a depozitelor şi cadru european unic pentru redresare şi rezoluţie. Începând cu 1 martie 2013. care să includă şi alte componente precum: cadru de reglementare unic reprezentat de cerinţele de capital. Uniunea bancară La 12 septembrie 2012. 12 septembrie 2012. 1. la un an de la intrarea în vigoare a acestuia (data ţintă este 1 ianuarie 2013).

. 73 . BCE va putea lua măsuri de intervenţie rapidă în cazul în care băncile încalcă sau riscă să încalce cerinţele obligatorii de capital.eu/LexUriServ/LexUriServ. în al doilea rând.exemplu: autorizarea instituţiilor de credit..do?uri=COM:2012:0511:FIN:RO:PDF.europa. cu scopul de a garanta că procesul de luare a deciziilor în cadrul ABE rămâne unul echilibrat şi că ABE continuă să vegheze la menţinerea integrităţii pe piaţa unică. Totuşi. Bruxelles.do?uri=COM:2012:0512:FIN:RO:PDF./.. 12 septembrie 2012. COM(2012) 511 final. Bruxelles. un regulament 45 care aliniază actualul regulament privind Autoritatea bancară europeană (ABE) la noua configuraţie pentru supravegherea bancară. o separare clară între funcţia de politică monetară şi cea de supraveghere a BCE. http://eurlex.europa. şi în al treilea rând. Autorităţile naţionale de supraveghere vor continua să joace un rol important în activităţile cotidiene de supraveghere şi de pregătirea şi punerea în aplicare a deciziilor Băncii Centrale Europene.. trei elemente extrem de importante trebuie soluţionate cu prioritate: în primul rând. solicitând întreprinderea de acţiuni de corecţie. 45 Comisia Europeană. al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. un echilibru între drepturile şi obligaţiile tuturor statelor membre care participă la noile mecanisme de supraveghere.eu/LexUriServ/LexUriServ. . 12 septembrie 2012. 1093/2010 de instituire a Autorităţii europene de supraveghere (Autoritatea bancară europeană) în ceea ce priveşte interacţiunea sa cu Regulamentul (UE) nr. http://eurlex. COM(2012) 512 final. Propunere de Regulament al Consiliului de atribuire a unor sarcini specifice Băncii Centrale Europene în ceea ce priveşte politicile legate de supravegherea prudenţială a instituţiilor de credit. Pachetul de măsuri propus de Comisie constă în: un regulament 44 prin care se conferă competenţe importante BCE în vederea supravegherii tuturor băncilor din zona euro. cu un mecanism la care ţările din afara zonei euro pot să adere în mod voluntar. supravegherea conglomeratelor financiare). o responsabilizare corectă a 44 Comisia Europeană. gradul de îndatorare şi lichiditate. asigurarea respectării cerinţelor referitoare de capital. Propunere de Regulament al Parlamentului European şi al Consiliului de modificare a Regulamentului (UE)nr. la mecanismul de supraveghere unic şi la etapele ulterioare pe parcursul cărora se preconizează şi crearea unui mecanism unic pentru rezoluţia băncilor. o comunicare în care se prezintă viziunea generală a Comisiei cu privire la uniunea bancară şi se face referire la cadrul de reglementare unic.

responsabilitatea privind politica economică este împărţită astfel: Consiliul European – stabileşte principalele orientări politice. având ca obiectiv principal stabilitatea preţurilor.noului mecanism de supraveghere unic. Întărirea rolului instituţiilor comunitare În cadrul Uniunii economice şi monetare. inclusiv în raport cu Parlamentul European. 1. statele membre UE – stabilesc bugetele naţionale în limitele convenite pentru deficit şi datorie şi îşi determină propriile politici structurale în materie de forţă de muncă. pensii şi pieţe de capital. Comisia Europeană – propune Consiliului orientări pentru politica economică şi bugetară. Un alt aspect extrem de important constă în decizia statelor membre. 8. cit. În lumina noilor reglementări de guvernanţă economică ce pun accent pe acţiune. Eurogrupul (compus din miniştrii de finanţe din zona euro) – coordonează politicile de interes comun pentru zona euro. De exemplu. Consiliul UE – coordonează elaborarea politicilor economice ale UE şi ia decizii care pot fi obligatorii pentru statele membre. adoptată la summit-ul din iunie 2012. op. ca instituirea mecanismului de supraveghere unic să reprezinte o condiţie prealabilă pentru eventuala recapitalizare directă a băncilor de către Mecanismul european de stabilitate. a fost întărit rolul Parlamentului European şi au fost înfiinţate o serie de structuri în scopul accelerării procesului de adoptare a unor decizii fundamentate pe dovezi clare şi analize independente.. Luxemburg: Oficiul pentru Publicaţii al Uniunii Europene. monitorizează rezultatele şi asigură respectarea deciziilor Consiliului. un comitet permanent (grupul de lucru al Eurogrupului) va avea sarcina de a acorda sprijin consolidat preşedintelui Eurogrupului. Banca Centrală Europeană – stabileşte politica monetară pentru zona euro. 74 . Parlamentul European – împarte cu Consiliul sarcina formulării legislaţiei şi supune guvernanţa economică scrutinului democratic 46. p. Direcţia Generală Afaceri Economice şi Financiare. iar summit-urile 46 Comisia Europeană.6. 2012.

Măsurile recomandate. 2. Documentul programatic furnizează un cadru coerent de acţiune la nivel naţional. prin reforme structurale de amploare care să faciliteze concurenţa în industriile de reţea. al zonei euro şi Uniunii Europene în ansamblu. În acest sens.regulate ale statelor din zona euro vor dezbate şi găsi soluţii la problemele cele mai stringente. promovare a creşterii şi competitivităţii. adaptate la specificul fiecărui stat. 26 iulie 2012. care cuprinde acţiunile pe care trebuie să le întreprindă statele membre şi Uniunea Europeană în vederea relansării creşterii. Deciziile Consiliilor Europene de vară şi toamnă 2. 7-15.consilium.pdf. Pactul a fost conceput ca răspuns al statelor membre ale UE la stagnarea creşterii economice şi la sporirea şomajului în spaţiul comunitar datorate crizei economice. inclusiv ale noilor instrumente de guvernanţă economică. http://www. Bruxelles. 75 .europa. cu accent pe investiţii în sectoarele de viitor şi sustenabilitatea sistemului de pensii. prin utilizarea eficientă a tuturor politicilor posibile. precum şi pentru sporirea competitivităţii Europei. statele membre se vor concentra pe îndeplinirea obiectivelor Strategiei Europa 2020. se axează pe: consolidare fiscală diferenţiată şi favorabilă creşterii economice.1. a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. promoveze economia digitală şi ecologică. reluare a creditării economiei şi finalizare a restructurării sectorului bancar. respectând prevederile Pactului de stabilitate şi creştere. în Concluziile Consiliului European din 28-29 iunie 2012. Consiliul European din 28-29 iunie 2012 Cel mai important punct al summit-ului a fost adoptarea de către şefii de state şi de guverne a Pactului pentru creştere economică şi locuri de muncă 47. prin reforme care să îmbunătăţească gradul de ocupare a forţei de 47 Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă. elimine restricţiile nejustificate în domeniul furnizării de servicii. soluţionare a problemelor privind şomajul şi consecinţele negative ale crizei ce poate fi finanţată din Fondul social european.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131397. pp.

modernizare a administraţiei publice. în special a tinerilor şi şomerilor de lungă durată (cu accent pe crearea de locuri de muncă de calitate. Bruxelles.europa. realizarea pieţei unice digitale.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/131297. mai ales în rândul tinerilor. reformarea structurală a pieţelor forţei de muncă şi investiţii în capitalul uman). Uniunea Europeană trebuie să adopte măsuri urgente pentru a stimula creşterea economică şi locurile de muncă. care să vizeze: aprofundarea pieţei unice.consilium. precum şi prin crearea oportunităţilor pentru investiţii pentru întreprinderile nou înfiinţate şi IMM-urile inovatoare. precum portalul EURES).pdf. inclusiv prin încheierea unui acord comercial şi de investiţii transatlantic cuprinzător. consolidarea spaţiului european al cercetării prin îmbunătăţirea sprijinului pentru domeniul cercetării şi inovării. atenţie sporită acordată bugetului UE. precum şi aplicarea dispoziţiilor viitoarei Directive privind eficienţa energetică. şi politici de combatere eficientă a sărăciei şi sprijinire a grupurilor vulnerabile. stimularea finanţării economiei prin intermediul unor fonduri europene de circa 120 miliarde euro. De asemenea. www. echitabil şi deschis. Raportul preşedintelui Consiliului European. reducerea sarcinii administrative şi dezvoltarea serviciilor de e-guvernare. prin noi măsuri de stimulare a creşterii ce vor fi parte a celui de-al doilea Act privind piaţa unică.muncă. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. 26 iunie 2012. prin reducerea întârzierilor din sistemul juridic. 76 . creşterea ocupării forţei de muncă. finalizarea până în 2014 a pieţei interne a energiei (ceea ce va garanta că după 2015 nici un stat membru al UE nu va rămâne izolat de reţelele europene de gaz şi electricitate şi nu se va mai confrunta cu ameninţări la adresa securităţii energetice). De asemenea. precum şi facilitarea mobilităţii forţei de muncă în interiorul UE (prin dezvoltarea instrumentelor europene de plasament şi recrutare. prin înlăturarea barierelor comerciale cu marile economii mondiale. în cadrul summit-ului a fost prezentat raportul „Către o veritabilă Uniune economică şi monetară” 48 care 48 Preşedintele Consiliului European. politicii fiscale şi politicii de coeziune care trebuie să constituie catalizator al creşterii economice şi al locurilor de muncă în întreaga Europă. dinamizarea comerţului liber. reducerea sarcinii globale de reglementare la nivel comunitar şi naţional.

şi punerea în aplicare a măsurilor care urmăresc să prevină acumularea de dezechilibre şi să faciliteze ajustările preţurilor şi costurilor. pe de altă parte. o foaie de parcurs specifică. Aici se au în vedere reformele cadrului de supraveghere al UE (de 49 Preşedintele Consiliului European. pus în aplicare de către o autoritate comună de soluţionare. care va include propuneri concrete privind menţinerea unităţii şi a integrităţii pieţei unice în domeniul serviciilor financiare. o capacitate fiscală pentru UEM şi un activ financiar sigur şi lichid pentru zona euro). Raport intermediar. Ca urmare. cadru integrat al politicii economice – atingerea unui echilibru între nevoia de a menţine autonomia politicilor şi capacitatea de adaptare a statelor membre.europa. în strânsă colaborare cu preşedintele Comisiei. pentru realizarea unei Uniuni economice şi monetare veritabile. cadru bugetar integrat – completarea cadrul actual de supraveghere şi coordonare a politicilor bugetare cu un cadru de coordonare ex-ante şi trecerea treptată către un cadru bugetar mai integrat (se au în vedere consolidarea guvernanţei economice. respectând integritate pieţei unice şi a UE în ansamblul său. un cadru bugetar integrat. precum şi scheme naţionale de garantare a depozitelor.pdf. bazate pe standarde comune (se au în vedere mecanismul de supraveghere unic.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/132858. Bruxelles. Cele patru elemente esenţiale pentru consolidarea viitoarei UEM sunt: un cadru financiar integrat. Raportul intermediar 49 din octombrie 2012 aduce o serie de clarificări ale modalităţilor de acţiune: cadru financiar integrat – instituirea unui cadru financiar integrat trebuie să cuprindă o autoritate unică de supraveghere. cu preşedintele Eurogrupului şi cu preşedintele BCE. încadrată în timp. un cadru comun de soluţionare a situaţiilor de criză bancară. directiva privind redresarea şi soluţionarea şi mecanismele de garantare a depozitelor). un cadru integrat al politicii economice şi o legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate. Către o veritabilă Uniune economică şi monetară. 12 octombrie 2012. 77 . Preşedintele Consiliului European a fost însărcinat să elaboreze. pe de o parte. www.schiţează o serie de direcţii prioritare de acţiune pentru progresul eforturilor statelor membre de coordonare şi integrare a politicilor lor financiare şi economice.consilium.

2.2. Bruxelles. 19 octombrie 2012. Concluziile Consiliului European din 18-19 octombrie www. aprofundarea pieţei unice. prin cele 12 acţiuni-cheie suplimentare ce vor fi cuprinse în cel de-al doilea Act privind piaţa unică. restabilirea încrederii şi stimularea investiţiilor. a ocupării forţei de muncă şi competitivităţii Europei în vederea relansării creşterii economice. Angajamentele stipulate în Pactul pentru creştere economică şi locuri de muncă trebuie realizate pe deplin şi cât mai rapid. semestrul european integrat. planul de finalizare a pieţei energetice interne până în 2014). 2012. care are ca termen limită sfârşitul anului curent.europa. în timp ce rolul crucial al parlamentelor naţionale să fie păstrat şi garantat.consilium. precum: investiţii în creştere economică. energetice şi digitale pe teritoriul UE (mecanismul Conectarea Europei.exemplu. există încă anumite domenii mai puţin eficiente unde este necesară adoptarea de măsuri prompte şi orientate către rezultate. prin punerea în aplicare a pachetului de finanţare în valoare de 120 miliarde euro convenit în iunie. finalizarea pieţei unice 50 Consiliul European. consolidarea politicii macroprudenţiale. Raportul mai sus menţionat evidenţiază punctele de convergenţă şi schiţează domeniile unde mai este încă de lucru în vederea elaborării raportului final. noua procedură de dezechilibru excesiv. ceea ce presupune ca responsabilizarea pentru deciziile de la nivel european să se bazeze pe Parlamentul European. 78 . legitimitate şi responsabilitate democratice consolidate – controlul şi responsabilitatea democratice ar trebui să se facă la nivelul la care se iau deciziile.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/RO/ec/133010. Pactul Euro Plus). Consiliul European din 18-19 octombrie 2012 s-au reiterat La Consiliul European de toamnă 50 angajamentele luate la summit-ul din 28-29 iunie şi punerea în aplicare a măsurilor convenite în ultimele luni pentru atenuarea tensiunilor de pe pieţele financiare. Deşi s-au înregistrat progrese semnificative. promovarea reformelor structurale prin măsuri de natură contractuală. Prin urmare. după caz. dezvoltarea reţelelor de transport.pdf.

mult mai aprofundate. deschis tuturor statelor membre care doresc să participe.digitale pe deplin funcţionale până în 2015. la o sporire cu 2% a creşterii economice şi la crearea a peste 2 milioane de locuri de muncă. tratamentul şi reprezentarea echitabilă ale statelor din zona euro şi ale celor din afara acesteia care participă la MSU. punerea în aplicare a Strategiei Europa 2020. Separarea clară între politica monetară a BCE şi funcţiile sale de supraveghere. parlamentele naţionale şi partenerii sociali şi a unei legături mai strânse între lucrările formaţiunilor relevante ale Consiliului. noilor modalităţi de consolidare a responsabilităţii statelor membre în cadrul acestui proces. unde se au în vedere dobândirea şi conservarea drepturilor transfrontaliere la pensie pentru lucrătorii din UE şi Directiva privind lucrătorii detaşaţi. pe termen mediu. asigurarea unui mediu de concurenţă echitabilă între statele membre care participă şi cele 79 . baza fiscală consolidată comună a societăţilor. cu o atenţie sporită acordată orientărilor specifice şi punerii lor în aplicare. stimularea ocupării şi mobilităţii forţei de muncă. trebuie continuat având în vedere provocările majore la care este expusă şi trebuie să se bazeze pe cadrul instituţional şi juridic al UE şi să se caracterizeze prin deschidere şi transparenţă faţă de statele membre care nu folosesc moneda unică şi prin respectarea integrităţii pieţei unice. exploatarea potenţialului comerţului ce ar putea duce. dezvoltarea unei politici fiscale pentru creştere economică. Şefii de state şi de guverne au convenit că este nevoie de un cadru financiar integrat. procesul de realizare a unei veritabile Uniunii economice şi monetare. îmbunătăţirea competitivităţii sectorului industrial. în special prin finalizarea Spaţiului european al cercetării până în 2014. promovarea cercetării şi a inovării şi transformarea lor în avantaje competitive. în special adoptarea de iniţiative pentru combaterea şomajului în rândul tinerilor. prin concretizarea propunerilor privind impozitarea energiei. precum şi a incluziunii sociale. al cărui pilon central să fie mecanismul de supraveghere unic (MSU). revizuirea Directivei privind impozitarea economiilor. instituirea unei taxe pe tranzacţiile financiare. creării unui parteneriat cu Parlamentul European. De asemenea. crearea cadrului corespunzător de reglementare pentru creşterea economică.

Un alt aspect important a vizat recapitalizarea directă a băncilor prin intermediul Mecanismului european de stabilitate. inclusiv o capacitate fiscală adecvată pentru zona euro. „regula de aur” ce obligă la un buget echilibrat sau în excedent a fost transpusă în practică prin măsuri de austeritate ce sunt resimţite cel mai acut de populaţie. precum şi posibilitatea ca statele membre ale zonei euro să încheie acorduri individuale de natură contractuală cu instituţiile UE cu privire la reformele pe care se angajează să le întreprindă şi să le implementeze.care nu participă la MSU. instituirea unui cadru de reglementare unic. precum: reducerea salariului minim. reducerea plăţilor compensatorii. 80 . În acest scop. În ceea ce priveşte cadrul bugetar şi de politică economică integrate. Politici publice de austeritate la nivel naţional Criza datoriilor publice din Grecia. Eurogrupul a fost însărcinat să elaboreze criterii operaţionale exacte. Italia. Portugalia. În multe state membre. Irlanda sau Spania şi reformele legislative adoptate sau în curs de adoptare la nivelul Uniunii Europene au impus în aproape toate statele membre măsuri dure de reducere a deficitelor şi dezechilibrelor economice. astfel încât să se întrerupă cercul vicios dintre bănci şi entităţile suverane. 3. Consiliul European susţine necesitatea adoptării pachetului privind supravegherea şi monitorizarea bugetară cel târziu până la sfârşitul anului 2012. Principiul de bază în asigurarea legitimităţii şi responsabilităţii democratice este să se asigure exercitarea controlului şi responsabilităţii democratice la nivelul la care deciziile sunt luate şi puse în aplicare. schimbarea acceptabilă şi echilibrată a modalităţilor de vot şi decizie. armonizarea cadrelor naţionale de rezoluţie şi garantare a depozitelor sunt tot atâtea principii ce vor sta la baza MSU. adiţional vor fi explorate noi mecanisme. îngheţarea salariilor şi reducerea sporurilor salariale. În vederea consolidării noului cadru de guvernanţă economică în UE. scăderea pensiilor şi creşterea vârstei de pensionare.

guvernul de la Atena trebuie să pună în practică şi alte măsuri. De asemenea. 24 October 2012. Condiţiile pe care trebuie să îndeplinească guvernul elen vizează liberalizarea sectoarelor economice protejate şi acceptarea de către creditorii privaţi a scăderii cu 53. 52 52 Eurostat. care să totalizeze 10 miliarde euro.eurostat.3% din PIB 51 şi o rată a şomajului de peste 25% 52 – a primit în luna februarie a anului în curs un al doilea pachet de asistenţă financiară din partea UE şi FMI în valoare de 130 miliarde euro. reducerea duratei şi ajutorului de şomaj.php/Unemployment_statistics 81 . extinderea locurilor de muncă „part time” şi a muncii temporare. tăierea a 150. Această nouă ştergere a datoriilor Greciei este menită să reducă deficitul datoriei publice la circa 120% din PIB până în 2020.eurostat. reducerea cheltuielilor în domeniul sănătăţii cu peste 1 miliard euro. Euro area government debt up to 90.eu/cache/ITY_PUBLIC/2-24102012-AP/EN/2-24102012-AP-EN. reducerea prestaţiilor sociale.ec.ec. precum: reducerea cheltuielilor guvernamentale cu 200 milioane euro. scăderea salariului minim cu 22%. De exemplu.reducerea zilelor de vacanţă. nu de sector. preferinţă pentru acorduri la nivel de companie.5% a valorii nominale a titlurilor deţinute (în valoare de circa 200 miliarde euro). creşterea taxelor pe bunurile de lux şi proprietăţi. http://epp. Unemployment statistics. http://epp.PDF. relaxarea restricţiilor privind disponibilizările şi concedierea.europa. no. 150. scăderea pensiilor suplimentare cu 10-20%. tăierea alocaţiilor pentru familiile cu venituri mai mari de 45. eliminarea scutirilor de impozite pentru anumite categorii.0% of GDP. September 2012.000 euro pe an. contractele colective de muncă nu se mai aplică la nivelul întregii economii. creşterea vârstei de pensionare de la 61 la 65 de ani. scăderea bugetului apărării cu 300 milioane euro.europa. reducerea cu 10% a salariilor administraţiei locale. Eurostat newsrelease. instituirea unei reguli de 1 angajat la 10 plecaţi în sectorul de stat.eu/statistics_explained/index.000 de locuri de muncă din sectorul public 51 Eurostat. realizarea privatizării integrale sau parţiale a mai multor societăţi. reducerea investiţiilor publice cu circa 400 milioane euro. 4. Grecia – cu o datorie publică ce atingea la sfârşitul trimestrului al doilea din 2012 circa 150. p.

Guvernul Monti a lansat şi adoptat un plan de reducere a deficitului prin creşterea veniturilor la buget. 4. benzinării şi a companiei ENI. din care 80 miliarde euro disponibile pe termen scurt (un an). reducerea cu 15% a salariilor din sectorul public. o datorie publică de circa 117. cit. tăierea cu 10% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. avocaţi. 24 October 2012. la începutul anului guvernul italian a analizat posibilitatea reducerii cheltuielilor bugetare. În decembrie 2011. servicii de taxi. reinstituirea impozitării locuinţelor de reşedinţă şi majorarea impozitelor pe celelalte proprietăţi.000 euro pentru a combate evaziunea fiscală. 82 . reducerea alocărilor pentru administraţiile locale. în trimestrul al doilea din 2012. p. liberalizarea industriilor protejate. Idem. Portugalia înregistra. majorarea impozitelor pe veniturile băncilor şi a altor instituţii financiare. Măsurile propuse urmăresc: îngheţarea salariilor în sectorul public până în 2014. op. eliminarea scutirilor de impozite a proprietăţilor aparţinând Bisericii Catolice. instituirea unei taxe de 3% pe veniturile persoanelor ce depăşesc 300.. creşterea taxei la gaze şi a veniturilor din jocurile de noroc. notari.000 pe an.5% din PIB 54. limitarea plăţilor în numerar la 1. Datoria publică a Italiei atingea 126. BCE 53 54 Eurostat. ceea ce obligă autorităţile de la Roma la o serie de măsuri de austeritate. Principalele măsuri ce trebuie implementate de guvernul portughez ca urmare a acordului de împrumut de 78 miliarde euro încheiat cu FMI.1% din PIB 53 la mijlocul anului în curs. Analiza a evidenţiat economii potenţiale de circa 295 miliarde euro prin raţionalizarea cheltuielilor publice. scăderea progresivă a bugetelor ministerelor în perioada 2012-2014. inclusiv farmacii.prin îngheţarea angajărilor şi eliminarea contractelor temporare. creşterea vârstei de pensionare pentru femei. creşterea taxei la benzină. Mai mult. majorarea TVA-ului la 22% începând cu iulie 2013. ieşirea la pensie se va face după 41 de ani de muncă. privatizarea unor societăţi controlate de stat.

5% a corporaţiilor. reevaluarea programelor de asistenţă socială.şi UE în mai 2011.8 miliarde euro în domeniul cheltuielilor sociale până în 2014. reformarea sistemului de asistenţă socială pentru încurajarea ocupării forţei de muncă. ceea ce va aduce venituri de circa 330 milioane euro. Idem. Spania are o datorie publică mult mai mică (76% din PIB 56). vizează: suspendarea timp de 2 ani a bonusurilor de Crăciun pentru funcţionarii publici şi pensionari. dar se confruntă cu rate record ale şomajului (de peste 25% 57). reformarea sistemului de pensii pentru noii intraţi în sistemul public şi tăierea cu 10% a salariilor. majorarea cu 3% a impozitului pe profit pentru companiile care realizează profituri de peste 1. precum şi reducerea participării statului în Portugal Telecom şi Energias de Portugal. creşterea impozitelor care să aducă 5 miliarde euro. inclusiv a cotei de impozitare (la 45%) pentru persoanele care au venituri mai mari de 150.5 milioane euro şi câte 2% pentru fiecare 10 milioane euro profit în plus. majorarea impozitului pe profit. cit. reducerea treptată a numărului de bugetari până la nivelul din 2005.000 euro pe an. creşterea impozitului pe venit. reducerea salariului minim cu 1 euro. creşterea preţului carbonului de la 15 la 30 euro pe tonă. economisirea a 2.5% din PIB 55). finalizarea procesului de privatizare a holdingurilor Energias de Portugal şi Redes Energeticas Nacionais. printr-o combinaţie de măsuri de control îmbunătăţite şi reforme structurale. Eurostat. 83 . creşterea TVA-ului cu un procent. op. reducerea cu 5% a salariilor personalului de conducere din sectorul public şi a politicienilor. menţinerea ratei de impozitare cu 12. Pe de altă parte. Administraţia de la Dublin a pus în aplicare un plan de echilibrare a bugetului prin: reducerea cheltuielilor cu 10 miliarde de euro. În vederea atingerii unui deficit de 5.3% în 2012 şi 55 56 57 Idem. Populaţia şi economia Irlandei a trebuit să facă faţă unor măsuri dure de reducere a deficitului bugetar (datoria publică atingea la jumătatea lui 2012 aproximativ 111.. September 2012.

scăderea cu 10 miliarde euro a cheltuielilor publice în domeniile sănătăţii şi educaţiei. precum şi mijloacele şi banii. îngheţarea în 2012 a angajărilor în sectorul public.6% 58. raţionalizarea cheltuielilor cu 8. toţi cetăţenii.. 4. creşterea taxelor universitare. 84 .3% deficit. Astfel. p.3% în 2013.9 miliarde euro. creşterea unor taxe şi impozite. guvernul spaniol a adoptat o serie de măsuri de austeritate. toate instituţiile comunitare. cit.500 euro şi obligaţia contribuabililor de a declara activele deţinute în străinătate. Bulgaria – 16. buget echilibrat pentru administraţiile publice. de a coagula voinţa politică. noi măsuri de combatere a evaziunii fiscale care să aducă circa 8 miliarde euro la buget. creşteri ale vârstei de pensionare. a ratei de impozitare a imobiliarelor şi eliminarea subvenţiilor la petrol. care implică toate statele membre. * * * Criza economico-financiară din ultimii ani este primul test real al solidarităţii şi al responsabilităţii Uniunii Europene. majorarea taxelor care să aducă 6 miliarde euro din creşterea impozitului pe venit. Şi alte state europene care înregistrează datorii publice raportate la PIB mult mai mici. reducerea beneficiilor de asistenţă medicală pentru salariaţii şi pensionarii cu venituri mari.5% şi România – 35. îngheţarea salariilor din sectorul public şi a salariului minim. 24 October 2012. pentru a ieşi împreună din această criză. op. tăierea unor subvenţii guvernamentale etc. ca de exemplu Estonia – 7. inclusiv prin limitarea plăţilor în numerar la 2. guvernele regionale sunt obligate să atingă ţinta de 1. la nivelul Uniunii Europene au fost adoptate sau urmează să fie adoptate o serie de iniţiative 58 Eurostat. Asistăm la un efort colectiv fără precedent.3%. precum: reducerea cu 20% a finanţării partidelor politice din fonduri publice. reducerea cheltuielilor publice. au luat măsuri preventive de limitare a datoriilor şi de încadrare într-un deficit bugetar de 3% din PIB ce au înglobat: tăieri de pensii şi salarii.

a investiţiilor şi a ocupării forţei de muncă. 85 . a restabilirii încrederii şi a sporirii competitivităţii Europei. dificultăţi şi costuri. ca spaţiu de producţie şi investiţii. Măsurile dure adoptate de majoritatea statelor membre înseamnă pentru o mare parte a populaţiei sacrificii. însă depăşirea crizei necesită pe termen scurt şi mediu reformă pentru salvgardarea stabilităţii financiare şi pe termen lung de o viziune pentru construcţia unei veritabile Uniuni economice şi monetare.legislative care vin să întărească cadrul comunitar de guvernanţă economică. Însă mai e mult de lucru pentru ca întradevăr zona euro şi Uniunea Europeană în ansamblul său să devină un „motor” al relansării creşterii economice.

86

DOCUMENTAR
E-GUVERNAREA Ş. Zodian Acest concept se referă la folosirea mijloacelor electronice in guvernare şi administraţie publica. ONU are UNPAN –a structură de analizare a administraţiei publice. În 2010 s-a remarcat un progres în folosirea serviciilor mobile în întrebuinţarea forţei de muncă, educaţie, protecţia mediului, sănătate, 27 recurg la servicii de alertă şi notificare prin SMS. 25 de guverne au sit-uri pentru telefoane mobile, 33 de state au servicii de plăţi mobile. 28 % dintre guvernele europene recurg la notificările SMS, 19 guverne din Asia şi 14% din America recurg la această modalitate. Folosirea mobilului ca instrument de plăţi este răspândită în Europa, SUA, Asia. În multe state, abonamentele de telefonie mobilă depăşesc ca număr abonamentele de internet. Internetul mobil a achiziționat platforme SMS care permit operarea de servicii publice la distanţă. Americanii preferă aplicaţiile pe mobile reţelelor sociale. În Marea Britanie se abordează tematica eguvernării prin mobil. Se pune accent pe servicii personalizate. În Franţa, utilizarea telefoanelor mobile multifuncţionale, a tabletelor a sporit „productivitatea funcţionarilor publici. Ajutoarele Casei Naţionale de Asigurări pentru Vârstnici oferă „ajutoare personalizate”. Datele diferitelor recensăminte se culeg pe tabelate numerice. În Luxemburg, 600 de administraţii recurg la telefoane mobile. Francezii urmăresc să treacă pe telefoane mobile avizele de impozitare, facturile electronice şi de telecomunicaţii. Britanicii au lansat din 2010 mai multe aplicaţii mobile: direct GovMobile (servicii publice in line); Jobcentre Plus (starea traficului auto); NHS Drinks Tracker (calcularea alcoolemiei). DirectGov permite localizarea serviciilor publice (spitale, medici, servicii de urgentă). În 2011, s-a publicat Strategia pentru tehnologia informaţiilor. Strategia propune ca obiective: stimularea creşteri economice; crearea unei infrastructuri
87

tehnologice comune; utilizarea TIC ca instrument de schimbare. Sectorul privat va avea un rol major. Guvernul caută să faciliteze legăturile administraţiei publice si să reducă costurile de deplasare a personalului. Dezbaterea publică Internetul a contribuit la îmbogățirea şi impulsionarea dezbaterilor publice. Instrumentele mobile apropie administraţia de public. Adeseori, telefonia mobilă a favorizat coagulările de mişcări politice (de exemplu in Tunisia sau Egipt). M Democraţia încurajează comunicarea stabilă administrații - public. În Franţa, parlamentul are site mobil. Agenda celor mai importante instituţii UE este adaptată pentru webmobile. Reţelele sociale au la dispoziție Facebook şi Twitter. În SUA, propunerile cetățenilor sunt afişate pe site web. Aplicaţia MobilGov permite accesul la date bugetare, programe, contracte. Bugetul guvernului SUA pentru tehnologia informaţiei a prevăzut 80 miliarde dolari in 2011. Toate cheltuielile de fonduri publice pot fi identificate electronic. Tendinţe noi in Australia În 2010, în Australia existau 8,2 milioane de persoane care foloseau smartphone-ul. (46% din telefoanele mobile în funcţiune). Guvernul federal a elaborat mai multe aplicaţii de mobil (supravegherea rezervelor de apă, prevenirea cancerului). Se pot accesa şi dosarele medicale personale. S-a pus la punct un sistem mobil de alertă împotriva incendiilor. Multe alte iniţiative guvernamentale uzează comerţul, turismul, cultura. Funcţiile publice în Europa Fiecare stat european are propria sa organizare constituţională şi juridică. Administraţia bazată pe agenţii recrutate în temeiul unor reguli comune a apărut în epoca modernă: armată, poliţie, justiţie, impozite. Recrutarea şi salarizarea se deosebesc de mediul privat. În multe state nu au
88

funcţionat negocierile salariale şi activitatea sindicală în sfera publică a fost interzisă. Expansiunea funcţiei publice este specifică secolului XX. În 1981, în Franţa, funcţia publică reprezenta 27,3% din populaţia activă, in Italia 22,3% 59. După 1980, s-a pus problema creşterii eficienţei funcţiei publice, în contextul competiţiei pentru productivitate a muncii. Condiţiile de muncă s-au aliniat treptat la cele din mediul privat, ca şi relaţiile de muncă. S-a pus accent pe gestionarea resurselor umane şi pe management. S-a flexibilizat programul de muncă şi salarizarea s-a calculat pe bază de performanţe. S-au adăugat: evaluarea pe bază de indicatori de performanţa şi gestionarea pe obiective. Gestionarea personalului a devenit mai personalizată, în raport cu competenţele. S-a ajuns cu sectorul public să încadreze, din forţa de muncă activă: 34,7% în Letonia, 33,9% Norvegia, 30,4% Danemarca, 26,2% Polonia, 20,3% Franţa, 20,2% Marea Britanie, 15,2% Spania, 14,5% Italia, 12% Germania, 10,2% România etc. Sistemele carierei Sistemul carierei separă funcţia publică şi funcţiile private; se remarcă şi o tendinţă de a reduce aceste deosebiri (sistemul postului). În sistemul carierei ţine de dreptul public, şi salariaţii sunt plasaţi într-o situaţie unilaterală şi reglementată în raport cu angajatorul. În sistemul posturilor (întrebuinţări) angajaţii (agenţii cu contract limitat) au condiţii similare cu cele din sectoarele private, cariera nefiind organizată din exterior. Sistemul carierei se caracterizează prin: contracte de drept public; proceduri formalizate de încadrare, în care vechimea joacă un rol important; aplicarea unor coduri de conduită şi a unor proceduri (sistemul aplicat în Germania, Franţa, Austria, Spania, etc). Sistemul posturilor: se aplică legislaţia muncii; recunoaşterea profesionalismului; nu se oferă garanţii pe termene lungi; se gestionează pe bază de performanţă şi obiectivitate realizate; nu se respectă ierarhii de vechime (Danemarca, Italia, Olanda, Finlanda, Suedia, Marea Britanie).
59

www.clesdusocial.com. 2010.

89

s-a mai redus importanţa profesionalizării. forţa de muncă s-a mai flexibilizat. Franţa). În administraţiile centrale. 40% Germania. agenţii (Italia. încă din 2005 s-a propus un program de reforme: uniformizarea legislaţiei agenţilor publici. După 2006. bonusurile pentru rezultatele bune. aeroporturi etc. acordă o protecţie sporită angajaţilor contractuali. funcţionarii de drept public sunt: 65% în Austria. Danemarca. Centralizare-descentralizare Dialogul social este centralizat în Austria. Grecia. Prevederile lor se aplică în toate unităţile administraţiei publice. În Germania. flexibilizarea orarului de muncă. Militarii. Din 2007. 75% Belgia. asociată cu diferenţierea remuneraţiilor. În Marea Britanie. Sunt situaţii în care acordurile reieșite din negocieri colective trebuie aprobate de parlament (Irlanda) sau introduse în legi (Austria). Spania. Suedia). elaborarea de dispoziţii speciale pentru spitale. În Europa Centrală şi de Est încă lipsesc funcţionarii publici profesionişti. În Marea Britanie. ministerul de Interne (Germania. Cehia. legea remuneraţiei funcţionarilor a introdus criteriul performanţei. s-a publicat un nou cod al funcţiei publice şi s-au 90 . 5% în Italia. remuneraţie fixată în raport cu performanţa şi experienţa. Conducerea funcţionarilor publici este asigurată de: ministere distincte (Austria. Sunt statute ale funcţionarilor de drept public şi statute de drept privat (pentru agenţii contractuali). personalul diplomatic şi Judecătorii nu au dreptul de negociere colectivă. s-au evaluat performanţele a 18 ministere. În Franţa s-au acceptat negocieri colective limitate şi în sectoarele de drept public. Franţa. primele asociate cu performanţele etc. mai multe ministere. Spania şi mixt în celelalte state europene. negocierile colective sunt predominante. 80% Franţa. Olanda). guvernul este obligat să consulte sindicatele funcţionarilor publici. În toate statele europene. premieri (Polonia). Polonia. Contractele colective din ultimii ani. În sectorul de drept public. Marea Britanie. iar sindicatele sunt mediocre. Irlanda. stimulentele. însă.Relațiile de muncă Statute. În Germania. organisme independente emit avize şi recomandări. în 2005.

Ca principii. sistem solid de gestionare a resursei umane. Ar trebui să se dezvolte dialogul la nivel UE. agenţi administrativi ai penitenciarelor etc). s-a obţinut dreptul de grevă. poliţişti. Reforma din 2008. Dialogul social În circumstanţele acestei crize. Olanda se remarcă prin evaluarea sistematică a rezultatelor politicilor publice. reînnoirea CAP. transparenţă. audienţă publică. se remarcă: democraţia socială. 90% din funcţionarii publici nu sunt sindicalizaţi. crearea unei instituţii distincte a funcţionarilor publici. (UNICE). Din 2007-2008 toată legislaţia din UE îl consideră o obligaţie a statelor şi agenţilor economici. dar 60% participă la alegeri 91 . a redus efectivele administraţiei centrale. dezvoltarea culturii negocierii. Există o Confederaţie europeană a sindicatelor (ETUC) şi două confederaţii patronale (CEEP). probleme de recrutare prin concurs ţi de salarizare etc. Dialogul social este organizat administrativ şi sindical. Reconversia profesională a agenţilor a primit 500 milioane euro. respectul valorilor democraţiei. S-a elaborat şi un cod deontologic. Dialogul social este un drept social şi se încadrează între drepturile omului. În Franţa. funcţionarii publici nu au dreptul de grevă. întărirea reprezentabilităţii sindicatelor.stabilit preţurile funcţiilor publice. funcţionarii nu pot fi concediaţi. independenţa sindicatelor fată de partidele politice. axate pe performanţă. Reforma din Polonia pune accent pe reglementare. Noile criterii aplicate legitimităţii organizaţiilor sindicale sunt: efectivele (adeziuni. Se impune relansarea dialogului social pentru a depăşi starea actuală de slăbiciune publică. În Germania. stabilirea înaltelor posturi specifice funcţiei publice. influenţă. Pe de altă parte. Dialogul social este inclus în tratatele europene. realizarea de acorduri cadru. Un comitet de management al serviciului public reuneşte toţi directorii de direcţii generale din ministere (integrarea strategică şi probleme de resurse umane). cu unele restricţii (prefecţi. vechime. El asigură condiţii pentru evitarea unor tulburări sociale majore. cotizanţi). dialogul social are importanţă.

92 . Partenerii sociali la nivel intersectorial sunt. În Germania.profesionale.9 milioane agenţi cu contract) sindicalizarea este de 40-50%. Dialogul social european include partenerii sociali (dialogul civil se referă şi la ONG-uri) şi se bazează pe Cartea drepturilor fundamentale. CES. În Franţa sunt 5 confederaţii sindicale. opinii. 3 organizaţii patronale şi 8 organizaţii sindicale de funcționari publici. pe drepturile de informare şi consultare ale salariaţilor. (200 sindicate. avize. alături de alte 11 federaţii internaţionale). şi consilii superioare (se discută promovarea în carieră. La dialogul social german participă 2 organizaţii sindicale. 8 milioane membri). Cultura negocierii este mai puternică decât în Franţa. în Franţa. comitete tehnice paritare. În Germania toate legile sunt prezentate sindicatelor. Participă la lucrările CES )Confederaţia Europeană a Sindicatelor. egalitatea de şanse. rapoarte etc. sindicatele sunt financiar independente. 2. Doar sindicatele pot reprezenta salariaţii în cadrul negocierilor. În Franţa. are statutul de partener social european. Dialogul social face parte din modelul social european. negocierile sindicale sunt centralizate. în Franţa 8 organizaţii. Business Europe (pentru sectorul privat). acorduri cadru autonome (declaraţii). Cu toate că gestionarea funcţiilor publice nu este o competenţă a comisiei Europene. Federaţia Sindicatelor Europene din Serviciile Publice (EPSU) Această organizaţie sindicală a apărut în 1978. Există şi Internaţionale de Service Public (ISP). cadre de acţiune.8 milioane funcţionari publici. Partenerii sociali au drept de codecizie alături de comisia Europeană şi Consiliul de Miniştri UE în domeniile dialogul social şi participarea la dialog. sănătatea la locul de muncă). CEEP pentru sectorul public (are mai multe administraţii centrale de state afiliate). dialogul social se desfăşoară în comisii administrative paritare. directivele şi acordurile UE se aplică şi funcţionarilor publici (cu excepţia instituţiilor de forţă ale statelor). Se realizează acorduri transpuse în directive europene. În Germania (1.

În Olanda toţi funcţionarii se supun dreptului public. totuşi statele. condiţiile de lucru. În Marea Britanie funcţionarul este definit ca un „servitor al Coroanei”. a primelor şi stimulentelor. În Olanda nu se fac diferenţe între agenţii centrali şi locali. Spania. Se recurge şi la perioade de probă. Statul fixează doar regulile generale. Regimul juridic al funcţionarilor locali În Germania. colectivităţile locale stabilesc condiţiile de recrutare ale funcţionarilor publici. În Germania. Funcţionează însă EUPAN. pot fixa efectivele. UE obligă. nici un acord UE nu se referă la organizarea si funcţionarea administraţiilor publice centrale ale statelor. administraţie electronică. Germania. obligaţia introducerii reglementărilor juridice UE etc. reţele legislative şi de şcoli de servicii publice). sunt funcţionari propriu zişi şi agenţi contractuali. În Italia. S-au introdus procedurile de evaluare a agenţilor funcţiei publice. o reţea informală a administraţiilor publice centrale (cu accent pe resurse umane. non-discriminării. TNNED este delegaţia sindicală europeană care include FSESP şi CESI. Colectivitățile locale şi FPH dispun de organisme reprezentative la Bruxelles. majoritatea funcţionarilor locali sunt contractuali. de stabilire a criteriilor de performanţă. limitate în timp. au statut special doar înalţii funcţionari centrali şi locali.Totuşi. să respecte principiile dreptului comunitar: principiul liberei circulaţii. plătit din fonduri aprobate de parlament. modernizarea serviciilor publice. se constată puternice autonomii locale. Belgia. Marea Britanie. 93 . În statele federale ţi cu administraţii descentralizate. În toată Europa. remuneraţia etc. Salarizarea tinde să apropie funcţiile de drept public de cele de drept privat. Colectivizatele locale pot elabora statute administrative. de interes general. Condiţiile întrebuinţării agenţiilor publici de nivel local în Europa Descentralizarea a crescut complexitatea administraţiilor teritoriale. În Italia. doar funcţionarii publici pot să execute prerogative de funcţie publică.

pensiile se indexează în raport cu salariile. În Marea Britanie. J. Munca la negru atinge 55 miliarde euro pe an: Frauda există în acordarea de 60 www. există asigurarea naţională (cu contribuţii personale.Agenţiile au o „funcţionare opacă”. asigurările sunt obligatorii pentru toţi salariaţii. s-au adoptat măsuri de prelungire a duratei de activitate spre 65-67 de ani. Modul de gestionare a finanţelor publice nu a fost analizat în mod serios până acum 60. Se cere reducerea impozitelor şi reducerea cheltuielilor publice. modificarea regulilor de indexare a pensiilor. Reducerea impozitelor trebuie să stimuleze creşterea economică şi crearea de locuri de muncă.lecri. În Germania şi în alte state. cheltuielilor locale şi de protecţie socială. În Marea Britanie. având un buget de 50 miliarde euro pe an (Inspecţia generală a finanţelor).Formarea personalului este continuă în toate sistemele administrative. statul urmăreşte să asigure doar 40% din fondul de pensii. În toate statele funcţionează şcoli de administraţie publică (centrale sau locale). modificarea bazei lor de calcul. după 2001. Asigurarea de boală cade in responsabilitatea Serviciului Naţional de Sănătate (finanţat de stat). Bourdu a propus un plan de reducere a cheltuielilor publice cu 150 miliarde euro în 5 ani. Salariile sunt cu 8% mai mari decât în alte sectoare publice.fr 94 . restul fiind acoperit de fondurile private de pensii. Sistemele de protecţie socială sunt sau nu asociate cu profesiile. nu cu inflaţia. Ca urmare. cotizaţii patronale şi salariale) şi venitul minim garantat (finanţat prin impozite). În Germania.830 persoane. Starea finanţelor publice în Franţa Agenţiile de stat în Franţa sunt în număr de 1244 şi angajează 442. Se pune problema reducerii cheltuielilor publice. Toate statele europene se confrunta cu îmbătrânirea populaţiei şi sporirea numărului de pensionari.

Analiştii apreciază că Franţa s-a dezindustrializat pre mult. Publicul francez este exasperat şi de preţurile energiei eoliene. Sunt 550000 administratori aleşi politic (908 parlamentari la 65 milioane locuitori). Nișele fiscale se ridică la 60 miliarde euro iar ajutoarele pentru întreprinderi 65 miliarde euro pe an. 95 . Aceasta este de 5 ori mai scumpă decât energia nucleară. Dezvoltarea eolienelor promovează interese economice daneze. Serviciile publice nu s-au informatizat. Energia fotovoltaică se produce de 30 de ori mai scump decât cea nucleară.ajutoare sociale. germane şi chineze.

Ca obiective fundamentale s-au remarcat prin respectarea principiilor: principiul atribuirii competenţelor exclusiv în baza celor atribuite prin Constituţie și legile în vigoare. principiul subsidiarităţii pentru limitarea sferei decizionale a Guvernului la domeniile și problematicile care nu pot fi rezolvate mai eficient la nivel local. conform tratatelor și angajamentelor României faţă de Uniunea Europeană. principiul proporţionalităţii prin limitarea conţinutului și formei acţiunilor guvernamentale la ceea ce este strict necesar pentru atingerea obiectivelor. principiul eficienţei în normarea intervenţiei statului la nevoile reale pentru minimizarea costurilor și reducerea risipei. care a reprezentat cadrul strategic de referinţă pentru dezvoltarea politicilor economice și de reformare a administraţiei publice. ale Uniunii Europene și faţă de societatea civilă. principiul responsabilităţii Guvernului României în faţa Parlamentului României și al celorlalte instituţii abilitate ale statului precum și în raport cu instituţiile europene. principiul integrităţii actului de guvernare. în 2011 s-a realizat implementarea prevederilor Programului de Guvernare 2009-2012. un context de criză economică şi financiară profundă. principiul respectării dreptului fiecărui individ la muncă decentă. S-au remarcat aceleaşi constrângeri ca şi cele din anul anterior. principiul contribuţiei și al solidarităţii în promovarea progresului social. principiul transparenţei faţă de cetăţeni și faţă de celelalte instituţii ale statului. principiul egalităţii. 96 . Toader Starea administraţiei publice in 2011 În principiu. nediscriminării și garantării drepturilor fundamentale.ADMINISTRATIV Administraţie publică L.

.Funcţia publică Reforma funcţiei publice vizează: Reforma funcţiei publice .Restructurarea administraţiei publice centrale și locale. vizibile pentru opinia publică. prin creşterea transparenţei actului administrativ și luarea unor măsuri anticorupţie mai ferme. dezvoltarea și implementarea unui sistem de recrutare. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. prin măsuri de creştere a eficienţei instituţionale. Creșterea vizibilităţii ANFP necesară consolidării comunicării și stabilirii de parteneriate naţionale și internaţionale 97 . evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică.Revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale personalului din administraţia publică.Implementarea prevederilor legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice. evaluare și promovare bazat pe merit și competenţă în funcţia publică.1.2: Dezvoltarea de programe de formare specializată și perfecţionare profesională care să răspundă cerinţelor de reformă dinamică ale administraţiei publice romanești Obiectiv strategic 2: Consolidarea imaginii ANFP și a procesului de comunicare interinstituţională Obiectiv specific 2. cadrele didactice și personalul sanitar. precum și ameliorarea imaginii funcţiei publice. în vederea creşterii eficienţei funcţionarilor publici în prestarea serviciilor publice. .Formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. instituţional și legislativ Obiectiv specific 1.1: Eficientizarea procesului de management al funcţiei publice si al funcţionarilor publici la nivel strategic. curente și creşterea transparenţei în relaţia cu cetăţenii. funcţionarii publici cu statut special.Creşterea autonomiei colectivităţilor locale prin transferul de noi responsabilităţi decizionale. Direcţii de acţiune privind gestiunea resurselor umane: Guvernul şi-a propus: adoptarea proiectului legii sistemului unitar de salarizare a funcţionarilor publici și elaborarea unor reglementări similare pentru personalul contractual. cu respectarea principiului subsidiarităţii. Obiectiv strategic 1: Dezvoltarea capacităţii ANFP necesare asigurării managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici Obiectiv specific 1. . reducerea cheltuielilor simplificare administrativă.Creşterea calităţii și accesului la serviciile publice. . cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală". precum și de resurse financiare și patrimoniale. .

Prin mandatul și rolul pe care le are. armonizarea sistemului de salarizare a personalului din sectorul bugetar cu importanţa. 21 din Legea nr. elaborarea și implementarea legislaţiei sectoriale și a normelor metodologice aferente. cu respectarea principiului „remuneraţie egală pentru muncă egală”. complexitatea activităţii și nivelul studiilor necesare pentru desfășurarea activităţii. respectiv.Legea-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice nr. a categoriilor de personal. a fost constituit un grup de lucru interinstituţional care a analizat și elaborat proiectul de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. transparenţa mecanismului de stabilire a salariului de bază. ANFP a contribuit la îndeplinirea obiectivelor din cadrul direcţiei de acţiune stabilite expres în domeniul gestiunii resurselor umane. gestiunea resurselor umane. revizuirea procedurilor de evaluare a performanţelor profesionale ale funcţionarilor publici. mărimea concretă a sporurilor pentru condiţiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. stabilirea salariilor de bază ca principal element al câștigului salarial și diferenţierea acestora în funcţie de nivelul la care se realizează activitatea. 284/2010.descentralizarea financiară. evaluarea complexităţii posturilor aferente categoriilor de personal din administraţia publică. Prin art. formarea continuă a personalului din administraţia publică centrală și locală în vederea creşterii performanţelor profesionale. 284/2010 şi-a fixat ca obiectiv introducerea treptată a unui sistem coerent de ierarhizare a posturilor și de salarizare în sectorul bugetar. Dezvoltarea capacităţii 98 . central. Direcţiile de acţiune care au fost trasate prin documentul programatic vizează: descentralizarea administrativă și creşterea eficienţei administraţiei publice locale. creşterea eficienţei și a transparenţei în activitate a instituţiilor din administraţia publică. răspunderea. teritorial și local. mai exact în domeniul managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici: implementarea prevederilor Legii-cadru privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice.

elaborarea și implementarea de măsuri pentru standardizarea înființării. pentru proiectele de acte normative care conţin prevederi referitoare la funcţiile publice și la funcţionarii publici. cu prioritate pentru cele descentralizate. implementarea prevederilor legii privind reorganizarea unor autorităţi și instituţii publice. organizării și funcţionării structurilor instituţionale din administraţia publică centrală.administrative a instituţiilor publice centrale si locale în vederea planificării și implementării politicilor de dezvoltare. simplificarea accesului cetăţenilor la informaţiile publice prin publicarea acestora pe paginile de internet/portalurile instituţiilor publice. investiţionale și bugetare ale Guvernului. simplificarea accesului la servicii publice prin furnizarea acestora. precum și coordonare și sprijin acordat celorlalte autorităţi și instituţii publice cu competenţa de reglementare. acolo unde este posibil. inclusiv a gestiunii resurselor umane și execuţiei bugetare. elaborarea propunerilor de politici publice în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. restructurarea mecanismelor de cooperare interministerială și utilizarea lor în stabilirea priorităţilor de politici publice. introducerea standardelor de calitate pentru serviciile publice. respectiv: elaborare. precum și implementarea de 99 . raţionalizarea cheltuielilor publice. pe cale electronică și prin generalizarea „birourilor/ghișeelor unice”. analiză și avizare proiecte de acte normative privind funcţia publică și funcţionarii publici. susţinerea mediului de afaceri și respectarea acordurilor cadru cu Comisia Europeana și Fondul Monetar Internaţional. îmbunătăţirea și standardizarea procedurilor administrative prin elaborarea și implementarea Codului administrativ și a Codului de proceduri administrative. precum și a furnizării serviciilor publice la standardele de calitate prevăzute de legislaţia în vigoare. Managementul funcţiei publice Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici are ca atribuţii: a) reglementarea funcţiei publice. realizarea și implementarea unui sistem de indicatori de monitorizare și evaluare a furnizării serviciilor publice și funcţionării tuturor instituţiilor din administraţia publică centrală și locală.

respectiv: stabilire domenii prioritare pentru perfecţionarea pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. b) managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și a programelor de perfecţionare. precum și acordarea de sprijin instituţiilor care organizează programe de perfecţionare a pregătirii profesionale a funcţionarilor publici. e) gestiunea de programe în domeniul funcţiei publice. strategiilor și programelor privind managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. monitorizare și evaluare. centralizare informaţii în domeniu. elaborarea. în domeniul specific de competenţa. c) perfecţionarea profesională a funcţionarilor publici. precum și elaborare și administrare a bazei de date cuprinzând evidenţa naţionala a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. organizarea de programe de formare specializată și programe de perfecţionare.instrumente manageriale de planificare. avizare strategii sectoriale privind formarea continuă a funcţionarilor publici. precum și coordonare metodologică și acordare sprijin de specialitate compartimentelor de resurse umane din cadrul autorităţilor și instituţiilor publice centrale si locale. gestiune și evidenţă a funcţiilor publice și funcţionarilor publici. monitorizarea și evaluarea implementării strategiei de formare continuă a funcţionarilor publici. respectiv: asigurarea formarii continue pentru diferite categorii de funcţionari publici. respectiv: organizarea și gestionarea modului de aplicare a principiilor. politicilor. analize și prognoze în domeniul de competenţă. elaborare studii. coordonarea metodologică a centrelor regionale. colaborarea cu centrele regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală în scopul derulării programelor de formare și perfecţionarea a personalului din administraţia publică. transmise de autorităţi și instituţii publice. organizare. gestionare și monitorizare de programe privind funcţia publică și funcţionarii publici. gestiune proceduri administrative. respectiv: elaborare. d) formarea profesională în administraţia publică. precum și a funcţiilor publice vacante. 100 .

București. Activitatea administrativă corespunzătoare acestei etape în parcurgerea ciclului de politici publice este una complexă. 10-11. instituţii și organisme similare din țară și din străinătate conform domeniului de competenţă. 101 . încheiere acorduri și proiecte de colaborare internaţională în domeniul funcţiei publice. precum și raportare periodică cu privire la gradul de îndeplinire a atribuţiilor si sarcinilor. constatare contravenţii și aplicare sancţiuni. al funcţionarilor publici și al managementului resurselor umane. verificare și control al aplicării și respectării prevederilor legale privind funcţia publică și funcţionarii publici. participare la negocierile cu organizaţiile sindicale reprezentative ale funcţionarilor publici. monitorizare. precum și alte forme de colaborare cu societatea civilă în sens larg. Nu trebuie omisă nici monitorizarea și evaluarea implementării noilor măsuri. în domeniul de competenţă.2012. 2012. detaliat în direcţii de acţiune. pe baza căreia 61: se urmărește și se evaluează gradul 61 Ministerul Administrației și Internelor. Raport 2011.f) monitorizarea și controlul activităţilor referitoare la funcţia publică și la funcţionarii publici. sesizarea instanţei de contencios administrativ daca este cazul. cu incidenţa asupra domeniului funcţiei publice. prin documentele comunitare ce stabilesc obligaţiile României în calitate de stat membru. rezultatele activităţilor de monitorizare și de evaluare a implementării legislaţiei funcţiei publice și funcţionarilor publici din România. respectiv: reprezentare autorităţi ale administraţiei publice centrale și locale în raporturile cu persoanele juridice și fizice. g) reprezentare. române și străine. Planificarea strategică se bazează pe: Programul de Guvernare 2009 . respectiv: coordonare metodologică. obiective fundamentale și specifice. p. Agenția Națională a Funcționarilor Publici. colaborare cu autorităţi și instituţii publice. aşa cum rezulta acestea din documentele administrative de evaluare. obiectivele și măsurile stabilite la nivel european. rezultatele practicii instanţelor judecătoreşti și a diferitelor evaluări independente realizate de reprezentanţi ai societăţii civile.

a fost asigurată elaborarea contribuţiei Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la Planul Naţional Anticorupţie. În 2011. cu prevederile legale și procedurile administrative. de tip ghiduri. ca domeniu general de monitorizare. În urma desfăşurării acestor activităţi sunt obţinute rezultate care sunt utilizate în procesul de fundamentare și de luare a deciziilor viitoare cu privire la managementul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. se acordă asistenţă și sprijin metodologic în vederea implementării corespunzătoare a noilor masuri. ca activităţi de suport. Se pune accent pe activităţile de evaluare a implementării în vederea identificării necesarului de actualizare. se identifică deficienţele sau lacunele legislative și procedurale și se propun măsuri de ameliorare a procesului de implementare. pe baza datelor cantitative și a informaţiilor calitative primite de la autorităţile și instituţiile publice și sunt întocmite rapoarte semestriale care sunt. manuale de proceduri și proceduri specifice.de conformitate cu obiectivele stabilite. Propunerea de proiect privind „Strategia de Competitivitate România 2020”. S-a analizat : Proiectul „Strategiei pentru îmbunătăţirea procesului de luare a deciziei în Ministerul Administraţiei și Internelor pentru perioada 2011 – 2016”. se urmăreşte gradul de respectare a normelor de conduită și a standardelor etice în administraţia publică. Au fost elaborate și comunicate Secretariatului General al Guvernului și Ministerului Administraţiei și Internelor două analize privind contribuţia Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici la elaborarea Strategiei de Competitivitate România 2020. ANFP a pregătit modificarea Legii din 2004 (anticorupți în administrație). 102 . evaluare și control la nivelul autorităţilor și instituţiilor publice. iar ca domeniu specific de monitorizare. se elaborează documente care stau la baza consolidării unei culturi favorabile dezvoltării proceselor de monitorizare. De asemenea. se evaluează calitativ și cantitativ modalitatea de implementare a măsurilor aprobate în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici. puse la dispoziţia publicului. ulterior aprobării. Proiectul „Strategiei Guvernului României de incluziune a cetăţenilor români aparţinând minorităţii romilor pentru perioada 2011 – 2020”.

78/2011 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.08. cât și verificarea conformității cu Standardul SMAI – A nr. 92/2008 privind statutul funcţionarului public denumit manager public. 432/2004 privind dosarul profesional al funcţionarilor publici. la comitetele tehnice constituite la nivelul M. Grupul de lucru constituit în vederea elaborării proiectului de hotărâre a Guvernului pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea locurilor de muncă. în cadrul procesului de elaborare a proiectului Codului Administrativ al României.G. Grupul de lucru constituit potrivit adresei Preşedintelui ANFP nr.2011.2011. 946/2005. în vederea armonizării dispoziţiilor H. 005/2006 și OMFP nr. mărimea concretă a sporurilor pentru condițiile de muncă precum și acordarea acestora pentru familia ocupaţională de funcţii bugetare „ADMINISTRAŢIE”. 893170/14.2011 pentru monitorizarea.La nivelul grupurilor de lucru interministeriale se remarcă: Grupul de lucru și grupul ţintă.06. create la nivelul M.05. În sfera controlului activităţile au vizat atât participarea. nr. în scopul armonizării punctelor de vedere oficiale ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe diferite speţe.P.N. organizat prin PO DCA. nr.I. Grupul de lucru organizat la nivelul MAI în scopul elaborării proiectului de Hotărâre a Guvernului pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.A. în scopul elaborării standardelor de management/ control intern la entităţile publice și pentru dezvoltarea sistemelor de control managerial. La nivelul grupurilor de lucru interdepartamentale se remarcă : Grupul de lucru constituit potrivit adresei Președintelui ANFP nr. pe tot parcursul anului. 553/2009 privind stabilirea unor măsuri cu privire la evidenţa funcţiilor publice și a funcţionarilor publici cu dispoziţiile H. demers susţinut prin proiectul „Un cadru legislativ mai coerent pentru o administraţie publică mai eficientă”. nr. a categoriilor de personal. Grupul de lucru constituit potrivit Ordinului Preşedintelui A.A. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.I. cu modificările și completările ulterioare a tuturor procedurilor generale și specifice 103 .F.2937/12. 889044/18.G.

În vederea eficientizării procesului de implementare a sistemului de control intern/managerial a fost elaborat și aprobat Ordinul Președintelui A.N.2011 privind constituirea Grupului de lucru pentru monitorizarea. solicitându-se tuturor structurilor să comunice stadiul implementării sistemului de control intern. Grupul de lucru s-a întrunit de mai multe ori. Remarcăm şi procedura generală privind managementul riscului introdusă la nivelul Agenţiei. a activităţilor procedurabile și a procedurilor existente la data de 31 decembrie 2011 la nivelul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. La solicitarea Ministerului Administraţiei și Internelor. S-au asigurat centralizarea activităţilor.2937/12. O centralizare anterioară s-a realizat și în luna mai 2011. fiind totodată realizata și comunicarea acestuia către membrii grupului de lucru. Funcţii sensibile. reprezentanţii Agenţiei au participat la şedinţele comitetului tehnic constituit în vederea analizării Standardului 006 – Managementul riscului formulând observaţii și propuneri de actualizare a acestuia.F. au fost formulate observaţii și propuneri cu privire la următoarele proiecte de standarde: Comunicarea.08. Proceduri. Planificarea. un proiect de ordonanţă de 104 . Conform prevederilor acestui ordin. Monitorizarea performanţelor. nr. la solicitarea acestora. pe tot parcursul anului 2011. Pentru reglementarea funcţiei publice au fost elaborate șase proiecte de hotărâri ale Guvernului. Managementul riscului. în scopul monitorizării sistemului de control intern/managerial din cadrul ANFP.P. la data mai sus menţionată. coordonarea și îndrumarea metodologică a implementării și/sau dezvoltării sistemului de control intern/managerial în cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. pe baza tuturor datelor primite fiind asigurată întocmirea și actualizarea Registrului de Riscuri al Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici pe anul 2011. În cadrul Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici a fost asigurată implementarea prevederilor Sistemului de control intern/managerial. De asemenea.elaborate de către compartimentele Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici.

urgenţă a Guvernului și au fost finalizate etapele: circuitului de avizare pentru proiectul de lege privind modificarea și completarea Legii nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici republicată, cu modificările și completările ulterioare; în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 561/2009 pentru aprobarea Regulamentului privind procedurile, la nivelul Guvernului s-au pregătit condițiile pentru elaborarea, avizarea și prezentarea proiectelor de documente de politici publice, a proiectelor de acte normative 62. Gestiunea funcţiei publice „Atribuţiile aferente responsabilităţii de gestiune a funcţiilor publice și a funcţionarilor publici în aplicarea prevederilor Legii nr. 188/1999, republicată cu completările și modificările ulterioare vizează cu prioritate regimul juridic aplicabil funcţiilor publice generale și raporturilor de serviciu ale funcţionarilor publici care ocupă aceste funcţii. Pentru funcţiile publice reglementate prin statute speciale (cum sunt, de exemplu, funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, funcţionarii publici parlamentari din cadrul structurilor de specialitate ale Parlamentului României, funcţionarii publici cu statut special din instituţiile publice de apărare naţională, ordine publică și siguranţă naţionala etc.), managementul și atribuţiile de gestiune și evidenţă nu aparţin Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici, ci autorităţilor și instituţiilor iniţiatoare. În ceea ce priveşte sursele de date utilizate, activităţile de gestiune se fac atât prin raportare la activităţile de planificare în sistem (elaborarea planurilor de ocupare a funcţiilor publice), cât și la cele de coordonare a alocării de resurse umane în domeniul funcţiei publice (la nivelul A.N.F.P. acestea referindu-se la activităţile de avizare și monitorizare a ocupării funcţiilor publice, respectiv de înregistrare a datelor privind evoluţia carierei funcţionarilor publici). Referitor la corelarea dintre rezultatul îndeplinirii celor doua tipuri de activităţi – de planificare si de coordonare – de menţionat este faptul ca o detaliere a acesteia se regăseşte inclusiv în normele legale anuale privind aprobarea planurilor de
62

Ibidem, p. 16.

105

ocupare, care stabilesc responsabilităţi diferenţiate pe categorii de autorităţi și instituţii publice, respectiv pe categorii de ordonatori de credite 63.” Numărul total de funcţii publice din administraţia publică din România, înregistrat la finalul perioadei de referinţă este de 160.798. Dintre acestea, conform criteriului apartenenţei la nivelul administrativ, pentru aparatul propriu al instituţiilor administraţiei publice centrale și al serviciilor publice deconcentrate au fost înregistrate 74.725 funcţii publice, iar pentru aparatul propriu al consiliilor judeţene, consiliilor locale și al altor autorităţi publice locale, 86.073 funcţii publice. Prin raportare la datele menţionate anterior, din punct de vedere al criteriului privind nivelul atribuţiilor aferente funcţiei publice, 145.762 dintre funcţiile publice înregistrate sunt funcţii publice de execuţie, 14.763 sunt funcţii publice de conducere, iar 273 sunt funcţii publice din categoria înalţilor funcţionari publici. Conform clasificării după criteriul nivelului studiilor solicitate pentru ocuparea posturilor (respectiv, art. 9 din Legea nr. 188/1999 privind Statutul funcţionarilor publici (r2), cu modificările și completările ulterioare), din totalul de 145.762 funcţii publice de execuţie, 113.221 au fost înregistrate ca funcţii publice de clasa I (studii universitare de licenţă absolvite cu diplomă), 2.229 ca funcţii publice de clasa a II-a (studii superioare de scurtă durată, absolvite cu diplomă), iar 30.312 ca funcţii publice de clasa a III-a (studii medii liceale finalizate cu diplomă de bacalaureat). În anul 2011 a fost emis un număr total de 1.044 de avize pentru stabilirea de funcţii publice, dintre care 45 avize pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice centrale, 264 pentru instituţii publice deconcentrate și 735 pentru autorităţi și instituţii publice ale administraţiei publice locale. Din punctul de vedere al nivelului studiilor, din totalul de 114.538 funcţionari publici de execuţie, un număr de 84.203 funcţionari publici au studii superioare de lungă durată, fiind încadraţi pe funcţii publice din clasa I, un număr de 1.978 au studii superioare de scurta durată, fiind încadraţi pe funcţii
63

Ibidem, p. 21.

106

publice din clasa a II-a, restul de 28.357, având studii medii liceale sau postliceale.
În urma controalelor s-au remarcat următoarele: 1.Compartimentele de resurse umane nu au gestionat întotdeauna actele cuprinse în dosarul profesional al funcţionarilor publici și carnetele de muncă în conformitate cu prevederile legale și nu au desfăşurat un management eficient cu privire la cariera funcţionarilor publici fie din cauza unor deficienţe în pregătirea profesională a funcţionarilor publici din cadrul acestora, fie datorită faptului că nu au reuşit să evidenţieze conducătorilor autorităţilor și instituţiilor publice efectele nerespectării procedurilor legale, fie din cauza numărului insuficient al personalului de specialitate. 2. Lipsa unei coordonări a activităţii pană în anul 2011, pe toate planurile, a Centrelor regionale de formare continuă pentru administraţia publică locală. 3. Controlul reprezintă o funcţie importantă în realizarea managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici, necesară atât pentru implementarea eficientă a Statutului funcţionarilor publici și a legislaţiei secundare aferente, cât și pentru elaborarea unor îndrumări metodologice și stabilirea unor măsuri corective de natură a conduce la o gestiune coerentă și eficace a funcţiei publice și a corpului funcţionarilor publici. 4. Rezultatele activităţii de control pot fundamenta și au fundamentat unele propuneri de modificare și completare a legislaţiei privind funcţia publică și funcţionarii publici, de natură a îmbunătăţi această legislaţie.

Formarea şi perfecţionarea profesională Agenţia a gestionat Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. Programul are ca scop dezvoltarea competenţelor și aptitudinilor necesare exercitării funcţiilor publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici și se desfăşoară pe module care tratează o tematică multiplă, stabilită pe baza priorităţilor guvernamentale, corelate într-o succesiune logică, axate pe atingerea scopului principal. Tematica abordată în cadrul celor 8 module de formare vizează domenii, precum: 1. managementul resurselor umane în administraţia publică, 2. administraţie publică moderna și eficientă, 3. comunicare și imagine publică,

107

pentru anul 2010. informaţiile colectate stând la baza fundamentării Raportului privind formarea profesională a funcţionarilor publici pe anul 2011 și a proiectului de act normativ privind domeniile prioritare de instruire a funcţionarilor publici. în anul 2011 a fost realizată centralizarea datelor și informaţiilor privind perfecţionarea profesională a funcţionarilor din administraţia publică centrală și locală. management strategic și politici publice. Evaluarea participanţilor la acest program constă în: a) opt evaluări intermediare. b) elaborarea și susţinerea unui proiect de absolvire– evaluare finală. au fost 28 absolvenţi. 8. Activitatea de planificare. management financiar și bugetar. pe baza datelor comunicate de ordonatorii de credite. 108 .4 iulie 2011. prin ordinul ministrului administraţiei și internelor nr.4. Astfel. seria a II-a de admitere și pentru anul 2011. 42/2011 a fost aprobată modalitatea de desfăşurare a Programului pentru anul 2010. management public și abilitaţi manageriale. Din 31 de participanţi înmatriculaţi. În anul 2011 s-au derulat modulele de formare pentru Programul de formare specializată pentru ocuparea unei funcţii publice corespunzătoare categoriei înalţilor funcţionari publici. seriile de admitere I. administraţia publică în contextul integrării în UE. II și III (în derulare). 5. În anul 2011 au fost organizate Programul intensiv de pregătire și integrare în domeniul administraţiei publice destinat beneficiarilor Bursei Speciale Guvernul României și Programul intensiv de formare specializată în vederea accederii la statutul de manager public destinat absolvenţilor Bursei Speciale Guvernul României. formare și perfecţionare profesională a funcţionarilor publici în anul 2011 În ceea ce priveşte planificarea perfecţionării profesionale a funcţionarilor publici. corespunzătoare modulelor de formare – evaluare intermediară. 7. 6. Modulele de formare s-au derulat în intervalul 3 martie . seria a II-a de admitere. Durata fiecărui modul de formare este de 3 zile (24 de ore de formare). management de proiect și fonduri structurale.

dezvoltare durabilă. achiziţii publice. formare de formatori. În contextul actualelor modificări legislative. a fost transmisă către centre o solicitare de înaintare 109 . implementării. asigurarea de informaţii și transmiterea de mesaje și documente de interes pentru centrele regionale. managementul de proiect și gestionarea fondurilor structurale. Evaluare și Perfecţionare Profesională. un rol deosebit având experiența implicării permanente în demersuri care ţin de dezvoltarea capitalului uman. legislaţie și modificări legislative. În acest sens. în anul 2011. cerinţele și problemele de activitate etc. audit public intern. iar domeniile și tematicile au fost stabilite conform cerinţelor și nevoilor instituţionale. monitorizării și evaluării programelor cu finanţare externa nerambursabilă. solicitarea de la centre a unor informaţii privind rezultatele. În anul 2011. resursele gestionate. comunicare și relaţii publice. urbanism și amenajarea teritoriului. management financiar și bugetar. coordonarea și monitorizarea activităţii CRFCAPL sub aspectul elaborării. Tematica abordată în cadrul programelor de perfecţionare a vizat o multitudine de domenii dintre care menţionăm: salarizarea personalului din administraţia publică. a căror activitate este coordonată și monitorizată de către Direcţia Coordonare Centre Regionale. stare civilă. numărul total al participanţilor la programele de perfecţionare organizate de către Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici a fost de 3. așa cum au rezultat anual din planurile de perfecţionare elaborate de autoritățile și instituţiile publice. Agenţia a demarat o serie de programe de perfecţionare privind salarizarea personalului din sectorul public. managementul resurselor umane..134. informaţii clasificate. prevenirea corupţiei și conduita etică.Programele de perfecţionare profesională au fost organizate în acord cu nevoile instituţionale specifice. tehnologia informaţiei. Agenţia Naţionala a Funcţionarilor Publici are în subordine 8 centre regionale. a constat în: asigurarea comunicării permanente dintre centrele regionale și ANFP pentru clarificarea și rezolvarea unor probleme. Coordonarea Centrelor Regionale de Formare Continuă pentru Administraţia Publică Locală (CRFCAPL). controlul legalităţii actelor administrative prin contenciosul administrativ. egalitatea de şanse.

În vederea fundamentării proiectelor de acte normative de modificare și completare a legislaţiei primare în domeniul funcţiei publice. scopul fiind acela de a gestiona baza de date în timp real. cu accent pe consolidarea competenţelor responsabililor de resurse umane.a Formularelor F98 pentru proiectele noi pe care acestea intenţionează să le deruleze. la nivelul Agenţiei vor fi elaborate și revizuite. 110 . după caz. Concluzii Se intenţionează continuarea eforturilor de modernizare a managementului funcţiei publice și al funcţionarilor publici. Agenţia îşi propune de asemenea creşterea numărului de participanţi la procesul de formare prin organizarea unor programe de calitate în vederea perfecționării în domeniile de interes pentru administraţia publică. Agenţia își propune să modifice cadrul normativ existent prin revizuirea și promovarea proiectului legii de modificare și completare a Statutului funcţionarilor publici. proiectele de politică publică aferente acestora. prin implementarea proiectelor demarate în anul anterior precum și prin dezvoltarea unora noi. Agenţia îşi propune să finalizeze informatizarea completă a bazei de date naţionale privind evidența funcţiilor publice și a funcţionarilor publici. precum și prin elaborarea proiectului legii de modificare și completare a Codului de conduită a funcţionarilor publici. astfel încât sumele aferente să fie incluse în estimarea bugetara multianuala a MAI. „În domeniul reglementarii. În domeniul gestionării procedurilor administrative necesare coordonării procesului de management al funcţiei publice. Adoptarea acestor acte normative va determina implicit modificarea reglementărilor subsecvente în domeniul funcţiei publice și al funcţionarilor publici și intensificarea eforturilor privind monitorizarea și controlul aplicării dispoziţiilor legale. Toate aceste activităţi vor beneficia de suportul tehnic și sprijinul compartimentelor de specialitate în promovarea imaginii instituţiei și asigurarea interfeței între instituţia noastră pe de o parte și autorităţile. precum și organizarea de programe de formare specializată pentru categoriile înalților funcţionari publici și funcţionarilor publici de conducere.

105.” 64 Ibidem. p. vor viza atingerea obiectivelor și direcţiilor de acţiune stabilite prin Programul Naţional de Reforma 2011-2013. aprobat prin Memorandum de Guvernul României precum și prin Planul de acţiuni prioritare pentru capitolul Creşterea eficienţei și transparenţei administraţiei publice 64. trebuie precizat faptul că principalele activităţi ale Agenţiei Naţionale a Funcţionarilor Publici. pe termen mediu. 111 . Totodată.instituţiile publice și societatea civilă pe de altă parte.

112 .

Cei mai bogaţi 500 de români deţin o avere de peste 25 milioane euro. Combaterea infracţionalităţii În septembrie 2012. UE (Comisia Europeană) a aprobat un proiect românesc referitor la achiziţiile publice de peste 420.000 euro.5 milioane oameni au venituri cu puţin peste 100 dolari pe lună. îndreptându-se spre SUA. Posibilitatea de a externaliza veniturile importante prejudiciază enorm „visteria statului”. Marea Britanie. 113 .Triunghiul stat-piaţă-societate În România s-a mărit ameninţător decalajul dintre masa săracă a populaţiei şi categoria minoritară a bogaţilor. Se va pune accent pe formarea de magistraţi. 24% din elevi din mediul rural termină liceul.01% contribuabili bogaţi. Adeseori. bugetarii şi asistaţii sociali au fost declaraţi de foştii guvernanţi un „balast”. statele africane. 20 % dintre bogaţi au venituri pe 6. 8.2% din veniturile bugetului provin de la 0. clasa mijlocie firavă a fost direct lovită de criză. Doar 0. aceştia trec pe firmă consumul personal şi al familiei. Pensionarii. România nu poate îndeplini prevederile Agendei Europene 2020 deoarece coeficientul de inegalitate socială depăşeşte cu 40% media europeană. clasa politică şi statul nu dau semne să promoveze o reformă reală în serviciile publice. Categoriile bogate ar trebui să aibă contribuţii sociale mai mari. România a depăşit standardul de 30% din locuitori (30% din populaţie controlează ¾ din avuţia naţională).În schimb. China.7 ori mai mari decât cei foarte săraci. nu se înţelege că politicile publice creează direct şi indirect plus-valoare şi nici că extinderea privatizării lor nu va face decât să adâncească distanţele sociale – Banca Mondială atrage atenţia că aşa-numita clasă mijlocie suportă în principal politica de susţinere a celor mai săraci. Vladimir Emil 1.PUNCTE DE VEDERE Dr.

gradul de absorbţie este de 9%.„Opacitatea instituţională slabă este probată de nivelul de transparenţă în elaborarea politicilor guvernamentale România este pe locul 136 din 144 ţari analizate în acelaşi Raport Global al Competitivităţii 2012-2013. supravegheat de un consilier de etică. corupţia continuă să fie identificată ca principala piedică în prestarea serviciilor publice de calitate.” OECD subliniază beneficiile economice totale directe și indirecte ale aplicării şi utilizării informaţiilor publice la nivelul întregii economii a UE care se ridică la circa 140 miliarde euro pe an. Canada a implementat un Registru public pe Internet.ro. Un studiu publicat de „Curierul Naţional” în septembrie 2012 evidenţiază faptul ca ţara noastră ocupă locul 116 din 144 state analizate de Raportul Global al Competitivităţii 2012-2013. În vederea eliminării corupţiei în sectorul public. Schimbările reale depind. Sporurile nu se adjudecă pe baza contribuţiilor la atragerea de fonduri. activităţile profesionale desfăşurate. indiferent de poziţia ocupată şi în care fiecare declară averea. 114 . cadourile primite sau călătoriile efectuate 66. Instituţiile din România generează cantităţi foarte mari de date care sunt greu accesibile publicului larg. în acest sector sunt 100 angajaţi. de restructurarea mediului politic. România a obţinut un scor al corupției de 3.curierulnational. Conform Indicelui de percepţie a corupţiei 2011 elaborat de Transparency International 65. La Ministerul Transporturilor. dar salariaţii primesc un spor de 75% din salariul brut. urmate de justiţie. Eficienţa administraţiei publice rămâne submediocră în România. Ibidem. Partidele şi Parlamentul sunt considerate instituţiile cele mai afectate de corupţie.6 din 10. care o plasează pe locul 25 între cele 27 state membre UE. „La nivelul percepţiei publice.O problemă presantă rămâne atragerea fondurilor europene. poliție şi funcţionari publici. totuşi. care trebuie completat de către angajaţii din administraţia publică. fiind urmată doar de Bulgaria și Grecia. 65 66 www. Se pune problema ca toţi funcţionarii publici să fie încadraţi pe bază de competenţe.

astfel încât ţinta de reducere cu 25% a sarcinilor administrative să poată fi atinsă.Beneficiul economic poate ajunge la 1. ceea ce poate genera un plus de 1% la creşterea economică a României.7 puncte procentuale. informatizarea administraţiei publice şi interconectarea bazelor de date. de la 15.” Sunt absolut necesare: focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor si ale mediului de afaceri. creşterea predictibilităţii mediului de afaceri şi asigurarea unui mediu competitiv ca urmare a regulamentelor şi procedurilor bine definite şi a documentaţiei standardizate uşor controlabile. prezentarea exhaustivă a informaţiilor de interes pentru cetăţeni 67 Ibidem. transparentizarea informaţiilor publice. 115 .4 miliarde euro dacă îmbunătăţim semnificativ transparenţa informaţiilor publice şi a politicilor guvernamentale care poate genera rapid un plus de 1% la creşterea economică a României. facilitarea accesului cetăţenilor la informaţii şi la înţelegerea procesului decizional. În acelaşi timp. Pentru a se realiza focalizarea administraţiei publice pe nevoile cetăţenilor şi ale mediului de afaceri se impun: simplificarea proceselor administrative. dezvoltarea resurselor umane din sectorul public. desfiinţării. întărirea procedurilor de E-guvernare pentru eliminarea procedurilor birocratice. creşterea informării în rândul cetățenilor şi a mediului de afaceri pentru a creşte gradul de utilizare a Sistemului Electronic Naţional (SEN).1 % din PIB la 12. a avut loc îmbunătățirea eficienţei instituţiilor publice ca urmare a simplificării procedurilor administrative prin reducerea cu aproape jumătate a volumului de taxe și tarife. includerea unui filtru în ceea ce priveşte sarcinile administrative generate de noile acte normative pentru mediul de afaceri.4% din PIB în perioada 2009-2012. comasării şi reorganizării a 141 de agenţii guvernamentale şi a diminuării aparatului bugetar supraîncărcat 67. ca modalitate de interacţiune online dintre instituţiile publice din România şi prestatorii de servicii. construirea unui cadru instituţional mai eficient. continuarea îmbunătățirii interfeţei. creşterea utilizării Punctului de Contact Unic Electronic. „Costurile privind funcţionarea instituţiilor publice au scăzut cu 2.

criterii transparente în procesul de selecţie a personalului. reducerea costurilor cu funcţionarea instituţiilor publice. 116 . în scopul prevenirii conflictelor de interese. să se asigure continuitatea îndeplinirii obiectivelor asumate pe termen lung şi să se răspundă nevoilor imediate. cum ar fi absorbția eficientă a fondurilor structurale şi de coeziune. îndeosebi la nivelul înalţilor funcţionari publici. asigurarea „memoriei instituţionale”. sistemul de control intern conţine 25 de standarde a căror implementare corectă ar conduce la eficientizarea instituţiilor publice. concomitent cu instituirea obligaţiei de a declara orice interese sau participaţii financiare şi activităţile profesionale ale partenerului de viaţă. reducerea timpului de răspuns la solicitări. la orice oră. punctul de Contact Unic Electronic va deveni o modalitate de încredere pentru obţinerea de informaţii actualizate la zi şi pentru orice fel de plăţi. stabilizarea cadrului instituţional şi întărirea capacităţii administrative a instituţiilor. Ministerul Energiei şi Ministerul Competitivităţii Economiei. utilizarea reală a unor instrumente de management deja existente în administraţia publică. prin care să se evite suprapunerile de responsabilități. regionalizarea ANAF. Este absolut necesară transparentizarea informaţiilor publice: dezvoltarea şi implementarea de politici publice numai pe baza relaţiei reciproce dintre executiv şi societatea civilă. definirea unei structuri de instituţii publice stabile peste ciclurile electorale. depolitizarea funcţiei publice. în cadrul acestuia vor fi prevăzute în mod specific activităţile profesionale în care pot fi implicaţi membrii parlamentului. Pentru perfecţionarea cadrului instituţional ar fi necesare: împărţirea Ministerului Economiei în două ministere distincte. cadru de evaluare reală a performanţei personalului. în vederea întăririi capacităţii de colectare a veniturilor la bugetul de stat. În sfera resurselor umane se cer: stabilirea unui sistem eficient de management al carierei angajaţilor. stabilirea de rezultate măsurabile şi permanenta raportare la acestea în cadrul proceselor derulate.şi mediul de afaceri. bazate pe abilităţi. eliminarea erorilor de sistem. prin respectarea principiului stabilităţii angajaţilor. introducerea unui cod de conduită pentru parlamentari asemănător celui pentru comisarii europeni.

„Un guvern care se plânge ca „nu are bani” ar trebui demis pe loc. Creşterea transparenţei în adoptarea măsurilor cu impact asupra mediului de afaceri prin publicarea obiectivelor pe termen mediu şi lung ale instituţiilor publice pe propriile site-uri. Orice guvern are în spate o majoritate parlamentară. 2. www. iar guvernul de paie se face că 68 69 Ibidem. la fel ca un guvern care afirmă ca „nu are baza legislativă necesară” pentru a lucra. Opinia publică deduce ca parlamentul este terenul de joacă al oligarhiei. că „statul nu are bani”. dezbătute public. crearea unui cadru de planificare şi raportare unică la nivelul Guvernului. care l-a investit şi cu care comunică şi cooperează permanent. Chiar dacă bugetul este relativ redus. mulţi cetăţeni nu duc lipsă de averi. Nu este treaba cetăţenilor să asigure această comunicare şi cooperare.ziare.respectând cele trei axe: circuitul informațional. cu accesul presei (template unic al raportului pentru uşurinţa monitorizării).„Ghidul alegătorului furios” Se consideră. consultarea în procesul elaborării politicilor şi parteneriatului în implementarea politicilor. responsabilizarea instituţiilor publice prin monitorizarea şi raportarea transparentă a rezultatelor obţinute versus cele planificate. în general. ci a celor care au câştigat alegerile şi au format majoritatea 69. rapoartele anuale vor fi postate pe site.com 117 .” „Este un stil de politici ce echivalează cu recunoaşterea publică din partea guvernanţilor care sunt incompetenţi şi impotenţi. unde diferiţi indivizi „de încredere” sunt trimişi cu lopăţica şi găletușa să se joace de-a „organul reprezentativ suprem al poporului”. prin introducerea unor etape de preconsultare sau de cooptare în grupurile de lucru a reprezentanţilor mediului de afaceri în elaborarea reglementărilor care îi vizează şi prin publicarea studiilor de impact elaborate înainte de adoptarea unui nou act normativ 68.

România îşi poate rezolva parte din probleme prin: privatizarea unor forme de stat. „centru-stânga”. consumatorii de produse şi servicii de bază sau medii. creşterea gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. În România reală. „social-liberale”. etc. „democrate”. mărirea unor impozite. „progresiste”. haine. sistemul politic este puternice înclinat la stânga. „de centru”. Din 1990 încoace. Banii sunt sângele oricărui sistem politic şi. „Românii care s-au mobilizat la vot pe 29 iulie ar trebui să-şi pună întrebări fundamentale înainte de 9 decembrie: este corect ca ei să plătească 24% TVA la alimente. soarta săracilor ei: impozitarea directă a averilor private acumulate după 1989 şi a marelui capital. „sociale”. micii întreprinzători. Majoritatea „partidelor” care au guvernat de atunci s-au declarat „de stânga”.ziare. Cuvântul „dreapta” a stârnit adevărate spaime şi fobii. pe bază de FAPTE. natura sistemului respectiv se dezvăluie clar. Natura REALĂ a sistemului politic românesc nu rezultă din logoreea insipidă a politicienilor care îşi petrec viaţa în studiourile televiziunilor. şi chiar asumarea publică de către unele partide a identităţii de „centru-dreapta” s-a făcut cu ezitări şi sughiţuri vizibile. Este un sistem de impozitare care aruncă poverile fiscale pe spinarea categoriilor sociale cu venituri mici sau medii: la stat şi privat. odată localizată inima care-i pompează.. corectarea inflației. sistemul EVITĂ cu încrâncenare de 23 de ani exact politica de impozitare care ar putea ameliora rapid situația finanţelor publice ale României şi. iar indivizii care cheltuie fără să clipească jumătate de milion de euro la nunta odraslelor lor să plătească impozite directe derizorii la 70 www. Criteriul infailibil este analizarea politicilor de taxare şi impozitare. venind în campanie cu propunerea clară de creştere viguroasă a impozitelor DIRECTE?” 70. energie. A auzit cineva vreodată de un singur „partid” din cele multe care au umplut urechile românilor cu tâmpenii. nu vorbe. Concomitent.„guvernează” cu mărunţişul rămas de la ospețele bogătaşilor şi latifundiarilor României. implicit. „civice”.com 118 . etc. imensa majoritate a banilor care sunt strânşi la bugetul de stat provine din impozite directe asupra muncii (pe salarii si profit) şi din impozite indirecte asupra comerţului (TVA).

Deficitul instituţional major (D. „Soluţii există. 71 72 Ibidem. Dar majoritatea politicienilor actuali ai României s-ar simți oare confortabil într-un stat român puternic şi bine finanţat? 3. impozitele directe pe avere sunt de 3-4 ori mai mici decât în majoritatea statelor central-europene. a redus la valori reziduale infracţiunile mărunte şi a crescut spectaculos bugetul oraşului. un nou fisc ar face minuni în colectarea de taxe şi impozite la buget. rezultatul fiind că în scurt timp „peștii mari” n-au mai găsit executanți dispuşi să încalce legea pentru ei” 72. Şandor. Politica sa a fost una simplă: „toleranţă zero” faţă de infractori şi anularea distincţiei între „peştii mari” şi cei „mici”. 7 noiembrie 2012) Este un material. Ibidem. reinventa şi reînființa într-o singură zi. Cu asistenţa Comisiei Europene şi IRS-ului american. cramă (plus alte opţiuni. inclusiv corupţia „gulerelor albe” de 3-4 ori. Giuliani a redus infracţiunile grave. Sistemul politic are un comportament pe undeva oligarhic. pe baza dreptului său suveran. Primar la New York între 1994 şi 2001. Una dintre ele ar fi „metoda Rudolf Giuliani”. 119 . Dacă Fiscul şi Vămile nu sprijină statul alimentându-i bugetul. Corupţia din vămi şi de la fisc are un impact major asupra populaţiei. pentru „premianţi”) să fie doar puţin mai mare decât impozitul pentru un apartament de bloc? Sau impozitul pentru un Logan doar puţin mai mic decât pentru un Audi A8 sau BMW X6?” 71. atunci statul le poate desființa. Partizanatul politic este surprinzător de manifest. în mare măsură de un subiectivism marcant. piscină. mai rămâne ca cineva să le şi vadă.Stat? Este corect ca impozitul pentru o vilă cu 15 camere. Poliţia şi Justiţia au intrat în forţa peste „micii” corupţi (care în România ar fi chiar „simpatici” la Antena 3). saună. În pofida multelor afirmaţii demagogice. „Revista 22”.

avem serioase dubii că șefii statului de după 1989 au încercat.Actuala criză politică din România ar avea un singur vinovat: puterea USL. statul român este afectat de corupţie şi incompetenţă iar evaziunea fiscală atinge cote ameninţătoare. însă ca distinsul analist să ne lămurească pe cine reprezintă PDL. Alte afirmaţii ale lui D. Deci. alte. în mod corect.din păcate. nu puteam avea „traseişti buni” în 2010 şi „traseişti răi” în 2011. diversionismul aşa numitei strategii de reformă a statului. existând atât timp cât Tr. Şandor că PDL se află în „cădere liberă”. probând o lipsă de abilităţi politice greu de egalat. Dar cauza reală rezidă în stricta subordonare a statului faţă de partidele de guvernământ şi în anemica reacţie a unui public. ca și USL. care nu stabilesc clar prerogativele celor trei puteri în stat. În realitate. în ciuda originii sale social-democrate? Este un „partid al primarilor” ? Este un „partid de personalitate”. multe dintre reforme s-au adoptat sub presiunea UE şi a multinaţionalelor. Din păcate la Bruxelles nu se manifestă un interes 120 . Ne-am fi aşteptat. de fapt o întreagă teorie a „statului minimal”. lipsit aproape de spirit cetățenesc. PDL. Suntem de acord cu D. sărac si dependent de „baronii locali şi de la centru”. toate aceste partide exprimă interese ale unor grupări politico-economice locale într-un joc organizat şi arbitrat din Vest. Este un partid de dreapta. Fără doar şi poate. câteva. Şandor despre traseiştii politici aproape că nu pot fi catalogate. Reprezintă PDL „burghezia medie”. sau PNL vârfurile „burgheziei naţionale” sau PSD „stânga” autentică ? Ne îndoim de aceste „etichete”. materializată doar în favoarea unor anumite clientele politice. răspunderi majore: ambiguităţile Constituţiei şi ale altor legi. pentru recompensarea clientelei proprii şi ca mijloc de distribuire (prin comenzi) a aproape 20 miliarde euro pe an. Băsescu îl va menţine pe linie de plutire. are aceeaşi bază social-economică de unde şi concurenţa dură pentru resursele statului. partidele au folosit statul. Sau. Nu se analizează . coerent şi profesionist să modernizeze statul. prin numeroasele sale reţele. Nu putem contesta faptul că preşedintele în funcţie a fost realmente premier în 2010-2011. privatizarea cu orice preţ şi în orice condiţii a unor servicii sociale.

Astăzi. Compactul fiscal european ar impune un deficit de 0. Aceasta ar trebui să asigure parte din investiţii. Riscurile majore se asociază mai ales cu factorii externi. Nu se pot implementa concomitent o rectificare de CAS. Spania. Lipseşte o analiză a domeniilor în care România ar avea avantaje competitive. În general. dar deloc responsabilități. În domeniul pensiilor. 4. Consiliul Fiscal) S-a pus în discuţie Strategia fiscal-bugetară (20132015). salariați mai competenţi şi mai bine plătiţi. UE își asumă încă în România doar avantaje.Strategia fiscal-bugetară (I. salariile bugetare reprezentau 10% din PIB. Trebuie să scadă deficitul bugetar structural. Portugalia. Irlanda. Strategia. Aşa cum nu s-a intervenit la timp în Grecia. salariile bugetare reprezintă 7% din PIB. Economisirea internă rămâne anemică. În România CAS-ul este foarte mare (44% este cota ce mai ridicată in UE).7% din PIB.7% din PIB. Dar colectarea rămâne slabă. Factura salarială în sectorul moderat ar trebui să crească uşor. Problema rămâne dacă se ajunge la creșterea bazei de impozitare sau la creşterea nivelului contribuţiilor. infrastructura. În 2014 deficitul bugetar ar trebui să ajungă la 0.i a impozitului pe venit. indexarea se va face în funcţie de inflaţie şi în funcţie de 50% din creşterea salariului real. În 2009. La această cotă de CAS abia dacă se colectează 20% (din cauza evaziunii fiscale). însă este lipsită de transparenţă. energia 121 . Reducerea oricărei taxe trebuie compensată pe partea de venituri bugetare (Legea 69/2010). S-ar adăuga absorbirea fondurilor europene. Vechiul model de creştere se întemeia pe intrări de capital străin. Eficienţa cheltuirii fondurilor publice.constant pentru reformarea României. Se pot enumera: agricultura. Din 2010 s-a trecut la reducerea numărului de bugetari. de TVA . creșterile salariale trebuie să corespundă unor creşteri de productivitate. Dumitru. astfel se va echilibra sistemul de pensii pe termen mediu. În sectorul public trebuie să avem mai putini salariați.

Din păcate. taxarea suplimentară a sectorului financiar-bancar. Dependenţa excesivă de capitalul străin și calitatea mediocră a mediului autohton de afaceri și a guvernării blochează majoritatea perspectivelor de dezvoltare pe termen mediu. scăderea vârstei de pensionare. Ne trebuie politici serioase de încurajare a muncii eficiente. va trebui plătită de societate mâine 74. De asemenea. Fr. Lazea) Modelul bazat pe relaxarea deficitelor este contraciclic şi aduce beneficii politice și fiscale consumatorilor de astăzi.(mai ales cea cu resurse regenerabile).cursdeguvernare. Hollande a propus: capitalizarea Băncii Europene de Investiţii.ro 122 . forţa de muncă se află în scădere având o contribuţie tot mai redusă la creşterea economică. „şoimii” antideficit. lipsește o strategie clară de ţară. Problemele demografice devin deja ameninţătoare. În sfera bugetelor de pensii. adepţi ai reducerii cheltuielilor publice. școala ultraliberală a statului minimal. Sachs ( acum expert ONU) apreciază că există: o școală keynesiană adeptă a creşterii prin deficite şi prin intermediul intervenţiei statului. 73 74 www. J. productivitatea şi capitalul sunt factorii esenţiali ai creşterii şi dezvoltării. Pieţele financiare nu au răbdare cu statele prea îndatorate.Strategii de dezvoltare (V.cursdeguvernare. 5. Ar trebui să crească numărul de contribuabili sau să se promoveze cu tenacitate automatizarea şi informatizarea producție și serviciilor. structuraliştii partizani ai reducerii deficitelor prin creșterea taxelor. obligaţiunile de proiect.ro www. cu toate că munca. se manifestă un dezechilibru fizic între contribuabili şi beneficiari 73. redistribuirea fondurilor UE de coeziune.

În România doar 20% este raportul. Statul asistenţial intervine cu fonduri şi politici publice finanţând viitorul. Biroul independent pentru monitorizarea 123 . În Occident. Germania. administraţia orientate spre cetăţeni. Pană) În România. Austria. 7. Veniturile statului din taxe şi impozite se situau în 2009 la 27. Nu se aplică în mod real nici o politică socială. Statul asistenţial (C. Doi salariaţi la cinci cetăţeni se află în: Franţa. Politicile sociale în Occident nu sunt „firimituri” aruncate maselor. Se pare că o mare parte din lucrători nu este înregistrată. Spania. pe când media UE este de 40-50%. iar statul să administreze corect societatea şi „pacea socială”. mişcările populare le-au impus prin acţiune (presiune) constantă. sindicatele. Neînregistrarea fiscală a populaţiei active reduce veniturile statului (deşi INS afirmă că în România sunt 6. Masele. Grosu) România este un stat sărac. şi că numeroşi români lucrează pe cont propriu.6. sănătatea. Ar trebui să se introducă un raport de 4/1 între reducerea cheltuielilor bugetare şi mărirea taxelor. Marea Britanie. dar cu preţuri „europene” la utilităţi. Grecia. În România există 800. Italia. Un salariat la doi cetăţeni se întâlneşte în Olanda. Statul asistenţial nu se poate realiza într-o ţară cu un venit mediu de 300-400 euro pe lună.care alimentează visteria publică . Nu un stat asistenţial.au fost înlocuite de comisioanele pe „tunuri”. obligând capitalul să redistribuie parte din profituri. raportul este de 20%.000 de „persoane cu dizabilități”.Raporturi între numărul de salariați şi populaţia statelor (M. profiturile întreprinzătorilor . Se urmăresc învăţământul. forţa de muncă se află în şomaj şi primeşte ajutor atât timp cât participă la cursuri de recalificare.097 milioane salariaţi). Suedia. Pe de altă parte. și nici un sistem de stimulente pentru a se munci.9% din PIB (sub Serbia sau Bulgaria). Danemarca.

reforme structurale în întreprinderile de stat. s-ar putea introduce însă măsuri Kyc (similare cerinţelor bancare) pentru companiile înregistrate în România. creşterea cererii interne. iar abaterile sancţionate fiscal.1 milioane de 124 . o piramidă inversă Monitorul Expres. Economia românească.Fiscalitatea şi evaziunea fiscală (G. TVA-ul efectiv se colectează doar in proporţie de 13%. Doltu. Biriş) Marea evaziune (missing trader). Averile trebuie justificate prin venituri. profesor universitar ASE) Ca atribuţii de politici publice. Taxarea inversă la achiziţii intracomunitare şi taxarea normală la tranzacţii naționale. apreciază că 3. reforma serviciilor administraţiei publice. Intermediarul cumpără fără TVA din exterior şi colectează TVA la vânzare în România.Politici publice (C. Sunt însă directive europene care apără acest mod de acţiune. Trebuie cu fermitate redusă evaziune fiscală şi informatizată administrația. sistemele de pensii şi sănătate. diversificarea exporturilor. 40% la motorină. Lipseşte însă voinţa politică de a se reforma sistemul de impunere fiscală.1 milioane angajaţi în mediul privat ar susţine 15 milioane bugetari. energie. 9. 8. sănătate. România are trebui să aibă: păstrarea stabilităţii fiscale. agricultură. Nimic mai fals! Bugetarii plătesc taxe şi impozite şi produc valoare în învăţământ. ordine publică. peste 40% la alcool). Munca la negru. Ar trebui introdus un plafon al bazei de calcul a tuturor contribuțiilor sociale la 3 salarii pe economie şi eliminarea excepţiilor. Mica evaziune poate fi rezolvată prin informatizarea. armată etc. trebuie doar să se aplice legea (36% evaziune la tutun.cheltuielilor publice trebuie urgent introdus. Sunt 6. În privinţa accizelor. Confiscarea averilor persoanelor condamnate pentru evaziune fiscală. legarea electronică a caselor de marcat de ANAF etc.

Părerea noastră este că actuala „privatizare” a sistemului de pensii este o eroare(?) gravă. forţa de muncă tânără şi calificată va continua să plece în Vest.2 milioane de proprietăți agricole plătesc alte feluri de impozite. Altfel.8 milioane salariaţi să primească asistenţă pentru încălzire. Reamintim că numărul mare de pensionari cu venituri penibile este parţial rezultatul distrugerii economiei şi lipsei de voinţă de restructurare economică reală. ar trebui elaborată o strategie clară de reindustrializare. Ar trebui negociat un acord economic cu marile bănci şi corporaţii străine din România. Economia neagră şi diminuarea jafului la scară largă pot acoperi deficitul de la pensii! Bugetul de stat trimite 3 miliarde euro către pensionari din cauză că nu este bine construit şi nici administrat. ci pe companiile de stat administrate politic şi pe comenzile de stat care alimentează grupurile de interese politico-economice.salariaţi. în al doilea rând. populaţia va îmbătrâni şi se va reduce şi statul şi societatea vor intra cu adevărat în colaps ! 125 . Cei 1. Statul abia colectează 30% venituri raportate la PIB şi cheltuiește – fără raţiune aproape – 20miliarde euro/an. se putea opta pentru un model german de pensii (german autentic). cu participarea UE pentru relansarea economico-socială pe termen mediu şi lung. Discuţia nu trebuie îndreptată spre sistemul de pensii. A te concentra pe pensionari când averile bogaţilor României depăşesc 20 miliarde de euro – averi în mare parte nejustificate – înseamnă mai mult decât fariseism ! În primul rând ar trebui reduse jaful. sprijinită de un fond serios de investiţii stat-privat. evaziune fiscală. economia neagră. La un salariu minim de 700 lei lunar este normal ca 1. Toate discuţiile de acest fel sunt un anume tip de demagogie. cu un fond agricol de investiţii. este absolut necesară o strategie pentru agricultură. Responsabilitatea pentru dezindustrializare relativă şi pentru jefuirea economiei și plecarea în exterior a 3 milioane de români cade în răspunderea clasei politice – indiferent de partid. Pensionarii nu sunt asistaţi sociali! Pensia minim garantată şi salariul minim sunt sisteme foarte slabe de combatere a mizeriei. plătitori de CAS.

Liviu Toader. Elitele financiar-industriale încercă să transfere parte din eşecurile pieţei către contribuabili şi cetăţeni. societate şi mediu. Zodian. fiecare stat are propria sa administraţie. Chiar dacă se aplică unele orientări comune. atât din punct de vedere al resurselor financiare şi umane disponibile. Administraţiile publice – în toată UE – nu se pot dezvolta şi moderniza dacă ansamblul 126 . atât prin tematica abordată. datând din anii `70-80 ai secolului trecut.NOTE DE LECTURĂ Sebastian Oprescu. politici publice. altele au structuri flexibile. astfel de integrare nu are şanse de succes în lipsa unui „guvern federal”. evoluează mai mult sau mai puţin convingător spre integrare în UE. 2012 Este o lucrare complexă. Autorii fac referiri şi la prob lemele raporturilor dintre administraţia publică şi partidele politice. Este un concept de dezvoltare socialeconomică. provinciale şi locale. pe bază de politici publice şi de acord între economie. cât şi în privinţa menţinerii echilibrelor sociale şi economice. puternic resimţită în Occident. Politicile publice la rândul lor ar trebui să asigure ritmuri constante de dezvoltare şi direcţii clare e evoluţie. parţial privatizate: coexistă administraţii centrale. coordonator. informat cu privire la conţinutul conceptului de dezvoltare durabilă. criza în curs a pus în discuţie acest concept. Tania Verbschi. Administraţia publică. Strategiile de austeritate din UE – cu toate că sunt parţial necesare – nu încurajează producţia şi consumul. Bucureşti. cât şi prin deschiderile oferite. Decalajele dintre state se amplifică şi Bruxelles-ul încearcă să le combată (târziu) prin integrare bancară şi financiară. Dezvoltare durabilă. Aceeaşi criză economică. şi administraţie în România. afectează principalele politici publice. Roxana Dumitrache. Editura Top-Form. Publicul este astfel. Mai ales competiţia pentru resurse minerale pune sub semnul întrebării componenta ecologică a dezvoltării durabile. Unele se bazează pe funcţionari profesionişti. Mihai V. Administraţiile publice au însă peste tot un rol decisiv în implementarea politicilor publice. organizaţi în solide corpuri distincte. orientate formal sau nu spre cetăţeni.

Fără doar şi poate. lucrarea de faţă ia în discuţie şi tematica modernizării statului. Concomitent. lucrarea de faţă se recomandă ca o apariţie notabilă în mediul academic românesc. Clasa politică occidentală – spre deosebire de cea din România – acceptă o largă autonomie administraţiei publice şi veghează la orientarea sa spre public. noile reforme financiare şi bancare din cadrul UE vor impune noi eforturi de adaptare la cerinţele unui „tratat fiscal”. nu se poate moderniza decât într-un sistem de modernizare a societăţii. însă. În plus statul trebuie să se adapteze la imperativele integrării mai accentuate în UE.clasei politice nu promovează strategii adecvate. în analize şi soluţii ştiinţifice. Bogată în informaţii. Statul. SNFP ŞI REDACŢIA UREAZĂ TUTUROR CITITORILOR SARBATORI FERICITE ! 2013 127 .

128 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->