TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

.1.SR EN 642:1998 . care se protejează apoi prin torcretare. după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc . Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1). 4 .I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor . La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: .STAS 7039/1.3-81. FABRICAREA..TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii.INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol.83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat .Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi .tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT. Flux tehnologic 1.2 ..1.1.CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1. Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare. pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor.4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat .ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 . CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.CANALIZARI de M.. Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT.1 Fabricarea . NEGULESCU 1978 .tuburi SENTAB.2.1 .

. .centrifugare. .pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie.pregătirea tubului miez pentru armare transversală. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc. 5 .pregătirea betonului . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare . . .decofrare .fasonarea mufei. .tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide. b) Opera ii de bază .pregătirea armăturii transversale. .pregătirea armăturii tubului miez.armare longitudinală. .Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.cofrare.

Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1.depozitarea tuburilor (vezi Foto 2).tratarea termică a stratului de beton de protec ie.finisare.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.. Foto 2 – Depozitul PREFAB S.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit.recep ia calitativă. . încercarea la presiune hidraulică şi marcarea. Călăraşi. . .A. 6 . .recuperarea inelelor necesare armării longitudinale . .

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA . TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT. 7 . ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT.

pregătirea armăturii longitudinale.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor.Tuburi tip PREMO.1. Foto 3 . . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .2. . 8 . la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3).1. Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură.prepararea betonului pentru tubul miez. . Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO.

finisarea. . 9 .aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare. .tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. .tensionarea armăturii longitudinale.centrifugarea. . .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. .decofrarea tubului miez.rectificarea dimensiunilor mufei. . controlul final de calitate şi marcarea. .transferul eforturilor de precomprimare.b) Opera ii de bază . . .cofrarea. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2. .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide.depozitarea tuburilor.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.

10 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2.

Tub tip SENTAB. diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM. constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului. Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. în prealabil.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura. fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 . Tehnologia de fabricare are două etape distincte: . pe direc ie radială.1. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6). Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.3.1. 11 .

.pregătirea armăturii transversale. b) Opera ii de bază .depozitarea.pregătirea armăturii longitudinale. . . 12 . producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul.încercarea la presiune hidraulică.rectificarea dimensiunilor la mufă.în a doua etapă. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . . . . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.decofrarea. . .presarea..prepararea betonului. se introduce apă sub presiune.turnarea betonului.tratarea termică a betonului. .cofrarea. în interiorul mantalei de cauciuc.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3. 13 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.

3.1. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza.1. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. 10.2. •Varianta I. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat). 13. suprasarcini din vehicule. L = 5000 mm. în conformitate cu cele de mai sus. Domeniul de utilizare 1. Tuburi din beton precomprimat.2. vibrat şi presat tip SENTAB.: greutatea pământului de umplutură. Dn 800 mm şi 1000 mm. la: 14 . Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I. 16 şi 19. L = 6000 mm. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. aşa cum este precizat în tabelul 2. 1600 şi 2000 mm. etc. Dn 600 mm. •Varianta I. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex.1.1. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16. 1. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. solicitat la o presiune interioară de 16 bar. L = 5000 mm. Dn 1200.3.2. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. Caracteristicile produselor. Astfel. zona mufei din beton centrifugat. 1400. II.

. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. industrială şi iriga ii.transportul apelor uzate. . 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie.1.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. 2. Po = 7 . Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: . .canalizarea apelor uzate menajere. 15 . Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. 1400. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. 10. . . drumuri. 10. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C. Po = 7 bar Clase fabrica ie.. sifonări).conductele care se montează în terenuri mlăştinoase.1. . Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Canalizare. drumuri şi râuri. . astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei.subtraversări de căi ferate.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. în terenuri cu tendin ă de alunecare. râuri Clase fabrica ie. Subtraversari căi ferate. în terenuri de umplutură. Po = 7 .conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km). Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. Po = 7 .1.

5 12. (cm) TUBURI TIP PREMO.5 212.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2. 2.5 Diametrul exterior Dext.2.5 128.3.1.5 9. 16 .5 170.5 85. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică. Figura 1. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 149. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3.5 5.5 6.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64.5 106.1.5 10.

Figura 2. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte .5. 17 .1.4. Prescrip ii de proiectare". 2. La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri.1.

2. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor. lă imea fundului va fi: Dext. + 50 cm. exclusiv grosimea sprijinirilor.1. Adâncimea maximă de înghe . Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.2.2. 2.2. lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. se va adânci săpătura. 2.2. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2. + 80 cm. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5. În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect. Figura 3.la săpături verticale.00 m. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică. 2. În dreptul mufelor. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec.2.4. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. 2. lă imea fundului va fi: Dext. .5.3.3.la săpături cu taluz.2. Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . se recomandă următoarele lă imi de şan : .1. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare.6. Zonarea teritoriului României". 2.2.00 m. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ.

3. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900.4.4. 2. .4. coeficientul de tasare.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii.stabilirea traseului. S = 5 cm. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase.). ptr. În cazul pământurilor necoezive. În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5. . densitatea. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. permeabilitatea.4.1.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare. 19 . Dn ≤ 800 mm S = 10 cm. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2. . umiditatea. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact.2. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2. fără prevederea umpluturii de nisip. rezisten a admisibilă. etc. 2. coeziunea terenului.4.. dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton. 2. Dn ≥ 1000 mm Figura 4. adâncimea minimă de fundare. cu tendin ă de alunecare.nivelul apelor de suprafa ă sau subterane.4.

mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa.mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.6. ape de suprafata si ape subterane). iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10. Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale.4. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. XA2 .4. 2. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m. 2.5. flanşe-oarbe. 20 . • XA3 .). respectiv clasa de expunere a betonului. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe. În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare.6. etc. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007).2. clapete. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3.7. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. 2.5. dupa cum urmeaza: • • XA1 . inându-se seama de presiunea de lucru a conductei.4.250.

în situa iile următoare: . pot să fie clasate într-o clasă inferioară. ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6.5 si ≥ 5. . mg/kg . .Mediile înconjuratoare chimic agresive. .5 si ≥ 4. poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. total Aciditate.Un studiu special. .cu acid clorhidric.Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 .con ine alte substan e chimice agresive. 21 . . Note: . mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4. c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară.5 şi ≥ 4.0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 .5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s.Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă. alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă.5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice.sol sau apă poluată chimic. mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului.nu se încadrează în limitele din tabelul 7.

1. + 0.a. de asemenea. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7.2.2. astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept. tuburile se vor aşeza. fisuri. trailere şi tractoare cu remorci.2.1. pe supor i speciali. - 3. 3. 3.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. Condi ii de depozitare. tuburile se vor poza. 3. 3. 3. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei.4. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. excavatoare. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune. răşini poliuretanice.1.1. Transportul trebuie făcut cu mare grijă. ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm. fie pe planuri înclinate cu frânare. 22 . Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul.1. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. răşini polisulfidice ş. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3. Executarea săpăturilor se va face. iar la tranşee cu pere i verticali.2. de starea suportului de beton (umiditate.8 m. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate. el se va face pe calea ferată. epoxigudron. ciocnirea tuburilor. pe supor i speciali.5 m.1. autocamioane. În timpul transportului. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. de regulă. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. + 0. Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil.2.). după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm.3. Depozitare tuburilor se va face în stive. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. transport şi manipulare a tuburilor 3. etc. pentru a se feri de şocuri.3.1. 3.2. 3. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului. În terenuri slabe de funda ie. etc).

Ultimul strat de săpătură a tranşeii. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase. Figura 5.2. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă.8. 3. Înaintea probei de presiune. 3. până la nivelul terenului. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. nisipuri curgătoare.2.12. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3.10.2. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual.5. (figura 5).). în cazul terenurilor argiloase.9. 3. 3.2. etc. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică.4. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului.2.5. categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului.3.11. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii.1.2.2.7. de aproximativ 25 cm.3. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm.2.6. În cazul terenurilor cu apă subterană. 3. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime. lăsându-se mufele libere. se va controla aspectul. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. 3. 3. tubul se va feri de lovituri.2. La compactare.3.2. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct. 3. 3. În zonele de umplutură situate deasupra conductei. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului. simultan pe ambele păr i. Tuburile care nu corespund se vor elimina. tuburile se vor rezema pe pilo i. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. 23 . la distante rezultate din calcul.

3. tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor. După aceasta.5.4. După cură area suprafe elor de contact.4. de 5 tone. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. 3. Pentru realizarea îmbinării. pe fundul săpăturii.3. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale. 3.4. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea.4. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III. şprai uri). În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi. Din această pozi ie. 3.2.3.5. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. La săpăturile executate cu taluze înclinate. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere.3. 3.4. a şprai urilor. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6. se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor. tuburile se vor introduce. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri.4. iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. fie prin scoaterea succesivă. zone arse etc. Condi ii de îmbinare a tuburilor. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare. unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia.3. 3. În timpul montării unui tub.3.b). se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6.6. 3. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm. fisuri.3. pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora. 24 . 3. Pentru montare. 3. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui. 3. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii.2. goluri aparente. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). Înainte de montare. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii.4.a). Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. de 3 tone. fac excep ie zonele cu terenuri în pantă.4.5 tone. 3.1.3. inclusiv mufa.

În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. a. introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. d. b. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. 25 . montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. îmbinarea tuburilor în curbă. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7. Figura 6. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. c. privind pozi ia garniturii de etanşare.

3. 3. se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros).Figura 7. cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată. Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1. 2. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei.6.4.8. Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament. În cazul montării unei conducte.4. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct. În cazul montării conductelor în curbă.8 kg/dm3. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera.7. la care execu ia depăşeşte un an. 26 .4. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare.9. 3. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit. păr ile din conducta executată şi probată.9.4. În cazul când condi ia nu este îndeplinită. 3. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). se va reface montajul tubului.

Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora.04. Calitatea materialelor înglobate. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10.099 in anul 2010. Verificarea calitatii tuburilor. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul.1. 4. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă. Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător. 27 .4. A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7).2. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. VERIFICAREA CALITĂ II.

2. 4. . Foto 8 – Exemplu de tronson încercat. lungimea unui tronson supus probei de presiune. va fi de 900 ÷ 1000 m. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate.4. Înainte de punere în func iune. conform SR EN 681-1:2002.+5) grade. Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. În unele cazuri. se supun următoarelor încercări de presiune: . producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. Pentru conductele de aduc iune.În paralel. conductele realizate – montate. 28 . când se justifică economic. cu o duritate SHORE A de 50(-0. 4. pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. 4.încercarea pe ansamblu a conductelor. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari. 4. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8). în baza avizului scris al proiectantului.3. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand.încercarea pe tronsoane a conductelor.1. Verificarea performan elor. Verificarea calitatii materialelor de etanşare. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m.4. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat.4. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max.

timp de 72 ore (3 zile).6. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm.9.Pentru re elele de distribu ie. Neeliminarea completă a aerului din tub. Acestea se vor închide treptat. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură.4. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere.11. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. În curbe. dinamic.4. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. ramifica ii.4. puncte înalte şi joase. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec.4. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec.4.8.4.7. presiuna se va ridica la cea de probă. se va face cu deosebită aten ie. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute. 4. 4.5. se vor executa masive de ancoraj.4.10.4. 4. 3. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare. atunci când proiectul prevede. Înainte de începerea probei pe tronsoane. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect.2. diminea a sau seara. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm.3. 4. Înainte de umplerea tronsonului cu apă.4. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m. După trecerea celor 3 zile. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. 4. 4. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează. 4.4. 4. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. 4. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă. cămine). 29 . După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului.

în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos.17. în decursul celor 2 ore.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată.4. investitorul acceptă şi preia lucrarea.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. 123/2007 privind calitatea în construc ii. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane. 10 /1995 modificată cu legea nr. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei. aceasta putând fi dată în exploatare. montate. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. 4. HG nr.14. 4. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: .04 l/m2/h. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec.pierderea de presiune să nu depăşească. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior. 4.4. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub.4. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. care trebuie să fie sub limita admisă de 0.15. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. 4. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv.4. executate din două bucă i.20. .12. 30 . Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. 4. în timp de 1 oră .4. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile.4. 4.4.16.19. 10% din presiunea de probă. Flanşele. 4. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare.5.18.13. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr.4. În cazul func ionării prin pompare. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect. conform ANEXEI III. După terminarea probei pe tronson. . Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice. timp de 1 oră. 4.4. 4.4. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune.

b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. (iv) – evaluarea surselor de risc asociate. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual.1. executarea.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: .273/94). SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE .ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). 31 . recep ia. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie. (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. cheltuieli de mentenan ă. (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. 5. 5. înlocuire). (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. Toate documentele tehnice privind proiectarea.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei. pentru solutiile optime alese. . INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8).recep ia finală. întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr. c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10).

Figura 9. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor. Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă.Figura 8. 32 . Alimentarea cu apă a unui oraş de munte. Figura 10.

b). şi indirectă – figura 12. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14.2. b. directă. indirectă.a) şi radială (figura 14. b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13).b).a. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă. Figura 12. 33 . Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12. Canalizare în re ea perpendiculară a. 5.Figura 11.

Figura 14. radială. Canalizare în re ea: a.Figura 13. 34 . b. Canalizare în re ea paralelă în etaje. ramificată.

1. Defec iuni apărute în exploatare 6. repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. 6. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală.6. distrugeri). exfolieri).1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice. 6. coroziune).A. desprinderi. coroziune). exfolieri. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a.1. defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. dezveliri armături). defec iuni ale torcretului (fisuri. defec iuni ale betonului miez (ciobituri. cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . desprinderi.C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 . defec iuni ale garniturilor. defec iuni ale betonului (fisuri. exfolieri.3. Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă.1. 6. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri. repara ii şi reabilitări. etc. exfolieri. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea. dezveliri armături). defec iuni ale torcretului (fisuri.2. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate. Defec iuni apărute la montaj 6.2. desprinderi.3.1. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant. 6. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec).

în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului.C 130 . Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 . . Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior..3.suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor. în cazuri excep ionale.cămine de vizitare la canalizări – figura 16.de asemenea. . prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17. la subtraversări.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6. Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15. care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: .2. se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. izola ii. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii. 40 .8. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. lipire cu flacără. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. galerii edilitare. topire de materiale izolante. respectându-se prevederile din STAS 297-2. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. tuneluri). Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. repara ii şi remedieri ale avariilor.

Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Zonele comerciale ți cele industriale produc. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. în toalete. la randul lor. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. debite mari de ape uzate. in băi/duțuri. In decursul unui an. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. Figura 20. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. iar pe timpul verii pentru răcire. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . unde se amesteca cu apa meteorica. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus.9. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. Apa uzata este trimisa spre canalul colector. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. fără modificarea comportamentului uman. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. În zonele urbane. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată.

În sisteme de canalizare existente. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. iar energia de acționare este energia electrică. În sisteme de canalizare noi 42 .Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate. b. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a. în peretele acestuia. imersat în bazinul de tratare. În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. de tipul țeavă în țeavă. a. Figura 21. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură. ți anume: . Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m. si pentru sistemele de canalizare noi. În cazul sistemelor de canalizare deja existente. b.recuperarea căldurii în stațiile de tratare. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat. existț doua metode. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . . Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori.prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori.

deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. Figura 24. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate.Figura 22. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . Figura 23. se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. de tipul celor prezentate în figura 24. precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. realizat din țevi metalice. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23.

Ltd. acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe. iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. sau pentru clădiri de mari dimensiuni.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). Zumikon o Engineering: Rabtherm AG. IWC. În plus. astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. complexele sportive ți bazinele de înot.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. Zürich Compania de ceasuri.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. țcolile.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 .

F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei. Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. Principii generale 1.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 .

rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului. După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile.unde: Po . Pech . 2. Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu.2. pe tronsoane. în func ie de caracteristicile fiecarei zone. în care este posibil accesul accidental al unor vehicule. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei. 1. etc ). Figura 1. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi .1.Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1. . 46 . Astfel.presiunea interioară în sec iunea de calcul.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie. clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. prin proiect putându-se prevedea. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. suprasarcini din circula ia vehiculelor. la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. astfel încât: .1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2.clasa de fabrica ie . greutatea proprie a tubului. în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. este necesar ca. În cazuri curente. clase de fabrica ie diferite. greutatea apei din tub.

produsul kµ conform tabelului 2 . Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2.190 0. 2.densitatea γ = 1.4. ÷ 2. În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2.Figura 2. stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3. Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari.110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: . având dimensiunile din figura 2 a.4.8 t/m3 .k=tg2(45 – φ/2). care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare.4. 2. cu următoarele precizări: 47 .1.130 0.165 0. 2. φ – unghiul de frecare interioară. Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali.. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d).2.3. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0.

valorile „ Pech“ sunt aceleaşi.90 = 9.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc.7. Pentru aceste adâncimi. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. inferioară adâncimii de 3 m. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. montată într-o zonă carosabilă accidental. în teren argilos. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor. din diagramă. 1 ÷ 8 m. .7 + 5. De exemplu.70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370.5.7 bar Pech = 3.11 − 317.58 – 317.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ.31 + 3. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0.91 bar 3. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.00 = 5. conform exemplului din Figura 3.31 =10. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext./2 H = 319. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă. având kµ = 0. 2.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4.130.31 bar 10 rezultă Po = 4.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5.1.70 + 5. în general.31 bar Po = 0. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu.1.4 calculul presiuni echivalente Pech. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi. ÷ 2.36/2) = 1. 48 . În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2. ÷ 3.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental..00 – (1. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri.

1).0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0. 3. Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.Figura 3. Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB.0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 .1. Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4).

în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0. Astfel. datorată greută ii pământului. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0.0844 F Dm. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F.0780 F Dm. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul. are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim.Figura 4. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 .

modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb .557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0. Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.886 1500 0. se utilizează următoarele formule.101 1200 0. Ep . repartizare uniformă pe un sfert de cerc.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4.628 600 1.modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate.605 800 1.306 1000 1. b.717 51 . în vederea determinării coeficientului Ke. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a.661 500 1. deduse din rela ia (6): .672 .Figura 5. repartizare uniformă pe diametru. DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0.

conform punctului 1. H B Figura 6. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 .626 1600 0.3.2. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.3..702 1400 0.473 3. Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură. iar densitatea se poate lua γ = 1.2.532 2000 0. adoptându-se valoarea cea mai mică. 3. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1.Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0. conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3).4. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu.3. F1R . 12. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2.8 t/m3.

Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură.pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . 53 .F1R = CR γ H Dext. conform profilului longitudinal (în m).pentru H ≤ Hs e2kµ CR = . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5. (11) unde: Dext.85). Figura 7. .raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0. rs .diametrul exterior al tubului (în m) H . .coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.

Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0.7 (tubul fundat pe teren obişnuit).Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1.7 0.6 h 1. 13. Sarcina verticală.0 54 .coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.5. p = 0. 3.85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr.4.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8. Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm .3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2. pz . 3.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8). F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f .0 0.diametrul mediu al tubului (în m) H .

presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a. 55 . b.Figura 8. sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole.

87 1.÷ 3. .3. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3. Figura 9. Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.58 0.pentru conducte montate în rambleu : 56 .28 2. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente.24 3.6.34 0.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei.19 0.7.76 Dm d + 0.42 Tuburi tip SENTAB 3.2. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.00 1.6.31 1.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) .26 0.74 2.

50 = = 0. deci F1R < F1T. În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.nisipuri kµ = 0.3.13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1. introducându-se în loc valoarea lui F1R .50 x 1.13 = 3.5 bar . de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1.1.87 B 1.presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) .îngropate în tranşee cu pere ii verticali .zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1. aceleaşi eforturi.2.8 t/m2 .33 x 1.82 t/m.25 x 1.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .87 x 1.165 . γ = 1. după caz. 57 .80 x 1. .25 De 1.86 → CT = 0.33 → C R = 1.50 = = 1.75 = 4.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare. Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr. conform indica iilor din tabelul 1.82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3. dar de semn contrar in pere ii tubului. aproximativ.8 x 1.75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0.11 t/m H 1. Figura 10. 1. ca F1R Exemplul de calcul nr.

20 1.87 = 9.73 bar Se alege clasa 16. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici.29 Pech = 9.101 = 10.29 x 1.82 + 4. 4.3 = 1. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical). Figura 11.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0. mai mari decât clasa maximă. În cazuri speciale. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.5 pentru V 80 şi H = 1.23 bar Pc = 10. px = 3. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11. 58 .50.60 + 0.50 = 15.87 t/m F = 3.23 + 5. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton.

cu coeficientul 0. Rezultă : Pc = 10.23 + 8 + 2 = 18.2. 59 .Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0.8 x 10.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar.23 + 8 + 2 = 14.b).18 bar – clasa 19 cu comandă specială.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19.45 x 10. În cazul rezemării pe funda ie de beton. Celelalte date rămân neschimbate.8. Pentru conducta din exemplul nr.45. Exemplul de calcul nr. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0. conform figurii 11 a rezultă: Pc =0.23 + 8 + 2 = 20. În cazul rezemării pe fundatie de beton. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

...............................................buc............... Tipul terenului la tronsonul respectiv........................................................... reduc ii.... buc.................. Constructor....... Umplerea cu apă a conductei.............. Mufe de trecut pe tub..............kg/m2............................................................ Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr............................... 1..................................bar...... etc........................ Presiunea de probă........ Temperatura apei......m.........terminat în ziua de......................... Executarea probelor pe un tronson...............bar......................................mm Numărul tuburilor din tronson......la km.....................................şi la km.................................................................buc.............................. Date de încercare........................ Descrierea tronsonului ce se încearcă..................... Temperatura aerului....................................................... c) la piese speciale....................................... Terminat la data de......................... Temperatura aerului............... temperatura apei.............................de la km................................. diametrul tuburilor.... la cota........................................................presiunea...... Lungimea totală...............................buc.................buc........ Perioada de montare a tuburilor.....ora... Temperatura aerului.......... 2..... temperatura apei................................................................. b) la tuburi şi mufe............................................................................................ora....................din. Montarea manometrului de măsură a presiunii la km........................ora..............................................bar........................... ramifica ii.........ora....................................... 74 ........ 2........... Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi......la cota...................................................... Ventile de golire.......... Ventile de aerisire....... ............. .................................... Proba de presiune (de satura ie a betonului).......................................................... Terminat la data de........... temperatura apei............................................ d) alte observa ii..........................................ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar........ 1........buc..................................................... început în ziua de............. Temperatura aerului...... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub)........... Probele de presiune de încercare Început la data de ............................................bar.................................................................. început.....)...................................................... Presiunea de încercare a conductei................................................................ Tronsonul nr........................ Proces verbal nr......... Constatări în timpul încercării a) la montare.................................

....Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km.............. Presiunea de încercare... CONSTRUCTOR. Observa ii efectuate...................... 75 ...................bar...... DELEGAT BENEFICIAR...................la km..................

Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. drumuri. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. Po = 7. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Po = 7. Po = 7. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. 10.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 13 şi19 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10. Po = 7 bar Clase fabrica ie.A. Po = 7 bar 76 .