TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat .tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT.SR EN 642:1998 . Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare. CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 .2. Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT. care se protejează apoi prin torcretare. 4 .. după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.1 Fabricarea .2 .CANALIZARI de M.1.I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor .INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol. Flux tehnologic 1. La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: ..1.1 .SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc . FABRICAREA.3-81.TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii.STAS 7039/1. pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor.1..CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1.. Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1).tuburi SENTAB.4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat .Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi . NEGULESCU 1978 .

. . .pregătirea armăturii transversale. 5 .decofrare . . b) Opera ii de bază . .pregătirea armăturii tubului miez.Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare .pregătirea tubului miez pentru armare transversală. .armare longitudinală. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc.centrifugare.cofrare.tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide.pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie. .fasonarea mufei.pregătirea betonului .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate. .

depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). .finisare. Foto 2 – Depozitul PREFAB S.recep ia calitativă. 6 ..A. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1. .tratarea termică a stratului de beton de protec ie. încercarea la presiune hidraulică şi marcarea.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. .recuperarea inelelor necesare armării longitudinale . . Călăraşi.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit.

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. 7 . APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA . TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT. ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT.

pregătirea armăturii longitudinale. . la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3). Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor. 8 . Foto 3 . .2. .1. Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO.Tuburi tip PREMO. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .prepararea betonului pentru tubul miez.1.

tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.depozitarea tuburilor. .tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. .rectificarea dimensiunilor mufei.tensionarea armăturii longitudinale. .decofrarea tubului miez.precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare. . .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide. . .cofrarea. .transferul eforturilor de precomprimare.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. . 9 .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2. .b) Opera ii de bază . . . .centrifugarea.finisarea. controlul final de calitate şi marcarea.

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM. 10 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2.

Tehnologia de fabricare are două etape distincte: .1. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. pe direc ie radială. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura. 11 .1.Tub tip SENTAB. în prealabil.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 . constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6). diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM. Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.3. Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura.

depozitarea.decofrarea. . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.presarea.pregătirea armăturii longitudinale. b) Opera ii de bază .cofrarea. în interiorul mantalei de cauciuc. . . 12 . producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul. se introduce apă sub presiune.turnarea betonului..rectificarea dimensiunilor la mufă. .pregătirea armăturii transversale. . .încercarea la presiune hidraulică.prepararea betonului.în a doua etapă. . .tratarea termică a betonului. .

13 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3.

Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex. aşa cum este precizat în tabelul 2.2. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza.1.1. suprasarcini din vehicule. etc. 1. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1. solicitat la o presiune interioară de 16 bar. •Varianta I. Dn 600 mm. Tuburi din beton precomprimat. 1400.3. zona mufei din beton centrifugat.2.1. L = 5000 mm. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16. Dn 800 mm şi 1000 mm. L = 6000 mm. 16 şi 19.: greutatea pământului de umplutură. L = 5000 mm. la: 14 .1. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7. 13. •Varianta I.2. II.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. Caracteristicile produselor. Dn 1200. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. 10. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. 1600 şi 2000 mm. vibrat şi presat tip SENTAB. în conformitate cu cele de mai sus. Astfel. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. Domeniul de utilizare 1. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat).3.

transportul apelor uzate. astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei.. 10. . Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase.conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. în terenuri de umplutură.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. . .canalizarea apelor uzate menajere.1. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. sifonări). Po = 7 bar Clase fabrica ie.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. . . Po = 7 .1.1. Po = 7 . Po = 7 . 13 şi 19 bar Canalizare. drumuri. 2. Po = 7 bar Clase fabrica ie. . Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri şi râuri. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. industrială şi iriga ii. 1400. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. Subtraversari căi ferate. 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.subtraversări de căi ferate. 15 . . 10. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2. în terenuri cu tendin ă de alunecare.conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km). CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: .conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. râuri Clase fabrica ie.

5 5.5 212.5 128. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 12.5 6.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64.5 10. (cm) TUBURI TIP PREMO. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3.1.5 170.5 149. 16 . Figura 1. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 Diametrul exterior Dext. 2. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic.1.3.5 106. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8.5 9.2.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 85.

La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2. 2. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte . Prescrip ii de proiectare".5.1.Figura 2.1.4. 17 .

Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . lă imea fundului va fi: Dext. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice.2. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. Figura 3.2.2. exclusiv grosimea sprijinirilor.2.00 m. lă imea fundului va fi: Dext. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. se va adânci săpătura. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor.1. + 50 cm. Zonarea teritoriului României".1. În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect.3. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ. 2. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec.00 m.6. se recomandă următoarele lă imi de şan : .4. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2. 2. 2.2. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare. . Adâncimea maximă de înghe .5.2. + 80 cm. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică. lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5. În dreptul mufelor.2.3.la săpături verticale.la săpături cu taluz. 2. 2.2.

rezisten a admisibilă. coeziunea terenului. Dn ≥ 1000 mm Figura 4.stabilirea traseului. S = 5 cm. fără prevederea umpluturii de nisip. . coeficientul de tasare. .. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii. 2. densitatea. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase.4.4. . etc.4. 19 . cu tendin ă de alunecare. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. ptr. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5.nivelul apelor de suprafa ă sau subterane.4. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm. adâncimea minimă de fundare. 2. În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă.2. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton. permeabilitatea.). se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. În cazul pământurilor necoezive.3. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2. 2. umiditatea.4.1.4. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare.

respectiv clasa de expunere a betonului.2.250. etc.6. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m.4. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007). ape de suprafata si ape subterane). 2. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. 2.4. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare.5. 2.5. În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj.). 20 .mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba. XA2 .mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale. • XA3 .7. clapete. flanşe-oarbe. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3.6. dupa cum urmeaza: • • XA1 . Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20.4.

Note: .5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5.0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 .Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 . în situa iile următoare: . alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă.5 si ≥ 4. . .5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s.5 si ≥ 5.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă.nu se încadrează în limitele din tabelul 7. total Aciditate. 21 .cu acid clorhidric. poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. mg/kg . mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4. b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42. ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6. . .con ine alte substan e chimice agresive.Un studiu special. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice.5 şi ≥ 4.sol sau apă poluată chimic.Mediile înconjuratoare chimic agresive. .Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă. mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului. pot să fie clasate într-o clasă inferioară. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară.

Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate.8 m. etc. + 0. trailere şi tractoare cu remorci. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice.1. el se va face pe calea ferată. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. pe supor i speciali.1.2.2.).4. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice.1. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei. astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept. ciocnirea tuburilor. răşini polisulfidice ş.2. tuburile se vor aşeza. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7.a. Transportul trebuie făcut cu mare grijă. Depozitare tuburilor se va face în stive. ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR.3. de asemenea. autocamioane. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext.1.2. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului.5 m. etc). Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil. Executarea săpăturilor se va face. pe supor i speciali. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. Condi ii de depozitare. excavatoare. În terenuri slabe de funda ie. de regulă. transport şi manipulare a tuburilor 3. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3. 3. 3.2. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere.2. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune. pentru a se feri de şocuri. - 3. de starea suportului de beton (umiditate. 3. tuburile se vor poza. fie pe planuri înclinate cu frânare. 3.3. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice.1. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul. fisuri. + 0.1. răşini poliuretanice. iar la tranşee cu pere i verticali. 22 .1. 3. 3. În timpul transportului. epoxigudron.

11. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. de aproximativ 25 cm. tubul se va feri de lovituri. 3. 3.5. 23 . În cazul terenurilor cu apă subterană.1. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime.9. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică. 3.4.10. simultan pe ambele păr i. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului.3. în cazul terenurilor argiloase.2. tuburile se vor rezema pe pilo i. 3.2.7. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă. Înaintea probei de presiune. 3.6.2. 3. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor.2. lăsându-se mufele libere. 3. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase.).8. se va controla aspectul.2.2. categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului.3. În zonele de umplutură situate deasupra conductei. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare.5.2. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului. etc.3. La compactare.2. Ultimul strat de săpătură a tranşeii. 3. Tuburile care nu corespund se vor elimina. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. până la nivelul terenului. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. la distante rezultate din calcul. (figura 5). inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE. Figura 5.12. 3. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm. nisipuri curgătoare.2.2. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.

fac excep ie zonele cu terenuri în pantă.4. a şprai urilor. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii. inclusiv mufa. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm. 3. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei. La săpăturile executate cu taluze înclinate. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor.5.2. După cură area suprafe elor de contact.3. 3.3. Pentru realizarea îmbinării.3. Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora.4. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. şprai uri). Condi ii de îmbinare a tuburilor. Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). zone arse etc. pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare.1. 3. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale.5 tone. se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6.2.3. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei. 3.4. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri.a). iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere.3. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm.4. După aceasta. pe fundul săpăturii. de 3 tone. 3. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui. 24 . Pentru montare. tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. În timpul montării unui tub. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6.4. 3. fisuri. de 5 tone.b). 3. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia. 3. 3. Din această pozi ie.3. goluri aparente. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea. Înainte de montare. tuburile se vor introduce.4. 3. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III.4.4.3.5.6. fie prin scoaterea succesivă.3. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi.

25 . a.În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. b. îmbinarea tuburilor în curbă. Figura 6. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7. introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. privind pozi ia garniturii de etanşare. c. d.

Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament.4. 3. păr ile din conducta executată şi probată. În cazul montării conductelor în curbă. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei.Figura 7.8 kg/dm3. se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros).4. În cazul când condi ia nu este îndeplinită. 2. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct.9. 3.7. 3.8.4. 3.6.4. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1. se va reface montajul tubului.9. În cazul montării unei conducte. 26 . cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. la care execu ia depăşeşte un an.

2.1. Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului. Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10. 4. Calitatea materialelor înglobate. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7). VERIFICAREA CALITĂ II. 27 . prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora.4. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă.099 in anul 2010. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului. Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand.04. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . Verificarea calitatii tuburilor.

în baza avizului scris al proiectantului. 28 . pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari. 4.4. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8).1. Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. 4. Verificarea calitatii materialelor de etanşare. conform SR EN 681-1:2002.încercarea pe tronsoane a conductelor. va fi de 900 ÷ 1000 m. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m. Verificarea performan elor. când se justifică economic. În unele cazuri. Pentru conductele de aduc iune. lungimea unui tronson supus probei de presiune. cu o duritate SHORE A de 50(-0. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat. Înainte de punere în func iune. se supun următoarelor încercări de presiune: . Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max. Foto 8 – Exemplu de tronson încercat.4.2. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand.4. 4. producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. .+5) grade.În paralel. 4. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate. conductele realizate – montate.încercarea pe ansamblu a conductelor.3.

După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar. În curbe. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură.3. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior. 29 . 4. Înainte de umplerea tronsonului cu apă.Pentru re elele de distribu ie.8.4. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute. 4. atunci când proiectul prevede. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer. se vor executa masive de ancoraj. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). ramifica ii. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar.4.10. 4. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere.4.4. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare. 4. diminea a sau seara. 3.4. dinamic. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el.4. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă.6. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. Înainte de începerea probei pe tronsoane. timp de 72 ore (3 zile). se va face cu deosebită aten ie.9.7. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. cămine). 4. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m.5. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm. După trecerea celor 3 zile. 4. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă. 4. 4.11. Acestea se vor închide treptat.4. Neeliminarea completă a aerului din tub. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect.4. 4.4.2. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. puncte înalte şi joase. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. presiuna se va ridica la cea de probă.4.

Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. 4. 4.pierderea de presiune să nu depăşească. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei.13. 4. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. timp de 1 oră. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate. executate din două bucă i. 4. Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect.5. Flanşele. .4.4. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. 4.4. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec.17.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: . Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute.4. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor. conform ANEXEI III. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. HG nr.12. investitorul acceptă şi preia lucrarea.20. care trebuie să fie sub limita admisă de 0. 4. 123/2007 privind calitatea în construc ii. aceasta putând fi dată în exploatare.4. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor.4. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior. în decursul celor 2 ore. în timp de 1 oră .în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane.4. montate.14.4. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe.15. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice. . Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare.4. După terminarea probei pe tronson. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. 4.4. 4.19. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile. În cazul func ionării prin pompare. 10% din presiunea de probă. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr.16.04 l/m2/h. 4.18. 30 . 10 /1995 modificată cu legea nr. în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos.

d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). înlocuire). Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. recep ia.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie. precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse.recep ia finală. . executarea. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr. Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. cheltuieli de mentenan ă.1. c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10). (iv) – evaluarea surselor de risc asociate.273/94). dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. 5. 31 . Toate documentele tehnice privind proiectarea. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE . Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9).ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. pentru solutiile optime alese. (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. 5. (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului.

Figura 8. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor. Figura 10. 32 . Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. Alimentarea cu apă a unui oraş de munte. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă. Figura 9.

directă. b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13). 33 . indirectă. Figura 12. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14.a. Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă.b). b. 5.a) şi radială (figura 14.Figura 11.2. şi indirectă – figura 12. Canalizare în re ea perpendiculară a.b).

Figura 13. Canalizare în re ea: a. 34 . Figura 14. b. radială. ramificată. Canalizare în re ea paralelă în etaje.

cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant.1. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri. defec iuni ale torcretului (fisuri.3. Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. 6. exfolieri). 6. exfolieri. 6. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec).C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 .2.1. defec iuni ale garniturilor.1. coroziune). repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. dezveliri armături).2. 6. desprinderi. etc.1. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea.1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. exfolieri. defec iuni ale betonului (fisuri. repara ii şi reabilitări. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice. distrugeri). Defec iuni apărute în exploatare 6.A. dezveliri armături). Defec iuni apărute la montaj 6. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate. desprinderi. coroziune). defec iuni ale betonului miez (ciobituri. defec iuni ale torcretului (fisuri.6. exfolieri. defec iuni ale stratului de protectie (fisuri.3. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală. desprinderi.

Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 . în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului.3.cămine de vizitare la canalizări – figura 16. în cazuri excep ionale.2. la subtraversări. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17.C 130 . Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior. . NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15.. care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: . Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor. .suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15. se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6.de asemenea.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

tuneluri). inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. lipire cu flacără. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. respectându-se prevederile din STAS 297-2. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. izola ii. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii.8. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. topire de materiale izolante. 40 . se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. repara ii şi remedieri ale avariilor. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. galerii edilitare. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură.

in băi/duțuri. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. Apa uzata este trimisa spre canalul colector. In decursul unui an. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. debite mari de ape uzate. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. fără modificarea comportamentului uman. Figura 20. În zonele urbane.9. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. la randul lor. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . unde se amesteca cu apa meteorica. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. iar pe timpul verii pentru răcire. Zonele comerciale ți cele industriale produc. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. în toalete.

prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat.recuperarea căldurii în stațiile de tratare. de tipul țeavă în țeavă. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură. iar energia de acționare este energia electrică.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. imersat în bazinul de tratare. Figura 21. . În sisteme de canalizare noi 42 . În cazul sistemelor de canalizare deja existente. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. b. În sisteme de canalizare existente. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a. ți anume: . si pentru sistemele de canalizare noi. În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent. a.Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m. în peretele acestuia. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . existț doua metode. Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. b.

Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate. se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). de tipul celor prezentate în figura 24. Figura 23. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților.Figura 22. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . realizat din țevi metalice. Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. Figura 24.

o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 .2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. țcolile.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). Zumikon o Engineering: Rabtherm AG. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. Ltd. Zürich Compania de ceasuri.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. În plus. iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. IWC. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. complexele sportive ți bazinele de înot.

Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 . Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0. Principii generale 1.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei.1. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei.

pe tronsoane.presiunea interioară în sec iunea de calcul. în func ie de caracteristicile fiecarei zone. suprasarcini din circula ia vehiculelor.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. clase de fabrica ie diferite. În cazuri curente. greutatea apei din tub. în care este posibil accesul accidental al unor vehicule.1.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie. clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. greutatea proprie a tubului. prin proiect putându-se prevedea. După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente.rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului.Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. etc ). în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2. 46 . la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei.unde: Po .clasa de fabrica ie . Pech . Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu. este necesar ca.2. Astfel. Figura 1. 1. . astfel încât: . 2. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi .

Figura 2. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i. 2. cu următoarele precizări: 47 . Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: . Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali. ÷ 2. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3. 2. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d). care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare.3.4.165 0. având dimensiunile din figura 2 a. Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari.8 t/m3 .produsul kµ conform tabelului 2 . 2. φ – unghiul de frecare interioară.190 0.4. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2.1.k=tg2(45 – φ/2). În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2.4.densitatea γ = 1. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0.110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă.2.130 0. stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b..

1 ÷ 8 m.36/2) = 1.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4. 2.70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370. din diagramă.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale.7 bar Pech = 3. ÷ 2.1.7.. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă. valorile „ Pech“ sunt aceleaşi. ÷ 3. De exemplu. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri.11 − 317. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.58 – 317.90 = 9. în general. având kµ = 0.31 bar 10 rezultă Po = 4. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1.31 + 3. Pentru aceste adâncimi. inferioară adâncimii de 3 m. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental.130. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2. montată într-o zonă carosabilă accidental.31 =10./2 H = 319. în teren argilos.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc.70 + 5.00 = 5. conform exemplului din Figura 3.5. 48 . .31 bar Po = 0.1.91 bar 3. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0.00 – (1.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ.4 calculul presiuni echivalente Pech. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi.7 + 5.

Figura 3. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB.1. Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.1). Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig.0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 .0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0. Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4). 3.

în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0.0780 F Dm. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0.0844 F Dm. datorată greută ii pământului. are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim.Figura 4. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 . dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul. Astfel.

modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate.557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1. b. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0.306 1000 1.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4.modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb . repartizare uniformă pe diametru.Figura 5. DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0. Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică. în vederea determinării coeficientului Ke.101 1200 0.628 600 1. se utilizează următoarele formule.661 500 1.886 1500 0. deduse din rela ia (6): . Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a.605 800 1.717 51 . Ep .672 .

2. iar densitatea se poate lua γ = 1.3. 3. adoptându-se valoarea cea mai mică. conform punctului 1.473 3. 12..702 1400 0. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2. H B Figura 6.Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0.532 2000 0.3. Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr.3.8 t/m3. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 . 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1. F1R . conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3). Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură.2.626 1600 0. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu.4. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.

(11) unde: Dext.diametrul exterior al tubului (în m) H . 53 . . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5.raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0. conform profilului longitudinal (în m).coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p .adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. rs . .F1R = CR γ H Dext. Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură.85).pentru H ≤ Hs e2kµ CR = . Figura 7.

Sarcina verticală. pz .coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6. 3. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr. Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0.3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8).0 54 . p = 0.7 (tubul fundat pe teren obişnuit). Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm .85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0. 3.Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1.diametrul mediu al tubului (în m) H . 13.7 0.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8. F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f .0 0.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.5.4.6 h 1.

sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole.Figura 8. 55 . presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a. b.

3. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente.pentru conducte montate în rambleu : 56 . Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.34 0.÷ 3.26 0.7.87 1.42 Tuburi tip SENTAB 3. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.2.24 3. Figura 9. .19 0.74 2.6.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) . Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.76 Dm d + 0.58 0. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3.31 1.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei.00 1.28 2.6.

80 x 1.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare.165 .conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) .8 x 1.33 → C R = 1. .33 x 1.82 t/m.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5.86 → CT = 0.îngropate în tranşee cu pere ii verticali . γ = 1.5 bar .11 t/m H 1. dar de semn contrar in pere ii tubului.3.zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1.50 = = 0.50 = = 1.50 x 1.nisipuri kµ = 0.2.13 = 3. În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1. Figura 10. după caz. introducându-se în loc valoarea lui F1R .87 B 1.75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0.82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3. Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr.1. aceleaşi eforturi. aproximativ.75 = 4. conform indica iilor din tabelul 1.87 x 1. ca F1R Exemplul de calcul nr.25 De 1.25 x 1.13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1. 1. 57 . deci F1R < F1T.8 t/m2 .

Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0.60 + 0. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici.23 bar Pc = 10. px = 3. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton.20 1.50.50 = 15. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc.87 = 9.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0. 58 .73 bar Se alege clasa 16.29 Pech = 9.23 + 5. În cazuri speciale.87 t/m F = 3. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc.29 x 1. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11.3 = 1. Figura 11. 4.82 + 4. mai mari decât clasa maximă.101 = 10.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical).5 pentru V 80 şi H = 1.

În cazul rezemării pe fundatie de beton. Pentru conducta din exemplul nr. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0.45.23 + 8 + 2 = 14. Exemplul de calcul nr.8 x 10.18 bar – clasa 19 cu comandă specială.23 + 8 + 2 = 20. Celelalte date rămân neschimbate.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0.8. conform figurii 11 a rezultă: Pc =0. Rezultă : Pc = 10. cu coeficientul 0. În cazul rezemării pe funda ie de beton.2.23 + 8 + 2 = 18. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.b).45 x 10.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar. 59 .

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

.......... ....... Tronsonul nr...... 1............................buc.... 2......bar....................................................ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar....kg/m2.............................. 1............ Constatări în timpul încercării a) la montare.............. c) la piese speciale........... Perioada de montare a tuburilor........ Ventile de aerisire... reduc ii............................ Temperatura apei...............................................mm Numărul tuburilor din tronson....................................................bar...la km.............. început...... Descrierea tronsonului ce se încearcă.......................................................................... Mufe de trecut pe tub.................................................... început în ziua de...................................... temperatura apei....... Proces verbal nr..................................... Constructor................................... Terminat la data de..............................................................m........ 2... Temperatura aerului......... .............. la cota........................................................... 74 ............................... Date de încercare............................................................... Presiunea de încercare a conductei.............. Montarea manometrului de măsură a presiunii la km..................ora.......bar...................... Temperatura aerului.... Executarea probelor pe un tronson..... Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi................................... temperatura apei....................................... Probele de presiune de încercare Început la data de ...............şi la km........ora........................)........................... Proba de presiune (de satura ie a betonului).............. Temperatura aerului....................... Ventile de golire...... ramifica ii... d) alte observa ii........................... Tipul terenului la tronsonul respectiv............presiunea.................................. Lungimea totală......................................la cota... Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr.....................................................de la km.............................................................................................. Umplerea cu apă a conductei................................................buc.................din.............buc......... etc.................terminat în ziua de.......................bar.............................buc......... b) la tuburi şi mufe............................... Presiunea de probă.... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub).................... buc................................................. temperatura apei..............................................ora................ Terminat la data de........................ Temperatura aerului............................................................................buc............................................ora................................................................................................................ diametrul tuburilor..............................

.......bar..... 75 ......la km....... Observa ii efectuate................Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km........................................ DELEGAT BENEFICIAR.... Presiunea de încercare............ CONSTRUCTOR.........

Po = 7 bar Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. 13 şi19 bar Clase fabrica ie. Po = 7. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. 10. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. drumuri. Po = 7. Po = 7 bar 76 . Po = 7. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10.A. Po = 7 bar Clase fabrica ie. râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie.