TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

...1. FABRICAREA.CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1.2.1. Flux tehnologic 1. CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1..STAS 7039/1. după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat .I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor .1 Fabricarea .Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi . Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT.SR EN 642:1998 .83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat .SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc .tuburi SENTAB.1 . Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1). NEGULESCU 1978 .ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 .tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT. La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: . Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare. care se protejează apoi prin torcretare.3-81. pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor.2 .INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol.TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii. 4 .CANALIZARI de M.1.

Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare . .centrifugare.armare longitudinală. b) Opera ii de bază .pregătirea betonului .cofrare. .pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie.pregătirea tubului miez pentru armare transversală. .Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc.decofrare . . . . .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide.pregătirea armăturii transversale. . 5 . .fasonarea mufei.pregătirea armăturii tubului miez.

recep ia calitativă. Călăraşi.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.recuperarea inelelor necesare armării longitudinale .finisare. . 6 . Foto 2 – Depozitul PREFAB S..tratarea termică a stratului de beton de protec ie. încercarea la presiune hidraulică şi marcarea. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1.depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). . . .A.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit. .

APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1. ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT. 7 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA . TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT.

1.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).2.Tuburi tip PREMO. . . 8 . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .pregătirea armăturii longitudinale. la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3). Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO.prepararea betonului pentru tubul miez. .confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor. Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură.1. Foto 3 .

precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare. . .rectificarea dimensiunilor mufei.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor.tensionarea armăturii longitudinale. . .finisarea.depozitarea tuburilor. . . . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2. .decofrarea tubului miez.b) Opera ii de bază .centrifugarea.cofrarea. . 9 .tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. . . . controlul final de calitate şi marcarea.transferul eforturilor de precomprimare.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide.

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM. 10 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2.

1. în prealabil. Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6). 11 . Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB. fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 .3. diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura.Tub tip SENTAB. pe direc ie radială.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. Tehnologia de fabricare are două etape distincte: . constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului.1.

.pregătirea armăturii transversale.. . . se introduce apă sub presiune. producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul. b) Opera ii de bază .pregătirea armăturii longitudinale.turnarea betonului. . . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . .presarea. .încercarea la presiune hidraulică. 12 . .în a doua etapă. . în interiorul mantalei de cauciuc.cofrarea.tratarea termică a betonului.decofrarea. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.prepararea betonului.depozitarea.rectificarea dimensiunilor la mufă.

13 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.

16 şi 19. •Varianta I. Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie.2. Dn 800 mm şi 1000 mm. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I.3. solicitat la o presiune interioară de 16 bar. L = 5000 mm.: greutatea pământului de umplutură.1. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16.3. aşa cum este precizat în tabelul 2. 10. 1600 şi 2000 mm. Astfel. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. L = 6000 mm. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. Caracteristicile produselor.1. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza.2.2. 1. 13. Dn 600 mm. în conformitate cu cele de mai sus. Dn 1200. L = 5000 mm. vibrat şi presat tip SENTAB. suprasarcini din vehicule. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). etc. la: 14 . 1400. II. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Domeniul de utilizare 1.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. Tuburi din beton precomprimat. zona mufei din beton centrifugat.1.1. •Varianta I. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat).

conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. în terenuri cu tendin ă de alunecare. în terenuri de umplutură. 13 şi 19 bar Canalizare.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase.canalizarea apelor uzate menajere. 1400.transportul apelor uzate. Subtraversari căi ferate. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei. Po = 7 bar Clase fabrica ie. . 10 şi 13 bar Clase fabrica ie.. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. 15 .1. industrială şi iriga ii. Po = 7 bar Clase fabrica ie. sifonări).1. Po = 7 . . drumuri şi râuri.subtraversări de căi ferate. . 2. Po = 7 . . Po = 7 bar Clase fabrica ie. . astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. Po = 7 .conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km). Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. . 10. Po = 7 bar Clase fabrica ie.1. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: . râuri Clase fabrica ie. drumuri. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10. . 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie.

16 . (cm) TUBURI TIP PREMO.1.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 12.2.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 10.5 128. Figura 1.5 5.5 85.5 106.3. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3.1.5 170.5 Diametrul exterior Dext.5 212. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic.5 9. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2.5 6. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4.5 149. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64. 2.

5. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte . La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată.1.4. Prescrip ii de proiectare".Figura 2. 17 . 2. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2.1.

Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică.4.00 m. .2.1.2. Figura 3. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4.2.2.2. 2.2. lă imea fundului va fi: Dext.3. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor. 2. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ. 2. se va adânci săpătura. + 80 cm.3. 2. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. În dreptul mufelor. se recomandă următoarele lă imi de şan : . + 50 cm. 2. În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice.00 m.1. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare.6. Zonarea teritoriului României". Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5.5. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec.la săpături verticale. lă imea fundului va fi: Dext.la săpături cu taluz. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.2.2. lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. exclusiv grosimea sprijinirilor. Adâncimea maximă de înghe .

caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare.4. În cazul pământurilor necoezive.4. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm.nivelul apelor de suprafa ă sau subterane.).4.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900. 19 . S = 5 cm. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. . coeziunea terenului. densitatea. .1. 2. dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton. . 2. coeficientul de tasare. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.4.2. ptr. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. rezisten a admisibilă. permeabilitatea. În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă.4. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2.. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase.3.stabilirea traseului. adâncimea minimă de fundare. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură. Dn ≥ 1000 mm Figura 4. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5. etc. cu tendin ă de alunecare. umiditatea. fără prevederea umpluturii de nisip.4. 2.

Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. 2.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m. etc. 2.7. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007). 2. 20 . În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj.4.4.250. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe.4.). Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane.mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.6. • XA3 . flanşe-oarbe. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. XA2 . dupa cum urmeaza: • • XA1 . Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare.2. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2.5. clapete.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. respectiv clasa de expunere a betonului. ape de suprafata si ape subterane). se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007.5. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10.6.

. . alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă. în situa iile următoare: .5 şi ≥ 4. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar.Mediile înconjuratoare chimic agresive.Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă. c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice. .Un studiu special. ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6. Note: . mg/kg . total Aciditate.5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s. .5 si ≥ 5. b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42.con ine alte substan e chimice agresive. pot să fie clasate într-o clasă inferioară. mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară. poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. 21 . .5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5.5 si ≥ 4.Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 .sol sau apă poluată chimic.cu acid clorhidric. mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4.0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 .nu se încadrează în limitele din tabelul 7.

de starea suportului de beton (umiditate. trailere şi tractoare cu remorci. + 0.1.2. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate. răşini polisulfidice ş. 3.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere. Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil. autocamioane.1.1. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. 3. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7.3.1. Condi ii de depozitare. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. 3. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice.). ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul. 3. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. 3. de asemenea.2. etc). astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept. pe supor i speciali.1. fisuri. iar la tranşee cu pere i verticali. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. În terenuri slabe de funda ie.2. excavatoare. etc. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. tuburile se vor poza. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei. 3.2.a. epoxigudron.8 m. 22 . În timpul transportului. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. ciocnirea tuburilor.2. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice. pe supor i speciali. 3.1. el se va face pe calea ferată. răşini poliuretanice. + 0.1. tuburile se vor aşeza. transport şi manipulare a tuburilor 3. Depozitare tuburilor se va face în stive.4. Transportul trebuie făcut cu mare grijă. fie pe planuri înclinate cu frânare. Executarea săpăturilor se va face. - 3. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină.5 m. de regulă. pentru a se feri de şocuri.2.3. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune.

3. În zonele de umplutură situate deasupra conductei. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. Tuburile care nu corespund se vor elimina. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct.5.3.9. 3. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă.2. simultan pe ambele păr i. 3. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică.2. 3.2. până la nivelul terenului.7. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.).2.2.2. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt.5. 3. Ultimul strat de săpătură a tranşeii. se va controla aspectul. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime. lăsându-se mufele libere. la distante rezultate din calcul.8.1. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii. 3. 3.3. nisipuri curgătoare. tuburile se vor rezema pe pilo i. Figura 5. 3.2. Înaintea probei de presiune. (figura 5). etc. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului.10. de aproximativ 25 cm.2.3. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare. tubul se va feri de lovituri. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului.4. În cazul terenurilor cu apă subterană. în cazul terenurilor argiloase. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase.6. categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor. 23 .2.12. La compactare.11.2. 3. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3.

Înainte de montare. 24 . 3.3.a).3. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri.3. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. inclusiv mufa.3.4. fisuri. În timpul montării unui tub. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei. fac excep ie zonele cu terenuri în pantă. Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. 3. Pentru montare. de 3 tone. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor.4.3. Pentru realizarea îmbinării. 3. fie prin scoaterea succesivă.5 tone.2. tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere.2. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.b).4. a şprai urilor. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii. tuburile se vor introduce.3. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm.4. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor.4. 3. iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. 3. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea. Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora. de 5 tone. pe fundul săpăturii. şprai uri). tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6. se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea. unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia. 3. 3.4. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm. După aceasta. 3. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui. După cură area suprafe elor de contact.6.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor. 3. pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor).5. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale. 3. Din această pozi ie.5. zone arse etc.4. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. goluri aparente.3. La săpăturile executate cu taluze înclinate. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare.1. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi.3.

Figura 6. introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. b. 25 . Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. privind pozi ia garniturii de etanşare. d. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7.În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. îmbinarea tuburilor în curbă. a. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. c.

3. În cazul montării conductelor în curbă.4. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare.Figura 7. 3. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros).4. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct. 2. Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament.8 kg/dm3. În cazul montării unei conducte. 26 .9. cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată.4. la care execu ia depăşeşte un an. În cazul când condi ia nu este îndeplinită. 3. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm.9. păr ile din conducta executată şi probată.7.4.6. 3. Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. se va reface montajul tubului.8.

Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”. VERIFICAREA CALITĂ II. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora. Calitatea materialelor înglobate.04. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului. Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului.099 in anul 2010. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10. Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. Verificarea calitatii tuburilor. Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător.2. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . 27 .4.1. 4. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7).

2. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand. 4.4. Verificarea performan elor. pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m. 28 .1. va fi de 900 ÷ 1000 m. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari.În paralel. Foto 8 – Exemplu de tronson încercat. producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. În unele cazuri.4. în baza avizului scris al proiectantului. conductele realizate – montate. cu o duritate SHORE A de 50(-0. se supun următoarelor încercări de presiune: . Verificarea calitatii materialelor de etanşare.3. Pentru conductele de aduc iune.încercarea pe tronsoane a conductelor. 4. .+5) grade. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate. Înainte de punere în func iune. lungimea unui tronson supus probei de presiune. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max. conform SR EN 681-1:2002. Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. când se justifică economic. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat. 4.4.încercarea pe ansamblu a conductelor. 4. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8).

diminea a sau seara. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. 4. 4. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior.2. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă. Înainte de umplerea tronsonului cu apă.4. puncte înalte şi joase.7. presiuna se va ridica la cea de probă. 4. timp de 72 ore (3 zile). ramifica ii. cămine). Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec.10. Neeliminarea completă a aerului din tub. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează.4.4. Înainte de începerea probei pe tronsoane. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere. După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului. În curbe. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). După trecerea celor 3 zile.Pentru re elele de distribu ie.4. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m. 4.3. 4.4.4. 4. atunci când proiectul prevede. Acestea se vor închide treptat. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. dinamic.4. se va face cu deosebită aten ie.11. 4. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare.4.4. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar.9. se vor executa masive de ancoraj. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. 4. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec.5. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. 4.6.4. 29 . 3.8.

Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie.4.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă.4.4.18. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică. . Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. 4.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate.pierderea de presiune să nu depăşească. în timp de 1 oră . se vor face cel pu in două opriri ale pompelor.17. . Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane. 4. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior. timp de 1 oră. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. 30 . în decursul celor 2 ore. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare.4.14. conform ANEXEI III. în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv. În cazul func ionării prin pompare. investitorul acceptă şi preia lucrarea.4. care trebuie să fie sub limita admisă de 0. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. 4. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv.16. 10 /1995 modificată cu legea nr. executate din două bucă i. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect. 4.4. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec. Flanşele.15. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă.4. HG nr. montate.4. 10% din presiunea de probă. 4. 4.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată. Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute.5. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei. aceasta putând fi dată în exploatare.04 l/m2/h.12. 123/2007 privind calitatea în construc ii. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune.13.20. 4.4.4. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. 4. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: . 4.19. După terminarea probei pe tronson.

5.recep ia finală.273/94). Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . Toate documentele tehnice privind proiectarea.ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual. pentru solutiile optime alese.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. înlocuire). executarea. c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10). INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. 5. . (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. (iv) – evaluarea surselor de risc asociate. (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). recep ia. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie. d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). cheltuieli de mentenan ă. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE . precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei. 31 . (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale.1.

32 . Figura 9. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor.Figura 8. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă. Figura 10. Alimentarea cu apă a unui oraş de munte. Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană.

c) canalizare în re ea ramificată (figura 14. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă. b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13).Figura 11. indirectă.2.a. Figura 12. 33 . directă. şi indirectă – figura 12.b). 5. b. Canalizare în re ea perpendiculară a.b). Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12.a) şi radială (figura 14.

34 . Canalizare în re ea: a. ramificată. radială.Figura 13. Canalizare în re ea paralelă în etaje. Figura 14. b.

6. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice. dezveliri armături). exfolieri. defec iuni ale garniturilor.1. dezveliri armături). 6. defec iuni ale betonului (fisuri. distrugeri). repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea. coroziune).2. desprinderi. 6. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă.C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 .6.1. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri.1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. exfolieri. 6. exfolieri.3.3. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec).2. repara ii şi reabilitări. exfolieri). SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a. Defec iuni apărute în exploatare 6. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate.A. coroziune). etc. cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . defec iuni ale betonului miez (ciobituri. defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. defec iuni ale torcretului (fisuri.1. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant. Defec iuni apărute la montaj 6. defec iuni ale torcretului (fisuri. Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. desprinderi. desprinderi.1.

.de asemenea. în cazuri excep ionale. se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat.suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15. Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior. Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 . NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15.. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17.3.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6. în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului.2.cămine de vizitare la canalizări – figura 16. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor. la subtraversări. . care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: .C 130 . Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii. precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. izola ii. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. lipire cu flacără. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. 40 . tuneluri). topire de materiale izolante. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. respectându-se prevederile din STAS 297-2. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. repara ii şi remedieri ale avariilor. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. galerii edilitare. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii.8.

la randul lor. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. iar pe timpul verii pentru răcire. debite mari de ape uzate. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. în toalete. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. fără modificarea comportamentului uman. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. In decursul unui an. unde se amesteca cu apa meteorica. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. Figura 20. Zonele comerciale ți cele industriale produc. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. in băi/duțuri. În zonele urbane. Apa uzata este trimisa spre canalul colector.9. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare.

prin intermediul unui schimbător de căldură metalic.recuperarea căldurii în stațiile de tratare. . Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. în peretele acestuia.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. ți anume: . b. Figura 21. Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. imersat în bazinul de tratare. a. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. În sisteme de canalizare noi 42 . Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. În sisteme de canalizare existente. În cazul sistemelor de canalizare deja existente. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . si pentru sistemele de canalizare noi. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m. iar energia de acționare este energia electrică. existț doua metode. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat. b. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a. În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent.Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate. de tipul țeavă în țeavă. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură.

cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23. se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. Figura 23. Figura 24. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate. de tipul celor prezentate în figura 24. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. realizat din țevi metalice. precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților.Figura 22. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 .

iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. complexele sportive ți bazinele de înot.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. Zürich Compania de ceasuri.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. Ltd. Zumikon o Engineering: Rabtherm AG. În plus. acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme. iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. IWC. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. țcolile. Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 . Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe.

Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. Principii generale 1.1. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 . să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0.

în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări. Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu.presiunea interioară în sec iunea de calcul.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie. 1.clasa de fabrica ie . clase de fabrica ie diferite.2. . clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi . În cazuri curente.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2. pe tronsoane. în func ie de caracteristicile fiecarei zone. greutatea apei din tub. Pech . la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul. Figura 1. Astfel. 46 . 2.rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului. este necesar ca. greutatea proprie a tubului.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. prin proiect putându-se prevedea. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei.1. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. etc ). în care este posibil accesul accidental al unor vehicule. suprasarcini din circula ia vehiculelor. După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. astfel încât: .Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1.unde: Po .

130 0.Figura 2.1.165 0.110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă.4. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d). având dimensiunile din figura 2 a. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: . ÷ 2.3.4.densitatea γ = 1. φ – unghiul de frecare interioară. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3. Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali.k=tg2(45 – φ/2).190 0.. cu următoarele precizări: 47 . Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari. 2. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0. care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare.8 t/m3 .produsul kµ conform tabelului 2 . În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2.2. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i. stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b.4. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2. 2. 2.

O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi.91 bar 3.4 calculul presiuni echivalente Pech.7 + 5. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0.1.58 – 317.130.70 + 5. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu.00 = 5.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5.31 =10.31 bar Po = 0.11 − 317. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental. 2.70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext.. montată într-o zonă carosabilă accidental. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ. ÷ 3.5. având kµ = 0. 48 .31 + 3. Pentru aceste adâncimi. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri. . valorile „ Pech“ sunt aceleaşi. inferioară adâncimii de 3 m. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei.90 = 9. în general. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. 1 ÷ 8 m.31 bar 10 rezultă Po = 4. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2. conform exemplului din Figura 3./2 H = 319. ÷ 2.1. în teren argilos.00 – (1.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4.36/2) = 1. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.7 bar Pech = 3.7. De exemplu.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. din diagramă.

Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4).0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 .1).Figura 3. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB. Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.1. 3. Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig.0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0.

pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0.0780 F Dm. Astfel. datorată greută ii pământului. în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0.Figura 4. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F.0844 F Dm. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 . are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim.

661 500 1.Figura 5. deduse din rela ia (6): .672 .605 800 1.557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb . Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.886 1500 0.101 1200 0. în vederea determinării coeficientului Ke. repartizare uniformă pe diametru. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a. Ep .pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4. DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0. se utilizează următoarele formule.628 600 1.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0.717 51 .306 1000 1.modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate. b.

626 1600 0.3. iar densitatea se poate lua γ = 1.8 t/m3. F1R . 12..Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0.2. adoptându-se valoarea cea mai mică.3. H B Figura 6. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.2. conform punctului 1. Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 .3.702 1400 0.4.473 3. 3. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2.532 2000 0. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1. conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3).

F1R = CR γ H Dext.pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . Figura 7.raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0. conform profilului longitudinal (în m). 53 .85).adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. (11) unde: Dext. rs . Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură. .pentru H ≤ Hs e2kµ CR = . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5. .coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.diametrul exterior al tubului (în m) H .

3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2. pz . F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f . Sarcina verticală.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8).4. p = 0.0 0.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.6 h 1. 13. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr. Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0. Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm . 3. 3.coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6.diametrul mediu al tubului (în m) H .7 (tubul fundat pe teren obişnuit).7 0.5.0 54 .Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1.85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0.

sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole. 55 . b. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a. presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile.Figura 8.

48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei.7.42 Tuburi tip SENTAB 3. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.÷ 3.58 0.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) .74 2.87 1.3.28 2. Figura 9.2.pentru conducte montate în rambleu : 56 .24 3.34 0. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.76 Dm d + 0. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente.19 0. Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.00 1. .6.26 0.6.31 1.

165 .25 x 1.13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1. În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.13 = 3.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) . 1.33 → C R = 1. deci F1R < F1T.2. 57 .87 B 1. γ = 1.80 x 1.8 x 1. conform indica iilor din tabelul 1.86 → CT = 0. dar de semn contrar in pere ii tubului.îngropate în tranşee cu pere ii verticali . aproximativ.82 t/m.1. . Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .33 x 1.25 De 1.50 = = 1.50 = = 0. ca F1R Exemplul de calcul nr. Figura 10.75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0.11 t/m H 1.3. aceleaşi eforturi. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare.87 x 1. după caz.82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3.75 = 4.presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5. introducându-se în loc valoarea lui F1R .5 bar .50 x 1.nisipuri kµ = 0.8 t/m2 .zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1.

87 = 9. 4.23 + 5.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical).60 + 0.3 = 1.29 Pech = 9.82 + 4.5 pentru V 80 şi H = 1. px = 3.20 1. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc.50 = 15. Figura 11. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici. În cazuri speciale.50. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0.29 x 1.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0.73 bar Se alege clasa 16. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc. mai mari decât clasa maximă. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton.101 = 10. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.23 bar Pc = 10. 58 .87 t/m F = 3.

conform figurii 11 a rezultă: Pc =0.18 bar – clasa 19 cu comandă specială.2.Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0. 59 .23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19. Celelalte date rămân neschimbate. cu coeficientul 0. Exemplul de calcul nr.8. Pentru conducta din exemplul nr.23 + 8 + 2 = 20.45 x 10.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.45.23 + 8 + 2 = 18. Rezultă : Pc = 10.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar.b). În cazul rezemării pe funda ie de beton. În cazul rezemării pe fundatie de beton.23 + 8 + 2 = 14.8 x 10. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

......................... ................. Presiunea de probă.............bar................................................................................................................................................... temperatura apei................................................... 74 .............................. la cota..................................................... 1..................................................... Executarea probelor pe un tronson............................................................................................................. Temperatura aerului..............................bar......... ........................ Constructor................. reduc ii............................presiunea.......... d) alte observa ii.......................................................................................................la km............. Temperatura apei.................................................................buc.... Constatări în timpul încercării a) la montare....................................... b) la tuburi şi mufe................ora........................................... Terminat la data de.......................... Terminat la data de...........buc............................................... buc.... c) la piese speciale....... temperatura apei......... Mufe de trecut pe tub... Montarea manometrului de măsură a presiunii la km............................ora................. Umplerea cu apă a conductei..................... Probele de presiune de încercare Început la data de .............................ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar.................de la km.......................... început............................................. Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub)..m........... temperatura apei...... Ventile de golire..................................la cota..................................................... 2.............................. Tipul terenului la tronsonul respectiv............................................................................buc............ 2....ora............. Temperatura aerului............ Lungimea totală................................. 1................ Temperatura aerului..kg/m2.bar............ Proces verbal nr........................................................................ Tronsonul nr..... Date de încercare. început în ziua de.......ora.....buc........buc.. Ventile de aerisire. Descrierea tronsonului ce se încearcă................................................... Proba de presiune (de satura ie a betonului)................................... Perioada de montare a tuburilor........... etc......din................................... Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi.... Temperatura aerului.......................)............................ diametrul tuburilor................terminat în ziua de....................şi la km..... Presiunea de încercare a conductei................ ramifica ii............................................... Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr...........................................mm Numărul tuburilor din tronson..............................bar..

............ Presiunea de încercare............. DELEGAT BENEFICIAR.....................bar.... Observa ii efectuate....... 75 ........ CONSTRUCTOR..........la km....Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km...........................

13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.A. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. Po = 7. 13 şi19 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. drumuri. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7. Po = 7 bar Clase fabrica ie. râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. 10. Po = 7. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. 10. Po = 7 bar 76 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful