P. 1
Manual Utilizare Tuburi Prefabricate

Manual Utilizare Tuburi Prefabricate

|Views: 1,054|Likes:
Published by Gabi Nicula

More info:

Published by: Gabi Nicula on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/20/2014

pdf

text

original

TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi .83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat . Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare.1. Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1).SR EN 642:1998 .ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 . după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.1.I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor ... pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor.. La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: .4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat .2. Flux tehnologic 1.1.2 .TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii.1 .tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT.3-81.STAS 7039/1..CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1.1 Fabricarea .SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc . CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.tuburi SENTAB. 4 . Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT. FABRICAREA.CANALIZARI de M. care se protejează apoi prin torcretare.INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol. NEGULESCU 1978 .

Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare .tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide.decofrare . .cofrare. . Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc. 5 .centrifugare.fasonarea mufei.pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie.pregătirea armăturii tubului miez. .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.pregătirea tubului miez pentru armare transversală.pregătirea armăturii transversale. . .armare longitudinală. b) Opera ii de bază .Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. . .pregătirea betonului . . .

aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. încercarea la presiune hidraulică şi marcarea.. . Foto 2 – Depozitul PREFAB S. Călăraşi.recep ia calitativă.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit. .tratarea termică a stratului de beton de protec ie.finisare. .A. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1. .depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). 6 .recuperarea inelelor necesare armării longitudinale . .

ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT. 7 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1. TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA .

1. Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură. Foto 3 .1. la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3). . . Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO. .Tuburi tip PREMO.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4). 8 . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .prepararea betonului pentru tubul miez.confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor.2.pregătirea armăturii longitudinale.

. .depozitarea tuburilor. 9 .tensionarea armăturii longitudinale.decofrarea tubului miez. .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. . . .rectificarea dimensiunilor mufei.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2.b) Opera ii de bază .aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. . .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.tratamentul termic al betonului stratului de protec ie.transferul eforturilor de precomprimare. controlul final de calitate şi marcarea.centrifugarea. . . . .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare. .cofrarea.finisarea.

10 . Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2.

3. pe direc ie radială. constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului. fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 .Tub tip SENTAB. Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB. diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care.1. 11 . în prealabil. Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6).1. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. Tehnologia de fabricare are două etape distincte: .

rectificarea dimensiunilor la mufă.tratarea termică a betonului. . . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.turnarea betonului. .în a doua etapă.pregătirea armăturii transversale.cofrarea. .depozitarea. .decofrarea. producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul. . . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .încercarea la presiune hidraulică. . .presarea. se introduce apă sub presiune..prepararea betonului. 12 .pregătirea armăturii longitudinale. b) Opera ii de bază . în interiorul mantalei de cauciuc.

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3. 13 .

2. II. Dn 600 mm. Domeniul de utilizare 1. 1400.: greutatea pământului de umplutură. L = 5000 mm.1. 13. aşa cum este precizat în tabelul 2. solicitat la o presiune interioară de 16 bar.2. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16. vibrat şi presat tip SENTAB. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I. Caracteristicile produselor. zona mufei din beton centrifugat. Tuburi din beton precomprimat. L = 5000 mm. •Varianta I. L = 6000 mm.2. 1. Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex.1.3. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Dn 800 mm şi 1000 mm. etc. Astfel. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. 10. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1. suprasarcini din vehicule. 1600 şi 2000 mm. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat).) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. în conformitate cu cele de mai sus.1. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. la: 14 .1.3. Dn 1200. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). •Varianta I. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. 16 şi 19. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7.

1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie.. drumuri şi râuri. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2. 2. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie.1. 1400.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase. Po = 7 bar Clase fabrica ie.transportul apelor uzate.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri. râuri Clase fabrica ie. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: . sifonări). Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 . .1. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. .conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km). 13 şi 19 bar Canalizare. Subtraversari căi ferate. . .canalizarea apelor uzate menajere. în terenuri de umplutură. 10. astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei. . Po = 7 bar Clase fabrica ie. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. Po = 7 . .1. 15 .subtraversări de căi ferate.conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. în terenuri cu tendin ă de alunecare. .conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. industrială şi iriga ii.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. Po = 7 . 10. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei.

2.5 Diametrul exterior Dext. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3.1.5 12. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4.1.5 149. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 170.5 85.5 212.3.5 128. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2.5 106.5 6. Figura 1. (cm) TUBURI TIP PREMO. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2.5 9.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic. 2. 16 .5 10. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 5.

se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte . În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri. Prescrip ii de proiectare".5.1. 17 . Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2.Figura 2.1. La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată. 2.4.

1.1. 2.4. În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect.2. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică.2.3.2. Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec.00 m.la săpături cu taluz. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ. se va adânci săpătura.00 m.2. se recomandă următoarele lă imi de şan : .6. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2.5. 2.3. 2. Zonarea teritoriului României". lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie.2. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5. lă imea fundului va fi: Dext. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. 2. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare.2. În dreptul mufelor. 2. lă imea fundului va fi: Dext.2. Adâncimea maximă de înghe .la săpături verticale.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2. + 50 cm. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice. Figura 3. . exclusiv grosimea sprijinirilor. + 80 cm.

rezisten a admisibilă. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură. . 2. 2. permeabilitatea. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2. Dn ≥ 1000 mm Figura 4. coeziunea terenului. fără prevederea umpluturii de nisip. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase.4.2.4.). 19 . densitatea.4.4. coeficientul de tasare. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5. .nivelul apelor de suprafa ă sau subterane. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii. ptr. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm. . dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare. adâncimea minimă de fundare..4. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900.1.4. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. 2. În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă.3. S = 5 cm. umiditatea. cu tendin ă de alunecare. În cazul pământurilor necoezive. etc.stabilirea traseului.

6. flanşe-oarbe. etc.7. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10.mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007).).mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. • XA3 . clapete.4.250. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. XA2 .4. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare. ape de suprafata si ape subterane). realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20. Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale. dupa cum urmeaza: • • XA1 . 2.2. 2.4.6. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. 2. respectiv clasa de expunere a betonului.5. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3. În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj. 20 .

Un studiu special. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului. . poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară.5 şi ≥ 4.con ine alte substan e chimice agresive. în situa iile următoare: . b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42. 21 . pot să fie clasate într-o clasă inferioară. . .0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 .cu acid clorhidric.sol sau apă poluată chimic. mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară. total Aciditate.Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă.Mediile înconjuratoare chimic agresive.nu se încadrează în limitele din tabelul 7.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă.5 si ≥ 4.5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5.Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 . mg/kg . . alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă. . ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6. Note: .5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar.5 si ≥ 5. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice. mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4.

răşini polisulfidice ş.).2.3. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate.2. În terenuri slabe de funda ie. de regulă. În timpul transportului.1. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. 3. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. + 0.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere. ciocnirea tuburilor. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. 3. fie pe planuri înclinate cu frânare. - 3. Condi ii de depozitare.2.1. transport şi manipulare a tuburilor 3.1. Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă.1. 3. + 0. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune.5 m. excavatoare. pe supor i speciali. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei. de starea suportului de beton (umiditate. epoxigudron.1. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice. el se va face pe calea ferată. iar la tranşee cu pere i verticali. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.2. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. fisuri. etc. de asemenea. tuburile se vor poza. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. pe supor i speciali. 3. pentru a se feri de şocuri. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului.2.1.1. astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept. Transportul trebuie făcut cu mare grijă. 3. Executarea săpăturilor se va face. Depozitare tuburilor se va face în stive.2. trailere şi tractoare cu remorci. autocamioane. răşini poliuretanice.4. 3. tuburile se vor aşeza. etc). ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm.8 m.a.3. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul. 3. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. 22 .

etc.6. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3.5.2.3.1. până la nivelul terenului.3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3. La compactare. Tuburile care nu corespund se vor elimina. 3. (figura 5). categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului.2. la distante rezultate din calcul. Ultimul strat de săpătură a tranşeii.10.2.2. de aproximativ 25 cm. În zonele de umplutură situate deasupra conductei. tubul se va feri de lovituri. 3.12. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului. simultan pe ambele păr i. în cazul terenurilor argiloase.7. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm.2. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă.4.2.8. 3.11. 3. lăsându-se mufele libere. Figura 5. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. 23 . 3.2. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm. se va controla aspectul. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual.2. 3.2. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE. În cazul terenurilor cu apă subterană.9. 3. nisipuri curgătoare. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor. Înaintea probei de presiune.5. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică. 3. tuburile se vor rezema pe pilo i. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase.). ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului.2. 3.

3.5 tone. 3. La săpăturile executate cu taluze înclinate. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm.5.3. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui.4.4.3. tuburile se vor introduce. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere. În timpul montării unui tub. pe fundul săpăturii. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6.b). de 5 tone. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III. Pentru montare. unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia. 3.3. Înainte de montare. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri.3.4. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea. Din această pozi ie. Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora.6.4. tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. 3. fie prin scoaterea succesivă. 24 . pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). de 3 tone. 3. 3.5. a şprai urilor. După cură area suprafe elor de contact.4. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. fisuri. Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. După aceasta. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.2.4. 3. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6. şprai uri). Condi ii de îmbinare a tuburilor.4. inclusiv mufa. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea. zone arse etc. goluri aparente. 3. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm. iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor. 3.4. 3. 3. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei. fac excep ie zonele cu terenuri în pantă. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. Pentru realizarea îmbinării.3.a).3. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale.1.2.3. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi.

Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7. a. introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d.În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. îmbinarea tuburilor în curbă. 25 . d. privind pozi ia garniturii de etanşare. c. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. Figura 6. b. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c.

4. 26 . 3. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1.4.8 kg/dm3. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament. păr ile din conducta executată şi probată.4. se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros).8. În cazul când condi ia nu este îndeplinită. se va reface montajul tubului.4.9. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1).6. 3.7. 2.9. În cazul montării unei conducte. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei. 3. la care execu ia depăşeşte un an.Figura 7. În cazul montării conductelor în curbă. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare. cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată. 3. Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit.

iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului. Calitatea materialelor înglobate.2. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora.099 in anul 2010.4. A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7). Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10. Verificarea calitatii tuburilor. 4. Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . VERIFICAREA CALITĂ II. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”. Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă. 27 . Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului.04.1.

Foto 8 – Exemplu de tronson încercat.2. în baza avizului scris al proiectantului.1. 4. cu o duritate SHORE A de 50(-0. 4. producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. lungimea unui tronson supus probei de presiune. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari. conductele realizate – montate. 4.În paralel. când se justifică economic. Pentru conductele de aduc iune. se supun următoarelor încercări de presiune: . pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. . Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat. Verificarea performan elor.3. va fi de 900 ÷ 1000 m.+5) grade.încercarea pe tronsoane a conductelor. conform SR EN 681-1:2002. 4. Verificarea calitatii materialelor de etanşare. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max.încercarea pe ansamblu a conductelor. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate.4. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m.4. În unele cazuri. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand. 28 . Înainte de punere în func iune. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8).4.

Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec. 4.4. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm.4.4. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare. În curbe. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). Neeliminarea completă a aerului din tub. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute.4. dinamic. Acestea se vor închide treptat. 3.5.3. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec. 4.4. Înainte de începerea probei pe tronsoane.6. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor.8. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă. 29 . Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect. 4. cămine). Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. atunci când proiectul prevede.4. 4. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar. 4. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. se va face cu deosebită aten ie. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. puncte înalte şi joase. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m.Pentru re elele de distribu ie. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros.4.10. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte.7.11. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer.9. se vor executa masive de ancoraj. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează. 4. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. presiuna se va ridica la cea de probă. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură.4. 4. După trecerea celor 3 zile. 4.4.4. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere. Înainte de umplerea tronsonului cu apă. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. 4. ramifica ii. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. diminea a sau seara.2. timp de 72 ore (3 zile).

îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune. care trebuie să fie sub limita admisă de 0.5. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice. După terminarea probei pe tronson.4. 123/2007 privind calitatea în construc ii. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior.15. 4. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane.4.4. 4. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr.4. în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. 10% din presiunea de probă. 4.4. 4.04 l/m2/h.17. investitorul acceptă şi preia lucrarea. 4. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv. în timp de 1 oră . HG nr. montate. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile.4.13. 4.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: .18.12. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. executate din două bucă i. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec. 4. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. . Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. aceasta putând fi dată în exploatare. 4. În cazul func ionării prin pompare.16. 4. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată.19.4.14. 30 . După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică.4. Flanşele.pierderea de presiune să nu depăşească. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor. Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute.4. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect.20. conform ANEXEI III. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare.4. 10 /1995 modificată cu legea nr. . timp de 1 oră. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. în decursul celor 2 ore.

ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. (iv) – evaluarea surselor de risc asociate.273/94). în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. cheltuieli de mentenan ă. 31 . Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. . executarea. (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei. înlocuire). Toate documentele tehnice privind proiectarea. b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10).recep ia finală. recep ia. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE . pentru solutiile optime alese. întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr. 5.1. dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). 5. (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract.

Figura 10. Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. 32 . Figura 9.Figura 8. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă. Alimentarea cu apă a unui oraş de munte.

a) şi radială (figura 14.b). şi indirectă – figura 12.a. 5. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă.Figura 11. b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13). b.b). 33 . Figura 12. directă. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14. Canalizare în re ea perpendiculară a. indirectă.2. Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12.

Figura 14. b. Canalizare în re ea: a. ramificată. radială. 34 . Canalizare în re ea paralelă în etaje.Figura 13.

Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. 6. coroziune). defec iuni ale garniturilor. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate. distrugeri). dezveliri armături). defec iuni ale betonului (fisuri. repara ii şi reabilitări. cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . etc. defec iuni ale torcretului (fisuri. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri. exfolieri.1.1.2.6. defec iuni ale torcretului (fisuri. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec). defec iuni ale betonului miez (ciobituri.1. exfolieri. desprinderi. exfolieri).1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. desprinderi.1. Defec iuni apărute la montaj 6.3. coroziune). condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală.A. desprinderi. 6. dezveliri armături). exfolieri. repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. 6.3. Defec iuni apărute în exploatare 6. defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice.C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 . Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant.2. 6.

suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor.2.3.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6. la subtraversări. . în cazuri excep ionale.cămine de vizitare la canalizări – figura 16.de asemenea. în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17. . Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior.. se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat. NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15. care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: .C 130 . Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 .

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

repara ii şi remedieri ale avariilor. izola ii. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. respectându-se prevederile din STAS 297-2. se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. 40 . Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. tuneluri). Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. lipire cu flacără. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. topire de materiale izolante. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. galerii edilitare.8. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii.

iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. iar pe timpul verii pentru răcire. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. Zonele comerciale ți cele industriale produc. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. in băi/duțuri. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. In decursul unui an. debite mari de ape uzate. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. Figura 20. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. în toalete. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. la randul lor. unde se amesteca cu apa meteorica. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . Apa uzata este trimisa spre canalul colector. fără modificarea comportamentului uman. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. În zonele urbane.9. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare.

imersat în bazinul de tratare. . În sisteme de canalizare existente.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. b. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m.prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură.Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate. iar energia de acționare este energia electrică. În cazul sistemelor de canalizare deja existente. si pentru sistemele de canalizare noi.recuperarea căldurii în stațiile de tratare. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. de tipul țeavă în țeavă. a. în peretele acestuia. Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent. b. ți anume: . În sisteme de canalizare noi 42 . existț doua metode. Figura 21. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a.

Figura 24. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate. realizat din țevi metalice. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23.Figura 22. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. de tipul celor prezentate în figura 24. Figura 23.

o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. Zürich Compania de ceasuri.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. complexele sportive ți bazinele de înot. iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. Zumikon o Engineering: Rabtherm AG. țcolile.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 . iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. Ltd.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe. astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. În plus.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG. acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. IWC.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme.

1. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei. F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 . Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. Principii generale 1. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei.

în func ie de caracteristicile fiecarei zone. 46 .1. greutatea apei din tub. la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2.clasa de fabrica ie . în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. În cazuri curente. astfel încât: .presiunea interioară în sec iunea de calcul. prin proiect putându-se prevedea.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. clase de fabrica ie diferite.2. pe tronsoane.rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului.Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei. etc ). .unde: Po . clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. 2. Astfel. greutatea proprie a tubului. Figura 1. este necesar ca. suprasarcini din circula ia vehiculelor. Pech . Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu. 1.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi . Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. în care este posibil accesul accidental al unor vehicule.

190 0. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: . 2.densitatea γ = 1. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i.4.8 t/m3 .1.. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2.2.Figura 2. stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b. 2. 2. având dimensiunile din figura 2 a.k=tg2(45 – φ/2). cu următoarele precizări: 47 .110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă.4. Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari. ÷ 2.165 0.4. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3.produsul kµ conform tabelului 2 .3. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0. care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare. Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali.130 0. În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2. φ – unghiul de frecare interioară. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d).

90 = 9..7 bar Pech = 3. conform exemplului din Figura 3.00 – (1. . indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu. ÷ 3.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. montată într-o zonă carosabilă accidental.7 + 5.58 – 317. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental. în teren argilos. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0. având kµ = 0.31 + 3. inferioară adâncimii de 3 m.1. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale. ÷ 2.1.130. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1.5. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.31 =10. De exemplu.70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370.11 − 317. în general.7. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4. 48 .4 calculul presiuni echivalente Pech. 2. Pentru aceste adâncimi.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ. valorile „ Pech“ sunt aceleaşi.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc.00 = 5.31 bar Po = 0. 1 ÷ 8 m.70 + 5.36/2) = 1. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri.91 bar 3. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.31 bar 10 rezultă Po = 4. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. din diagramă./2 H = 319.

1.1). Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig. 3. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB. Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 .Figura 3. Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4).0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0.

datorată greută ii pământului.0780 F Dm. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul.0844 F Dm. în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F. Astfel.Figura 4. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 .

în vederea determinării coeficientului Ke. repartizare uniformă pe diametru. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.717 51 .628 600 1. b.modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb . Ep .661 500 1. se utilizează următoarele formule.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4.101 1200 0.557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1.306 1000 1.886 1500 0. DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0.605 800 1.modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate.Figura 5. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a.672 . deduse din rela ia (6): . Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.

3. conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3). iar densitatea se poate lua γ = 1. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.2. conform punctului 1.. 12.626 1600 0. H B Figura 6. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2. F1R .2.702 1400 0.8 t/m3.473 3.3.4.532 2000 0. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu.3. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 . Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1.3. adoptându-se valoarea cea mai mică.Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0.

adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură. Figura 7.85). rs .pentru H ≤ Hs e2kµ CR = .pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5. (11) unde: Dext. 53 . . . conform profilului longitudinal (în m).raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0.diametrul exterior al tubului (în m) H .F1R = CR γ H Dext.coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.

Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm .adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8). Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0. Sarcina verticală.5.coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2.Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1.7 0.diametrul mediu al tubului (în m) H . 3. p = 0.0 0.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8. 13. 3.4.0 54 . pz . F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f .85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr.6 h 1.7 (tubul fundat pe teren obişnuit).

55 .Figura 8. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a. b. presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile. sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole.

7.26 0. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.58 0.76 Dm d + 0.6.31 1.42 Tuburi tip SENTAB 3.3. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0. .pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) .÷ 3.pentru conducte montate în rambleu : 56 .87 1.00 1.24 3. Figura 9.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei.74 2.34 0.19 0.28 2. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3.6. Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.2.

80 x 1.50 = = 1.75 = 4.8 t/m2 .82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3.87 x 1.165 .1. dar de semn contrar in pere ii tubului.33 x 1.5 bar . În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.11 t/m H 1.presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5. aproximativ. după caz.87 B 1.nisipuri kµ = 0.86 → CT = 0.13 = 3.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 . ca F1R Exemplul de calcul nr.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare. .75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0. Figura 10. 1.82 t/m.50 x 1.33 → C R = 1. 57 . aceleaşi eforturi.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) . conform indica iilor din tabelul 1.25 x 1. Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1. deci F1R < F1T.8 x 1.50 = = 0.2.13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1.3.îngropate în tranşee cu pere ii verticali . introducându-se în loc valoarea lui F1R . γ = 1.25 De 1.zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1.

60 + 0.23 bar Pc = 10. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.3 = 1. 4. mai mari decât clasa maximă. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc. 58 . În cazuri speciale.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical).23 + 5. px = 3.29 Pech = 9. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0. Figura 11.20 1.101 = 10.50.50 = 15.5 pentru V 80 şi H = 1. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11.87 t/m F = 3.82 + 4.87 = 9.73 bar Se alege clasa 16.29 x 1. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton.

Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19. cu coeficientul 0.23 + 8 + 2 = 20. 59 .2.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar. Celelalte date rămân neschimbate. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0. Pentru conducta din exemplul nr.45.23 + 8 + 2 = 14.b). În cazul rezemării pe fundatie de beton. Rezultă : Pc = 10.45 x 10. În cazul rezemării pe funda ie de beton.8 x 10. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.18 bar – clasa 19 cu comandă specială. Exemplul de calcul nr.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.23 + 8 + 2 = 18.8. conform figurii 11 a rezultă: Pc =0.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

................................terminat în ziua de...................ora........................................... Presiunea de încercare a conductei.... temperatura apei...................................... Temperatura aerului.............bar........... temperatura apei.............................. etc.. Proces verbal nr..................................................buc................ Temperatura aerului...............................................ora...............presiunea........la cota..................................................... temperatura apei.................................bar............. 2............................. Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi.. Mufe de trecut pe tub........................................................ ...................... Temperatura aerului..şi la km........................ Tronsonul nr........................................ început................................. Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr..................................... Ventile de aerisire.buc... început în ziua de.......kg/m2........................................................................................bar.....................................................mm Numărul tuburilor din tronson. Constructor................................. Presiunea de probă............ Temperatura apei...............................................................la km............................................................................................................ buc..ora...................................de la km..........................buc......... Montarea manometrului de măsură a presiunii la km.................. Umplerea cu apă a conductei............ 1...ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar........................ Date de încercare.. Perioada de montare a tuburilor........................................................................................................ ramifica ii..........................buc.................................................................... la cota..... Descrierea tronsonului ce se încearcă.......................... Tipul terenului la tronsonul respectiv. Probele de presiune de încercare Început la data de ................. diametrul tuburilor...... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub)..................... d) alte observa ii.....bar...... Lungimea totală.....buc............. Constatări în timpul încercării a) la montare.......................)...... reduc ii... Terminat la data de...... Terminat la data de..........................................ora.......din................................................................................................................... Temperatura aerului............................ Executarea probelor pe un tronson... c) la piese speciale....... ............ 2...............................m............................... Proba de presiune (de satura ie a betonului)..... Ventile de golire............................................................................ b) la tuburi şi mufe..................... 74 .............. 1..........................................................................

.................... Presiunea de încercare.....................................Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km....... Observa ii efectuate..............la km....... 75 ....... CONSTRUCTOR...bar... DELEGAT BENEFICIAR........

A. Po = 7 bar 76 . Po = 7. drumuri. 13 şi19 bar Clase fabrica ie. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10. 10. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. Po = 7. râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. Po = 7.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->