TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol.1 . după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1..2 .1.1.1 Fabricarea .4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat . NEGULESCU 1978 .ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 . La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: . Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare.tuburi SENTAB...TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii.STAS 7039/1. Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT.SR EN 642:1998 .2. Flux tehnologic 1.tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT. care se protejează apoi prin torcretare.Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi . pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor. FABRICAREA.SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc .3-81.. Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1).CANALIZARI de M. CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1.83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat .I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor . 4 .

Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. .centrifugare.decofrare .pregătirea armăturii transversale.armare longitudinală.pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie. . . .pregătirea tubului miez pentru armare transversală. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc. b) Opera ii de bază . . .fasonarea mufei. . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare . . 5 .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.pregătirea armăturii tubului miez.tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide.cofrare.pregătirea betonului . .

încercarea la presiune hidraulică şi marcarea.. . . 6 . .recep ia calitativă.finisare.depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). Călăraşi.A. . Foto 2 – Depozitul PREFAB S. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.recuperarea inelelor necesare armării longitudinale .tratarea termică a stratului de beton de protec ie.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit. .

ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT. TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. 7 . APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1.SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA .

pregătirea armăturii longitudinale. Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO. . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .2. la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3).confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor. 8 .Tuburi tip PREMO. Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură. .1.1. . Foto 3 .prepararea betonului pentru tubul miez.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).

tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.centrifugarea. . . . .cofrarea. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2.tensionarea armăturii longitudinale. .decofrarea tubului miez.rectificarea dimensiunilor mufei.tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. controlul final de calitate şi marcarea. .aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.transferul eforturilor de precomprimare. 9 . . .b) Opera ii de bază . . .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide. .depozitarea tuburilor. .finisarea.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM. 10 .

fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 . Tehnologia de fabricare are două etape distincte: . 11 . Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura.1. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6).1. în prealabil. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura.Tub tip SENTAB. Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.3. pe direc ie radială. diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM.

rectificarea dimensiunilor la mufă.pregătirea armăturii longitudinale. .. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . 12 . .prepararea betonului.decofrarea.cofrarea. se introduce apă sub presiune. în interiorul mantalei de cauciuc.turnarea betonului.depozitarea.în a doua etapă. .încercarea la presiune hidraulică.presarea.tratarea termică a betonului. . . . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3. . producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul. .pregătirea armăturii transversale. . b) Opera ii de bază .

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB. 13 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3.

2. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. Caracteristicile produselor. în conformitate cu cele de mai sus. suprasarcini din vehicule. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I.2. 1400. 1. zona mufei din beton centrifugat. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. II. vibrat şi presat tip SENTAB. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex. •Varianta I.: greutatea pământului de umplutură. la: 14 .2. 10. 1600 şi 2000 mm. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza.1. 13. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Dn 1200. Domeniul de utilizare 1. L = 5000 mm. etc. L = 6000 mm. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1.1. aşa cum este precizat în tabelul 2. Tuburi din beton precomprimat.3. L = 5000 mm.1. Dn 800 mm şi 1000 mm. 16 şi 19. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat). Astfel. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16. Dn 600 mm. solicitat la o presiune interioară de 16 bar.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. •Varianta I.1.3.

13 şi 19 bar Clase fabrica ie.subtraversări de căi ferate.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. . Subtraversari căi ferate. în terenuri cu tendin ă de alunecare. Po = 7 bar Clase fabrica ie.conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C. Po = 7 bar Clase fabrica ie.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă.1.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase. Po = 7 bar Clase fabrica ie. astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei. drumuri. . Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. 2. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Canalizare. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2. Po = 7 .. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. . sifonări).1.conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. în terenuri de umplutură.conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km).canalizarea apelor uzate menajere. . . 10. Po = 7 . Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri şi râuri.transportul apelor uzate. . industrială şi iriga ii. 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: .1. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 . CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. râuri Clase fabrica ie. 1400. 10. 15 . Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei. .

De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2. 16 . 2.5 85.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 12.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8.5 106.5 Diametrul exterior Dext. Figura 1.5 9.5 128. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64.5 212.5 149.1.5 5. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2.5 6. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3.2. (cm) TUBURI TIP PREMO.5 10. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică.3.1. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 170.

La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată.1. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri.4. Prescrip ii de proiectare". 2.1. 17 .Figura 2. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2.5. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte .

2. lă imea fundului va fi: Dext. Zonarea teritoriului României". În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ. 2. 2.1. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.6.2.5. 2. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. + 80 cm.2. lă imea fundului va fi: Dext. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . + 50 cm.2. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec. exclusiv grosimea sprijinirilor. lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. Figura 3. .la săpături verticale. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare. În dreptul mufelor. Adâncimea maximă de înghe .3.2.2.2.2. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5.1. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor.00 m.4.la săpături cu taluz. se recomandă următoarele lă imi de şan : .00 m. 2.3.2. se va adânci săpătura. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2.

3.4.2. S = 5 cm.4. coeziunea terenului. rezisten a admisibilă. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii. 2. fără prevederea umpluturii de nisip. .4.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare. . umiditatea. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2.. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură. În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă. În cazul pământurilor necoezive. dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton. adâncimea minimă de fundare.1. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. ptr. cu tendin ă de alunecare. coeficientul de tasare. 2.stabilirea traseului. 2. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900. Dn ≥ 1000 mm Figura 4. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. permeabilitatea. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase.4.nivelul apelor de suprafa ă sau subterane. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.4. 19 . patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5. densitatea.). . În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm.4. etc.

7.5. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. • XA3 . Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007). XA2 .6. 20 . flanşe-oarbe. dupa cum urmeaza: • • XA1 . Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2.4. Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10. clapete.4.6. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m. 2. 2.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. 2. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3.mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.4.5.250.2. respectiv clasa de expunere a betonului. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe.). Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton. În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj. ape de suprafata si ape subterane). etc.

nu se încadrează în limitele din tabelul 7.5 si ≥ 4. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului.0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 . ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6. . Note: .con ine alte substan e chimice agresive.Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă. mg/kg . poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. .5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5. 21 .Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă.5 şi ≥ 4. pot să fie clasate într-o clasă inferioară.cu acid clorhidric. în situa iile următoare: . c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice. . . mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4.Un studiu special.5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s.Mediile înconjuratoare chimic agresive.sol sau apă poluată chimic. total Aciditate. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară.5 si ≥ 5. alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă. b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42. .Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 .

Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune.4. răşini polisulfidice ş. pe supor i speciali. 3.2. etc). pe supor i speciali. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice. ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm. fisuri. ciocnirea tuburilor. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.a. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul. + 0. Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil.1. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei. pentru a se feri de şocuri. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. fie pe planuri înclinate cu frânare. În terenuri slabe de funda ie. 3. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Executarea săpăturilor se va face. - 3.2. tuburile se vor aşeza.). în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7. de starea suportului de beton (umiditate. autocamioane.1.2.2. 3. trailere şi tractoare cu remorci. 3.1.5 m. + 0.1. etc. 3. de regulă. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului.1.2.1. el se va face pe calea ferată. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. excavatoare. 3. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. Condi ii de depozitare. epoxigudron.3. În timpul transportului. 3.3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. Transportul trebuie făcut cu mare grijă.1. Depozitare tuburilor se va face în stive. tuburile se vor poza.8 m. iar la tranşee cu pere i verticali. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. de asemenea. răşini poliuretanice. 22 . luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept.

3. La compactare.5. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct.2. (figura 5).4.2. 3. 3. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului. 3. În zonele de umplutură situate deasupra conductei. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime.5. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare.7.2. 3. 3. Tuburile care nu corespund se vor elimina. Figura 5. se va controla aspectul. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE.).10.3.2. categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului. în cazul terenurilor argiloase.2. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. la distante rezultate din calcul. tuburile se vor rezema pe pilo i. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică.2. simultan pe ambele păr i.6. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. tubul se va feri de lovituri. Înaintea probei de presiune.3. 3. de aproximativ 25 cm.1. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm.2. 23 .9.12. 3.8. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3. În cazul terenurilor cu apă subterană.11. nisipuri curgătoare.2.2. etc. Ultimul strat de săpătură a tranşeii. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual. până la nivelul terenului. lăsându-se mufele libere.2. 3. 3.

primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui.2. Înainte de montare. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite).3. pe fundul săpăturii.3. fie prin scoaterea succesivă. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. 3.3.2. pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora.b). fac excep ie zonele cu terenuri în pantă. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III.4.a). unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia.3. 3. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare. iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. Pentru realizarea îmbinării. goluri aparente. 3. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii.5.4.3. de 3 tone. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri. a şprai urilor. 3. fisuri. Din această pozi ie. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei.4. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale.1. După cură area suprafe elor de contact. 3.5 tone. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm.4. 3. Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. 24 . tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. În timpul montării unui tub. 3. Condi ii de îmbinare a tuburilor. inclusiv mufa. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6. După aceasta. 3. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm. 3. şprai uri). se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea.4. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.3. de 5 tone. Pentru montare.6.3. La săpăturile executate cu taluze înclinate. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor.3. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea. zone arse etc.4.5.4.4. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6. 3. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi. tuburile se vor introduce.

se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. d. introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7. privind pozi ia garniturii de etanşare. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. b. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. 25 .În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. c. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. îmbinarea tuburilor în curbă. Figura 6. a.

Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1. 3. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros). se va reface montajul tubului. 3. 2.8 kg/dm3.9.4. cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată.6. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. la care execu ia depăşeşte un an. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct. Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. În cazul montării conductelor în curbă.Figura 7. 26 . În cazul montării unei conducte.4. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit.4. În cazul când condi ia nu este îndeplinită.9. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare.7.8. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei. 3. păr ile din conducta executată şi probată.4. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. 3.

Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7). A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă. Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”.4. Verificarea calitatii tuburilor. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător.1.2. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10.04. se verifică în laboratorul propriu al fabricii.099 in anul 2010. Calitatea materialelor înglobate. Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. VERIFICAREA CALITĂ II. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora. 4. 27 . PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4.

2. 4. Verificarea calitatii materialelor de etanşare.4. Foto 8 – Exemplu de tronson încercat. 4. În unele cazuri. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand. Înainte de punere în func iune. cu o duritate SHORE A de 50(-0. Verificarea performan elor. se supun următoarelor încercări de presiune: .3. .1. producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent.4. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8). se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari. 28 . Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare.+5) grade. 4.încercarea pe ansamblu a conductelor. Pentru conductele de aduc iune. în baza avizului scris al proiectantului. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat. când se justifică economic. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m.încercarea pe tronsoane a conductelor.4. lungimea unui tronson supus probei de presiune. conform SR EN 681-1:2002. va fi de 900 ÷ 1000 m. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max. 4. conductele realizate – montate.În paralel. pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m.

de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. 4.4. În curbe.4. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi.4.9. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă. 29 . 4. 3.4. 4.10. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. 4. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el.4.8.11. 4.4. cămine). poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar. ramifica ii. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. Înainte de umplerea tronsonului cu apă. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm.2. 4. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm. 4. presiuna se va ridica la cea de probă. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer. diminea a sau seara. timp de 72 ore (3 zile). se vor executa masive de ancoraj. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute. puncte înalte şi joase. După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I).4. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. se va face cu deosebită aten ie. 4. După trecerea celor 3 zile. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia.4. dinamic. 4. Neeliminarea completă a aerului din tub. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm.4.Pentru re elele de distribu ie. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. Înainte de începerea probei pe tronsoane. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează.7. atunci când proiectul prevede. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. Acestea se vor închide treptat.5. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec.3. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte.4. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. Durata probei de presiune va fi de 1 oră.6.

4.4. 4.4. 10 /1995 modificată cu legea nr. Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute. 4.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice.14. aceasta putând fi dată în exploatare. 30 .4.18. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane. HG nr. 10% din presiunea de probă. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune. . În cazul func ionării prin pompare. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor. 123/2007 privind calitatea în construc ii. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. 4. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec.20. 4. conform ANEXEI III.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată. Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. timp de 1 oră. care trebuie să fie sub limita admisă de 0.4.16.12. 4. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile. 4.13.5. 4.15. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: .04 l/m2/h. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor. După terminarea probei pe tronson. în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos.4. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. . Flanşele. montate. în timp de 1 oră .17. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică.4.4.4.pierderea de presiune să nu depăşească. investitorul acceptă şi preia lucrarea. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv.19.4. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior. executate din două bucă i. în decursul celor 2 ore.4. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei. 4.

5.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). executarea.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. . (iv) – evaluarea surselor de risc asociate. cheltuieli de mentenan ă. Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. Toate documentele tehnice privind proiectarea. pentru solutiile optime alese.recep ia finală. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie. înlocuire). d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr.ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10). dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract.1. 5. 31 . recep ia. (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual.273/94). SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE . precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei.

Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. 32 . Figura 9. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă. Figura 10.Figura 8. Alimentarea cu apă a unui oraş de munte. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor.

indirectă. Figura 12.b).Figura 11. directă. 5.a) şi radială (figura 14.b). b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13).a. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14. b. Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă. 33 . şi indirectă – figura 12. Canalizare în re ea perpendiculară a.2.

ramificată. radială. 34 . b. Canalizare în re ea paralelă în etaje. Figura 14.Figura 13. Canalizare în re ea: a.

exfolieri. dezveliri armături). La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri.6. 6.1. exfolieri). cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec). cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . defec iuni ale torcretului (fisuri.1. desprinderi. desprinderi.3. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea.1. repara ii şi reabilitări. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant. 6. coroziune).3. exfolieri. coroziune). repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă.2.1. Defec iuni apărute în exploatare 6. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală. dezveliri armături). defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. distrugeri). 6.2.C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 . ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate. Defec iuni apărute la montaj 6.A.1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. defec iuni ale betonului (fisuri. exfolieri. etc. defec iuni ale betonului miez (ciobituri. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a. 6. defec iuni ale torcretului (fisuri. desprinderi. Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. defec iuni ale garniturilor.

de asemenea. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17.3. Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 . la subtraversări. . Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior.cămine de vizitare la canalizări – figura 16. în cazuri excep ionale. în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului.. care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: . se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6. NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15.C 130 . Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. .2.suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. 40 . galerii edilitare. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. izola ii. lipire cu flacără. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. tuneluri).8. respectându-se prevederile din STAS 297-2. repara ii şi remedieri ale avariilor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. topire de materiale izolante. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului.

iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. unde se amesteca cu apa meteorica.9. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. Figura 20. Zonele comerciale ți cele industriale produc. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . Apa uzata este trimisa spre canalul colector. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. iar pe timpul verii pentru răcire. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. fără modificarea comportamentului uman. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. in băi/duțuri. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. In decursul unui an. debite mari de ape uzate. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. la randul lor. În zonele urbane. în toalete.

de tipul țeavă în țeavă. iar energia de acționare este energia electrică. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat.prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. si pentru sistemele de canalizare noi. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură. existț doua metode. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora .Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. ți anume: . În sisteme de canalizare existente. imersat în bazinul de tratare. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m. b. În sisteme de canalizare noi 42 .recuperarea căldurii în stațiile de tratare. . Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. Figura 21. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. în peretele acestuia. În cazul sistemelor de canalizare deja existente.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. b. a.

de tipul celor prezentate în figura 24. realizat din țevi metalice. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. Figura 23. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate.Figura 22. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților. Figura 24. Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi.

Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. Zumikon o Engineering: Rabtherm AG.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. complexele sportive ți bazinele de înot. În plus. iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. țcolile. Zürich Compania de ceasuri. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG. IWC. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). Ltd.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 .

F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. Principii generale 1. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 . să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie.

46 . Pech . suprasarcini din circula ia vehiculelor. Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu. 1.Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1.2. În cazuri curente. Astfel. în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei. în func ie de caracteristicile fiecarei zone. greutatea proprie a tubului. etc ).clasa de fabrica ie . în care este posibil accesul accidental al unor vehicule.presiunea interioară în sec iunea de calcul. Figura 1. greutatea apei din tub. astfel încât: . . prin proiect putându-se prevedea.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2. este necesar ca. clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. pe tronsoane. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi . După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul. clase de fabrica ie diferite.rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură.1. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. 2.unde: Po .

3. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i.2. ÷ 2.4.densitatea γ = 1. având dimensiunile din figura 2 a.k=tg2(45 – φ/2). Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2. φ – unghiul de frecare interioară. În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2. Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari.produsul kµ conform tabelului 2 .165 0.Figura 2. 2. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: . µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0.110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d). cu următoarele precizări: 47 . 2.8 t/m3 . 2. stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b.4.4.190 0.130 0. care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare..1.

diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc. Pentru aceste adâncimi. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei.7 + 5. 1 ÷ 8 m. ÷ 2.130.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0. din diagramă. montată într-o zonă carosabilă accidental. în general. De exemplu.. valorile „ Pech“ sunt aceleaşi.70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.7 bar Pech = 3. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu. în teren argilos. 48 . având kµ = 0. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. conform exemplului din Figura 3. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext.90 = 9.00 – (1.70 + 5. 2.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1./2 H = 319.31 bar Po = 0.31 + 3.1. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4.91 bar 3.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale. inferioară adâncimii de 3 m. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2.31 =10.36/2) = 1.5. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri.4 calculul presiuni echivalente Pech.00 = 5.58 – 317. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă.31 bar 10 rezultă Po = 4. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.7. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi.1.11 − 317. .fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ. ÷ 3. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1.

3. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB. Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4).0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0.Figura 3.1. Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig.1).0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 . Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.

momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0. în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0.0844 F Dm. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 . Astfel. datorată greută ii pământului.Figura 4. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul.0780 F Dm. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim.

DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0.306 1000 1. Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb . se utilizează următoarele formule. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0.101 1200 0. în vederea determinării coeficientului Ke.605 800 1.661 500 1.886 1500 0.672 .628 600 1.Figura 5. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a. deduse din rela ia (6): .717 51 . b. repartizare uniformă pe diametru. Ep .modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate.557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4.

Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3).532 2000 0.3.2.3. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1. F1R . Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr. 12.3.702 1400 0. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 . conform punctului 1. adoptându-se valoarea cea mai mică.8 t/m3.2..626 1600 0. 3. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură.473 3. H B Figura 6. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2.4. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu. iar densitatea se poate lua γ = 1.

Figura 7. conform profilului longitudinal (în m).pentru H ≤ Hs e2kµ CR = .raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0. Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5.F1R = CR γ H Dext. .pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . 53 .diametrul exterior al tubului (în m) H . (11) unde: Dext. rs .85). Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură. .coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.

7 0. 13.coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6.5.0 0. Sarcina verticală.6 h 1. 3.diametrul mediu al tubului (în m) H .0 54 .7 (tubul fundat pe teren obişnuit). Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0. Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm . 3. p = 0.3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8). F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f .4.85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0.Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1. pz .3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr.

b. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a.Figura 8. sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole. presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile. 55 .

00 1.58 0.6.6.3.÷ 3. .76 Dm d + 0.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3.87 1.pentru conducte montate în rambleu : 56 .42 Tuburi tip SENTAB 3.19 0.28 2.31 1.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) . Figura 9.26 0.34 0.7. Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.24 3.74 2. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.2. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.

11 t/m H 1.îngropate în tranşee cu pere ii verticali .33 x 1.presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5. Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr. ca F1R Exemplul de calcul nr.5 bar .80 x 1.86 → CT = 0. 57 .75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0. . conform indica iilor din tabelul 1.25 x 1. introducându-se în loc valoarea lui F1R .nisipuri kµ = 0.87 B 1.50 x 1.1.25 De 1.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1. aproximativ.8 t/m2 .75 = 4. după caz. γ = 1.50 = = 1.165 .13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1.82 t/m. deci F1R < F1T. dar de semn contrar in pere ii tubului.50 = = 0.8 x 1.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) .zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3. 1. Figura 10.3.87 x 1.2. În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.33 → C R = 1. aceleaşi eforturi.13 = 3.

px = 3.87 t/m F = 3.29 x 1.3 = 1.60 + 0. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc.23 + 5. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc. mai mari decât clasa maximă.50. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici.73 bar Se alege clasa 16.23 bar Pc = 10. Figura 11.20 1.5 pentru V 80 şi H = 1. În cazuri speciale.50 = 15. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton.87 = 9.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0. 4. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0.82 + 4.101 = 10. 58 .F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical).29 Pech = 9. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.

conform figurii 11 a rezultă: Pc =0. Rezultă : Pc = 10.8.18 bar – clasa 19 cu comandă specială. În cazul rezemării pe fundatie de beton.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.45 x 10.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar. Pentru conducta din exemplul nr.23 + 8 + 2 = 20. Exemplul de calcul nr.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19.8 x 10. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0. 59 .23 + 8 + 2 = 14.2.b). Celelalte date rămân neschimbate. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0.23 + 8 + 2 = 18. În cazul rezemării pe funda ie de beton.45. cu coeficientul 0.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

............ Tronsonul nr................................................ Ventile de aerisire....... d) alte observa ii................... Temperatura aerului.................................... 74 ..................bar............................ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar......................la km. reduc ii............ buc...........................................................ora.......................................din..................de la km.. Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr........................................ Ventile de golire............... la cota......................................................presiunea................. Terminat la data de...................buc.................................................ora................................ diametrul tuburilor....................... Montarea manometrului de măsură a presiunii la km................................... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub).................................................................... început în ziua de.......................ora.....................................m.......................................................... Perioada de montare a tuburilor... Lungimea totală. început...........................................................mm Numărul tuburilor din tronson......... Temperatura aerului................................................ temperatura apei.......... b) la tuburi şi mufe.............la cota.........................................ora.......................... 2....................................bar.....kg/m2......buc.. Proces verbal nr....bar......... 1........................buc.............................................................. Date de încercare.......................................buc.... Presiunea de încercare a conductei....... Presiunea de probă.................................... .................... 1.... Constatări în timpul încercării a) la montare.............. Descrierea tronsonului ce se încearcă........................................................... Tipul terenului la tronsonul respectiv....................................................bar.................................................. Terminat la data de........... 2.................................. Probele de presiune de încercare Început la data de ............................................................................................................................................................................................................... Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi...... Temperatura aerului......................şi la km..... Temperatura apei............).. Umplerea cu apă a conductei..............................................................................................terminat în ziua de...................................... Proba de presiune (de satura ie a betonului).. temperatura apei................... Mufe de trecut pe tub....... Constructor................buc..... ramifica ii. etc....... ...... temperatura apei.......... Executarea probelor pe un tronson.... c) la piese speciale.......... Temperatura aerului...........................

. Presiunea de încercare.......... CONSTRUCTOR................ DELEGAT BENEFICIAR...Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km............ Observa ii efectuate.... 75 ...........la km..............................................bar...

râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. 13 şi19 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie.A. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. Po = 7 bar 76 . Po = 7 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. Po = 7. Po = 7. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. 10. Po = 7. 10. Po = 7 bar Clase fabrica ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful