TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

4 .ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 .1. Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT.3-81.83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat .SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc .2. FABRICAREA.INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol.1 .. NEGULESCU 1978 . care se protejează apoi prin torcretare. Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare.I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor .1. Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1).Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi .TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii. Flux tehnologic 1.tuburi SENTAB..CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1.SR EN 642:1998 .1 Fabricarea .1.4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat ..2 .tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT. CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor. La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: . după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.CANALIZARI de M..STAS 7039/1.

fasonarea mufei.tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide. .pregătirea betonului . .Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. 5 .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.cofrare.pregătirea armăturii transversale.centrifugare.pregătirea armăturii tubului miez. b) Opera ii de bază . .pregătirea tubului miez pentru armare transversală. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare . . . . .decofrare . .pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie. .armare longitudinală. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc.

..finisare. .A. 6 .recep ia calitativă. încercarea la presiune hidraulică şi marcarea.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. . Călăraşi. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1. .depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). Foto 2 – Depozitul PREFAB S.tratarea termică a stratului de beton de protec ie.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit.recuperarea inelelor necesare armării longitudinale .

7 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA . ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT. TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1.

pregătirea armăturii longitudinale. Foto 3 . Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO. . Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură. . la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3). .2.1.1. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . 8 .prepararea betonului pentru tubul miez.confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor.pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).Tuburi tip PREMO.

.centrifugarea. .tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. . 9 . .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale.transferul eforturilor de precomprimare.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare. .rectificarea dimensiunilor mufei.încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. . .finisarea.decofrarea tubului miez. .b) Opera ii de bază .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide. .depozitarea tuburilor. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2.tensionarea armăturii longitudinale. . .cofrarea. controlul final de calitate şi marcarea. .precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare.

10 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM.

Tehnologia de fabricare are două etape distincte: . pe direc ie radială.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB.1. 11 . diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM. Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.Tub tip SENTAB. constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului.3. Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6). fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 . în prealabil.1.

. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.rectificarea dimensiunilor la mufă. se introduce apă sub presiune.. 12 . producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul.în a doua etapă. b) Opera ii de bază .decofrarea. în interiorul mantalei de cauciuc.pregătirea armăturii transversale. . .pregătirea armăturii longitudinale. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .tratarea termică a betonului.depozitarea. .prepararea betonului.turnarea betonului. . .încercarea la presiune hidraulică. .presarea. .cofrarea.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB. 13 .

în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16.2. în conformitate cu cele de mai sus. II. Domeniul de utilizare 1. L = 5000 mm. aşa cum este precizat în tabelul 2. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7. Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex. solicitat la o presiune interioară de 16 bar. •Varianta I.1. etc. 13. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza. 1600 şi 2000 mm.3. •Varianta I. zona mufei din beton centrifugat.2.1. suprasarcini din vehicule.1. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat). 10. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale). L = 5000 mm.1. vibrat şi presat tip SENTAB.: greutatea pământului de umplutură. Dn 1200. Dn 800 mm şi 1000 mm. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1. Astfel. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. 16 şi 19. Dn 600 mm. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I.3. la: 14 . 1400.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere. Tuburi din beton precomprimat. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero.2. Caracteristicile produselor. L = 6000 mm. 1.

2. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 . Subtraversari căi ferate.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: . . în terenuri de umplutură.1.conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. . Po = 7 bar Clase fabrica ie. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. Po = 7 bar Clase fabrica ie. în terenuri cu tendin ă de alunecare. . 1400. 10. Po = 7 . 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. drumuri şi râuri. 10.transportul apelor uzate. 13 şi 19 bar Canalizare. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor.conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km).1.conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C.. . drumuri. Po = 7 bar Clase fabrica ie. .conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. 15 .1.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase. râuri Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei. Po = 7 . . Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.subtraversări de căi ferate. sifonări). 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei. industrială şi iriga ii. . 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie.canalizarea apelor uzate menajere.

2.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8.1.5 10.5 6. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4.5 149.5 106. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 212. 2. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2. Figura 1.5 128.5 5.3.1. având un cartuş după modelul indicat în figura 1. (cm) TUBURI TIP PREMO.5 9.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64.5 Diametrul exterior Dext. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2.5 170.5 85. 16 .5 12.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.

La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată.1.Figura 2.5. 2.1. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte . 17 . Prescrip ii de proiectare".4.

2. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice.2.3. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare.2. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ.00 m.2. 2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.4. Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5. lă imea fundului va fi: Dext. . Adâncimea maximă de înghe . se recomandă următoarele lă imi de şan : . exclusiv grosimea sprijinirilor. Zonarea teritoriului României".la săpături cu taluz.2. 2.2.6.00 m. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor. Figura 3.1. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2. Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect.1. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică. 2.2.2. lă imea fundului va fi: Dext. 2. + 80 cm.3. + 50 cm.la săpături verticale.5. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec. lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. În dreptul mufelor. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. se va adânci săpătura. 2.

În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă.4. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm. permeabilitatea.. S = 5 cm. 2. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. coeziunea terenului. rezisten a admisibilă. coeficientul de tasare. 2.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare. fără prevederea umpluturii de nisip. 19 . prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900.4. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci.4. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5. densitatea. 2.4. etc. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.stabilirea traseului.1. umiditatea. . .nivelul apelor de suprafa ă sau subterane. .stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii.4.3. dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton. Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2.4. În cazul pământurilor necoezive. adâncimea minimă de fundare.). cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. Dn ≥ 1000 mm Figura 4. cu tendin ă de alunecare.2. ptr.

in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007).mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.7. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. 2. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe.2.6. 2. 20 . In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. 2. XA2 .). În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj. • XA3 . respectiv clasa de expunere a betonului. etc. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20.4. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. flanşe-oarbe.5. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. dupa cum urmeaza: • • XA1 .4.4. ape de suprafata si ape subterane). Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare. clapete.250.5.6.

0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 . . dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului. . poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive.sol sau apă poluată chimic. c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară. mg/kg . b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42. mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4.5 si ≥ 4. Note: .con ine alte substan e chimice agresive. total Aciditate.Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă.Mediile înconjuratoare chimic agresive.5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s.Un studiu special. ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6. alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă.5 si ≥ 5.nu se încadrează în limitele din tabelul 7. . dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. pot să fie clasate într-o clasă inferioară.cu acid clorhidric.5 şi ≥ 4.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice.5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5. . în situa iile următoare: . mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară.Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 . 21 . .

1. - 3. În timpul transportului. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice. răşini polisulfidice ş. 22 . Condi ii de depozitare. ciocnirea tuburilor. + 0. Transportul trebuie făcut cu mare grijă. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei.2. fisuri. ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm. 3. pe supor i speciali.5 m. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. 3. răşini poliuretanice.). de asemenea.3. tuburile se vor poza.1. iar la tranşee cu pere i verticali.3. + 0. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. pe supor i speciali.1. etc.a. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7.2. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. trailere şi tractoare cu remorci. de regulă. astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept. 3. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire.1. 3. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3. fie pe planuri înclinate cu frânare. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul.2.2. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. Executarea săpăturilor se va face. epoxigudron. În terenuri slabe de funda ie. pentru a se feri de şocuri. transport şi manipulare a tuburilor 3. excavatoare. 3. etc). Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil. 3. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice.4.2. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. el se va face pe calea ferată.1.1.2. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune.1. 3.prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere.8 m. Depozitare tuburilor se va face în stive. autocamioane. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate. tuburile se vor aşeza. de starea suportului de beton (umiditate.

3.2.10. categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului. În zonele de umplutură situate deasupra conductei.1.6. Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă.5. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului. Tuburile care nu corespund se vor elimina. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică. tuburile se vor rezema pe pilo i. lăsându-se mufele libere.2. 3.).2. 23 . După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii. de aproximativ 25 cm. 3. pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii. 3. 3.8.2.5. la distante rezultate din calcul. (figura 5). 3. tubul se va feri de lovituri. până la nivelul terenului. În cazul terenurilor cu apă subterană. 3. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime. etc. 3. Înaintea probei de presiune. Ultimul strat de săpătură a tranşeii.3.9.7. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.2. simultan pe ambele păr i. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct.2.2. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase. se va controla aspectul.2. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3.11. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. 3.2.3. în cazul terenurilor argiloase. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual. Figura 5.2. La compactare.3. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare. nisipuri curgătoare.12.4. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE.

Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. goluri aparente. După aceasta.2. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri. 3. inclusiv mufa.3.a). iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării. a şprai urilor. Pentru montare. La săpăturile executate cu taluze înclinate.4.4.5. pe fundul săpăturii. 3. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii. 3.3. de 3 tone.4. fac excep ie zonele cu terenuri în pantă. Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora. unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia. sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi. de 5 tone. şprai uri). pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). După cură area suprafe elor de contact.5 tone. 3. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare. fie prin scoaterea succesivă.4.1. zone arse etc.2.3. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere. 24 . 3. 3. Din această pozi ie.3.5. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei. se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale. 3. tuburile se vor introduce.3.3. tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm. 3. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.4. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6. 3. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea. Pentru realizarea îmbinării. În timpul montării unui tub.6.b). pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm.4. Înainte de montare. 3. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor.3. fisuri. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6.4. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri. Condi ii de îmbinare a tuburilor.4. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui.3.

introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7.În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. îmbinarea tuburilor în curbă. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. a. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. Figura 6. 25 . b. c. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. d. privind pozi ia garniturii de etanşare.

cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată. 3.4. 2. 3. păr ile din conducta executată şi probată. se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit. 3. se va reface montajul tubului. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1.4.9. În cazul montării conductelor în curbă.4. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct.8 kg/dm3. În cazul montării unei conducte.8. la care execu ia depăşeşte un an.Figura 7. În cazul când condi ia nu este îndeplinită.4. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros).6. 26 . Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare.7. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). 3.9.

1. Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului.04. Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător. 27 .099 in anul 2010. Calitatea materialelor înglobate. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. VERIFICAREA CALITĂ II. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10. Verificarea calitatii tuburilor. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă.4. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. 4. Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora. Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7). PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”.2.

se supun următoarelor încercări de presiune: .1. va fi de 900 ÷ 1000 m. conform SR EN 681-1:2002. conductele realizate – montate.4. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari.2.încercarea pe ansamblu a conductelor.În paralel. în baza avizului scris al proiectantului. lungimea unui tronson supus probei de presiune. Verificarea calitatii materialelor de etanşare. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8). Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. 4.3. 4.4. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand. Pentru conductele de aduc iune. 4.încercarea pe tronsoane a conductelor. Verificarea performan elor. Foto 8 – Exemplu de tronson încercat. producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. 4. În unele cazuri. 28 . când se justifică economic. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat.+5) grade. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m.4. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max. pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. . cu o duritate SHORE A de 50(-0. Înainte de punere în func iune.

diminea a sau seara. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm. puncte înalte şi joase.10. Acestea se vor închide treptat. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar.4. sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect.8. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec. 3. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. În curbe. Înainte de umplerea tronsonului cu apă. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute.11.6.4. cămine). Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm. 29 . se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere. 4. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec.3.7. 4. pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. 4. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer.4.2.4.4. presiuna se va ridica la cea de probă. ramifica ii.4. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. 4. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. se vor executa masive de ancoraj. 4. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. Neeliminarea completă a aerului din tub.4. atunci când proiectul prevede. După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului.Pentru re elele de distribu ie. Înainte de începerea probei pe tronsoane. se va face cu deosebită aten ie. 4. 4.4. timp de 72 ore (3 zile). se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el. 4. După trecerea celor 3 zile. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă.9.4. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă.4. 4. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior.5. dinamic.

10% din presiunea de probă. . HG nr. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. 123/2007 privind calitatea în construc ii. 10 /1995 modificată cu legea nr. care trebuie să fie sub limita admisă de 0. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. 4. .4.pierderea de presiune să nu depăşească. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei. Flanşele. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. în timp de 1 oră .17. 30 .5. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. 4. timp de 1 oră. 4. executate din două bucă i. în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos. În cazul func ionării prin pompare. investitorul acceptă şi preia lucrarea. montate.18. conform ANEXEI III. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile. 4. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane. 4. După terminarea probei pe tronson.16. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect.4. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C.13.04 l/m2/h. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare.4.20.14.4.4.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată.15.4.4.4.4. în decursul celor 2 ore.12. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică. 4. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune.4. 4. 4. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv. aceasta putând fi dată în exploatare. 4. Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice.19. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: .

5.1. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie. întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr. (iv) – evaluarea surselor de risc asociate. (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. executarea. precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei.273/94). c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10).Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . Toate documentele tehnice privind proiectarea. înlocuire). b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). pentru solutiile optime alese.ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual. dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE. (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. recep ia. cheltuieli de mentenan ă.recep ia finală. 5. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE . (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. 31 . d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). . Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual.

Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă. Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. Alimentarea cu apă a unui oraş de munte.Figura 8. Figura 9. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor. Figura 10. 32 .

b. b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13).b). şi indirectă – figura 12.Figura 11. Figura 12. indirectă. Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă.a) şi radială (figura 14. directă. 33 .b). Canalizare în re ea perpendiculară a.2.a. 5. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14.

Canalizare în re ea paralelă în etaje. ramificată.Figura 13. Canalizare în re ea: a. Figura 14. b. radială. 34 .

coroziune). Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice. Defec iuni apărute în exploatare 6.A. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă. Defec iuni apărute la montaj 6. desprinderi.1. exfolieri. defec iuni ale torcretului (fisuri. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate.1. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant. cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: . 6.1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec). 6. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală. defec iuni ale betonului (fisuri. repara ii şi reabilitări.3.2.2.6. dezveliri armături). defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. dezveliri armături). repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. exfolieri). distrugeri). exfolieri.1. coroziune).C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 . 6. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea. Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. 6. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri. desprinderi. etc. defec iuni ale torcretului (fisuri. defec iuni ale garniturilor. desprinderi. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a.3. defec iuni ale betonului miez (ciobituri. exfolieri.1.

78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6. care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: . .cămine de vizitare la canalizări – figura 16. în cazuri excep ionale. . Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15..de asemenea. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17. la subtraversări. în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului. Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 .suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15.C 130 .3. se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat.2. operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor. Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. izola ii. precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. respectându-se prevederile din STAS 297-2. galerii edilitare. repara ii şi remedieri ale avariilor. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor.8. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. 40 . topire de materiale izolante. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. lipire cu flacără. tuneluri). Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale.

fără modificarea comportamentului uman. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. in băi/duțuri. debite mari de ape uzate. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. unde se amesteca cu apa meteorica. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. iar pe timpul verii pentru răcire. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. la randul lor. în toalete.9. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare. Apa uzata este trimisa spre canalul colector. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. Figura 20. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. În zonele urbane. Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. Zonele comerciale ți cele industriale produc. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. In decursul unui an. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior.

În cazul sistemelor de canalizare deja existente. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat. În sisteme de canalizare noi 42 . ți anume: . existț doua metode. a. b. Figura 21. si pentru sistemele de canalizare noi. În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. În sisteme de canalizare existente. Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură. în peretele acestuia. . b. imersat în bazinul de tratare. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m. iar energia de acționare este energia electrică. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. de tipul țeavă în țeavă. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a.prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente.Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate.recuperarea căldurii în stațiile de tratare. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere.

se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23.Figura 22. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. de tipul celor prezentate în figura 24. precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților. Figura 24. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. Figura 23. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. realizat din țevi metalice. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate.

Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 . Zürich Compania de ceasuri.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. țcolile. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. În plus. Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. IWC. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. complexele sportive ți bazinele de înot. iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate. Ltd. o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3. Zumikon o Engineering: Rabtherm AG.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0.uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale.

F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t. Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. Principii generale 1. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1. Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 .1.

Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi . greutatea apei din tub.unde: Po . etc ). În cazuri curente. pe tronsoane.presiunea interioară în sec iunea de calcul. 2.Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1. Figura 1. în care este posibil accesul accidental al unor vehicule.1. clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. . la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul. în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei. astfel încât: .rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului. 46 . clase de fabrica ie diferite. prin proiect putându-se prevedea. în func ie de caracteristicile fiecarei zone. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. Pech . După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. Astfel. Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu.să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie.2. 1.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. suprasarcini din circula ia vehiculelor.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2. greutatea proprie a tubului. este necesar ca.clasa de fabrica ie .

Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali.4.2.190 0. care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2. Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari. 2.produsul kµ conform tabelului 2 . 2. ÷ 2. având dimensiunile din figura 2 a.8 t/m3 .165 0. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i.Figura 2.130 0.1.4.densitatea γ = 1. În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2. 2. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d). stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b.k=tg2(45 – φ/2).3. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3.110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă. φ – unghiul de frecare interioară. cu următoarele precizări: 47 .4. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: ..

din diagramă..70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370. 1 ÷ 8 m. în teren argilos. în general. având kµ = 0.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext. inferioară adâncimii de 3 m. montată într-o zonă carosabilă accidental.5.31 + 3.36/2) = 1.31 bar Po = 0. De exemplu.7 bar Pech = 3.7.7 + 5.31 bar 10 rezultă Po = 4. 2. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental. .4 calculul presiuni echivalente Pech.1. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3. 48 . valorile „ Pech“ sunt aceleaşi. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri. ÷ 2. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1.11 − 317. ÷ 3.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale.91 bar 3.31 =10.90 = 9.1. conform exemplului din Figura 3.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1.00 – (1. Pentru aceste adâncimi. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0./2 H = 319.58 – 317. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.130. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2.90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi.70 + 5. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu.00 = 5.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc.

0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0. Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig.0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 .1. Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0. Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB.Figura 3. Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4). 3.1).

Figura 4. în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0. are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F.0844 F Dm. datorată greută ii pământului.0780 F Dm. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 . Astfel.

pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0. Ep .modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb . deduse din rela ia (6): . DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0. b. repartizare uniformă pe diametru.672 .717 51 .557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1. se utilizează următoarele formule. în vederea determinării coeficientului Ke. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a.661 500 1.Figura 5.628 600 1.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4.605 800 1.886 1500 0.306 1000 1. Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.101 1200 0. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate.

conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3). Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0.4. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1.2.3.473 3.2.626 1600 0. 3.. iar densitatea se poate lua γ = 1. conform punctului 1. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu. adoptându-se valoarea cea mai mică. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2. 12.8 t/m3. F1R .702 1400 0.532 2000 0.3.3. H B Figura 6. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 . Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr.

pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . Figura 7. rs . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5.coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui.diametrul exterior al tubului (în m) H .F1R = CR γ H Dext.adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. 53 .raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0. .85). Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură.pentru H ≤ Hs e2kµ CR = . conform profilului longitudinal (în m). (11) unde: Dext. .

Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0.4.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8.0 54 .85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0. Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm . p = 0. F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f . 13.7 0.5.0 0.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0. coeficientul CR se poate lua din diagrama nr. 3.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8). Sarcina verticală.coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6.7 (tubul fundat pe teren obişnuit).3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2.Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1.diametrul mediu al tubului (în m) H . pz .6 h 1. 3.

sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole. 55 . presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile.Figura 8. b. Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a.

74 2.42 Tuburi tip SENTAB 3. Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.2.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) .00 1.26 0. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3.34 0.6.pentru conducte montate în rambleu : 56 .÷ 3.87 1.76 Dm d + 0.31 1.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.19 0. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente.24 3.3.6.28 2. Figura 9.7.58 0. . Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.

introducându-se în loc valoarea lui F1R .33 → C R = 1.50 = = 1. γ = 1. conform indica iilor din tabelul 1.86 → CT = 0.33 x 1.25 x 1. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1.75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0.80 x 1.2.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) .5 bar . 57 .165 . după caz.8 x 1. Figura 10.13 = 3.8 t/m2 . dar de semn contrar in pere ii tubului.1. aceleaşi eforturi. .3. Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr. 1.îngropate în tranşee cu pere ii verticali . În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.82 t/m.50 = = 0.13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1.82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3.11 t/m H 1.presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5. deci F1R < F1T. aproximativ.25 De 1.50 x 1.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .nisipuri kµ = 0.87 x 1.zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1. ca F1R Exemplul de calcul nr.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare.87 B 1.75 = 4.

20 1.87 t/m F = 3. 4.23 + 5.23 bar Pc = 10. 58 .29 Pech = 9. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici. În cazuri speciale.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical). Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.60 + 0.50.101 = 10. Figura 11. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0.50 = 15. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton.73 bar Se alege clasa 16.5 pentru V 80 şi H = 1.82 + 4. mai mari decât clasa maximă.29 x 1.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0.87 = 9. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc.3 = 1. px = 3. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11.

cu coeficientul 0. Pentru conducta din exemplul nr.2. Rezultă : Pc = 10. Celelalte date rămân neschimbate.8.23 + 8 + 2 = 20. conform figurii 11 a rezultă: Pc =0. În cazul rezemării pe fundatie de beton.45 x 10.18 bar – clasa 19 cu comandă specială.23 + 8 + 2 = 18. iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19. În cazul rezemării pe funda ie de beton.45.Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0.23 + 8 + 2 = 14. 59 .60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.8 x 10. Exemplul de calcul nr.b). conform figurii 11 b rezultă: Pc =0.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

........... reduc ii..... Terminat la data de................................. început...ora.............................................................ora.........................................buc............. diametrul tuburilor.........................presiunea.......................buc...ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar............................................................................................................. Temperatura apei........)......................... ramifica ii.la km............................................................................ 2........................ Lungimea totală............ temperatura apei..............................................................................mm Numărul tuburilor din tronson.............................. Presiunea de încercare a conductei............................. Temperatura aerului............. temperatura apei..............................................................................m..ora............. început în ziua de.................................................. b) la tuburi şi mufe............................................terminat în ziua de.................................... Perioada de montare a tuburilor..... . 2..........................................................bar......... Terminat la data de.....................................................la cota......................................buc. etc....din.............. Mufe de trecut pe tub.................................................. 1..................... Constructor........................................... Temperatura aerului........................................................................buc........ Date de încercare.................. Executarea probelor pe un tronson...... Descrierea tronsonului ce se încearcă. Tipul terenului la tronsonul respectiv.................. 1.........................................ora.............................. temperatura apei............................................ Ventile de golire........... Tronsonul nr.....buc...... d) alte observa ii......... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub)....................... Ventile de aerisire.............. 74 .............. Probele de presiune de încercare Început la data de ............................. ................................................... Proces verbal nr............................................ c) la piese speciale.................................kg/m2........bar............................................. Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi....... la cota.....bar.................................... Temperatura aerului................................... Montarea manometrului de măsură a presiunii la km.................... Constatări în timpul încercării a) la montare........bar..................... Umplerea cu apă a conductei...............................şi la km............................................................................................ Temperatura aerului... Proba de presiune (de satura ie a betonului).......... Presiunea de probă.......de la km........ buc............. Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr..........

.... CONSTRUCTOR..Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km......... 75 .........la km.....bar........................ Observa ii efectuate....... Presiunea de încercare....... DELEGAT BENEFICIAR.......................................

râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. 13 şi19 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri. 10. Po = 7.A. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. Po = 7. 10. Po = 7. Po = 7 bar 76 . 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful