TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT

MANUAL DE UTILIZARE

PRODUCĂTOR ............................... PREFAB S.A. Călăraşi ELABORATOR ............................. ICECON S.A. Bucureşti

- Bucureşti 2010 -

CUPRINS

PREAMBUL 1. FABRICAREA, CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.1. Fabricarea. Flux tehnologic 1.2. Caracteristicile produselor; clasele tuburilor din beton precomprimat 1.3. Domeniul de utilizare 2. CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2.1. Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3. Studiul GEO 2.4. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.5. Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare 2.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor 3. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. 3.1. Condi ii de depozitare, transport şi manipulare a tuburilor 3.2. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3.3. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3.4. Condi ii de îmbinare a tuburilor 4. VERIFICAREA CALITĂTII, A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT. ASIGURAREA COMPATIBILITA II UTILIZĂRII „IN SITU” 4.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor 4.2. Verificarea calitatii tuburilor 4.3.Verificarea calitatii materialelor de etanşare 4.4. Verificarea performan elor 4.5. Recep ia lucrărilor 2

.......

Pag. 4 4

....... ....... ....... .......

4 14 14 15

....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... ....... .......

15 18 18 19 20 20 22 22 22 23 24 27

....... ....... ....... .......

27 27 28 28 30

5. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE DE ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE 6. SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT 6.1. Defec iuni apărute la montaj 6.2. Defec iuni apărute în exploatare 6.3. Solu ii tehnice de remediere 7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII 8. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR 9. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE ANEXE: ANEXA I: STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT ANEXA II: PROCES VERBAL DE ÎNCERCARE A CONDUCTEI LA PROBA HIDRAULICĂ ANEXA III: CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S.A. Călăraşi

.......

31

.......

35

....... ....... .......

35 35 35 39 40 41

....... ....... .......

45 74 76

3

CP 012/1-2007 Cod de practică pentru producerea betonului 1.STAS 7039/1.1. La baza elaborării prezentului manual au stat următoarele documente tehnice: .TUBURI PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT MANUAL DE UTLIZARE PREAMBUL Tuburile din beton precomprimat reprezintă solu ia economică de utilizare a capacită ii de rezisten ă a betonului şi armăturii.2.SR EN 642:1998 .1.1 Fabricarea .SR EN 681-1:/2002 – Garnituri de etanşare din cauciuc . pentru a preveni fisurarea torcretului în exploatare datorită deforma iilor transversale ale tuburilor. CARACTERISTICILE PRODUSELOR ŞI DOMENIUL DE UTILIZARE AL TUBURILOR PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.2 . Există două categorii de tuburi din beton precomprimat: CAT. care se protejează apoi prin torcretare. NEGULESCU 1978 . Flux tehnologic 1.INSTRUCTIUNI TEHNOLOGICE Vol..Tuburi de presiune de beton precomprimat cu sau fără inimă de tablă inclusiv îmbinări şi piese speciale şi condi ii specifice referitoare la sârmă de precomprimare pentru tuburi .1 .I 22-99 : NORMATIV pentru proiectarea şi executarea conductelor de aductiune şi a re elelor de alimentare cu apă şi canalizare ale localită ilor . Torcretul se aplică în timp ce tubul este supus unei presiuni interioare. după întărire şi decofrare acest miez se precomprimă transversal cu armătura spirală.1. FABRICAREA.3-81.ALIMENTARI CU APA de PETRE TROFIN 1972 .4 – ICPMC 1985 – Tuburi de presiune din beton precomprimat centrifugat .CANALIZARI de M. Tuburi din beton precomprimat tip PREMO Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO este următorul: o armătură longitudinală pretensionată între două inele de capăt prevăzute cu dornuri de înfăşurare se înglobează într-un miez cilindric de beton centrifugat (vezi foto 1).. 4 .tuburi SENTAB..83 – Tuburi de presiune din beton precomprimat ..tuburi tip PREMO şi tuburi tip IPREROM şi CAT.

.pregătirea betonului .decofrare . . . .centrifugare.pregătirea tubului miez pentru armare transversală. . .cofrare. 5 . b) Opera ii de bază . Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice distincte: a) Opera ii pregătitoare .tratarea termică a tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi decofrării cât mai rapide.pregătirea armăturii tubului miez.precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue tensionate.pregătirea armăturii transversale.Foto 1 – Dispozitivul de bobinare a armăturii transversale. .fasonarea mufei.armare longitudinală. Îmbinarea tuburilor se face prin mufe etanşate cu garnituri inelare de cauciuc. .pregătirea tubului miez pentru aplicarea stratului de protec ie. .

tratarea termică a stratului de beton de protec ie. .depozitarea tuburilor (vezi Foto 2). Călăraşi.finisare. . Foto 2 – Depozitul PREFAB S.A.rectificarea dimensiunilor zonelor de îmbinare ale tubului finit. .recep ia calitativă.aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 1. 6 .recuperarea inelelor necesare armării longitudinale . încercarea la presiune hidraulică şi marcarea. . .

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip PREMO. APLICARE STRAT Treapta a III a de fabrica ie FINISAREA APLICARE STRAT DE PROTEC IE TORCRETARE RECTIFICARE DIMENSIUNI TUB FINIT DEPOZITARE TUBURI FINITE TRATAMENT TERMIC STRAT DE PROTEC IE RECUPERAREA INELELOR RECEP IE INCERCAREA LA PRESIUNE MARCARE Schema 1. 7 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP PREM0 Treapta I -a de fabrica ie PREGĂTIRE ARMARE TUB MIEZ ARMAREA LONGITUDINALĂ COFRAREA CENTRIFUGAREA DECOFRAREA . ARMAREA TRANSVERSALĂ ARMAREA TRANSVERSALĂ PREGĂTIRE TUB MIEZ PT. TRATAMENT TERMIC AL TUBULUI MIEZ FASONAREA MUFEI PREPARAREA BETONULUI Treapta a II a de fabrica ie PREGĂTIRE TUB PT.

. la care s-au adus anumite îmbunătă iri de execu ie la partea de capăt drept a tubului (vezi Foto 3).Tuburi tip PREMO.1. Tuburi din beton precomprimat tip IPREROM Tuburile din beton precomprimat tip IPREROM se realizează după o tehnologie similară cu cea a tuburilor tip PREMO.1. Foto 4 – Realizarea carcasei de armătură.2.prepararea betonului pentru tubul miez.confec ionarea carcasei pentru capătul drept al colierelor. .pregătirea armăturii transversale (vezi Foto 4).pregătirea armăturii longitudinale. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare . Foto 3 . . 8 .

9 . .b) Opera ii de bază . .decofrarea tubului miez. .rectificarea dimensiunilor mufei.tratamentul termic al betonului stratului de protec ie. .finisarea.precomprimarea transversală a betonului tubului miez prin înfăşurarea elicoidală a unei armături continue sub efort de tensionare. . . .tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea armării transversale. .aplicarea stratului de protec ie (mortar sau beton) al armăturii transversale prin torcretare.tratamentul termic al betonului tubului miez în vederea accelerării întăririi betonului şi a decofrării cât mai rapide. .cofrarea. Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 2. .încercarea la presiune hidraulică a tuburilor. .transferul eforturilor de precomprimare. .centrifugarea.depozitarea tuburilor. . controlul final de calitate şi marcarea.tensionarea armăturii longitudinale.

SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP IPREROM CONFEC IONARE COLIERE CARCASE PREPARARE BETON PREGĂTIREA ARMĂTURII SBPA LONGITUDINALE CENTRIFUGARE PRETENSIONARE ARMĂTURĂ LONGITUDINALĂ RECTIFICARE COFRARE TRATAMENT TERMIC I INCERCARE LA PRESIUNE APLICAREA STRATULUI DE PROTEC IE PRIN TORCRETARE DECOFRARE ARMARE TRANSVERSALĂ TRATAMENT TERMIC III TRATAMENT TERMIC II FINISARE MARCARE DEPOZITARE Schema 2. Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip IPREROM. 10 .

constă în turnarea şi vibropresarea betonului într-un cofraj vertical în care armătura a fost în prealabil introdusă şi pretensionată prin intermediul presiunii hidraulice care ac ionează după turnarea betonului. fără straturi de torcret aplicat ulterior (vezi Foto 5) Foto 5 . Tehnologia de fabricare are două etape distincte: .3.1.1. În acest fel se realizează un tub cu perete turnat într-un singur strat care înglobează direct armătura. pe direc ie radială. Tuburi din beton precomprimat tip SENTAB. Principiul de realizare a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB.Tub tip SENTAB. diferit de cel al tuburilor tip PREMO şi IPREROM. au fost introduse atât armătura longitudinală cât şi armătura transversală sub forma unei carcase fără efort ini ial (vezi Foto 6). Foto 6 – Realizarea carcaselor de armătura.în prima etapă se toarnă betonul într-un tipar metalic vertical în care. în prealabil. 11 .

. Această tehnologie cuprinde următoarele etape tehnologice: a) Opera ii pregătitoare .în a doua etapă.cofrarea. . . producându-se dilatarea acesteia şi exercitându-se astfel o presiune uniformă asupra cilindrului de beton proaspăt care continuă să se compacteze şi începe să-şi mărească diametrul.pregătirea armăturii transversale.pregătirea armăturii longitudinale. în interiorul mantalei de cauciuc.decofrarea. se introduce apă sub presiune.presarea. . .încercarea la presiune hidraulică. .tratarea termică a betonului. b) Opera ii de bază . .turnarea betonului.depozitarea. 12 .. .rectificarea dimensiunilor la mufă.prepararea betonului. . Fluxul tehnologic este prezentat în Schema 3.

Fluxul tehnologic de producere a tuburilor din beton precomprimat tip SENTAB. 13 .SCHEMA FLUXULUI TEHNOLOGIC DE PRODUCERE A TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT TIP SENTAB COFRAREA TURNAREA BETONULUI PREGATIRE ARMATURĂ LONGITUDINALĂ DECOFRARE SI TRANSFER EFFORT DE LA ARMATURA LA BETON TRATAMENT TERMIC PRESARE BETON PREGATIRE ARMATURĂ TRANSVERSALĂ PREPARARE BETON RECTIFICARE DIMENSIUNI LA MUFĂ INCERCAREA LA PRESIUNE DEPOZITARE TUB FINIT Schema 3.

1400. Domeniul de utilizare 1. Po (bar) 7 Da Da Da Da Da Da Da 10 Da Da Da Da Da Da Da 13 Da Da Da Da Da Da Da 16 Da Da Da Da Da Da Da 19 Nu DA Da Da Da Nu Nu I. aşa cum este precizat în tabelul 2. efortul de întindere – rezultat în urma însumării efectului precomprimării cu cel al întinderii din presiunea interioară este egal cu zero. 1600 şi 2000 mm. în peretele unui tub din beton precomprimat de clasa 16. Dn 600 mm.3. L = 6000 mm. Tuburi din beton precomprimat.1.2. Clasele tuburilor din beton precomprimat 1. vibrat şi presat tip SENTAB. 13. Tuburi tip PREMO (zona de îmbinare realizată din betoane diferite. 1. zona mufei din beton centrifugat. etc. Conductele din tuburi de beton precomprimat se vor utiliza. Clase de fabrica ie şi dimensiuni Tuburile din beton precomprimat de tip PREMO. Tuburile din beton precomprimat se produc pentru clasele de fabrica ie: 7.3. Tuburi tip IPREROM (ambele zone de îmbinare sunt realizate din beton centrifugat). 10. •Varianta I. în conformitate cu cele de mai sus. Caracteristicile produselor.2. L = 5000 mm.) fără ca în peretele acestuia să apară eforturi de întindere.: greutatea pământului de umplutură. solicitat la o presiune interioară de 16 bar. Dn 1200. Cifra caracteristică clasei de fabrica ie reprezintă presiunea interioara maximă Po la care poate fi solicitat tubul (în absen a altor încărcări – ca de ex. Astfel. II. la: 14 . 16 şi 19. L = 5000 mm. suprasarcini din vehicule.1. Tuburi din beton precomprimat centrifugat – 2 variante în func ie de modul de realizare a zonei de îmbinare. •Varianta I. Dn 800 mm şi 1000 mm.1.1.2. IPREROM şi SENTAB se produc pentru următoarele clase de fabrica ie – conform Tabelului 1: Tabelul 1 Dimetru nominal Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 PREMO IPREROM IPREROM SENTAB SENTAB SENTAB SENTAB Tipul tubului Presiunea corespunzătoare treptei pentru clasa de fabrica ie. iar zona capătului drept din betonul stratului de protec ie a armăturii transversale).

canalizarea apelor uzate menajere. râuri Clase fabrica ie. drumuri şi râuri.conductele care se montează în terenuri mlăştinoase. industrială şi iriga ii. 2. Po = 7 bar Tuburile de beton precomprimat nu se vor utiliza pentru: . 15 . Po = 7 bar Clase fabrica ie.conductele cu regim de lucru sub presiunea atmosferică (aspira ie. . astfel încât să se asigure debitele de apă necesare consumatorilor şi presiunea de serviciu în toate punctele re elei.transportul apelor uzate. Po = 7 . CERIN E DE PROIECTARE A RE ELELOR DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI CANALIZARE UTILIZÂND TUBURILE PREFABRICATE DIN BETON PRECOMPRIMAT 2. Pe baza calculului hidraulic se dimensionează re elele de alimentare cu apă şi de canalizare prin determinarea diametrelor conductelor. . în terenuri de umplutură. Po = 7 . . Calculul hidraulic al conductelor pe baza profilului longitudinal al traseului 2.. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie. 10. Calculul hidraulic stabileşte pierderile de sarcină pe toate conductele re elei. Subtraversari căi ferate. 13 şi 19 bar Canalizare. . . în terenuri cu tendin ă de alunecare. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie.aduc iuni şi re ele de distribu ie sub presiune pentru alimentarea cu apă potabilă. 1400. Tabelul 2 Domeniu de utilizare Tip de tub PREMO Dn 600 mm IPREROM Dn 800 şi 1000 mm SENTAB Dn 1200. Po = 7 .conductele supraterane în condi ii de temperatură sub 00C.1.1. sifonări). drumuri.conductele pe care se prevăd un mare număr de piese speciale (mai mult de 25 de bucă i pe km). .conductele care transportă apă cu temperatură mai mare de +300C. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 10.1. 1600 şi 2000 mm Aduc uni şi re ele de alimentare cu apă Clase fabrica ie. .subtraversări de căi ferate.

5 212.2.5 170.1. Tabelul 3 Dn (mm) Diametrul interior Di (cm) Grosimea peretelui e (cm) 4.5 10. 16 .5 128.5 149.5 6. (cm) TUBURI TIP PREMO. Figura 1.5 85. IPREROM 600 800 1000 60 80 100 69 91 113 2. De pentru conductele din beton precomprimat este prezentată în figura 2. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic.1.5 5.5 Diametrul exterior Dext.5 9.5 12.5 106. Profil longitudinal al traseului cu linia piezometrică. având un cartuş după modelul indicat în figura 1.5 137 159 181 225 Diametrul Mediu Dm (cm) 64. Elementele geometrice necesare calculului tuburilor de beton precomprimat sunt conform tabelului 3. 2.3.În vederea realizării calcului hidraulic al conductelor se întocmeşte profilul longitudinal al traseului cu linia piezometrică.5 TUBURI TIP SENTAB 1200 1400 1600 2000 120 140 160 200 8.

4. 17 . 2.1.5. Diagrama pentru stabilirea diametrului economic De 2. În cazul utilizării tuburilor la executarea de subtraversări de căi ferate si drumuri.Figura 2. se vor respecta prevederile STAS 9312 – 87 "Subtraversări de căi ferate si drumuri cu conducte . La executarea subtraversarilor de râuri cu tuburi din beton precomprimat incinta de lucru se va păstra uscată.1. Prescrip ii de proiectare".

Adâncimea maximă de înghe . exclusiv grosimea sprijinirilor. + 80 cm.2. + 50 cm. Tuburile din beton precomprimat îngropate vor avea o acoperire de pământ.5. Zonarea teritoriului României". Figura 3.2. În vederea proiectării cât mai economice a conductelor (respectiv stabilirea clasei de fabrica ie cât mai mică) în proiect. 2.2. Sec iunea transversală a şan ului de montaj 2.3.00 m.1.6.la săpături verticale.2. stabilită conform STAS 6054 -77 "Terenuri de fundare.4. . Pentru adâncimea şan ului (săpăturii) în care se pozează tuburile până la 5.1. se recomandă următoarele lă imi de şan : . lă imea fundului va fi: Dext. 2.3.2. Pentru adâncimea săpăturii mai mare de 5. 2. se vor prevedea măsuri astfel încât să se limiteze efectul loviturii de berbec.2.2. cel pu in egală cu adâncimea de înghe din zona climatică. Studiul geologic-geotehnic (GEO) precizează următoarele aspecte: 18 . lă imea şan ului se va determina pe baza tehnologiei specifice de execu ie. lă imea fundului va fi: Dext. se va adânci săpătura. Studiul GEO Fixarea traseului re elelor de alimentare cu apă şi canalizare se face pe baza studiilor topografice şi geologice-geotehnice.00 m. 2.2. 2. Nu este necesară lă irea tranşeei în dreptul mufelor. Dimensiunile recomandate pentru sapatura necesara montarii mufelor Tabelul 4 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 120 125 135 20 L (cm) 90 100 110 15 h (cm) 2.la săpături cu taluz. realizându-se o groapă având lungimea şi adâncimea conform indica iilor din figura 3 şi din tabelul 4. În dreptul mufelor.

dacă apa subterană sau terenul prezintă agresivitate chimică fa ă de beton.4.1. Pozarea tubului pe terenul de funda ie se va face prin amenajarea unui pat de rezemare cu unghiul la centru de 900.stabilirea necesită ii protec iei conductelor împotriva coroziunii. umiditatea.). 2.4. coeziunea terenului. 19 . Amenajarea patului la montarea tubului de beton precomprimat Tabelul 5 Dn (mm) 600 800 1000 1200 1400 1600 2000 S (cm) 5 5 10 10 10 10 10 Br (cm) 70 85 125 140 155 175 205 hr (cm) 17 19 27 30 34 38 44 2. prin determinarea eventualelor modificări ale traseului (pentru a se evita terenurile mlăştinoase. . În cazul pământurilor necoezive. Dn ≥ 1000 mm Figura 4.4. Dn ≤ 800 mm S = 10 cm. . rezisten a admisibilă. se va prevedea executarea unei săpături mai adânci. patul se amenajează prin intermediul unei umpluturi de nisip în conformitate cu figura 4 şi tabelul 5.4.. densitatea.3.4.stabilirea traseului. Condi ii pentru suportul de rezemare a tuburilor 2.nivelul apelor de suprafa ă sau subterane. permeabilitatea. sub cota de pozare şi se va umple cu nisip sau balast compact. . În terenuri stâncoase sau cu portan ă redusă. coeficientul de tasare. 2. S = 5 cm. În cazul pământurilor coezive sau necoezive cu frac ii mai mari de 5 cm. ptr. cu tendin ă de alunecare.4. fără prevederea umpluturii de nisip. adâncimea minimă de fundare. etc.caracteristicile geologice-geotehnice ale terenului: unghiul de frecare. 2.2. cu frac ii mai mici de 5 cm patul se amenajează direct în săpătură.

mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica intensa. În aceste puncte se vor prevedea sisteme corespunzătoare de ancoraj. ape de suprafata si ape subterane). În terenuri sensibile la umezire se vor avea în vedere prescrip iile tehnice în vigoare.4. se va stabili in conformitate cu prevederile din Codul de practica CP 012/1-2007. inându-se seama de presiunea de lucru a conductei. 2.5. Punctele prevăzute cu dispozitive de închidere (vane. precum şi schimbările de direc ie se vor considera puncte fixe. 2. se va face prin montarea tuburilor cu un unghi care poate ajunge până la 20.4.). respectiv clasa de expunere a betonului. la Dn 1200 ÷ 1400 mm raza minimă va fi de 295 m şi unghiul de 1. clapete. iar pentru Dn 1600 ÷ 2000 mm raza minimă 345 m şi unghiul maxim 10.2.mediu inconjurator cu agresivitate chimica slaba.7. dupa cum urmeaza: • • XA1 . Unghiul maxim de schimbare a aliniamentului în zona de îmbinare Pentru tuburile cu Dn 600 ÷ 1000 mm. realizarea traseelor curbe cu raza mai mare de 120 m. XA2 . Gradul de agresivitate a mediului (soluri naturale.6. Protec ia anticorozivă exterioară a tuburilor fa ă de agresivitatea naturală a apelor şi solurilor Protectia anticoroziva exterioara a tuburilor prefabricate din beton precomprimat este necesara in cazul in care tuburile urmeaza sa fie amplasate intr-un mediu cu agresivitate naturala a apei si solului fata de beton.250.mediu mediu inconjurator cu agresivitate chimica moderata. In tabelul 7 sunt prezentate clasele de agresivitate XA1 ÷ XA3. in functie de caracteristicile chimice ale apelor/solului (conform CP 012/1-2007). flanşe-oarbe.5. etc. • XA3 .4.6. 2. Grosimea minimă a stratului de umplutură va fi conform tabelului 6: Tabelul 6 Diametru nominal Dn (mm) Grosimea minima a stratului de umplutură (cm) 600 15 800 ÷ 1000 20 1200 ÷ 1400 24 1600 ÷ 2000 28 2. 20 .

5 > 40 si ≤ 100 > 30 si ≤ 60 SR ISO 7980 SR EN 196-2 DIN 4030-2 b ≥ 300 si ≤ 1000 Sol ≥ 2000 si ≤ 3000c > 200 Bauman Gully > 1000 si ≤ 3000 > 3000c si ≤ 12000 > 100 până la satura ie > 12000c şi ≤ 24000 Nu sunt întâlnite în practică Solurile argiloase a căror permeabilitate este sub 10-5 m/s. mg/l pH CO2 agresiv NH4 + 2- Clasele de expunere XA1 XA2 XA3 > 3000 şi ≤ 6000 > 4. b Metoda de încercare prevede extrac ia SO42. poate fi necesar pentru determinarea clasei de expunere adecvate în medii agresive. dacă un studiu specific nu a demonstrat că acesta nu este necesar. . mediul înconjurător trebuie clasificat în clasa imediat superioară. ml/kg a 2a ≥ 200 si ≤ 600 ≤ 6.Mediile înconjuratoare chimic agresive.Alegerea claselor de expunere se face în raport de caracteristicile chimice ce conduc la agresivitatea cea mai intensă. în situa iile următoare: .5 ≥ 15 si ≤ 40 ≥ 15 si ≤ 30 > 600 si ≤ 3000 ≤ 5.cu acid clorhidric. clasificate în tabelul 7 sunt bazate pe soluri şi ape subterane naturale la o temperatura apă/sol cuprinsă între 50 C şi 250 C şi în cazurile în care viteza de scurgere a apei este suficient de mică pentru a fi considerată în condi ii statice.Tabelul 7 Caracteristici chimice Metode de încercări de referin ă SO4 .sol sau apă poluată chimic. . . c Limita trebuie să rămână de la 3000 mg/kg până la 2000 mg/kg în caz de risc de acumulare de ioni de sulfat în beton datorită alternan ei perioadelor uscate şi perioadelor umede sau prin ascensiunea capilară. mg/kg .5 şi ≥ 4. Note: . total Aciditate. alternativ este posibil de a proceda la această extrac ie cu apă. .Când cel pu in două caracteristici agresive conduc la aceeaşi clasă. 21 . pot să fie clasate într-o clasă inferioară.0 > 100 până la satura ie > 60 şi ≤ 100 Ape de suprafata şi subterane SR EN 196-2 SR ISO 4316 SR EN 13577 SR ISO 7150-1 sau SR ISO 7150-2 Mg2+ SO4 .5 si ≥ 5. dacă aceasta este admisă pe locul de utilizare a betonului.Un studiu special.con ine alte substan e chimice agresive.5 si ≥ 4.nu se încadrează în limitele din tabelul 7. .

1. excavatoare. 3. Lă imea şan ului va fi cât mai mică posibil. 3. Se vor utiliza produse de protec ie anticorozivă pe bază de răşini epoxidice. autocamioane. etc).prezintă o viteză ridicată a apei de scurgere. iar la tranşee cu pere i verticali. lă imea liberă între stâlpii sprijinirilor va fi Dext. Proiectantul va stabili măsurile de protec ie anticorozivă exterioară a tuburilor din beton precomprimat în func ie de condi iile concrete de agresivitate a mediului în care acestea vor fi amplasate şi exploatate. trailere şi tractoare cu remorci.8 m. 3. 3. 22 .a. În timpul transportului. + 0. pe supor i speciali. + 0. La tranşee cu taluzuri se poate lua lă imea Dext. de regulă.1. etc. Nu este permisă descărcarea tuburilor prin cădere liberă pe plan înclinat sau din cârligul macaralei. în combina ie cu anumite substan e chimice din tabelul 7. în dreptul mufelor nu este necesară o lă ire. de asemenea. Depozitare tuburilor se va face în stive. Executarea săpăturilor se va face. de durabilitatea estimată a protec iei anticorozive şi de considerente economice. alcătuite din produse de protec ie având caracteristicile bine cunoscute şi definite în agremente tehnice sau reglementări tehnice specifice. Se recomandă utilizarea unor sisteme de protec ie anticorozivă cu durabilitate ridicată. tuburile se vor aşeza.1.2.2.). astfel încât să nu rezeme pe mufă sau pe capătul drept.1.3. ci numai o adâncire a săpăturii pe lungimea B = Lmufă + 50 cm.1. după ce se va asterne pe fundul şan ului un strat de piatră de 20 ÷ 30 cm şi apoi un strat de nisip de 15 ÷ 20 cm. Condi ii de depozitare. pe supor i speciali. Încărcarea (sau descărcarea) tuburilor se va face cu mijloace mecanizate (automacarale. 3. tuburile se vor poza.5 m.2. fie pe planuri înclinate cu frânare. Transportul trebuie făcut cu mare grijă.2. târârea lor cu tractorul sau alt mijloc de trac iune.2. răşini poliuretanice. 3. ciocnirea tuburilor.3. epoxigudron. CERIN E DE EXECU IE ŞI PUNERE ÎN OPERĂ LA CONSTRUC IA RE ELELOR. luându-se măsuri ca rostogolirea să nu se facă pe mufă. mecanizat cu un excavator cu cupă întoarsă sau cu o draglină. Condi ii de executare a săpăturilor şi umpluturilor 3. 3.1. transport şi manipulare a tuburilor 3. În terenuri slabe de funda ie.2. Tuburile vor fi depozitate la punctele de lucru în lungul şan ului. de starea suportului de beton (umiditate.4. - 3.1. Tuburile se vor prinde la manipulare cu chingi şi nu cu cabluri sau lan uri care pot deteriora torcretul. răşini polisulfidice ş. fisuri. pentru a se feri de şocuri. el se va face pe calea ferată.

Verificarea dimensiunilor şi caracteristicilor tuburilor se vor face atât la primirea acestora pe şantier cât şi înainte de punerea în operă. 3.9. Pământul care se aşează în jurul tubului nu trebuie să con ină pietre cu dimensiuni mai mari de 7 cm. Compactarea umpluturii în jurul tubului se va face manual. pentru evitarea deplasărilor laterale ale tubului. Condi ii pentru lansarea tuburilor 3. 3. iar sub tuburi pietre mai mari de 3-4 cm. La compactare. tubul se va feri de lovituri. ultimul strat de săpătură se va executa obligatoriu concomitent cu epuismentul apelor sub cota de pozare a tuburilor (gravita ional) sau prin pompare. 3. Înaintea probei de presiune. care trebuie să se încadreze în limitele de folosin ă prevăzute în prezentul MANUAL DE UTILIZARE. Tuburile care nu corespund se vor elimina.5.6. iar în terenurile stâncoase ele se vor aşeza pe un pat de minim 20 cm de nisip sau pietriş mărunt. se va controla aspectul. lăsându-se mufele libere.2. 3. 23 . pentru a evita înmuierea acestuia prin apa de ploaie sau de infiltra ii.2. tuburile se vor rezema pe pilo i.7. 3. În terenuri de coeziune mica (terenuri mlăştinoase.2. Figura 5. 3. simultan pe ambele păr i. După efectuarea încercărilor de presiune pe tronsoane de conductă se va executa umplerea totală şi compactarea umpluturii.2. 3. Ultimul strat de săpătură a tranşeii.5. de aproximativ 25 cm. tranşeea se va umple par ial până la 20 ÷ 30 cm peste partea superioară a tubului.2.2. inclusiv umplerea şi compactarea în dreptul mufelor conform indica iilor de la pct. (figura 5).2. etc. În zonele de umplutură situate deasupra conductei.12.10. se va executa cu pu in înainte de montarea tuburilor.3.2. Umplutura va fi bine compactată în straturi sub iri de 10 cm grosime. până la nivelul terenului. 3. 3.2. nu se vor folosi dispozitivele de compactare mecanică.11.4.3.). categoria şi dimensiunile extremita ilor tubului.3.8. nisipuri curgătoare. Executarea umpluturii după montare (înainte de începerea probei de presiune) 3.2.1. În cazul terenurilor cu apă subterană. la distante rezultate din calcul. în cazul terenurilor argiloase.

24 . tuburile se vor aşeza cu mufele îndreptate spre sensul de montaj. inclusiv mufa. de 3 tone.3. cu respectarea tuturor normelor de securitatea muncii. 3.3. Înainte de montare. de 5 tone.3. Condi ii de îmbinare a tuburilor. fie prin scoaterea succesivă. 3.3. zone arse etc. fie prin lansarea într-un singur loc şi împingerea sau tragerea lor pe orizontală (pe fundul tranşeii) cu ajutorul unor cărucioare speciale. goluri aparente.2. Utilajele de montaj vor trebui să suporte greutatea tubului indicată în ANEXA III.3.5 tone. iar al doilea va fi suspendat pe chingi pe toată durata executării şi verificării îmbinării.a). La săpăturile executate cu taluze înclinate. tuburile se vor introduce. După cură area suprafe elor de contact. care va corespunde sensului invers al scurgerii apei.3.5. 3.3.4. aşezarea tuburilor în tranşee se va face prin lansarea lor cu utilaje corespunzătoare. 3. fisuri. După aceasta. 3. cele două tuburi anterioare vor rămâne ancorate de dispozitivul de tragere. se va verifica starea garniturii de cauciuc care nu trebuie să prezinte bavuri.5. pe fundul săpăturii.4. Pe parcursul executării îmbinării se va urmări rularea garniturii în mufă în mod egal pe toată lungimea ei.4. pentru cele cu Dn 800 ÷ 1000 mm.3. Împingerea tubului suspendat în mufa tubului aşezat pe pământ. 3.4.4. evitându-se ciocnirea sau lovirea tuburilor. 3. se va începe introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) păstrându-se centrarea.6. fac excep ie zonele cu terenuri în pantă.b).4. Din această pozi ie. Pentru realizarea îmbinării. În timpul montării unui tub. tubul suspendat (2) va fi apropiat de mufa tubului (1) până la distan a de 5 mm şi centrat cu aten ie (figura 6. Lansarea tuburilor în tranşee se va face cu cea mai mare aten ie pentru a evita orice ciocnire a acestora. În cazul tranşeelor executate cu sprijiniri clasice (dulapi. 3. Pentru tuburile cu Dn 400 ÷ 600 mm for a scripe ilor va fi de 1 ÷ 1. Este interzisă tragerea tuburilor direct pe patul tranşeii. Pentru montare. iar pentru Dn 1200 ÷ 2000 mm. se va face cu o pereche de scripe i de trac iune cu lan sau cabluri.4. pe timp limitat (pe durata introducerii tuburilor). sau cu taluze verticale sprijinite cu palplanşe metalice (în cazul terenurilor coezive obişnuite). unde mufele vor fi orientate către vârful acesteia. şi se va cură a cu aten ie deosebită interiorul mufei şi capătul drept al tubului cu care se face îmbinarea.4. primul tub cu mufă va fi aşezat pe toată lungimea lui. 3.1.2. Verificările pe şantier se vor face cu şabloane speciale şi se vor referi la abaterile de la sec iunea circulară (ovalizarea) şi dimensiunile tuburilor. se va monta garnitura de cauciuc pe capătul drept al tubului (figura 6. 3. şprai uri). a şprai urilor.

îmbinarea tuburilor în curbă. se va scoate tubul suspendat şi se va repeta opera ia de îmbinare. a. montarea garniturii de cauciuc pe capătul drept al tubului b. Etape de realizare a îmbinărilor tuburilor: a. Îmbinarea în aliniament se va considera corespunzătoare dacă tuburile sunt coaxiale şi este îndeplinită condi ia din figura 7.În cazul în care se constată neuniformitatea rulării garniturii. 25 . introducerea tubului suspendat (2) în tubul aşezat pe fundul şan ului (1) d. b. d. apropierea tubului suspendat de mufa tubului c. c. privind pozi ia garniturii de etanşare. Figura 6.

cu un unghi ce se stabileşte în func ie de raza curbei ce trebuie realizată.4. după care se va devia tubul suspendat (2) fa ă de tubul aşezat pe fundul şan ului (1). vor sta pline cu apă pentru a se evita uscarea tuburilor şi garniturilor. Montajul tuburilor se va face la o temperatura de minim 00C. la care execu ia depăşeşte un an.9. se recomandă ca această durată să fie de 4 luni pe timp călduros – vara şi 6 luni în restul timpului (răcoros). păr ile din conducta executată şi probată. 3. În cazul când condi ia nu este îndeplinită.Figura 7. Apa se va schimba periodic pentru a nu se altera. dar care nu va depăşi valorile maxime de la pct.4.7. 26 . se va face cu dublă compactare în straturi de 10 cm. umplutura şan ului în partea concavă a tranşeei. după ce pământul de umplutură a fost fărâmi at şi umezit.4. se va reface montajul tubului. 2.9. În cazul montării unei conducte. 3.6. astfel încât să se ob ină o compactare corespunzătoare la o densitate de cel pu in 1.8 kg/dm3.8. Pozi ia de montaj a garniturii de etanşare. În cazul montării conductelor în curbă. 3.4. 3. Îmbinarea tuburilor în curbă se va face identic ca la îmbinarea în aliniament.

Fiecare tub livrat este verificat la producator în ceea ce priveşte aspectul. iar rezultatul se consemnează în registrul laboratorului.4.099 in anul 2010. se verifică în laboratorul propriu al fabricii. Re etele sunt verificate şi ajustate permanent de către producător. prin încercări specifice tipului de material conform standardelor armonizate de referin ă SR EN aferente acestora. Aceste verificări se efectueaza la fiecare lot aprovizionat sau la periodicitatea indicată în standardele de referin ă. Conformitatea clasei betonului s-a verificat şi de laboratorul ICECON TEST care a emis Raportul de încercări RI-10. dimensiunile şi este supus la presiune în standurile proprii de încercare pentru verificarea clasei de presiune (vezi foto 7). Betonul se realizează conform re etelor stabilite de producător şi testate pe epruvete cubice cu latura de 15 cm în laborator şi se verifică dacă s-a atins clasa betonului. Verificarea calitatii tuburilor.1. Verificarea calitatii materialelor inglobate in realizarea tuburilor . 27 . VERIFICAREA CALITĂ II. PREFABRICATE DIN BETON ASIGURAREA COMPATIBILITĂ II 4. 4.04. PENTRU UTILIZĂRII „IN SITU”. A PERFORMAN ELOR ŞI A DURABILITĂ II TUBURILOR PRECOMPRIMAT. Foto 7 – Verificarea la presiune pe stand. Calitatea materialelor înglobate.2.

producătorul a efectuat şi efectuează încercări nedistructive pe tuburile rezultate din procesul de fabrica ie la un organism independent. conductele realizate – montate. Pentru conductele de aduc iune.încercarea pe tronsoane a conductelor. Primele tronsoane de probă vor avea lungimea de max. lungimea unui tronson supus probei de presiune. când se justifică economic. (exemplificativ se prezinta o incercare pe tronson realizate la producator – vezi Foto 8).3. se supun următoarelor încercări de presiune: . Producătorul poate asigura furnizarea fiecarui tub cu garnitura inelară de etanşare corespunzătoare. se poate trece la tronsoane cu lungimi mai mari. Verificarea performan elor. în baza avizului scris al proiectantului.încercarea pe ansamblu a conductelor.1. 4. 4. Foto 8 – Exemplu de tronson încercat. pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 m. cu o duritate SHORE A de 50(-0. În unele cazuri. 4. 28 . 4. 1000 m şi numai după încercarea acestora cu bune rezultate.+5) grade. conform SR EN 681-1:2002.2. Verificarea calitatii materialelor de etanşare. Rezultatele acestor încercări trebuie să confirme clasa betonului şi implicit calitatea tubului rezultat. Înainte de punere în func iune. lungimea tronsoanelor de încărcare se poate mări până la 2000 m. va fi de 900 ÷ 1000 m. verificată din punct de vedere dimensional şi la presiune pe stand. .4.4.4.În paralel.

sprijinite pe masivele de ancoraj ale căror detalii se vor prevedea în proiect. atunci când proiectul prevede. timp de 72 ore (3 zile).Pentru re elele de distribu ie. tronsonul supus încercării de probă se va men ine sub o presiune de 2 ÷ 3 bar.4. În vederea eliminării complete a aerului din conductă se recomandă ca viteza de umplere cu apă a conductei ce se probează. 4. Durata probei de presiune va fi de 1 oră. 3. 29 . cămine). pentru a se realiza absorb ia – saturarea cu apă a pere ilor tuburilor. se vor executa masive de ancoraj.8.10. La tronsoanele cu presiune de probă mai mică de 4 bar. 4. dinamic. lungimea tronsonului de probă nu va depăşi 600 m. 4. 4. Umplerea tronsonului cu apă se va face prin punctul cel mai de jos al acestuia. Presiunea de probă va fi egală cu presiunea interioară Pi. După trecerea celor 3 zile.4. ramifica ii.4.4. presiuna se va ridica la cea de probă. 4.4. 15 l/s pentru conductele cu Dn 600 ÷ 1000 mm. Nu se vor folosi vanele ca piese de închidere a capetelor tronsoanelor supuse încercării de probă. Prin proiect se va stabili atât presiunea de regim cât şi presiunea datorată fenomenului de lovitură de berbec. se va face cu deosebită aten ie. 4. Pentru verificarea presiunilor ob inute se vor monta manometre la toate punctele caracteristice ale tronsonului (capete.5. Neeliminarea completă a aerului din tub.11. 4.4. numai după ce pe robinetele respective se evacuează apă fără aer. Ridicarea presiunii de la cea de saturare la presiunea de probă se va face în trepte de 1 bar la 10 minute.2. Suma presiunilor de regim şi din lovitura de berbec. Proba de presiune este recomandabil a se efectua pe timp noros. poate conduce la deteriorarea peliculei protectoare prin desprindere. pentru ca rezultatele să nu fie influen ate de varia iile mari de temperatură. se va executa umplutura de pământ conform indica iilor de la pct. Tot prin proiect se vor prevedea şi mijloacele tehnice de eliminare sau limitare a fenomenului de lovitură de berbec. Prin presiunea de regim se în elege presiunea hidraulică maxim ob inu ă în regim de exploatare.4. În curbe. Înainte de începerea probei pe tronsoane. presiunea de saturare a tuburilor va fi de cel pu in 50% din presiunea de probă.3. Opera iunea de scoatere a aerului din tuburile protejate anticoroziv la exterior. Înainte de umplerea tronsonului cu apă. După umplerea tuburilor cu apă şi eliminarea aerului. când se pompează şi static la aduc iuni gravita ionale. se vor închide capetele tronsonului cu capace din o el.4. după ce în prealabil s-au deschis robinetele de aerisire prevăzute în punctele înalte.7. se defineşte ca presiune interioară de calcul Pi (vezi ANEXA I). Acestea se vor închide treptat.4. diametrul acestora va fi de minimum 50 mm.6. 4. diminea a sau seara. să fie de 5 l/s pentru conductele cu Dn mai mic de 600 mm.4. de 25l/s pentru conductele cu Dn 1200 ÷ 1500 mm şi de 40 l/s pentru conductele cu Dn mai mare sau egal cu 1600 mm. puncte înalte şi joase. 4.9.

Prin recep ie se certifică faptul ca executantul şi-a indeplint obliga iile conform prevederilor contractuale şi ale documenta iei de executie. în timp de 1 oră .12.4. . în cazul îndeplinirii condi iilor din aliniatele de mai jos.în cazul când presiunea a scăzut sub cea men ionată. După probarea fiecărui tronson se va încheia un proces verbal de încercare la presiune hidraulică. 10% din presiunea de probă.la examinarea vizuală tronsonul să nu prezinte scurgeri vizibile de apă. După terminarea probei pe tronson. Proba de presiune pe tronsoane se va face cu armările prevăzute în proiect. se vor face cel pu in două opriri ale pompelor.18. 4.04 l/m2/h. Recep ia lucrărilor se va realiza în conformitate cu prevederile Legii nr.20. investitorul acceptă şi preia lucrarea. aceasta putând fi dată în exploatare.14. 123/2007 privind calitatea în construc ii.13. în decursul celor 2 ore.4.4. Încercarea se va face numai după montarea şi verificarea func ionării dispozitivelor prevăzute în proiect pentru amortizarea efectului hidraulic al loviturii de berbec. Încercarea definitivă pe ansamblul conductei se va face în regim de func ionare a acesteia gravitational sau prin pompare. din care una fixată pe mufă şi cealaltă care strânge garnitura de cauciuc la capătul mufei.4. Nu se vor executa probe de presiune la temperatura sub 00C. care trebuie să fie sub limita admisă de 0. HG nr. se îmbină cu şuruburi după ce au fost aşezate pe tub. montate.5. Proba se va considera reuşită pe tronsonul respectiv. În caz contrar se fac remedierile necesare şi se repetă proba de presiune pe tronsonul respectiv.4.4. îmbinarea între tronsoane rămânând descoperită până la proba generală a conductei de aduc iune. care nu trebuie să prezinte pierderi vizibile de apă. 4. 4.16. Pentru fiecare tronson probat se va ine eviden a datelor ob inute. se ridică din nou presiunea şi se măsoară pierderea de apă. .19. 4. Pentru înlăturarea pierderilor accidentale de apă la îmbinarea tuburilor. 4. 4.15. prin observarea timp de 2 ore a îmbinărilor dintre tronsoane.17. conform ANEXEI III. Recep ia lucrărilor Prin recep ia lucrărilor executate.273/94 – "Regulamentului de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii aferente acestora" şi altor reglementări specifice. 4.4. dacă sunt îndeplinite următoarele condi ii: .4. 4. 10 /1995 modificată cu legea nr. Flanşele. timp de 1 oră. se vor folosi garnituri exterioare şi piese de strângere realizate din două flanşe. În cazul func ionării prin pompare. 30 .pierderea de presiune să nu depăşească. şan ul din lungul acestuia se umple cu pământ şi se execută legătura cu tonsonul adiacent probat anterior. executate din două bucă i.4. petele de umezeală de pe tuburi şi în special cele din zona mufelor la îmbinări se consideră ca pierderi admisibile. 4.4.

recep ia.recep ia la terminarea lucrărilor prevăzute în contract. INDIVIDUALIZAREA SOLU IILOR APLICATE.Recep ia lucrărilor cuprinde două etape şi anume: . Toate documentele tehnice privind proiectarea. va fi stabilită pe baza următoarelor modalită i de evaluare: (i) – evaluarea tehnică a solu iilor de tubulatură existente în prezentul manual. executarea. (iv) – evaluarea surselor de risc asociate. . cheltuieli de mentenan ă.ALIMENTĂRI CU APĂ ŞI DE CANALIZARE. înlocuire). d) alimentare regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă (figura 11). Compatibilitatea tuburilor din beton precomprimat de utilizare specifică. (iii) – evaluarea duratelor de execu ie pentru diferitele solu ii şi compararea cu duratele impuse. pentru solutiile optime alese. Aceasta evaluare va fi realizată de către proiectantul lucrărilor de aduc iune sau canalizare inând cont şi de condi iile de la capitolul 2 şi capitolul 3 din prezentul manual. (ii) – evaluarea capacită ii tehnologice a executantului. 5. dupa expirarea perioadei de garan ie prevazută în contract. 31 . c) alimentare cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă (figura 10). cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor (figura 8). b) alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană (figura 9). întocmită conform "Normelor de întocmire a car ii tehnice a construc iei " din “Regulamentul de receptie a lucrarilor de constructii si instalatii (HG nr.recep ia finală. (v) – evaluarea raportului cost/calitate pe întreaga durată de via ă a re elei – cost global (cheltuieli ini iale. precum şi comportarea în timpul exploatării instala iilor şi anexelor aferente se includ în cartea tehnică a construc iei. Re ele de alimentări de apă folosind tuburi din beton precomprimat: a) alimentare cu apă a unui oraş de munte. 5. în vederea determinării etapelor tehnologice finale şi implicit a timpilor finali de execu ie.1. SOLU II DE REALIZARE A LUCRĂRILOR DE RE ELE .273/94).

Figura 9. cu captarea apei de suprafa ă a unui izvor. Alimentare cu apă a unui oraş de şes cu captare de apă subterană. Figura 10.Figura 8. 32 . Alimentarea cu apă a unui oraş de munte. Alimentarea cu apă a unui oraş de deal cu captare de apă de suprafa ă.

b) canalizare în re ea paralelă în etaje (figura 13). directă.Figura 11. 5. 33 . Figura 12.a. Canalizare în re ea perpendiculară a.a) şi radială (figura 14. b.b). indirectă. Re ele de canalizări folosind tuburi din beton precomprimat: a) canalizare în re ea perpendiculară (directă – figura 12. c) canalizare în re ea ramificată (figura 14.2. Alimentarea regională cu apă a unui grup de localită i cu captare multiplă.b). şi indirectă – figura 12.

Canalizare în re ea: a.Figura 13. Figura 14. radială. ramificată. b. Canalizare în re ea paralelă în etaje. 34 .

Solu ii tehnice de remediere Solu iile de remediere a degradărilor vor fi stabilite în func ie de natură. desprinderi. repararea şi exploatarea re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare folosind tuburi prefabricate de beton precomprimat realizate de PREFAB S. defec iuni ale betonului miez (ciobituri. coroziune). defec iuni ale betonului (fisuri.3. exfolieri. cu respectarea cerin elor din următoarele documente de reglementare tehnică: .A. cedare tuburi datorită varia iilor de presiune a apei (lovituri de berbec). dezveliri armături). exfolieri).C 149-87: Instruc iuni tehnice privind folosirea amestecurilor pe bază de ciment sau pe bază de răşini epoxidice la remedieri de defecte ale lucrărilor de construc ii 35 . SOLU II DE REMEDIERE A EVENTUALELOR DEFEC IUNI APĂRUTE LA RE ELELE DE ALIMENTARE CU APĂ ŞI DE CANALIZARE CU TUBURI DIN BETON PRECOMPRIMAT Mentenan a.1. Defec iuni apărute în exploatare 6. tipul şi gravitatea acestora de către operatorul de re ea şi proiectant.1. Defec iuni apărute la montaj 6. exfolieri. Repararea tuburilor La repararea degradărilor locale (exterioare) care nu afectează capacitatea portantă a tubului se vor utiliza solu ii clasice de remediere cu mortar adeziv pe bază de ciment sau răşini epoxidice.1 In timpul exploatării re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale mufelor. repara ii şi reabilitări.1.6. exfolieri. defec iuni ale garniturilor. Operatorul de re ea este societatea specializată în monitorizarea func ionăriii re elei precum şi în asigurarea condi iilor de mentenan ă. 6. La montajul re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare pot apărea următoarele defec iuni (degradări): defec iuni ale stratului de protec ie (fisuri. coroziune). 6. desprinderi. defec iuni ale torcretului (fisuri. distrugeri).2. etc. Călăraşi sunt activită i exclusiv în atribu iile operatorului de re ea. defec iuni ale torcretului (fisuri. desprinderi. defec iuni ale stratului de protectie (fisuri. condi ii ce trebuie prevăzute în contractele de exploatare dintre operator şi autoritatea locală sau centrală.1.3. ruperi prin coroziune sub tensiune a armăturilor pretensionate. dezveliri armături). 6. 6.2.

.cămine de vizitare la canalizări – figura 16.3. prin care vor trece tuburile de presiune din beton precomprimat – figura 17. Se propun exemple de solu ii tehnice de principiu. . operatorul împreună cu un proiectant de specialitate vor stabili solu ii tehnice de realizare a consolidărilor. .2. în care din calcul rezultă că tuburile nu pot prelua împingerile pământului. la subtraversări.suprabetonare la aduc iuni sau canalizări – figura15.de asemenea.C 130 . care pot constitui baza de analiză şi definitivare a tehnologiei de consolidare: . se pot utiliza solu ii de realizare a incintelor din beton armat. Consolidare Pentru degradări locale care pot afecta capacitatea de preluare a presiunior. Suprabetonare la aduc iuni din canalizări 36 . NOTĂ: Săpătura şi implicit suprabetonarea se va realiza pe o lungime de tub cu minim 50 cm de o parte şi de alta a defectului Figura 15. în cazuri excep ionale.78: Instru iuni tehnice pentru aplicarea prin torcretare a mortarelor şi betoanelor 6.

Nota: La conexiunea dintre tubul de cămin şi tubul din beton precomprimat se poate introduce, înainte de suprabetonare, o piesă metalică care urmăreşte profilul ştu ului tubului de cămin, care se sudează de armătură. Dupa terminarea prizei betonului si realizarea unei resisten e mecanice corespunzătoare se perforează gaura şi se poate trece la montarea caminului. Figura 16. Cămine de vizitare la canalizări.

Figura 17. Incintă din beton armat pentru trecerea tubului de bază.

37

6.3.3. Înlocuire 6.3.3.1. Neetanşeită ile tuburilor constatate la proba de presiune se pot remedia, în cazul pierderilor la garnituri, prin aplicarea unei garnituri suplimentare (ex. elastomeri termoplastici) şi/sau a unor piese de strângere speciale. 6.3.3.2 În cazul când există pierderi de apă prin pere ii tubului (pere ii sau mufa fisurată), iar defecțiunea este majoră ți nu poate fi remediată prin suprabetonarea zonei afectate, se va înlocui tubul defect. Pentru scoaterea tubului defect se va sparge partea centrală a tubului, pe o por iune de aproximativ 20 cm, se vor scoate păr ile A şi B din conductă (figura 18) şi se vor introduce tronsoane scurte, speciale, care se vor comanda la fabrică.

Figura 18. Tehnologia de scoatere a tubului defect. Aceste tronsoane se vor lega între ele cu ajutorul unui manşon cu flanşe, contraflanşe şi garnituri de cauciuc (figura 19).

1 – manşon de trecut pe tub 2 – flanşe pentru presarea garniturii de cauciuc 3 – garnituri circulare de cauciuc 4 – buloane de strângere Figura 19. Tehnologia de conectare a tubului nou cu tuburile existente.

38

7. PROTEC IA, SIGURAN A ŞI IGIENA MUNCII În toate opera iile de execu ie a conductelor de aduc iune şi a re elelor de alimentare cu apă şi de canalizare se respectă cerin ele esen iale referitoare la protectia, siguran a ți igiena muncii. Conducătorii unită ilor de execu ie, precum şi reprezentan ii beneficiarului care urmăresc realizarea lucrărilor, au obliga ia să aplice toate prevederile legale privind protectia muncii: Legea 90/1996 a protec iei muncii şi “Normele metodologice de aplicare”, “Normele generale de protec ia muncii”elaborate de Ministerul Muncii şi Protec ie Socialei în colaborare cu Ministerul Sănătă ii – 1996, “Normele specifice de securitate a muncii”precizate în anexa II, precum şi Ordinul nr. 9/N/15.03.93 al MLPAT – “Regulament privind protec ia si igiena muncii în construc ii”. Principalele măsuri şi ac iuni pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii sunt: ♦ Luarea măsurilor tehnice şi organizatorice pentru asigurarea condi iilor de securitate a muncii. ♦ Realizarea instructajelor de protec ie a muncii ale întregului personal de exploatare şi între inere şi consemnarea acestora în fițele individuale sau alte formulare specifice, semnate individual. ♦ Controlul aplicării şi respectării normelor specifice de către întreg personalul. ♦ Pe toata durata execu iei, în lungul conductelor trebuie asigurată o zona de lucru şi de protec ie. Lă imea acestor zone se stabileşte în func ie de tipul şi diametrul conductelor care trebuie montate, precum şi de condi iile locale. ♦ În interiorul zonei de lucru şi de protec ie nu este permis accesul persoanelor şi al utilajelor străine de şantier. Zona de protec ie se stabileşte prin proiect şi se măsoară din axul conductei. Instructajele de protec ie a muncii la executarea lucrărilor se referă cu prioritate la: ♦ Semnalizarea şi supravegherea lucrărilor. ♦ Execu ia săpăturilor şi sprijinirea pere ilor şan urilor. ♦ Execu ia sudurilor. ♦ Semnalizarea devierii circula iei, iluminatul pe timpul nop ii. ♦ Manevrarea materialelor grele, manual sau cu utilaje de ridicat. ♦ Protec ia împotriva intoxicării cu clor la dezinfectarea conductelor. ♦ Tăierea mecanică a conductelor. ♦ Obligativitatea folosirii echipamentului de protec ie şi de lucru. ♦ Lucrări în spa ii închise: cămine, galerii edilitare, tuneluri. ♦ Folosirea utilajelor de execu ie (motopompe, compresoare, macarale, grupuri electrogene, grupuri de sudură, aparate de tăiat conducte, etc.)

39

Se execută si montează indicatoare vizibile şi rezistente la intemperii. se prevăd măsurile necesare pentru prevenirea şi stingerea incendiilor în functie de natura lucrarilor şi a condi iilor locale. Utilajele se prezintă la program alimentate cu combustibilii necesari. Pentru lucrările de execu ie în spa ii inchise (cămine. tuneluri). se iau măsuri de evitare a contactului substan elor inflamabile cu sursele de foc prin crearea unei zone de siguran ă de minimum 30 m. Răspunderea pentru prevenirea şi stingerea incendiilor revine antreprenorului. precum şi şantierului care asigură execu ia conductelor. Înainte de executarea unor opera ii cu foc deschis (sudură. Se interzice depozitarea la sediul local de organizare a şantierului a carburan ilor necesari func ionarii utilajelor. PREVENIREA ŞI STINGEREA INCENDIILOR Respectarea reglementărilor de prevenire şi stingere a incendiilor. galerii edilitare. izola ii. repara ii şi remedieri ale avariilor. Conducătorul forma iei de lucru asigură instruirea personalului şi urmăreste permanent respectarea măsurilor de prevenire şi stingere a incendiilor. respectându-se prevederile din STAS 297-2. 40 . precum şi echiparea cu mijloace de prevenire şi stingere a incendiilor sunt obligatorii la execu ia re elelor de distribuție a apei. Lucrările de sudură nu se execută în zonele unde se realizează vopsitorii sau izola ii. inclusiv în timpul opera iilor de revizie preventivă. lipire cu flacără. pentru marcarea pozi iei hidran ilor exteriori şi a căminelor de vane pentru instala ii de incendiu. Se interzice fumatul sau lucrul cu foc deschis în zonele unde se execută izola ii sau opera ii cu substan e inflamabile. Tuburile şi piesele speciale din polietilena de înalta densitate se aprovizionează pe şantier numai în momentul punerii acestora în operă.8. topire de materiale izolante. În timpul efectuării lucrărilor de vopsitorii. topire plumb) se face instructajul personalului care realizează aceste opera ii având în vedere prevederile normativului C300 “Normativul de prevenire şi stingere a incendiilor pe durata de execu ie a lucrărilor de construc ii şi instala ii aferente acestora”.

Aceasta energie poate fi utilizată pe timpul iernii pentru a genera căldură. temperatura medie a apelor uzate este între 10° C ți 20° C. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate este prezentat in figura 20.9. numai prin aplicarea acestei tehnologii se pot atinge 30-40% din obiectivul amintit. iar pe timpul verii pentru răcire. nu dăunează mediului ambiant ți este verificată. In decursul unui an. Zonele comerciale ți cele industriale produc. debite mari de ape uzate. iar sistemele de canalizare ți stațiile de tratare a apelor uzate se află în proprietatea administrațiilor locale. SOLUȚII TEHNICE PENTRU RECUPERAREA CĂLDURII DIN APELE UZATE Apele uzate conțin foarte multă energie termică. ți o pompă de căldură ce poate să încălzească ți/sau răcească clădiri de mari dimensiuni – ața după cum este prezentat în figura 1. fiecare locuitor produce zilnic intre 100 l ți 160 l de apă uzată – generată la spălare. apele uzate sunt mult mai calde decat aerul exterior. Tehnologia pentru producerea de căldură din apele uzate este foarte simplă. iar pe timpul verii ele sunt mult mai reci. Deoarece domeniul de rentabilitate al acestei tehnologii se situează în domeniul puterilor termice mari. Apa uzata este trimisa spre canalul colector. În zonele urbane. Figura 20. unde se amesteca cu apa meteorica. în toalete. Sistemul de recuperare a căldurii din apele uzate 41 . acoperind 6 pană la 8 % din consumul total de energie pentru scopurile amintite mai sus. Daca la nivelul UE s-a stabilit obiectivul de reducere a emisiilor de CO2 cu 20%. in băi/duțuri. Acest lucru este posibil deoarece pe timpul iernii. Căldura recuperată din apele uzate ți up-gradată cu ajutorul pompelor de căldură poate fi utilizată pentru încălzirea locuințelor sau pentru producerea apei calde menajere. proiectele de recuperare a căldurii din apele uzate trebuie sa fie susținute la nivel guvernamental ți să fie integrate în strategia energetică a a statului. la randul lor. Esența acestei tehnologii o reprezintă un schimbător de căldură care extrage căldura din apele uzate. fără modificarea comportamentului uman.

Figura 21. iar energia de acționare este energia electrică. în scopul încălzirii spațiilor ți al producerii apei calde menajere. b. În sisteme de canalizare noi 42 . a. În cazul sistemelor de canalizare deja existente. Pompele de căldură sunt de tipul cu comprimare mecanică de vapori. în peretele acestuia. pentru recuperarea căldurii din apele uzate se ațează pe fundul canalului colector un schimbător de căldură plat.recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate – prin intermediul unui schimbător de căldură înglobat la partea inferioară a tubului de scurgere. În sisteme de canalizare existente. ți anume: .recuperarea căldurii în stațiile de tratare. realizat din oțel de înaltă calitate – conform figurii 21. existț doua metode. b. de tipul țeavă în țeavă. imersat în bazinul de tratare.Pentru recuperarea cțldurii din apele uzate.prin intermediul unui schimbător de căldură metalic. si pentru sistemele de canalizare noi. Pentru recuperarea căldurii direct din canalul de ape uzate există două tehnologii disponibile: pentru sistemele de canalizare deja existente. Schimbătoare de căldură pentru recuperarea căldurii în tuburile de canalizare a. Căldura recuperată din apele uzate ajunge – prin intermediul unui agent termic secundar – la o pompă de căldură. în decursul tratării apelor uzate sau la finele procesului de tratare a acestora . În figura 22 se prezintă structura ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent. . Pompa de căldură ridică potențialul termic al căldurii ți furnizează căldura (de condensare a unui agent frigorific) către consumatori. Lungimea acestui schimbător de căldură poate atinge ți 200 m.

precum ți stațiile de tratare sunt proprietatea municipalităților. Acest sistem are avantajul unei întrețineri mai facile. Schimbătoare de căldură multitubulare pentru recuperarea căldurii din bazinele staȚiilor de tratare a apelor uzate Deoarece sistemele de evacuare a apelor uzate. Figura 23.Figura 22. cu racorduri pentru a putea realiza un sistem modular – conform figurii 23. de tipul celor prezentate în figura 24. Tipuri de schimbătoare de căldură recuperatoare înglobate în tuburile de scurgere In bazinele stațiilor de tratare se pot imersa schimbătoare de căldură multitubulare. Structura Ți tehnologia de montaj a unui schimbător de căldură metalic în interiorul unui canal existent În cazul sistemelor de canalizare noi. realizat din țevi metalice. pentru realizarea unor sisteme de recuperare a căldurii din apele 43 . se pot utiliza tuburi din beton armat ți precomprimat care au înglobate în peretele de beton un schimbător de căldură. deoarece canalele sunt vizitabile (se poate merge pe suprafața schimbătorului de căldură). Figura 24.

Schaffhausen Sandvika – Oslo o Consumatorul de caldura: 56 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 10 km o Puterea termică totală: 22 000 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 13 000 kW 44 . Condiția este ca necesarul de căldură să fie de cel puțin 150 kW. sau în apropierea unei stații de tratare a apelor uzate.5 km o Puterea termică totală: 4800 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 380 kW o Ponderea pompei de căldură: 14 % o Proprietarul sistemului:Wärmeversorgung Binningen AG o Contractor: EBM Elektra Birseck Münchenstein StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia). acolo unde numărul minim de locuitori este între 5000 ți 10000.2 km o Puterea termică totală: 820 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 806 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Consorțiu o Contractor: Elektrizitätswerk des Kantons Zürich EKZ Complex de locuinȚe Winterthur o Consumatorul de caldura: 400 apartamente o Rețea de încălzire la distanță: 0. astfel de sisteme sunt recomandate pentru ansambluri de construcții. sau pentru clădiri de mari dimensiuni. Cele mai potrivite aplicații sunt: ansamblurile de clădiri unifamiliale sau blocurile de locuințe. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de căldură: 70 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 3.2 km o Puterea termică totală: 1150 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 820 kW o Ponderea pompei de căldură: 70 % o Proprietarul sistemului: Leopold Bachmann. țcolile. Schaffhausen o Consumatorul de caldura: 6 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 0. Ltd. IWC. Zumikon o Engineering: Rabtherm AG. Exemple de aplicații ale sistemelor de recuperare a căldurii din apele uzate StaȚie de tratare a apelor uzate din oraȚul Basel (ElveȚia).uzate (cu ajutorul pompelor de căldură) este nevoie de sprijinul autorităților locale. cu vechimea de 20 de ani o Consumatorul de caldura: 133 clădiri o Rețea de încălzire la distanță: 1. o Engineering: E + H Ingenieurbüro AG. iar în Austria ți Elveția o piață de cate 1 miliard de euro. Zürich Compania de ceasuri. iar utilizatorul să fie amplasat în apropierea unui canal de mari dimensiuni pentru apele uzate. În plus.3 km o Puterea termică totală: 600 kW o Puterea termică a pompei de căldură: 370 kW o Ponderea pompei de căldură: heat pump 60 % o Proprietarul sistemului: IWC International Watch + CO. Rüschlikon o Pompa de căldură realizată de Kapag AG. Un studiu arata ca în Germania există o piață potențiala de 10 miliarde de euro în astfel de sisteme. complexele sportive ți bazinele de înot.

să fie îndeplinită condi ia: Po ≥ 0.95 Pc (1) Tabelul 1 Conducte amplasate în zone necarosabile Tuburi amplasate in zone necarosabile în care este posibil accesul accidental al unor vehicule având o greutate maximă de 10 t.1. Sandvika o Pompa de căldură realizată de Friotherm AG. F3 X X Gruparea II X X Conducte amplasate în zone carosabile Încercări X - X X X X X X Pentru stabilirea presiunii echivalente “Pech” - X - - - - - X X X X X 45 . Gruparea I Pentru stabilirea presiunii “Pi” Presiunea interioară de regim “Pr” Suprapresiunea interioară datorată loviturii de berbec ”∆p” Sarcini datorate pământului de umplutură. Aceasta se face astfel încât în orice punct al traseului conductei. Principii generale 1. Alegerea tubului constă în precizarea clasei de fabrica ie. F2 Greutatea proprie a tubului şi a apei. F2 Suprasarcini datorate circula iei autovehiculelor din convoaiele standardizate.o Ponderea pompei de caldura: 50 % o Proprietarul sistemului: Baerum Fjernvarme AS. F1 Suprasarcini datorate circula iei unui autovehicul de 10 t. Winterthur ANEXA I STABILIREA CLASEI TUBURILOR DIN BETON PRECOMPRIMAT 1.

la stabilirea presiunii de calcul se exclude ipoteza suprapunerii efectelor datorate loviturii de berbec şi ale suprasarcinii din autovehicul. 46 . Figura 1. .rela ia 1 să fie satisfăcută pe toată lungimea traseului. astfel încât: . prin proiect putându-se prevedea. este necesar ca. etc ). greutatea apei din tub. 1. în care este posibil accesul accidental al unor vehicule. greutatea proprie a tubului. Verificarea rela iei (1) trebuie făcută într-un mumăr suficient de puncte pe lungimea traseului conductei. clase de fabrica ie diferite.1. Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri curente. În cazuri curente. suprasarcini din circula ia vehiculelor. în func ie de caracteristicile fiecarei zone.presiunea interioară în sec iunea de calcul. Pech . Astfel.clasa de fabrica ie .să rezulte o stabilire judicioasă a clasei de fabricatie. După cum se observă din tabelul 1 pentru conductele amplasate în zone necarosabile. clasa tuburilor se va stabili pe baza utilizării diagramelor nr. în acest caz presiunea de calcul să se stabilească pentru două grupări de încărcări.1a÷11b din prezenta ANEXĂ întocmite în următorele ipoteze: 2. 2.2. Pc – presiunea de calcul stabilită conform formulei (2) P = Pi + Pech unde: (2) Pi .unde: Po .Pozarea tuburilor Tuburile montate în tranşee sau în rambleu sunt pozate pe un pat amenajat conform figura 1.presiunea echivalentă datorită încărcărilor exterioare (greutatea pământului de umplutură. La stabilirea presiunii Pc se vor lua în considerare grupările de încărcări conform tabelului 1 din prezenta ANEXĂ. Pozarea tuburilor montate în tranşee sau în rambleu. pe tronsoane.

k=tg2(45 – φ/2).165 0. 2. Natura terenului Tuburile se consideră montate în pământ având următoarele caracteristici: .4. cu următoarele precizări: 47 .110 Terenul de fundare se consideră că are tasări normale şi aceleaşi caracteristici cu pământul în care se sapă. În cazul când sunt îndeplinite condi iile de la punctele 2. Montarea tuburilor în tranşee cu pere i verticali şi îinclina i.1. Tuburile montate în tranşee cu pere ii înclina i având n/m <1 se vor calcula conform indica iilor de la punctul 2.3. având dimensiunile din figura 2 a. 2. φ – unghiul de frecare interioară. tuburile vor fi calculate conform indica iilor de la punctul 3.4. Tuburile pozate în tranşee cu pere ii înclina i având raportul n/m ≥ 1 (figura 2 c) se consideră montate în rambleu (figura 2 d). stabilirea clasei tuburilor se poate face prin utilizarea diagramelor l a ÷ 11 b.190 0. 2..densitatea γ = 1.produsul kµ conform tabelului 2 . Montarea tuburilor Tuburile se consideră montate în tranşee cu pere ii verticali. ÷ 2.8 t/m3 . Pentru terenuri nestabile sau cu tasări mai mari.Figura 2. care dau presiunea echivalentă „ Pech“ din încercări exterioare.2. µ= tgφ Tabelul 2 Tipul de pământ Pietrişuri şi bolovănişuri Nisipuri Argilă Argilă saturată cu apă kµ 0.130 0.4.

70 bar Presiunea de regim Pr = cota piezometrică – cota axului conductei/10 = 370./2 H = 319.90 = 9.fiecare diagramă corespunzătoare unui tip de pământ.diagramele sunt întocmite pentru toate dimensiunile de tuburi ce se produc. 48 .90 m Presiunea echivalentă rezultă din diagrama 8 b Pech = 4. în general.00 – (1.31 + 3. O ramură corespunde tuburilor montate în rambleu – aceasta se întinde pe toate gama de adâncimi.Stabilirea clasei tuburilor pentru cazuri speciale.01 bar în gruparea Ia conform tabelului 1. Calculul presiunii Po pentru stabilirea clasei tuburilor.91 bar 3. 2. Pentru gruparea II-a se calculează: Suprapresiunea datorată loviturii de berbec P = 0. conform exemplului din Figura 3. având kµ = 0. Cea de a doua ramură corespunde tuburilor montate în transee – aceasta se întinde numai pe o zonă.7 + 5. valorile „ Pech“ sunt aceleaşi. ÷ 2. în teren argilos. montată într-o zonă carosabilă accidental.31 bar 10 rezultă Po = 4.31 =10. Pentru aceste adâncimi. din diagramă.. Pentru adâncimi superioare celei corespunzătoare punctului de intersec ie a celor două ramuri tuburile montate în transee se vor calcula pe baza diagramei corespunzătoare tuburilor montate în rambleu. inferioară adâncimii de 3 m.90 bar (diagrama 8 a) Pr = 5.5. . ÷ 3. În cazul când nu sunt îndeplinite ipotezele de calcul de la punctele 2. pentru cazul tuburilor montate în zone necarosabile sau al celor montate în zone carosabile accidental. 1 ÷ 8 m. pentru stabilirea clasei tuburilor se va face în conformitate cu indica iile de la punctele 3.36/2) = 1. indiferent de modul de montare a tuburilor – în traşee sau în rambleu. De exemplu. caracterizat prin produsul kµ are două ramuri. în care s-a considerat cazul unei conducte tip SENTAB Dn 1200.1.7 bar Pech = 3. se va face pe baza datelor din profilul longitudinal al conductei. pentru punctul 26 din profilul longitudinal din Figura 3 se calculează : Adâncimea de îngropare H = cota terenului – cota axului conductei –Dext.00 = 5.58 – 317.7.4 calculul presiuni echivalente Pech.1.70 + 5.31 bar Po = 0.11 − 317. pentru cele patru valori curente ale produsului kµ din tabelul 1.130.

Extras din profilul longitudinal al unui tub tip SENTAB.0844 FDm(1 + n' µ ) Di d 2 (6) 49 . Presiunea interioară echivalentă Pech se determină din egalitatea: σ întindere = σ încovoiere (3) unde: σ întinder e= Pech x Di/2 d (4) σ încovoiere = M/W = 0.1). Calculul presiunii echivalente Pech în func ie de încărcări Incărcările din presiunea pământului se consideră aplicate pe o zonă corespunzătoare unui unghi la centru de 900 (figura 4). Tubul se consideră rezemat pe un pat amenajat cu unghiul la centru în conformitate cu (fig.0844 FDm(1 + n' µ ) d2 /6 Din egalitatea de mai sus rezultă: (5) Pech = ke 6 x0.Figura 3.1. 3.

datorată greută ii pământului. pe un sfert de cerc sau pe tot diametrul.0844 F Dm.0780 F Dm. Astfel. în cazul repartizării uniforme pe un sfert de cerc (figura 5a) şi MA = 0. Schema de calcul de rezistenta pentru incărcările din presiunea pământului Observa ie : Trebuie remarcat că modul de repartizare a încărcării verticale. dacă se consideră cele două moduri de repartizare a sarcinii verticale F.Figura 4. în cazul repartizării uniforme pe diametru (figura 5b) În formula (6): F este rezultanta încărcărilor verticale n΄ = Ep/Eb – 1 = 5 µ – procentul de armare transversală al tubului 50 . are o influen ă redusă asupra momentului de încovoiere maxim. momentele de încovoiere maxime sunt: MA = 0.

modulul de elasticitate al betonului inând cont de cercetările experimentale efectuate. Ep .661 500 1.pentru tuburi SENTAB DM F • = αs F (bar) Dl d Valorile coeficientului αp şi αs sunt date de tabelele 3 şi 4. DM F • = αp F (bar) Dl d (7) Pech = 0.modulul de elasticitate al sârmelor de o el SBP din armătura transversală Eb .306 1000 1. Schema de calcul de rezisten ă a momentului maxim de încovoiere: a. repartizare uniformă pe un sfert de cerc.605 800 1.101 1200 0.672 .717 51 .Figura 5. repartizare uniformă pe diametru. b. se utilizează următoarele formule.886 1500 0. Ke – factor experimental de micşorare a efortului de întindere din încovoiere la trecerea la echivalen ă cu eforturile din întinderea centrică.557 (8) Coeficien ii αp pentru tuburile tip PREMO şi TIP IPREROM Tabelul 3 Dn αp 400 1.pentru tuburile PREMO şi IPREROM Pech = 0. în vederea determinării coeficientului Ke.628 600 1. deduse din rela ia (6): .

2. Presiunea verticală a pământului de umplutură se determină cu formula: 52 . 3. iar densitatea se poate lua γ = 1. conform profilului longitudinal al acesteia (în m) γ – densitatea pământului (în t/m3).8 t/m3. Pentru valorile produsului kµ din tabelul 2 coeficientul CT se poate lua din diagrama nr. F1R . conform punctului 1. 12.473 3.3.532 2000 0. Observa ie: Pentru tuburile montate în tranşee se va determina şi presiunea verticală a pământului de umplutură în condi ii de rambleu.4. Presiunea pământului de umplutură pentru tuburi montate în tranşee se determină cu formula : F1T = CT γ HB (t/m) (9) unde: B este lă imea tranşeei stabilită în proiect (figura6) (în m) H – adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul.2. adoptându-se valoarea cea mai mică.3. H B Figura 6.Coeficien ii αs pentru tuburile TIP SENTAB Tabelul 4 Dn αs 1200 0.702 1400 0.. În lipsa unor date geotehnice precise produsul kµ se poate lua conform tabelului 2.3. 1 − e − 2 kµ CT = (10) H 2kµ B Produsul kµ din formula (10) are semnifica ia de la punctul 1. Dimensiunile caracteristice ale tranşeei pentru calculul presiunii pământului de umplutură.626 1600 0.

.raportul între înăl imea tubului în contact cu rambleul şi diametrul exterior al acestuia (pentru rezemare pe pat amenajat cu unghiul la centru α = 900 p = 0.F1R = CR γ H Dext.85).pentru H > Hs H −1 Dext H 2kµ Dext (12) Hs −1 H − H s 2 kµ H s Dext CR = + (13) e H H Dext 2kµ Dext Înăl imea Hs a planului de tasare egală se determină prin rezolvarea iterativă a ecua iei: e 2kµ e 2 kµ Hs Dext − 2 kµ Hs = 2kµrs p + 1 Dext (14) unde: p . Aceasta poate fi considerat cu valorile din tabelul 5. Dimensiunile caracteristice pentru calculul presiunii verticale a pământului de umplutură. .coeficientul de tasare care exprima modul diferit de tasare a tubului şi a pământului din jurul lui. conform profilului longitudinal (în m).adâncimea de îngropare a conductei în punctul de calcul. 53 . rs .pentru H ≤ Hs e2kµ CR = .diametrul exterior al tubului (în m) H . Figura 7. (11) unde: Dext.

Tabelul 5 Modul de fundare Tubul fundat pe stâncă sau pamânt netasabil Tubul fundat pe teren obişnuit Tubul fundat pe pământ cu tasări mari rs 1. Presiunea orizontală a pământului de umplutură (sarcina de împingere a pământului) se determina cu formula: F1H = kγDm (H + unde : Dm .5.85 (rezemat pe pat amenajat cu unghiul la centru de 900) şi rs = 0. Tabelul 6 Natura încărcării Autovehicule (STAS 3321-86) Vehicule de cale ferata Vehicule pe şenile (STAS 3321-86) 1+ f 0.presiunea unitară din sarcinile mobile care se determină din diagramele figurii 8. pz .diametrul mediu al tubului (în m) H .0 54 . F2 din circula iei autovehiculelor se va calcula cu formula: (16) F2 = fpz Dm (tf/m) unde: f .7 0. p = 0.6 h 1.4. 3.0 0.7 (tubul fundat pe teren obişnuit). coeficientul CR se poate lua din diagrama nr. 3.3 h Dm ) (tf/m) 2 (15) 1+ 0.3 Prin valorile produsului kµ din tabelul 2.adâncimea de îngropare a conductei (în m) K = tg2 (450-φ/2) Observa ie: Presiunea orizontală a pământului (sarcina de împingere a pământului) nu se va lua în calcul pentru tuburi montate în tranşee cu taluze înclinate pentru care n/m < 1 (vezi figura 8). 13.coeficientul dinamic ale cărei valori se vor lua conform tabelului 6. Sarcina verticală.

sarcina F2 din vehicule de 10 tf pe terenuri agricole. presiunea unitară pz din vehicule pe zone carosabile. b.Figura 8. 55 . Diagrame pentru stabilirea sarcinilor F2: a.

31 1.76 Dm d + 0. Tabelul 7 DN (mm) F3 (t/m) Tuburi tip PREMO şi tip IPREROM 400 500 600 800 1000 1200 1500 1200 1400 1600 2000 0.26 0.÷ 3. Pentru tuburile din beton precomprimat sarcina verticală F3 se va lua conform tabelului 7.48 Dm2 (17) Formula a fost stabilită inând cont de rezemare pe pat amenajat (cu unghiul de 900) prin determinarea unei încercări F3 care ar produce aceleaşi momente cu cele din greutatea proprie a tubului şi greutatea apei.28 2.pentru conducte montate în rambleu : 56 . Greutatea proprie a tubului şi a apei din tub se introduce în calculul cu formula: F3 = 4.87 1.7. Figura 9.6.34 0.2.74 2.pentru conducte montate în tranşee: F = F1T + F2 + F3 (18) .19 0.00 1.58 0. Încărcarea verticală totală rezultă din însumarea lucrărilor de la punctele 3. .24 3.3. Schema de calcul a încărcării reale şi a încărcării echivalente.42 Tuburi tip SENTAB 3.6.

ca F1R Exemplul de calcul nr.50 = = 1.suprapresiunea datorată lovituri de berbec ∆p = 0 .zona carosabilă convoi V = 80 presiunea pământului la umplutură: H 1.86 → CT = 0.conducta Dn 1000 mm din tuburi tip PREMO (tip IPREROM) . 57 .50 = = 0.33 x 1.2. Figura 10.îngropate în tranşee cu pere ii verticali .5 bar .13 (diagrama 13) F1R = CRγHDe = 1.1.82 t/m Se re ine valoarea F1R = 3.80 x 1.F = (F1R – FH) + F2 + F3 (19) Observa ie: În formulele de mai sus F2 va fi luat în considerare.75 = 4. conform indica iilor din tabelul 1.50 x 1. γ = 1. . Dimensiunile tranşeei pentru exemplul de calcul nr.87 B 1. deci F1R < F1T. după caz.75 (diagrama 12) F1T = CTγHB = 0. aceleaşi eforturi. dar de semn contrar in pere ii tubului.25 De 1. 1.25 x 1.nisipuri kµ = 0.165 . aproximativ.33 → C R = 1.8 x 1.87 x 1.82 t/m.8 t/m2 .presiunea de regim în sec iunea de calcul Pr = 5. introducându-se în loc valoarea lui F1R .3.13 = 3. de F1T În formula (18) se va ine cont de observa ia de la punctul 1. În formula (19) diferen a (F1R – FH) ine cont de faptul ca FH produce.11 t/m H 1.

50. În cazuri speciale.5 pentru V 80 şi H = 1.20 1. se poate prevedea fundarea tuburilor pe beton.29 x 1. 58 .87 = 9.82 + 4. La proiectarea conductelor se va urmări ca tuburile să fie montate în zone necarosabile şi montate la adâncimi cât mai mici.101 = 10.60 t/m greutatea proprie şi greutatea apei (figura 8) F3 = 0.87 t/m F = 3.50 = 15. Dimensiunile funda iilor vor fi adoptate ca în figura 11.23 + 5. Suprasarcina din circula ia autovehiculelor: f = 1+ 0.23 bar Pc = 10.73 bar Se alege clasa 16. Dimensiunile funda iilor pentru montajul tuburilor de beton.60 + 0. când încărcările verticale din presiunea pământului sunt foarte mari şi din calcul rezultă valori ale presiuni Pc.3 = 1. Stabilirea clasei pentru tuburi rezemate pe funda ie de beton.F1H nu se ia în considerare (tranşee cu taluz vertical). mai mari decât clasa maximă. Figura 11. astfel încât încărcările din presiunea pământului să intervină cu o pondere cât mai mică în valoarea presiunii de calcul Pc. 4. px = 3.29 Pech = 9.

Rezultă : Pc = 10.Pentru tuburile asezate pe funda ie de beton cu unghi la centru de 1200 (figura 11) la calculul presiuni „Pc“presiune echivalentă „Pech“ se va reduce prin înmul irea cu coeficientul 0. În cazul rezemării pe fundatie de beton. 59 . iar pentru cel cu unghiul la centru de 1800 (figura 11.23 bar Tuburile cu Dn 1000 mm se produc curent până la clasa 16 şi cu comandă specială pentru clasa 19. Pentru conducta din exemplul nr.8.18 bar – clasa 19 cu comandă specială.60 bar – clasa 16 fabrica ie curentă.8 x 10.23 + 8 + 2 = 20.45.45 x 10.23 + 8 + 2 = 14.23 + 8 + 2 = 18. Celelalte date rămân neschimbate. În cazul rezemării pe funda ie de beton. cu coeficientul 0.2. Exemplul de calcul nr.b). conform figurii 11 a rezultă: Pc =0. conform figurii 11 b rezultă: Pc =0.1 se consideră Pr = 8 bar şi ∆p = 2 bar.

60 .

61 .

62 .

63 .

64 .

65 .

66 .

67 .

68 .

69 .

70 .

71 .

72 .

73 .

....... 2....la cota................................................................... ramifica ii................... etc..........................buc......................buc............ Terminat la data de............. Constructor....................................din...................... Presiunea de probă...... Montarea manometrului de măsură a presiunii la km................. Temperatura aerului...... ............................................ început............................................ Tronsonul nr...bar............kg/m2............. Ventile de golire............................................... temperatura apei...... 74 ..... temperatura apei........................................... Executarea probelor pe un tronson............................................... Terminat la data de..................................................................bar......ora....ora................ Presiunea de încercare a conductei............buc........................ANEXA II PROCES VERBAL de încercare a conductei la presiunea hidraulică Beneficiar.......... Presiunea de încercare a impermeabilită ii tuburilor la fabrică (marcată pe tub)..........................................................................................................................................................mm Numărul tuburilor din tronson......................... Tipul terenului la tronsonul respectiv............................... c) la piese speciale....................... Constatări în timpul încercării a) la montare........................................ Ventile de aerisire.......... Temperatura aerului.............ora........................ început în ziua de.................................................ora.....................şi la km.......................................... la cota............................................................................................... Perioada de montare a tuburilor............. Mufe de trecut pe tub...................... buc................................................................ Lungimea totală................................ 1............................... b) la tuburi şi mufe......)....................................................................................................................... Verificarea tuburilor montate şi înlocuirea celor necorespunzătoare nr................. reduc ii...................................................la km..bar... Proces verbal nr......... Umplerea cu apă a conductei.........................buc........................... 1.............. Piesa de legătură la tronsonul respectiv (coturi....................................m.....buc...bar.............. Temperatura aerului.................................................................de la km... diametrul tuburilor...terminat în ziua de.............................. d) alte observa ii. 2...... Probele de presiune de încercare Început la data de .......... Proba de presiune (de satura ie a betonului).................... Temperatura apei. Temperatura aerului.................................................. Date de încercare... temperatura apei...................................................presiunea............................... Descrierea tronsonului ce se încearcă.. ........................

........... CONSTRUCTOR..... DELEGAT BENEFICIAR....................... 75 ................ Observa ii efectuate...........Executarea probelor de presiune pe mai multe tronsoane Încercarea tronsoanelor de la km..bar.......... Presiunea de încercare..la km..........................

Po = 7 bar 76 . Po = 7. râuri PREMO Dn 600 IPREROM Dn 800 Dn 1000 SENTAB Dn 1200 Dn 1400 Dn 1600 Dn 2000 1320 Clase fabrica ie. 10 şi 13 bar Clase fabrica ie.ANEXA III CARACTERISTICI STANDARD ALE TUBURILOR REALIZATE DE PREFAB S. 10. Po = 7 bar Clase fabrica ie. 13 şi19 bar Clase fabrica ie.A. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. Po = 7 bar 2300 3400 6020 7848 9770 15080 800 1000 1200 1400 1600 2000 5000 5000 6000 6000 6000 6000 Clase fabrica ie. Po = 7 bar Clase fabrica ie. drumuri. Călăraşi Domeniu de utilizare functie de presiune Tip tub Greutate [Kg] Diametru nominal [mm] 600 Lungime fără mufă [mm] 5000 Aduc iuni şi re ele de alimentare cu apă Canalizare Subtraversari căi ferate. Po = 7. 10. 13 şi 19 bar Clase fabrica ie. Po = 7.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful