Sunteți pe pagina 1din 17

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

1. Managementul Calitii Mediului. Generaliti


1.1 Istoric
Se apreciaza ca documentul, referitor la calitate, avand vechimea cea mai mare este "GENEZA": "lumea a fost creata in 6 zile si dupa fiecare zi Dumnezeu a zis - a fost bine facut -". In codul lui Hammourabi (anul 2150 IH) capitolul CCXI se prevede: "daca un zidar construieste o casa si ea se darama omorand ocupantii, zidarul va fi si el omorat". La fenicieni se taia mana celor care realizau produse ce nu erau conforme cu modelul. Cea mai veche reprezentare a controlului calitatii a fost descoperita in Egipt in mormantul lui Rekh-Mi-Re din Theba, 1450 IH; este prezentat un egiptean care verifica perpendicularitatea unui bloc de piatra cu firul de plumb, in prezenta taietorului de piatra (reprezentarea este preluata ca emblema a Institutului Juran din S.U.A.); o reprezentare similara s-a gasit si in mormintele aztece. In Evul Mediu corporatiile dictau reguli clare si aveau un sistem de formare si de control care garantau clientilor conformitatea produselor. Raportul lui Colbert din 3 august 1664 adresat lui Ludovic XIV mentiona: "daca fabricile noastre, printr-un lucru ingrijit, vor asigura calitatea produselor noastre, aceasta va duce la cresterea interesului strainilor pentru a se aproviziona de la noi si banii lor se vor scurge catre regat". In 1723 tarul Petru I a dat un ucaz prin care se stabileau normele pentru incercarea armamentului, precum si pedepsele pentru cei care, din lipsa de atentie, favorizau livrarea catre armata a armelor de proasta calitate. La sfarsitul secolului XVII Vaquette de Gribenval, inspector general al artileriei, a semnalat si dezvoltat principiul interschimbabilitatii, care este cheia productiei moderne, si a dat publicitatii primele reguli de fabricatie: limitarea dimensiunilor la un ansamblu de valori standard determinarea tolerantelor fata de aceste valori standard stabilirea unui sistem de control care preciza dimensiunile si instrumentele necesare pentru control. In 1920, in America, George Edwards a separat functia calitate de functia fabricatie. In 1931 matematicianul Walter Shewhart a introdus statistica ca mijloc de verificare a calitatii. In timpul celui de-al doilea razboi mondial s-au dezvoltat metodele statistice datorita volumului mare de control ce trebuia aplicat diferitelor categorii de armament si au fost puse la punct tabelele de esantionare statistica la concernul Bell-System, de catre Harold F. Dodge si Henry Romig. In 1945 Dr. A.V. Feigenbaum a publicat lucrarea "Calitatea ca o metoda de conducere". Dupa al doilea razboi mondial, cei doi mari specialisti americani in calitate Edward Deming si Joseph M. Juran (nascut la Braila in 1904) au tinut in Japonia cursuri despre calitate si control statistic si au pus bazele calitatii in industria japoneza. In 1961 s-a prezentat cartea "Controlul total al calitatii" care se aplica din 1951 la concernul General Electric. 1

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

Evolutia conceptului Se poate aprecia ca preocuparile pentru calitate, aparute in timpurile foarte vechi, au fost accelerate in secolul XX, perioada in care s-a produs si o spectaculoasa evolutie a actiunilor si conceptelor calitate

Dezvoltarea conceptelor s-a accentuat rapid in anii 70-90 pe doua coordonate: componenta sociala si componenta economica. Etapele de evolutie a conceptelor si actiunilor calitate, precum si caracteristicile lor sunt redate sintetic in tabelul 1.1

Managementul Calitii Mediului


ETAPE CARACTERISTICI INSPECTIE CONTROLUL CALITATII controlul (stapanirea) calitatii produsului finit anii '30 '30 '60 ASIGUAREA CALITATII construirea permanenta calitatii intermediare finale anii '50 '50 '70 defiabilitatea increderea clientului prevenire proceduri organizatorice tehnice fiecare, in etapele fabricatie JURAN

Suport de curs an VI
CALITATE TOTALA

Obiect

detectarea defectelor

conducerea globala a calitatii aproceselor si produselor si anii '80 '80 '90 excelenta

Perioada dominanta de inceput


Concepte cheie - principiile -

inceputul secolului XX

productivitatea nivelul si divizareacalitate muncii acceptabila reactia: luareareglare de masuri supraveghere statistica, probabilitate, esantionaj, metrologie departamentul ingineri inspectie caliticieni (maistrii) TAYLOR SINGER MacCornic SHEWHART DODGE si ROMIG DEMING

Sensul actiunii Metode si tehnici principale Factori direct implicati Autori sau ntreprinderi pionieri in aciune

prevenire din conceptie formarea indicatorilor si motivarea oamenilor toatetoti membrii organizatiei si ai demediului apropiat CROSBY ISHIKAWA IBM AFCERO

BELLTELEPHONE ARMATA

FEIGENBAUM MARTIN COMPANY

Tabelul 1.1 Managementul calitii reprezint un ansamblu de activitati avind ca scop realizarea unor obiective, prin utilizarea optima a resurselor. Acest ansamblu cuprinde activitati de planificare, coordonare, organizare, control si asigurare a calitatii. Intreprinderea isi propune o serie de "obiective strategice": economice, sociale, tehnice, comerciale, care se realizeaza prin intermediul unor "obiective operationale". Acestea din urma ar fi: obtinerea unor produse de calitate corespunzatoare cerintelor, in cantitatea solicitata, la termenul convenit si care sa fie disponibile la locul sau pe piata dorita, toate acestea, in conditiile unor costuri minime.

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

Standardul ISO 8402 defineste calitatea ca reprezentind "ansamblul caracteristicilor unei entitati, care ii confera aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite". Conform acestei definitii: calitatea nu este exprimata printr-o singura caracteristica, ci printr-un ansamblu de caracteristici; calitatea nu este de sine statatoare, ea exista numai in relatia cu nevoile clientilor; calitatea este o variabila continua si nu discreta; prin calitate trebuie satisfacute nu numai nevoile exprimate, dar si cele implicite. Pentru intreprinderile micului business un sistem de calitate bine instruit si certificat in corespundere cu cerintele standardelor internationale reprezinta o sansa reala de a supravietui in conditiile tranzitiei noastre lente la economia de piata. Prin managementul calitatii agentul micului business urmareste sa obtina asemenea produse care: satisfac o necesitate sau corespund unui obiectiv bine definit; satisfac asteptarile clientului; sunt conforme cu standardele si specificatiile aplicabile; sunt conforme cerintelor societatii (reglementari, reguli etc.); tin seama de necesitatea protectiei mediului; sunt oferite la preturi competitive; sunt obtinute in conditii de profit. Calitatea produselor tinde sa se conforme unui etalon, incit cel ce trece de etalonul stabilit obtine suprematie pe piata. Cu ridicarea cu un procent a calitatii produselor/serviciilor agentul economic obtine un avantaj/profit considerabil. Controlul calitatii Controlul ca activitate este intilnit in toate domeniile vietii economico-sociale, fiind impus de aparitia abaterilor mai mult sau mai putin frecvente sau sistematice de la ceea ce se considera normal, de la deziderate, norme juridice, obiective ale centrelor de conducere. Aceasta activitate se concretizeaza in verificarea permanenta, periodica a unor domenii sau a activitatii unor persoane fizice sau juridice, in scopul cunoasterii realitatii si adoptarii masurilor necesare pentru a preintimpina sau inlatura eventualele nereguli, abateri, inconveniente. In domeniul calitatii controlul consta in verificarea prin examinare, analiza, incercare, masurare etc., a nivelurilor caracteristicilor de calitate si a corespondentei acestora cu valori prestabilite prin standarde, proiecte, contracte cu beneficiarii sau cu exigente implicite ale consumatorilor. Controlul calitatii se desfasoara pentru toate sferele activitatii utilizindu-se procedee si mijloace specifice: verificarea calitatii resurselor, inclusiv a celor umane; verificarea calitatii proceselor de productie; verificarea calitatii rezultatelor obtinute etc. Realizarea obiectivelor controlului calitatii se reflecta direct in rezultatele economice ale societatii comerciale prin diminuarea ponderii rebuturilor, prin cresterea volumului vinzarilor, prin reducerea costului produselor. Controlul calitatii difera mult de la o intreprindere la alta si a cunoscut modificari substantiale in timp asa incit putem identifica astazi o mare varietate de expresii si notiuni 4

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

referitoare la acest domeniu. O incercare de individualizare a acestora permite conturarea mai multor criterii de clasificare a metodelor si formelor de control: dupa obiectul controlului; dupa modul de prelevare; dupa caracteristicile controlate; dupa relatia controlor-producator; dupa efectele asupra produsului controlat; dupa metodele de control utilizate. Asigurarea Calitatii Prin implementarea sistemul de asigurare a calitatii se creeaza conditiile pentru realizarea unor obiective majore definite in literatura de specialitate prin 7 zero: Zero defecte presupune depistarea tuturor defectelor inaintea livrarii produsului pe piata sau client. Fiecare defect determina nemultumiri si contribuie la scaderea treptata a increderii clientilor. Parerile proaste despre un produs sau serviciu au o viteza foarte mare de raspindire si determina reactii negative nu numai din partea cumparatorilor efectivi ci si din partea celor potentiali. Ca urmare, prin livrarea produselor cu defecte are loc o degradare a imaginii firmei, marcii si produsului, scad vinzarile si se diminueaza cota de piata. Zero rebuturi inseamna accent deosebit pe latura preventiva astfel incit dupa fiecare faza a procesului de productie sa rezulte componente care sa corespunda exigentelor. Se diminueaza astfel pierderile din rebuturi iar produsul finit va avea cu siguranta "zero defecte". Zero opriri accidentale presupune o fiabilitate ridicata a masinilor si utilajelor, asigurata pe mai multe cai: nivel tehnic ridicat al masinilor si utilajelor din dotare, organizarea si efectuarea corecta a activitatilor de mentenanta, exploatarea corecta a utilajelor, calitatea corespunzatoare a materiilor prime etc. Zero intirzieri livrarea produselor la termenele fixate cu beneficiarii sau atunci cind sint cerute pe piata. Beneficiarii astfel intra in posesia produsului in momentul in care au nevoie, iar producatorul poate recupera cu operativitate valoarea resurselor consumate pentru fabricatie. De multe ori intirzierile provoaca nemultumiri si chiar penalitati comparabile cu cele datorate defectelor. Zero stocuri inseamna limitarea stocurilor la strictul necesar si eliminarea stocurilor inutile. Acest principiu impune constituirea la nivelul producatorului a unui stoc care sa asigure ritmicitatea livrarilor astfel incit firma sa realizeze "zero intirzieri". Se reduce in acest fel capitalul imobilizat in stocuri, scad cheltuielile de depozitare, creste ritmicitatea (cadenta) proceselor de aprovizionare - productie - livrari, are loc o folosire eficienta a resurselor in procesele de incarcare - expeditie - transport. Zero hirtii inutile reducerea formularisticii utilizate la strictul necesar. Aceasta presupune mai intii analiza sistemului informational la nivel de firma si eliminarea tuturor redundantelor si apoi o auditare periodica in vederea identificarii unor abateri sau a unor noi posibilitati de perfectionare. Se reduc astfel timpii de asteptare, creste operativitatea procesului decizional, se evita neintelegerile, nemutumirile etc.

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

Zero "dispret" presupune existenta unui climat de incredere si apreciere atit in interiorul firmei - intre salariatii de pe acelasi nivel sau de pe niveluri ierarhice diferite si, pe de alta parte, intre beneficiari si personalul firmei. Activitatile de "public relations" extind aceste relatii la intreg publicul care are legaturi directe sau indirecte cu intreprinderea. Procesul de asigurare a calitatii mai include: asigurarea calitatii prin control, asigurarea calitatii prin metode statistice, asigurarea calitatii prin motivarea personalului, concepte integratoare de asigurare a calitatii Principiile managementului calitatii Un principiu al managementului calitatii este o regula fundamentala, pentru conducerea si operarea unei organizatii , orientata spre mbunatatirea continua a rezultatelor pe termen lung prin concentrarea asupra clientilor dar si asupra cerintelor tuturor partilor interesate. Principiul 1: Orientarea spre client Organizatiile depind de clientii lor. De aceea trebuie intelese necesitatile existente, anticipate cele viitoare, acordarea unei permanente atentii pentru intampinarea cererilor si depasirea asteptarilor clientilor. Aplicarea principiului "Orientarea spre client" duce la urmtoarele actiuni: Intelegerea intregii game de necesitati ale clientilor si asteptarilor acestora cu privire la produse, servicii, pret, etc

Asigurarea unei abordari consumatorilor si actionarilor

echilibrate

intre

nevoile

si

asteptarile

Comunicarea acestor nevoi si asteptari in intreaga organizatie, masurnd satisfactia clientului si actionnd asupra rezultatelor, si intretinerea relatiilor cu clientii Principiul 2: Conducerea Conducatorii stabilesc unitatea telurilor si directia organizatiei. Ei trebuie sa creeze si sa mentina mediul intern adecvat implicarii personalului in activitatile pentru realizarea obiectivelor organizatiei. Aplicarea principiului "Conducerea" necesita urmatoarele actiuni: Conducatorii trebuie sa fie activi, sa devina exemplu pentru organizatie, sa inteleaga si sa raspunda la schimbarile din mediul inconjurator

Sa ia in considerare nevoile actionarilor inclusiv a personalului, proprietarilor, cumparatorilor, furnizorilor, comunitatii locale si intregii societati. Sa stabileasca o viziune clara asupra viitorului organizatiei

Managementul Calitii Mediului


Suport de curs an VI

Sa stabileasca valorile si modelele ce trebuie urmate la toate nivelele organizatiei Construirea increderii si eliminarea indoielii

Furnizarea resurselor necesare catre angajati si oferirea libertatii de a actiona cu responsabilitate Innoirea, incurajarea si recunoasterea contributiei angajatilor Promovarea unei comunicari deschise si cinstite Educarea, formarea si antrenarea personalului

Stabilirea obiectivelor propuse, a tintelor si implementarea strategiilor de atingere a lor. Principiul 3: Implicarea personalului Oamenii, la toate nivelele, sunt esenta organizatiei; prin implicarea deplina isi vor folosi abilitatile pentru beneficiul organizatiei.

Acceptarea apartenenei si responsabilitii de a rezolva probleme

Activa cutare a oportunitilor de dezvoltare, de mbuntire a competentelor, cunostintelor si experienei personalului Impartasirea libera a cunostintelor si experienei in echipe si grupuri Concentrare in crearea de valori pentru clienti

Buna reprezentare a organizatiei ctre consumatori, comunitii locale si ntregii societi Satisfacia in munca, mndria de a fi parte a organizaiei.

Principiul 4: Abordarea procesului Rezultatele ateptate sunt obinute mult mai eficient cnd resursele necesare si activitile sunt organizate ca un proces.

Definirea procesului de atingere a rezultatului ateptat Identificarea si msurarea intrrilor si ieirilor procesului Identificarea interfeelor procesului cu funciile organizaiei

Evaluarea posibilului risc, a consecinelor si impactul procesului asupra cumprtorilor, furnizorilor si a altor acionari. Identificarea clientilor interni si externi, furnizorilor si altor actionari din cadrul procesului

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

Cand se dezvolta, creeaza procesul se iau in considerare etapele procesului, activitati, fluxuri, masuri de control, nevoia de perfectionare, echipament, metode, informatii, materiale si alte resurse de atingere a de rezultatului dorit.

Principiul 5: Abordarea sistemului de management Identificarea, intelegerea si coordonarea unui sistem de procese care se desfasoara pentru obiective date, contribuie la eficacitatea si eficienta organizatiei. Definirea sistemului de identificare ori dezvoltare a procesului ca efect al obiectivelor obtinute

Structurarea sistemului pentru a atinge obiectivele in cel mai eficient mod

Imbunatatirea continua a sistemului prin masuratori si evaluari si stabilitatea fortei de constrangere principala pentru actiune Principiul 6: Dezvoltarea continua Dezvoltarea continua trebuie sa fie permanentul obiectiv al organizatiei. Realizarea continua a imbunatatirii produsului, proceselor, si sistemele de obiective pentru fiecarei persoane din cadrul organizatiei

Aplicarea conceptelor de dezvoltare de baza pentru cresterea gradual si .....

Utilizarea unei evaluari periodice fata de stabilitatea unor criterii de excelenta in identificarea ariilor de imbunatatire a .... Recunoasterea imbunatatirii

Principiul 7: Abordarea efectiva a adoptarii deciziilor Deciziile efective se bazeaza pe o analiza logica a datelor si informatiilor. Luarea masurilor si colectarea datelor si informatiilor relevante pentru obiective

Asigurarea ca datele si informatiile sunt suficient de corecte, reliefate si accesibile Analizarea datelor si informatiilor utilizand metode valide

Intelegerea valorilor alocate din tehnicile statistice si luarea deciziilor si actiunilor bazate pe rezultatele balantelor de analiza logica cu experienta si intuitie Principiul 8: Relatiile de avantaj reciproc cu furnizorii O organizatie si furnizorii ei sunt in interdependenta si intensificarea relatiilor reciproce si folositoare fac posibila crearea valorilor de ambele parti. Abilitatea unei organizatii si a furnizorilor sai de a crea valoare este sporita de existenta relatiilor reciproc avantajoase. 8

Managementul Calitii Mediului


Suport de curs an VI

Identificarea si selectarea furnizorilor cheie

Stabilirea relatiilor cu furnizorii astfel incat balanta tintelor pe termen scurt cu consideratiile pe termen lung despre organizatie si societate in general, creeaza o comunicare clara si deschisa

Initierea imbinarii dintre dezvoltare imbunatatirea produselor si proceselor Stabilitatea cointeresata a clarei intelegeri a nevoilor clientilor

Impartasirea informatiilor si a planurilor de viitor si admiterea imbunatatirea furnizorilor si asteptarilor mbuntirea calitii Pentru o imbunatatire continua a calitatii produselor si serviciilor, managerii intreprinderilor micului business trebuie sa respecte o serie de sugestii Adoptati o noua filozofie, renuntind la "nivelul acceptabil" al calitatii. Traim intr-o noua era economica: nu putem supravietui cu "niveluri acceptabile" de neconformitati, defecte, intirzieri in livrare. Asigurarea echipamentelor necesare de inspectie si incercari. Muncitorii si managerii nu sunt in stare sa faca incercarile, testarile, inspectiile fara existenta unor aparate speciale ce ar depista si ar indica, inlaturind erorile caracteristice omului, rezultate reale ale activitatii agentului economic. Asigurati tuturor angajatilor instrumentele necesare pentru desfasurarea corespunzatoare a activitatilor. Afara de instrumentele necesare pentru controlul calitatii, muncitorii au nevoie si de utilaj pentru fabricarea produselor: nu putem cere exactitate de la instrumente si utilaje ce nu dau posibilitatea obtinerii acesteia. Asigurarea unor procese, metode de supraveghere si a unui sistem informational eficient, referitor la calitate. Comunicarea neformala in cadrul organizatiei poate asigura managerului eficienta in procesul de ridicare a calitatii. Asigurati imbunatatirea continua a calitatii produselor si serviciilor, pe baza unui plan, pentru a deveni competitivi si pentru a putea ramine in afaceri. Existenta unor inscrieri, planuri, algoritme presupune deja competenta si siguranta in domeniul ales de activitate. Agentul micului business alcatuind un plan de activitatea corect si concis se va situa la un nivel concurential mai inalt. Audituri periodice ale sistemului calitatii. Este demonstrat in practica faptul ca calitatea produselor se modifica pozitiv mai ales inainte de auditul acesteia. Insa nu este necesar de efectuat auditurile prea des, deoarece aceasta influenteaza negativ asupra personalului intreprinderii. Convingeti-i pe ceilalti de necesitatea imbunatatirii. Prin unicul fapt ca managerul a inteles necesitatea modificarilor structurale si calitative, nu se schimba calitatea sistemului si a produselor finite. Asupra calitatii influenteaza atit calitatea si structura factorilor externi, cit calitatea si structura factorilor interni: scopuri, sarcini, personal, tehnologii. Descoperiti problemele: aceasta este o metoda foarte eficienta de imbunatatire a calitatii lucrului in cadrul intreprinderii. Nu incercati sa tolerati o

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

micsorare a a calitatii lucrului si procesului de lucru, bazindu-va pe ideea ca se vor solutiona singure. Determinai efectul schimbrilor propuse asupra personalului implicat si descoperii posibilitatea de a nvinge rezistenta la aceste schimbri. Managerul, care a trecut o instruire, si-a schimbat viziunea n domeniul dat trebuie sa conving personalul ntreprinderii n privina necesitaii acestor modificri. Oamenii, n general, trecnd prin diferite perioade de criza sunt n oarecare msur reticeni la schimbri, ce nu sunt clare, ce nu le pot evidenia viitorul: promisiunile, planurile i modificrile preconizate sunt necesar de formulat astfel ca sa fie clare pentru toi. Este de preferat sa prevenim defectele decit sa le identificam. Managerii intreprinderilor mici nu au surse disponibile pentru plata reclamatiilor, inlaturarea defectelor etc., in schimb sunt cu mult mai abili in controlul activitatii intreprinderii. Astfel un control eficient, flexibil, oportun poate inlatura cheltuieli neplanificate. Evaluarea nivelului calitatii prin costuri. Este normal ca o intreprindere sa tinda spre ridicarea calitatea produselor si serviciilor, dar aceasta procedura nu trebuie sa duca la cheltuieli ce pot cauza, la rindul lor, falimentarea acesteia. Deci este necesar de elaborat un buget pentru ridicarea calitatii si de comparat cu profitul previzionat. Formularea clara a politicii calitatii. Numai vorbind despre calitate managerul nu va contribui esential la ridicarea calitatii produselor. Managerul trebuie sa identifice "proiectele vitale", sa contribuie la integrarea activitatilor la nivelul intreprinderii, sa formuleze clar drepturile si obligatii angajatilor. Motivarea si pregatirea lucratorilor in domeniul calitatii de asemenea poate fi o metoda de cistigare a pietei, deoarece ei sunt si consumatorii potentiali: nu rare sunt cazurile cind muncitorii nu consuma produsele fabricate, deoarece cunosc prea bine cum si din ce sunt produse acestea. Recunoasterea meritelor. Sunt angajati care indeplinesc majoritatea lucrului la intreprindere, sau isi fac lucrul bine. Este necesar de popularizat aceasta practica si de contribuit la o reactie pozitiva a personalului. Revedeti timpii de munca normativi, astfel incit sa nu devina un obstacol in calea productivitatii sau a calitatii. De asemenea este necesar de stabilit masuri speciale de asigurare a calitatii la subfurnizori, supravegheat continuu sistemul calitatii, cu asigurarea unui feed-back informational. Orientare absoluta spre client. Clientii cumparatorii consumatorii totdeauna sunt drepti: este prima regula a unui agent economice. A doua regula este: daca consumatorul nu are dreptate uita-te la prima regula. O sinteza a principalelor specificatii din standarde si opinii din literatura de specialitate conduce la concluzia ca abordarea sistemului calitatii trebuie sa aiba in vedere cel putin urmatoarele componente: calitatea activitatii de marketing; calitatea activitatilor de cercetare, dezvoltare, proiectare, specificare; calitatea asigurarii resurselor materiale; calitatea proceselor de productie; calitatea inspectiilor, verificarilor, incercarilor; calitatea ambalarii, depozitarii, transportului; calitatea in vinzare; calitatea activitatilor de montaj si service; calitatea in utilizare (exploatare); calitatea mediului. 10

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

ISO 9000 1979 se creaza in cadrul ISO Comitetul Tehnic 176, cu sarcina de a elabora standarde in domeniul managementului si al asigurarii calitatii. 1987 ISO/TC 176 publica primele cinci standarde internationale din seria ISO 9000. Bazate pe conceptele asigurarii calitatii dezvoltate in anii '60, in principal in anumite domenii ale industriilor de armament, nucleare, aeronautice etc., ele vizau inainte de toate armonizarea relatiilor bilaterale intre clienti si furnizori. 1994 si 1998 Revizuiri ale standardelor publicate anterior prin: corectare erori semnalate clarificarile necesare se recunoaste utilizarea textelor de catre cadre de certificare a unei terte parti dezvolta directia preventiva prin planificarea calitatii si a actiunilor preventive pun in prim plan satisfactia clientilor cuprind noile dezvoltari si exigenta ale managementului.

11

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

ISO 9000:2000, reprezinta o revizuire generala a standardelor, care a condus la reducerea numarului acestora si la simplificarea alegerii si utilizarii lor. Pentru a vedea care sunt standardele familiei ISO 9000, continutul lor si standardele nationale corespondente se poate consulta tabelul 1.2 Indicativul si titlul standardului ISO 9000:2000, Sisteme de management al calitatii. Principii fundamentale si vocabular Continut Stabileste punctul de plecare pentru intelegerea standardelor si prezinta termenii si definitiile utilizate in familia ISO 9000, cu scopul de a inlatura interpretarea gresita a acestora, la utilizarea standardelor din aceasta serie Standardul de cerinte care se utilizeaza pentru a evalua abilitatea organizatiei de a satisface cerintele clientului si cele ale reglementarilor aplicabile, prin care se urmareste satisfactia clientului. Este, in prezent, singurul standard din familia ISO 9000 fata de care se desfasoara certificarea de terta parte. ISO 9004:2000, Sisteme de management al calitatii. Linii directoare pentru imbunatatirea performantei. Standardul furnizeaza liniile directoare pentru imbunatatirea continua a sistemului de management al calitatii, in beneficiul tuturor partilor, prin cresterea satisfactiei clientilor Indica liniile directoare pentru a verifica abilitatea sistemului de a indeplini obiectivele definite ale calitatii. Standardul este un ghid pentru auditul sistemelor de management al calitatii si a sistemelor de management al mediului Standardul stabileste liniile directoare pentru elaborarea, analiza, acceptarea si revizuirea planurilor calitatii Ghid ce ajuta organizatia sa se SR EN ISO 9004:2000 Standarde nationale corespunzatoare SR EN ISO 9000:2000

ISO 9001:2000, Sisteme de management al calitatii. Cerinte

SR EN ISO 9001:2000

ISO 19011, Linii directoare pentru auditarea sistemelor de management al calitatii si a sistemelor de managementul mediului

Va inlocui standardele romanesti SR ISO 10011-1:1993 SR ISO 10011-21993 SR ISO 100131:1994 SR ISO 10005:1999

ISO 10005:1995, Managementul calitatii. Linii directoare pentru planurile calitatii ISO 10006:1997,

___

12

Managementul Calitii Mediului Indicativul si titlul standardului Managementul calitatii. Linii directoare referitoare la calitatea in managementul proiectului ISO 10007:1995, Managementul calitatii. Ghid pentru managementul configuratiei ISO/DIS 10012, Cerinte de asigurarea calitatii pentru echipamentele de masurare. Partea I: Sistem de confirmare metrologica pentru echipamentele de masurare Continut asigure atat de calitatea proceselor proiectului, cat si de cea a produselor proiectului Stabileste liniile directoare pentru a se asigura ca un produs complex continua sa functioneze atunci cand componentele sale sunt schimbate individual Ghid cuprinzand principalele caracteristici ale unui sistem de etalonare pentru a se asigura ca masurarile sunt efectuate cu exactitatea intentionata

Suport de curs an VI Standarde nationale corespunzatoare

___

SR EN 3012-1:1995

ISO 10012-2:1997, Asigurarea Ghid suplimentar pentru aplicarea calitatii pentru echipamentele controlului statistic al procesului de masurare. Partea II: Linii atunci cand acesta este adecvat directoare pentru controlul pentru indeplinirea obiectivelor din masurarii proceselor Partea I. ISO 10013:1995, Linii directoare pentru elaborarea manualului calitatii Stabileste linii directoare pentru elaborarea si mentinerea manualului calitatii, proiectat conform cerintelor specifice

SR ISO 10012-2:2000

SR ISO 10013:1997

ISO/TR 10014:1998, Linii Ghid referitor la modul de obtinere a directoare pentru gestionarea beneficiilor economice din aplicarea beneficiilor calitatii managementului calitatii ISO 10015:1999, Managementul calitatii. Linii directoare pentru instruire Stabileste liniile directoare pentru elaborarea, implementarea, mentinerea si imbunatatirea strategiilor si sistemelor pentru instruirile care afecteaza calitatea produselor

___

___

ISO/TS 16949:1999, SistemeleElemente specifice industriei de calitatii. Furnizorii din automobile privind aplicarea ISO industria de automobile. 9001 in aceasta ramura Cerinte specifice pentru aplicarea ISO 9001:1994

___

13

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

Tabelul 1.2 Standardele ISO 14000 Standardele ISO 14000 sunt standarde generale referitoare la sistemele de management de mediu destinate pentru tinerea sub control a impactului proceselor organizatiei in ansamblu, asupra mediului. Aceste standarde definesc modele de sisteme de management de mediu, care pot fi implementate de o organizatie in scopuri interne sau externe, ofera instrumente necesare pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu cu referentialul ales, evaluarea performantei de mediu, analiza preliminara si evaluarea de mediu a amplasamentelor organizatiei.

Istoric privind elaborarea standardelor ISO 14000 In anul 1991 Organizatia Internationala de Standardizare ISO a constituit Grupul Strategic Consultativ privind Mediul Inconjurator (Strategic Advisiry Group on Environment) care sa cerceteze oportunitatea elaborarii unor standarde referitoare la managementul de mediu. In anul 1992 a fost elaborat primul standard in domeniul managementului de mediu, intitulat "Specificatie pentru sistemele de management de mediu", de Institutul Britanic de Standardizare (British Standards Institution BSI) In 1993, la recomandarea Strategic Advisiry Group on Environment, s-a infiintat Comitetul Tehnic ISO/CT 207 "Managementul de mediu". La prima sa reuniune s-a hotarat elaborarea unor standarde internationale de mediu in doua scopuri principale: 1. Pentru armonizarea standardelor existente, asigurand un sistem unitar de referinta in acest domeniu, cere sa faciliteze comertul international. 2. Pentru a oferi organizatiilor un instrument care sa conduca la imbunatatirea performantei lor de mediu si evaluarea progreselor inregistrate. In anul 1994 a aparut a doua versiune a standardului "Specificatie pentru sistemele de management de mediu", in care se precizeaza ca in implementarea unui sistem de management de mediu este importanta prevenirea si nu detectarea efectelor negative ale proceselor si rezultatelor acestora asupra mediulu, precum si faptul ca trebuie luate in consideratie toate procesele, produsele si serviciile organizatiei ce interactioneaza cu mediul. In cadrul Comitetului Tehnic ISO 207 sunt infiintate sase subcomitete carora le revine responsabilitatea elaborarii de standarde referitoare la: Sistemul de management de mediu (Environmental Management Systems); Audit de mediu (Environmental Auditing); 14

Managementul Calitii Mediului Marcare ecologica (Environmental Labelling);

Suport de curs an VI

Evaluarea performantei de mediu (Environmental Performance Evaluation); Analiza ciclului de viata (Life Cycle Assessment); Termeni si definitii (Terms and Definition).

Standardele Internationale referitoare la managementul de mediu Nr. crt. Standardul ISO Denumirea Standardului 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 ISO 14001 ISO 14002 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14011.2 ISO 14011.3 ISO 14012 ISO 14013 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14020 ISO 14021 ISO 14022 Sisteme de management de mediu Specificatie si ghid de utilizare Sisteme de management de mediu Ghid pentru intreprinderi mici si mijlocii Sisteme de management de mediu Ghid general privind principiile, sistemele si tehnicile de aplicare Ghidul pentru auditul de mediu Principii generale Ghidul pentru auditul de mediu Proceduri de audit. Auditarea sistemelor de management de mediu. Ghidul pentru auditul de mediu Auditul de conformitate Ghidul pentru auditul de mediu Audit pentru declaratia de mediu Ghidul pentru auditul de mediu Criterii de calificare pentru auditori interni Ghidul pentru auditul de mediu Managementul programelor de audit Ghid pentru analiza preliminara de mediu Ghid pentru evaluarea de mediu a amplasamentului Principii de baza pentru marcarea ecologica Marcarea ecologoca Declaratia pe propria raspundere si solicitarea marcarii ecologice. Termeni si definitii Simboluri pentru marcarea ecologica

15

Managementul Calitii Mediului 15 16 ISO 14023 ISO 14024

Suport de curs an VI

Marcarea ecologica - Metodologii de testare si verificare Marcarea ecologica Principii directoare, practici si criterii pentru programele de certificare ghid pentru procedurile de certificare Evaluarea performantelor de mediu Ghid Indicatori ai performantei de mediu, specifici pentru industrie Analiza ciclului de viata Principii si practici generale Analiza ciclului de viata Metodologia analizei Analiza ciclului de viata Evaluarea impactului de mediu in etapele ciclului de viata Analiza ciclului de viata Evaluarea imbunatatirii ciclului de viata Managementul de mediu Termeni si definitii Ghid pentru includerea aspectelor de mediu in standardele de produs

17 18 19 20 21 22 23 24

ISO 14031 ISO 14032 ISO 14040 ISO 14041 ISO 14042 ISO 14043 ISO 14050 ISO 14060

Nota: o parte din aceste standarde sunt in curs de elaborare Standardele ISO 14000 aplicabile pentru tinerea sub control a impactului proceselor unei organizatii asupra mediului ISO 14001 ISO 14004 ISO 14010 ISO 14011 ISO 14012 ISO 14014 ISO 14015 ISO 14031 ISO 14032 ISO 14050 Termeni si definitii cu privire la managementul de mediu Analiza preliminara de mediu Evaluarea de mediu a amplasamentului Evaluarea perfremantei de mediu Model de sistem de management de mediu, aplicabil in scopuri externe (calificare, declararea conformitatii) Model de sistem de management de mediu, aplicabil in scopuri intrene Audit pentru evaluarea conformitatii sistemului de management de mediu

16

Managementul Calitii Mediului

Suport de curs an VI

17