Sunteți pe pagina 1din 9

Bariul si compusi ai bariului

Paraschiv Irina-Maria Universitatea din Pitesti Ingineria Mediului, Anul I, Grupa II, Subgr. III

Bariul

Bariul,alaturi de beriliu (Be),magneziu (Mg), calciu (Ca),strontiu (Sr) si elementul radioactiv radiu (Ra) face parte din grupa II A. Aceasta grupa se mai numeste grupa metalelor alcalino-pamantoase, dupa reprezentantii ei principali:calciul,strontiu si bariul, care sunt denumite metale alcalino-pamantoase, deoarece oxizii lor ocupa o pozitie intermediara intre oxizii metalelor alcaline si oxizii elementelor grupei III A , cu reprezentantul tipic aluminiul, element intalnit in compozitia tuturor argilelor(pamanturilor). Bariul contine doi electroni pe invelisul electronic exterior, de unde rezulta starea de oxidare +2. Stratul electronic anterior este format din din opt electroni, strat de gaz rar,ceea ce explica de ce acest element nu poate avea valente superioare de doi. Prin asezarea sa in sistemul periodic in apropierea gazelor rare, bariul are tendinta sa cedeze doi electroni ca sa dobandeasca configuratia acestor gaze: Be-2e Formarea cationilor divalenti este deci o caracteristica a elementului.In stare normala,atomul de bariu nu poseda electroni necuplati, conditie esentiala pentru formarea covalentelor normale.Pentru ca acestea sa se formeze, trebuie ca in starea excitata a atomului sa se produca o hibridizare sp. Combinatiile de acest tip,de exemplu combinatiile cu radicali organici , sunt mai putin stabile. Caracteristicile bariului Caracteristici Numarul atomic Configuratia electronica Masa atomica Densitatea, g Punctul de topire, C Punctul de fierbere, C Potentialul de ionizare, eV -pentru primul e -pentru al doilea e Electronegativitatea(Pauling) Volumul atomic, /atom-g Raza de covalenta,nm Raza ionica ( ), nm Starea de oxidare

56 [Xe] 6 137,3 3,6 725 1637 5,21 9,950,87 38,3 0,19 0,14 0,22 +2

Stare naturala
Bariul se gaseste dispersat in natura.Apare sub forma de sulfat BaSO cunoscut sub numele de baritina si carbonat BaCO numit si witerita,cristalizat in sistemul rombic.Se mai gaseste in alte minerale ca:baritocalcitul BaCa(CO) , baritoapatita Ba*(PO)Cl+, uranocircita Ba(UO)(PO)8HO si in componenta unor silicate ca:celsianul Ba*AlSiO+, benitoitul BaTi(SiO) etc. Zacaminte de aceste minerale se gasesc in U.R.S.S. , Franta, S.U.A. ,Anglia etc. In R.S. Romania se gasesc zacaminte de baritina la Somova (jud. Tulcea) si Ostra (jud. Suceava).

Obtinere
Bariul se obtine prin reducerea metalotermica a oxidului de bariu cu aluminiu sau siliciu, la 1.200 C, in vid : 3BaO+2AlAlO+3Ba 3BaO+SiBaSiO+2Ba, sau prin electroliza clorurii de bariu.Se poate prepara si prin electroliza sarurilor topite de bariu, mai ales cand se urmareste obtinerea aliajelor de bariu cu metale grele (Pb, Sn).Bariul se purifica prin distilare la 1200C, in vid.

Proprietati fizico-chimice
Bariul este un metal moale, alb-argintiu, cu structura cubica centrata; este si foarte activ.Are sapte izotopi stabili si noua artificiali, radioactivi. Se oxideaza repede la aer si reactioneaza cu halogeni.Descompune apa cu degajare de hidrogen.Formeaza aliaje cu unele metale.Se combina cu halogenii, sulful etc.Sarurile sale solubile in apa sunt toxice.Se pastreaza sub petrol.

Utilizari
Bariul metallic se foloseste la obtinere de aliaje pentru lagare (aliat cu plumb) si ca reducator in procesul metalo-termic de obtinere a curiumului si americiului.

Compusi ai bariului
BaCO BaO+CO

Oxidul de bariu, BaO , se obtine prin calcinarea carbonatului de bariu la 1.400C (in prezenta
de carbune, pentru a reduce dioxidul de carbon format si a deplasa astfel echilibrul spre dreapta):

sau prin descompunerea azotatului,hidroxidului sau peroxidului de bariu: 2Ba(NO)2BaO+4NO+O . Este o pulbere cristalina, alba, higroscopica, care se combina cu apa cu dezvoltare de caldura ( H=-72,4 kJ ) si formeaza hidroxidul de bariu.Incalzit in aer trece in peroxid de bariu: BaO+ O ; H=-50,7 kj Poate reactiona cu Cl, S, N, C, CO etc. Oxidul de bariu este folosit ca deshidratant pentru gaze, in ceramic si la rafinarea zaharului. .

Peroxidul de bariu, BaO , se obtine prin trecerea unui curent de aer uscat, lipsit de dioxid de
carbon, la 350C si 2 atm, peste oxid de bariu sau prin calcinarea puternica a hidroxidului,azotatului sau carbonatului de bariu. Peroxidul de bariu este o pulbere alba,insolubila in apa si alcool.Poate oxida sarurile de sulful la oxid de sulf, carbonul la dioxid de carbon: 2BaO+C2BaO+CO , dar poate reduce unele saruri de metale grele pana la metal: HgCl+BaOHg+BaCl+O . Fiind o sare a peroxidului de hidrogen, peroxidul de bariu este folosit pentru prepararea acestuia: BaO+HSOBaSO+HO . Se mai utilizeaza la inalbirea textilelor , uleiurilor, ca decolorant in industria sticlei si ca dezinfectant.Amestecat cu pulbere de magneziu este folosit ca amorsa pentru aprinderea termitului in aluminoterme. ,

Hidroxidul de bariu,Ba(OH) , este o pulbere alba,solubila in apa (la 20C,solubilitatea este


38g/100h HO). Solutia saturata de hidroxid de bariu, puternic bazica, numita si apa de barita, este un reactiv curent,mai ales pentru dioxidul de carbon,cu care formeaza un precipitat alb de carbonat de

bariu, BaCO. Din solutia apoasa, hidroxidul de bariu cristalizeaza sub forma de hidrat, de exemplu Ba(OH) 8HO.

Diclorura de bariu,BaCl , numita pe scurt clorura de bariu,se poate obtine prin tratarea
oxidului sau carbonatului de bariu cu acid clorhidric: BaCO+2HClBaCl+CO+HO. Insustrial,se prepara prin reducerea sulfatului de bariu cu carbune, urmata de tratarea sulfurii de bariu cu o solutie concentrate de clorura de calciu: BaSO+4CBaS=4CO BaS+CaClCaS+BaCl . Este o masa alba, toxica, usor solubila in apa.Din solutie cristalizeaza ca dihidrat, BaCl2HO, in prizme monoclinice.Prin tratarea solutiilor apoase de clorura de bariu cu solutie de carbonati alcalini precipita carbonatul de bariu: BaCl+NaCOBaCO+2NaCl . Diclorura de bariu se intrebuinteaza la prepararea altor saruri de bariu, in special a sulfatului de bariu, ca otrava pentru sobolani etc.

Sulfatul de bariu,BaSO , se gaseste in natura ca mineralul baritina.Este materia prima pentru


aproape toate combinatiile bariului. Sulfatul de bariu pur se obtine prin tratarea diclorurii de bariu cu acid sulfuric: BaCl+HSOBaSO+2HCl . Intrucat sulfatul de bariu precipita cand sunt prezenti ioni BaSO foloseste la identificarea acestor ioni. si , reactia de formare a

Sulfatul de bariu se prezinta ca cristale rombice, incolore, insolubile in apa (la 18C solubilitatea este de 0,22mg BaSO/100 g apa_. Se descompune la 1.600C: BaSOBaO+SO+ O . Sulfatul de bariu are putere de absorbtie pentru razele X ; de aceea se intrebuinteaza in medicina (la radioscopie). Din cauza stabilitatii lui fata de aer si temperatura, BaSO este folosit ca pigment alb in vopsitorie, ca material de umplutura pentru cauciuc si linoleum, la fabricarea unor calitati de hartie etc. Avand densitate mare, este intrebuintat la ingreunarea noroaielor de foraj la sonde petroliere.

Diazotatul de bariu, Ba(NO) , denumit uzual azotat de bariu, se poate prepara prin tratarea
oxidului sau carbonatului de bariu cu acid azotic: BaCO+2HNOBa(NO)+CO+HO sau prin reactia intre diclorura de bariu si azotat de sodiu: BaCl+2NaNOBa(NO)+2NaCl . Este o substanta cristalina, putin solubila in apa si insolubila in alcool. Prin incalzire pierde oxigen trecand in azotit si apoi in oxid de bariu. Este folosita in pirotehnie deoarece coloreaza flacara in verde.

Carbonatul de bariu, BaCO , se gaseste in natura ca mineralul witerit, cristalizat in sistemul


rombic, izomorf cu aragonitul si strontianitul. In industrie se prepara prin reducerea sulfatului de bariu cu carbine, la 600-800C, si tratarea solutiei apoase de sulfura de bariu cu dioxid de carbon: BaSO+2CBaS+2CO BaS+CO+HOBaCO+HS . In apa este putin solubil, Solutia apoasa avand reactive bazica datorita hidrolizei. Carbonatul de bariu se descompune la temperatura cu mult mai ridicata decat carbonatii de calciu si de strontiu (peste 1.400C). Este intrebuintat la fabricarea sticlelor greu fuzibile si a emailurilor pentru ceramic.

Florura de bariu, BaF , se prepara prin actiunea acidului fluorhidric asupra carbonatului de
bariu.Este un produs solid, cristalin, foarte stabil, are p.t=1280C si p.f.=2260C.Este putin solubil in apa:0,16 g/100g apa la 18C.

Clorura de bariu,BaCl , se obtine prin tratarea carbonatului sau oxidului de bariu cu HCl:
BaCO+HClBaCl+CO+HO In tehnica se obtine prin reducerea sulfatului de bariu cu carbune si apoi tratarea sulfurii de bariu rezultata cu o solutie concentrate de CaCl: BaSO+4CBaS+4C BaS+CaClBaCl+CaS

Clorura de bariu este o substanta alba solubila in apa, de unde cristalizeaza sub forma de dihidrat;este toxica.Se foloseste ca reactiv pentru identificarea anionului si reactiv pentru prepararea altor compusi ai bariului.

Bromura si iodura de bariu , se obtin prin tratarea carbonatului de bariu ca acid bromhidric si
respectiv fluorhidric.Sunt substante albe, usor solubile in apa; BaBr se topeste la 847C iar BaI la 746C.Sunt solubile si in alcool.

Sulfura de bariu,BaS , se obtine prin reducerea sulfatului de bariu cu carbune.Are proprietati


asemanatoare cu ale sulfurii de calciu.Se foloseste ca depilator si la prepararea litoponului.

Carbura de bariu,BaC , este o combinatie ionica, respectiv o acetilura de bariu.Se obtine prin incalzirea oxidului de bariu cu carbon, la temperatura ridicata.Introdusa in apa, pune in libertate acetilena, ca si carbura de calciu.

Efecte ale bariului asupra organismului


Bariul este un element metallic folosit in starterele lampilor fluorescente si in tuburile cu vid.Fiind instabil in stare naturala, formeaza oxizi otravitori cand intra in contact cu aerul.Expunerea pe timp scurt la bariu poate conduce la umflaturi ale creierului, slabirea muschilor, imbolnaviri ale inimii, ficatului si splinei.Studiile facute pe animale arata ca presiunea sangelui creste si apar modificari la nivelul inimii, odata cu ingerarea bariului, dupa o perioada lunga de timp.Efectele produse dupa expunerea la bariu pe o perioada indelungata a oamenilor nu sunt cunoscute inca datorita lipsei de informative. Nivelurile de bariu care apar, n mod natural, n mediul nconjurtor sunt foarte mici. Cantiti ridicate de bariu pot fi gsite n sol i n hran, nuci, alge marine, pete i unele plante. Cantitatea de bariu care este detectat n mncare i ap, nu este de obicei, de ajuns de ridicat pentru a deveni o problem de sntate. Cei care lucreaz n industria de bariu sunt expui la un risc ridicat cu efecte adiionale de sntate. Cele mai multe riscuri de sntate pe care le pot avea sunt cauzate de respiraia n aer ce conine sulfat de bariu sau carbonat de bariu. Multe gropi de deeuri periculoase conin cantiti anumite de bariu. Oamenii care triesc n vecintatea acestora pot fi expui la concentraii duntoare. Expunerea este cauzat de respirarea prafului, consumul plantelor, sau butul apei poluate cu bariu. Poate avea loc, de asemenea, contactul cu pielea. Efectele bariului asupra sntii depind de solubilitatea n ap a compuilor. Compuii bariului care se dizolv n ap pot fi duntori sntii umane. Asimilarea unei mari cantiti de bariu solubil n ap, poate cauza paralizia i chiar moartea n unele cazuri.

Mici cantiti de bariu solubil n ap poate cauza dificulti de respiraie, o presiune crescut a sngelui, schimbri ale ritmului inimii, iritaii ale stomacului, slbire a muchilor, schimbri n reflexele nervilor, mrirea creierului i a ficatului, rinichilor sau deteriorarea inimii. Nu s-a demostrat dac bariul cauzeaz cancer la om. Nu exist dovezi c bariul ar putea cauza infertilitate sau defecte de natere.Intoxicarea cu bariu prin intermediul hranei, nu a fost totui nregistrat.

Bibliografie CHIMIE ANORGANICA-Edith Beral,Mihai Zapan http://www.food-info.net Savel Ifrim-CHIMIE GENERALA