RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

(figura 3) 3 . K  0.(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm. Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC . cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy). in nivelment este diferenta de nivel Ziy . Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat.2R K este coeficientul de refractie atmosferica.13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----.

RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0. eroare sistematica 0. iar in extravilan 35 km. ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. distanta maxima 200-800 m intre repere. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele. 4 . formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km.5 mm/ km drumuire. desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. de-a lungul cailor de comunicatie.5 mm. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor. la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu. deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic.

- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. teren stabil ferit de alunecari. puncte de interes temporar. cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara. cu cap circular sau semisferic. 5 . din beton (beton armat). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). borne). repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). vibratii). marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani). broaste de nivelment: puncte de trecere. in momentul masuratorilor. tasari. sa permita semnalizarea cu o mira. Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte . metalice. semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc. similari cu cei utilizati in planimetrie. sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. partea superioara fiind cea de cota precizata.

(9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 . care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau.b (fir nivelor).Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA. pentru aflarea distantelor DSA. Se cere deci cota punctului masurat B: ZB.H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100. Se masoara citirile pe mira a. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K.

b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului.10 Drumuiri nivelitice 7 .b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment). Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica). Fig.9 la punctul b). - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare.ZB = Zi . refractii atmosferice). Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc. se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice.nr. acestea afectand rezultatele masuratorilor. de cate ori este posibil. De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide. pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i.

- lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km. 8 . - drumuiri legate. DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate. formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu). - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor. pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. - traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte). - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x. - marcarea punctelor va fi stabila. - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). solida. - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare).Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. invariabila ca pozitie in timp. DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu). - traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. B.5 m de suprafata solului. se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile).

a. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5. a1 citirea la firul nivelor. sprijinite pe puncte de cote cunoscute.4 pentru care se va calcula cotele noi Z1. Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex. J 1 citirea la firul de jos). 1). DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete.…. Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA.11).2. Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate.d.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete. In repartitia corectiilor.punctele noi ale drumuirii sunt 1. nesprijinite pe puncte de cote cunoscute. apoi punctul 3.2.(Figura nr.3.Z2.C. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A .spre A: S 1. 4) – retele de nivelment libere. S2 punctele 1 si 2. 5) – retele de nivelment legate. masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1. AB. s. . necesare stabilirii elementului de pondere.Z3.m. - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 .Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B. 2) – drumuiri de circuit inchis. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 . vom nota punctele de cota cunoscuta cu A.B. … si punctele noi cu 1. 3) – drumuiri flotante. sprijinite numai la un capat. DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric. a1.

b4 DZ 4B = a 5 ..punctul A : DS1A .b1 DZ 12 = a 2 .Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB .b3 DZ 34 = a 4 .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = .la verificarea citirii mediane a1 = ------------.e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 . 12 mm. 2 - calculul distantei statie S1 .b2 DZ 23 = a 3 .b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z . DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 .

.B Di A B unde Di = D1 + …. D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata.+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ . D3 Z 34 = Z34 + CuZ . D1 Z 12 = Z12 + CuZ . CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 . D4 Z 4B = Z4B + CuZ . D2 Z 23 = Z23 + CuZ .

Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. dintr-o statie Si de nivelment. depasind cadrul cursului. - se vor parcurge deci etapele de calcul a si f. PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate. RIDICAREA NIVELITICA. neavand element de inchidere.A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari. aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. …. b1. calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. 12 . functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc. Se vor face citirile pe mira a.. in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei.

13). agricole. 8. - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor. industriale: aeroporturi. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari. horticole. - se identifica zona de studiu. obtinand punctele 1.1 etc. gradul de acoperire cu detalii. complexe industriale etc. punctele de interior 12. orezarii.20 m). a dimensiunilor laturii patratului. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate. care se picheteaza la distante egale.11. - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB.2. - se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei.). gradul de accidentare al terenului.16. declivitati sub 5%.4. stadioane. - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5.14. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. - din 15 cu viza la 1 se picheteaza. - etapele de lucru sunt ( Figura nr.10. legumicole.7. precizia necesara. In functie de gradul de accidentare al terenului.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole. vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete.4).10. destinate unor lucrari de constructii civile. scara planului. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15. 13 . marimea acestuia.

jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex.40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 . fir nivelar. 8 sau 9).Pichetarea se face cu tarusi. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi . - obstacole in zona (vegetatie. - operatia poate fi repetata. constructii) obtureaza vizele unele puncte. - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m. dintr-o noua statie S’1. pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului. - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza. pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont.(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate.

cotele punctelor masurate din S9.10 de capat si puncte noi 7. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica.9.- drumuiri in circuit inchis cu radieri. etc.8. necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment.29.8.10 cu puncte calculate anterior 6. Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6. calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat. alegand laturi de 50-200 m (optim 50. care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0.10.15. pe mai multe trasee. 100 sau 200 m). sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie. toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V. Prelucrarea datelor se face astfel: .21.9.30. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent.12.se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345.7. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor. toleranta va fi T = 30 mmD(km).27. De ex.16. 15 .23. sau in patratele de contur (de ex.28.22. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru.6. RN17 care se compenseaza si calculeaza . PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV. 17.20.25. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor. combinate cu radieri. nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate. patratele 78. Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente.13. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha). considerand cota cunoscuta Z20. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari.1 0.26.18.etc.2 m/100 m fiind suficienta). unde D este lungimea drumuirii in km. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses.11. - drumuiri compensate.

In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat. Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D). Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp. 16 . fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii.Practic. dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R).

16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------.16a este de rambleu integral. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0.16c. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D. Cazul prezentat in figura nr. volumul D va rezulta similar. respectiv dIII. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 .18. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp. dIV pentru axa 23. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona). volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului.Cazul prezentat in figura nr. 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari.16b este de debleu integral. Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului. partial mai mici decat cota proiectata Zp.In acest caz. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 . In acest caz.= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’. Cazul prevazut in Figura nr. Din figura nr. Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului. de aceasta data rubrica R fiind lasata goala. d”.

PROFILUL LONGITUDINAL.18. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. indiguire). (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala. (M poate fi N/10. SC. COTE 1:M.22. COTE=1:P. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. desecare. SC. 18 . alimentare cu apa. PLANUL GENERAL DE SITUATIE . amenajari). 3.2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP . cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. Z17MN18 . 2. Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. SCARA 1:N.23. DISTANTE 1:N . conducte magistrale (petrol. Z22MN23 . cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D). gaz metan. SC. zeci de km). lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii. N/20). canalizare). R = SDP . Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. PROFILE TRANSVERSALE. reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea.DISTANTE = SC.

eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. printr-o drumuire planimetrica. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. in caz contrar. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). 19 . B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ).(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt).care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. (Zi). se determina numai distanta dintre picheti. schimbari de traseu.

Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari . h) va fi egala cu Z A1. iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . DA1. din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice. In primul caz (Figura nr. (caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex. h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35). 20 .18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  .

se aplica sistemul (46). In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr.i. s. i. D AB . s.20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB.Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . (43) (44) (45) (46) (42) 21 . L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB .

Se cunosc: A. 22 . (XC.13 pentru Romania).B. ! c > 0 si se adauga la Z iJ . YD. ZB ). ZD ). ZC ). (XB.D reperi topografici micsti.C. Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica.In acest caz ZB = ZA . YC. se cunosc: (XA. ZA ). YA. a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior. (XD. (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice. R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania).Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0. YB.

II).I. Ji .ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute. sk. a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ. J. Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte. In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. Observatie: la statiile topografice totale. Ji . si. restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte . LJk direct). Prelucrarea datelor 1. Di . k. deoarece nu intervin in calcul. POZ. denumirile punctelor i. dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. (50) 23 . reflectoarelor) din punctele “i” si “k”. DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor. J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk.

si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . pornind de la baza din spate. aceasta metoda a capatat maxima importanta. ZJ ). deoarece este rapida. YJ . precisa. Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor. respectiv Z Jk. In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji. in pozitia I a aparatului.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  .Z Ji Avand marimile (Ji. RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ. Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat. Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE). comoda. Avand marimile (Z Ji .c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii). DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE.

si /sau coordonate rectangulare (X1. 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului.permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta.nr. metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei. PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0. inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic .2 mm e = eroare grafica. Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 .- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei).1 ÷ ± 0. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr. n . inaltimea va fi constanta sau egala cu i). intr-un singur sistem de proiectie cartografica. CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10. DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan.8). cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan. in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es. Z1. Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e . celalalt capat pe talon. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1). 1:5000. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000. Ps . (54) 25 . 1:10.8). cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic. distanta orizontala DA1 (electronic sau direct).2/Cap. Y1) si Z1. la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent. - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala.000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii. Principial.1/Cap. In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig. pentru raportarea automata. AB sau AC).

explicite. cu diferite distante – in special in investitii. sc.10. trasate printr-o linie continua si subtire. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex. ape etc. livezi.- planuri topografice speciale. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune. Hartile pot fi: harti topografice.000.5. 50 etc. curbele de nivel sunt echidistante. explicita. In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. tente. Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor.).000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). sugestiva.n e – echidistanta grafica. biserici etc. redusa la scara planului este: e=E. Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur. indicand si detalii despre acestea . orase. Curbele de nivel pot fi: normale. indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu. ses E = 5 sau 10 m). Echidistanta E. SC de scara. SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel. la echidistanta E pe intregul plan sau harta.20. este metoda CURBELOR DE NIVEL. raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice). in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor). REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri. Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful. (55) 26 . simple de desenat. adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel). folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat). E = 2 m. metoda simpla. hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief. forma in plan si spatiu). realizate la scari mari (n < 100.). Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune. teren muntos.1:25.000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota.cote.2.

trasate ingrosat la 5 E. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). 27 . printr-o drumuire planimetrica. (Zi). eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). se determina numai distanta dintre picheti. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul.- principale. schimbari de traseu. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). in caz contrar. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului.