P. 1
Nivelment

Nivelment

|Views: 222|Likes:
Published by Vernon Bowen

More info:

Published by: Vernon Bowen on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/03/2015

pdf

text

original

RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

K  0. cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy). (figura 3) 3 . in nivelment este diferenta de nivel Ziy .2R K este coeficientul de refractie atmosferica.(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm.13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----. Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC . Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat.

deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli. iar in extravilan 35 km. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor.5 mm/ km drumuire. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele. la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu. RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic. 4 . eroare sistematica 0. formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km. ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor. desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. de-a lungul cailor de comunicatie.5 mm. distanta maxima 200-800 m intre repere. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0.

Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. teren stabil ferit de alunecari. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte . ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc. MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara. broaste de nivelment: puncte de trecere. sa permita semnalizarea cu o mira. cu cap circular sau semisferic. NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. in momentul masuratorilor. din beton (beton armat). semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). partea superioara fiind cea de cota precizata. sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. tasari. puncte de interes temporar. borne).- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. similari cu cei utilizati in planimetrie. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). metalice. 5 . sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani). vibratii).

pentru aflarea distantelor DSA. care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau.Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA. Se cere deci cota punctului masurat B: ZB.H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100. Se masoara citirile pe mira a. Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). (9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 .b (fir nivelor).

acestea afectand rezultatele masuratorilor. pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i.ZB = Zi .9 la punctul b). Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica).10 Drumuiri nivelitice 7 .nr.b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment). se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare.b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr. DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice. de cate ori este posibil. refractii atmosferice). De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. Fig. Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc.

- traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte). se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile). invariabila ca pozitie in timp. DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu). 8 . - traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. - lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km.5 m de suprafata solului. - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x.Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. solida. - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare). - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu). B. - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor. DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. - drumuiri legate. - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). - marcarea punctelor va fi stabila.

m. a1.a. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A . Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate. masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1. - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 . DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr. apoi punctul 3.(Figura nr.11).d. 2) – drumuiri de circuit inchis. sprijinite pe puncte de cote cunoscute. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 .C.B.punctele noi ale drumuirii sunt 1. 3) – drumuiri flotante.4 pentru care se va calcula cotele noi Z1. … si punctele noi cu 1. vom nota punctele de cota cunoscuta cu A. Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete. sprijinite numai la un capat.Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B. 5) – retele de nivelment legate. S2 punctele 1 si 2.2. .Z3. necesare stabilirii elementului de pondere. 1).Z2.spre A: S 1. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5.2. a1 citirea la firul nivelor. AB. 4) – retele de nivelment libere. J 1 citirea la firul de jos). nesprijinite pe puncte de cote cunoscute. Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA. s. In repartitia corectiilor.…. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus.3.

 12 mm.b3 DZ 34 = a 4 .b2 DZ 23 = a 3 .b4 DZ 4B = a 5 .punctul A : DS1A . 2 - calculul distantei statie S1 .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = . DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 .e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 .la verificarea citirii mediane a1 = ------------.b1 DZ 12 = a 2 ..b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z .Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB .

B Di A B unde Di = D1 + …. CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 .+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ . D4 Z 4B = Z4B + CuZ . D1 Z 12 = Z12 + CuZ . D2 Z 23 = Z23 + CuZ .. D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata. D3 Z 34 = Z34 + CuZ .

. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. b1. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. 12 . aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. …. - se vor parcurge deci etapele de calcul a si f. neavand element de inchidere. depasind cadrul cursului. functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc. in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei. la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate. Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). dintr-o statie Si de nivelment. RIDICAREA NIVELITICA.A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari. Se vor face citirile pe mira a.

gradul de acoperire cu detalii. declivitati sub 5%. orezarii. - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor. - se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3. obtinand punctele 1. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate.14.4). legumicole.16. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. destinate unor lucrari de constructii civile. - se identifica zona de studiu.13). - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB.10. care se picheteaza la distante egale. agricole.7. industriale: aeroporturi.20 m). stadioane. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6. a dimensiunilor laturii patratului. marimea acestuia. vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete. - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5. 8. punctele de interior 12. horticole. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei.).1 etc.2. complexe industriale etc. scara planului. 13 . - din 15 cu viza la 1 se picheteaza.11. - etapele de lucru sunt ( Figura nr. precizia necesara. In functie de gradul de accidentare al terenului. gradul de accidentare al terenului.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole.4.10.

40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 .Pichetarea se face cu tarusi. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max. pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont. - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus. constructii) obtureaza vizele unele puncte. pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi . - obstacole in zona (vegetatie.(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate. dintr-o noua statie S’1. 8 sau 9). - operatia poate fi repetata.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m. - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza. jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex. fir nivelar.

10.30. combinate cu radieri. alegand laturi de 50-200 m (optim 50.10 cu puncte calculate anterior 6.- drumuiri in circuit inchis cu radieri. cotele punctelor masurate din S9. nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate. De ex. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses.8. - drumuiri compensate.18.26. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha).12. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru.se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345. toleranta va fi T = 30 mmD(km).28. PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV.25.8.11.15.2 m/100 m fiind suficienta).1 0.9. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu.10 de capat si puncte noi 7.29. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica. Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6.9. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari. 17.23. necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment.etc. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor.22. unde D este lungimea drumuirii in km.7. RN17 care se compenseaza si calculeaza .13. 100 sau 200 m).21. Prelucrarea datelor se face astfel: . toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V. calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire.16. pe mai multe trasee. considerand cota cunoscuta Z20. 15 .20. patratele 78. etc.27. sau in patratele de contur (de ex.6. sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent. Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente. care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0.

Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp. Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii. Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte.Practic. 16 . dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R). In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat. Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D).

Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 . in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D.= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp.Cazul prezentat in figura nr. partial mai mici decat cota proiectata Zp. volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului.16b este de debleu integral. respectiv dIII.16c. Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului. Cazul prezentat in figura nr. 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. volumul D va rezulta similar. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 .16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------. dIV pentru axa 23. In acest caz. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . Cazul prevazut in Figura nr. de aceasta data rubrica R fiind lasata goala. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona).18.16a este de rambleu integral.In acest caz. Din figura nr. d”. Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului.

22.18. PROFILE TRANSVERSALE. desecare. SC. N/20). Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. conducte magistrale (petrol. DISTANTE 1:N .23. 3. Z22MN23 . 2. PROFILUL LONGITUDINAL. alimentare cu apa. Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala. SC. reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea. R = SDP .2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP . SCARA 1:N. SC. gaz metan. cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D). (M poate fi N/10. Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. Z17MN18 . PLANUL GENERAL DE SITUATIE . amenajari). canalizare). COTE=1:P. lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii. COTE 1:M. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. zeci de km). 18 .DISTANTE = SC. indiguire).

se determina numai distanta dintre picheti. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. schimbari de traseu. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. 19 . printr-o drumuire planimetrica. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. in caz contrar. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine.(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni.care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. (Zi).

(caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. In primul caz (Figura nr. din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice. (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari . NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex. h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35). 20 . iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . h) va fi egala cu Z A1.18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  . DA1.Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA.

s. D AB .i. se aplica sistemul (46). (43) (44) (45) (46) (42) 21 .20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB.Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . i. s. L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB . In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr.

ZA ). YA. ZC ). Se cunosc: A. YD. ZD ). YC. (XD.Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0. (XC. YB.In acest caz ZB = ZA . R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania). se cunosc: (XA. Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica. (XB. ZB ).D reperi topografici micsti. ! c > 0 si se adauga la Z iJ .C. 22 .B. a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior.13 pentru Romania). (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice.

denumirile punctelor i. Ji .I. dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. reflectoarelor) din punctele “i” si “k”. Di . restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte . sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor. sk. J. Ji . deoarece nu intervin in calcul. DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . k. Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte. Prelucrarea datelor 1.ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute.II). (50) 23 . LJk direct). In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. POZ. si. J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk. Observatie: la statiile topografice totale. a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ.

Z Ji Avand marimile (Ji. ZJ ). Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  . pornind de la baza din spate. Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ.c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii). DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE). in pozitia I a aparatului.si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . respectiv Z Jk. precisa. RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. comoda. Avand marimile (Z Ji . aceasta metoda a capatat maxima importanta. DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE. YJ . unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji. Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica. deoarece este rapida.

Z1. pentru raportarea automata.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000.000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii. DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan. n .2/Cap.1 ÷ ± 0.8). cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan. 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului. inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic . - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala. inaltimea va fi constanta sau egala cu i). Principial. AB sau AC).nr. si /sau coordonate rectangulare (X1. Y1) si Z1. Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e . distanta orizontala DA1 (electronic sau direct). celalalt capat pe talon. (54) 25 .permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona. metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei. cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic.2 mm e = eroare grafica. 1:10. Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 . la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent. PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr. CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10. 1:5000.- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei). in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es.8). Ps . In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig.1/Cap. intr-un singur sistem de proiectie cartografica. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1).

1:25. sugestiva. biserici etc. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor. explicite. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). tente. realizate la scari mari (n < 100. teren muntos. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. curbele de nivel sunt echidistante. Echidistanta E. 50 etc. fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri. Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune. raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat. Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur. (55) 26 . indicand si detalii despre acestea .). SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel. indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu. in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor). orase. hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat.5.cote. cu diferite distante – in special in investitii. SC de scara. REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex. sc.20. livezi.10. Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful. In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. E = 2 m.000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel).000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25. redusa la scara planului este: e=E. la echidistanta E pe intregul plan sau harta.). simple de desenat. in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice). este metoda CURBELOR DE NIVEL. Hartile pot fi: harti topografice. Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1. metoda simpla.000. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat). forma in plan si spatiu).n e – echidistanta grafica. explicita. trasate printr-o linie continua si subtire. ses E = 5 sau 10 m).- planuri topografice speciale. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota.2. Curbele de nivel pot fi: normale. ape etc.

se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). in caz contrar. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale.- principale. marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). trasate ingrosat la 5 E. printr-o drumuire planimetrica. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. 27 . Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. se determina numai distanta dintre picheti. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). schimbari de traseu. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). (Zi). B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->