RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

2R K este coeficientul de refractie atmosferica.(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm.13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----. (figura 3) 3 . in nivelment este diferenta de nivel Ziy . K  0. cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy). Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC . Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat.

5 mm/ km drumuire. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. distanta maxima 200-800 m intre repere. desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic. deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0. de-a lungul cailor de comunicatie. iar in extravilan 35 km. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele. ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km.5 mm. eroare sistematica 0. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km. RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie. 4 . la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor.

borne). MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. partea superioara fiind cea de cota precizata. marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani). repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. vibratii). broaste de nivelment: puncte de trecere. teren stabil ferit de alunecari. metalice. ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc.- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. puncte de interes temporar. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte . generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. in momentul masuratorilor. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). din beton (beton armat). cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara. sa permita semnalizarea cu o mira. tasari. semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. 5 . NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. cu cap circular sau semisferic. sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. similari cu cei utilizati in planimetrie.

Se masoara citirile pe mira a. care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau.H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100. pentru aflarea distantelor DSA.b (fir nivelor).Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). (9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 . Se cere deci cota punctului masurat B: ZB. Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K.

NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. acestea afectand rezultatele masuratorilor. pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i.nr. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului.ZB = Zi .10 Drumuiri nivelitice 7 .b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment). Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc.b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr.9 la punctul b). Fig. De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide. de cate ori este posibil. se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice. Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica). - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare. refractii atmosferice).

B. - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare). - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu). formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor.Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. - drumuiri legate. se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile). - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x. solida. - lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate. - traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. 8 . invariabila ca pozitie in timp. - marcarea punctelor va fi stabila.5 m de suprafata solului. DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu). - traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte).

necesare stabilirii elementului de pondere. apoi punctul 3. vom nota punctele de cota cunoscuta cu A. 3) – drumuiri flotante. a1 citirea la firul nivelor.C.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete.Z2. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5. Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex. 5) – retele de nivelment legate.d. In repartitia corectiilor. a1.Z3.2. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete.3. . sprijinite numai la un capat.B. s.m.(Figura nr. nesprijinite pe puncte de cote cunoscute. sprijinite pe puncte de cote cunoscute. … si punctele noi cu 1. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric. J 1 citirea la firul de jos).spre A: S 1. 1). masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1.punctele noi ale drumuirii sunt 1. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus. 2) – drumuiri de circuit inchis. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 .2. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A . Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA. 4) – retele de nivelment libere.4 pentru care se va calcula cotele noi Z1. DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr.Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B. AB.11). Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate.…. S2 punctele 1 si 2.a. - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 .

b1 DZ 12 = a 2 .punctul A : DS1A .b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = . 12 mm.e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 . DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 . 2 - calculul distantei statie S1 .b3 DZ 34 = a 4 .Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB .la verificarea citirii mediane a1 = ------------.b4 DZ 4B = a 5 ..b2 DZ 23 = a 3 .

D4 Z 4B = Z4B + CuZ .B Di A B unde Di = D1 + …. D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata. D2 Z 23 = Z23 + CuZ . D3 Z 34 = Z34 + CuZ .+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ . D1 Z 12 = Z12 + CuZ .. CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 .

aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. …. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei. 12 .. - se vor parcurge deci etapele de calcul a si f. neavand element de inchidere. dintr-o statie Si de nivelment. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. Se vor face citirile pe mira a. calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal. b1. depasind cadrul cursului. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. RIDICAREA NIVELITICA. Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate.A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari. functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc.

- se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3.11. - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor.14. - etapele de lucru sunt ( Figura nr. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15.). horticole. declivitati sub 5%.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole. a dimensiunilor laturii patratului. agricole. vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete.10.10. 8. - se identifica zona de studiu.1 etc. 13 . precizia necesara.4). industriale: aeroporturi. gradul de accidentare al terenului. care se picheteaza la distante egale.4.7. complexe industriale etc. - din 15 cu viza la 1 se picheteaza. orezarii. gradul de acoperire cu detalii.2. - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei. - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB. In functie de gradul de accidentare al terenului. punctele de interior 12. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate.16. scara planului.20 m). obtinand punctele 1. marimea acestuia.13). destinate unor lucrari de constructii civile. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6. stadioane. legumicole.

40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 . pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont. fir nivelar. jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex. - operatia poate fi repetata. pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului. - obstacole in zona (vegetatie.(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate. 8 sau 9). - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi .Pichetarea se face cu tarusi.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m. constructii) obtureaza vizele unele puncte. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max. dintr-o noua statie S’1. - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus.

RN17 care se compenseaza si calculeaza . necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment.1 0. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha).27. unde D este lungimea drumuirii in km. sau in patratele de contur (de ex.12.10.28.etc.18.16.13. pe mai multe trasee. sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie.se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345. Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente. nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate.9.15. alegand laturi de 50-200 m (optim 50. care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses.22.20.8.26. etc. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica. - drumuiri compensate.9. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat. considerand cota cunoscuta Z20.6. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor. 100 sau 200 m).21. cotele punctelor masurate din S9.30. toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V. toleranta va fi T = 30 mmD(km).11. combinate cu radieri.10 de capat si puncte noi 7. Prelucrarea datelor se face astfel: .8. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru. De ex. 17. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu. 15 . patratele 78. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent.2 m/100 m fiind suficienta). Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6.25.10 cu puncte calculate anterior 6.23.29. PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV. calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire.7.- drumuiri in circuit inchis cu radieri.

Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R).Practic. Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte. fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii. dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp. In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat. Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. 16 . Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D).

volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului.18. partial mai mici decat cota proiectata Zp. d”. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 .= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. In acest caz. Cazul prevazut in Figura nr. Din figura nr. respectiv dIII. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona).16b este de debleu integral. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 . Cazul prezentat in figura nr. Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0.16c. de aceasta data rubrica R fiind lasata goala. in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D. 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp. Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului. dIV pentru axa 23. volumul D va rezulta similar.Cazul prezentat in figura nr.16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------.In acest caz.16a este de rambleu integral.

COTE=1:P. SC. SCARA 1:N. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. COTE 1:M. N/20). PROFILE TRANSVERSALE. R = SDP . PLANUL GENERAL DE SITUATIE . cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. conducte magistrale (petrol. 3.DISTANTE = SC. indiguire). PROFILUL LONGITUDINAL. amenajari). lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii.22.2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP . DISTANTE 1:N . Z17MN18 . gaz metan. Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. SC. zeci de km). canalizare). cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D). desecare.18. Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala. Z22MN23 . reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea. (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. 2. 18 . SC. alimentare cu apa. (M poate fi N/10.23.

Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. (Zi). Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti).care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. schimbari de traseu. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt).(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. printr-o drumuire planimetrica. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. 19 . se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). in caz contrar. se determina numai distanta dintre picheti.

NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex. (caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. h) va fi egala cu Z A1. h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35). 20 . (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari . iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice.18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  . In primul caz (Figura nr. DA1.Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA.

s. In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr. s. i. L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB .Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . (43) (44) (45) (46) (42) 21 . D AB .20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB. se aplica sistemul (46).i.

22 . Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica. Se cunosc: A.D reperi topografici micsti. ZB ). ZC ). (XC. a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior. ZD ).B. (XB. YA. R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania). ! c > 0 si se adauga la Z iJ . se cunosc: (XA.C. ZA ).In acest caz ZB = ZA . YD.13 pentru Romania). (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice. YC. (XD.Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0. YB.

J. denumirile punctelor i.I. k. Observatie: la statiile topografice totale. J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk. LJk direct). DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . Di . dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ. Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte. (50) 23 . sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor. Ji . Prelucrarea datelor 1. POZ.ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute. si. deoarece nu intervin in calcul.II). reflectoarelor) din punctele “i” si “k”. sk. Ji . restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte .

Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica. In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. precisa. deoarece este rapida. in pozitia I a aparatului.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  . DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE).Z Ji Avand marimile (Ji. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor. RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . comoda. Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat. pornind de la baza din spate. unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ. respectiv Z Jk.si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE. Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . ZJ ). aceasta metoda a capatat maxima importanta. YJ . Avand marimile (Z Ji .c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii).

DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona. PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0. 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului.8). inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic . 1:5000.1 ÷ ± 0. la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000.- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei). cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic. cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan. metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei. pentru raportarea automata. Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e . CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10. n . distanta orizontala DA1 (electronic sau direct).nr. in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es. Y1) si Z1.000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii.1/Cap. In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig. si /sau coordonate rectangulare (X1. celalalt capat pe talon. inaltimea va fi constanta sau egala cu i). - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr.2/Cap.permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1).2 mm e = eroare grafica.8). Ps . intr-un singur sistem de proiectie cartografica. Z1. Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 . (54) 25 . Principial. 1:10. AB sau AC).

biserici etc. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor. adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel). (55) 26 . hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief. teren muntos. 50 etc. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. livezi. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat.). indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu. ape etc. explicite. Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur. realizate la scari mari (n < 100. REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. redusa la scara planului este: e=E. SC de scara.10.20. la echidistanta E pe intregul plan sau harta. Echidistanta E. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex. In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. E = 2 m. fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri. in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice).n e – echidistanta grafica. trasate printr-o linie continua si subtire. in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor). orase.). Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful.000. sc. Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat). tente. sugestiva. cu diferite distante – in special in investitii. folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat.1:25. in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune.5. curbele de nivel sunt echidistante.000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25. este metoda CURBELOR DE NIVEL. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1. SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel. forma in plan si spatiu).000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). ses E = 5 sau 10 m). Curbele de nivel pot fi: normale. indicand si detalii despre acestea . metoda simpla. raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. explicita.cote. Hartile pot fi: harti topografice.- planuri topografice speciale.2. simple de desenat.

printr-o drumuire planimetrica. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). in caz contrar. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. 27 . distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). schimbari de traseu. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. trasate ingrosat la 5 E. marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. (Zi).- principale. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. se determina numai distanta dintre picheti. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful