RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm. K  0. Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat. Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC .2R K este coeficientul de refractie atmosferica.13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----. in nivelment este diferenta de nivel Ziy . cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy). (figura 3) 3 .

iar in extravilan 35 km. distanta maxima 200-800 m intre repere. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0. 4 . ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km. de-a lungul cailor de comunicatie. formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu.5 mm/ km drumuire. deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele. RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie.5 mm. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. eroare sistematica 0. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km.

similari cu cei utilizati in planimetrie. repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. partea superioara fiind cea de cota precizata. Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. teren stabil ferit de alunecari. puncte de interes temporar. sa permita semnalizarea cu o mira. metalice. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). borne).- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. 5 . in momentul masuratorilor. semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc. tasari. vibratii). generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. din beton (beton armat). broaste de nivelment: puncte de trecere. cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara. cu cap circular sau semisferic. NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte . marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani).

b (fir nivelor). Se cere deci cota punctului masurat B: ZB.H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100.Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA. (9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 . pentru aflarea distantelor DSA. Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K. care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). Se masoara citirile pe mira a.

9 la punctul b). refractii atmosferice). De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide. Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc. de cate ori este posibil. - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare.10 Drumuiri nivelitice 7 .ZB = Zi . se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului. acestea afectand rezultatele masuratorilor. Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica). DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice. pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i.b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr.nr.b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. Fig.

DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate. - traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. - lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km. DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu).Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. solida. B. - drumuiri legate. invariabila ca pozitie in timp. - traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte). pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile). CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. - marcarea punctelor va fi stabila.5 m de suprafata solului. formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor. - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x. - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu). - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare). - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). 8 .

4) – retele de nivelment libere. J 1 citirea la firul de jos). S2 punctele 1 si 2.(Figura nr. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus. DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr. sprijinite pe puncte de cote cunoscute. AB.4 pentru care se va calcula cotele noi Z1.3. 5) – retele de nivelment legate. 1). Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex.Z3.a. 3) – drumuiri flotante. nesprijinite pe puncte de cote cunoscute. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric.punctele noi ale drumuirii sunt 1. . DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete. … si punctele noi cu 1.2. a1 citirea la firul nivelor. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 . sprijinite numai la un capat. necesare stabilirii elementului de pondere. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5.Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B.2. - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 .…. vom nota punctele de cota cunoscuta cu A. apoi punctul 3. masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1.11). 2) – drumuiri de circuit inchis. Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A . In repartitia corectiilor. a1.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete.spre A: S 1. s.m. Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA.B.C.Z2.d.

punctul A : DS1A .e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = . 2 - calculul distantei statie S1 . 12 mm.b2 DZ 23 = a 3 .Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB .la verificarea citirii mediane a1 = ------------. DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 .b3 DZ 34 = a 4 .b4 DZ 4B = a 5 .b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z .b1 DZ 12 = a 2 ..

+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ . D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata. CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 . D3 Z 34 = Z34 + CuZ . D2 Z 23 = Z23 + CuZ . D4 Z 4B = Z4B + CuZ .B Di A B unde Di = D1 + …. D1 Z 12 = Z12 + CuZ ..

- se vor parcurge deci etapele de calcul a si f. PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate. 12 ..A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari. …. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. Se vor face citirile pe mira a. RIDICAREA NIVELITICA. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). depasind cadrul cursului. dintr-o statie Si de nivelment. calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. b1. neavand element de inchidere. in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei. functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc.

14. punctele de interior 12.10. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. gradul de acoperire cu detalii. 8. - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB. industriale: aeroporturi. care se picheteaza la distante egale. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate.7. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate.11. - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor. stadioane.13). - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5.20 m). legumicole. 13 .). orezarii. a dimensiunilor laturii patratului. scara planului.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole. horticole.10. destinate unor lucrari de constructii civile.16. declivitati sub 5%. complexe industriale etc. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6. - se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3. - din 15 cu viza la 1 se picheteaza. vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete.2.4). precizia necesara. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15. In functie de gradul de accidentare al terenului. marimea acestuia. agricole. gradul de accidentare al terenului. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei. obtinand punctele 1.4. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari. - se identifica zona de studiu.1 etc. - etapele de lucru sunt ( Figura nr.

40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 . jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max.Pichetarea se face cu tarusi. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi . fir nivelar. pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont.(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate. - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus. 8 sau 9). pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m. - obstacole in zona (vegetatie. constructii) obtureaza vizele unele puncte. - operatia poate fi repetata. dintr-o noua statie S’1. - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza.

25.30. Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6. cotele punctelor masurate din S9.22. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses. 100 sau 200 m).29.9. alegand laturi de 50-200 m (optim 50.- drumuiri in circuit inchis cu radieri. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat. patratele 78. toleranta va fi T = 30 mmD(km). considerand cota cunoscuta Z20. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor.6. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha).se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345.13.10 de capat si puncte noi 7. sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie.20. 17.10. combinate cu radieri. sau in patratele de contur (de ex.18. PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV. - drumuiri compensate. nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor.27. calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire.1 0.9. 15 .21.11. Prelucrarea datelor se face astfel: . RN17 care se compenseaza si calculeaza .8. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari.15.8.26.7. Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente.12. necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment.10 cu puncte calculate anterior 6.28. care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0. etc. pe mai multe trasee.23. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica.etc.2 m/100 m fiind suficienta). De ex. toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V.16. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu. unde D este lungimea drumuirii in km.

Practic. Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R). 16 . Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp. Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D). Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte. Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii. In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat.

Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului.18.16c. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona). In acest caz. Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului. dIV pentru axa 23. volumul D va rezulta similar. volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului. Din figura nr. in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D.16b este de debleu integral.Cazul prezentat in figura nr. Cazul prezentat in figura nr.In acest caz.16a este de rambleu integral. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 .= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’. Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 . d”. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari.16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------. respectiv dIII. de aceasta data rubrica R fiind lasata goala. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp. Cazul prevazut in Figura nr. partial mai mici decat cota proiectata Zp. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0.

R = SDP . cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D). (M poate fi N/10. COTE=1:P. reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea. Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala.DISTANTE = SC. SC. COTE 1:M. Z17MN18 .22.2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP .23. gaz metan. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. amenajari). SC. Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. PROFILUL LONGITUDINAL. SC. DISTANTE 1:N . lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii. alimentare cu apa. indiguire). desecare. 3. N/20). canalizare). Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. zeci de km). cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. PLANUL GENERAL DE SITUATIE . PROFILE TRANSVERSALE. Z22MN23 .18. 2. (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. SCARA 1:N. conducte magistrale (petrol. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. 18 .

se determina numai distanta dintre picheti. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). schimbari de traseu.(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). in caz contrar. marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. printr-o drumuire planimetrica. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). 19 . Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal.care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment. deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. (Zi). In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate.

In primul caz (Figura nr. 20 . din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice. (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari .18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  . (caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex.Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. DA1. h) va fi egala cu Z A1. iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35).

i. (43) (44) (45) (46) (42) 21 . s.i. In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr.20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB. s.Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . se aplica sistemul (46). L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB . D AB .

(XB. ZA ). (XD.In acest caz ZB = ZA . YB. YA. 22 .C.B. R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania). Se cunosc: A. Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica. ZD ). se cunosc: (XA. (XC. (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice. ZB ). a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior.D reperi topografici micsti.Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0. YD. YC. ZC ).13 pentru Romania). ! c > 0 si se adauga la Z iJ .

LJk direct). Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte.I. (50) 23 . Ji .II). J. si. In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. reflectoarelor) din punctele “i” si “k”. restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte . Di . a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ.ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute. sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor. J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk. sk. Ji . k. POZ. deoarece nu intervin in calcul. denumirile punctelor i. dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . Observatie: la statiile topografice totale. Prelucrarea datelor 1.

In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. Avand marimile (Z Ji . precisa. aceasta metoda a capatat maxima importanta.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  . Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . ZJ ). Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica. deoarece este rapida. in pozitia I a aparatului.c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii). RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE). Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . comoda. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor.Z Ji Avand marimile (Ji. respectiv Z Jk.si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . pornind de la baza din spate. YJ . unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji. DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ. Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat.

metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei. cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan. DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr. AB sau AC). intr-un singur sistem de proiectie cartografica. Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e . - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala. in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es. PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0.1 ÷ ± 0. distanta orizontala DA1 (electronic sau direct). cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic.2 mm e = eroare grafica. inaltimea va fi constanta sau egala cu i). 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000. 1:5000. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1).2/Cap.1/Cap. Principial. inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic . (54) 25 . Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 . la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent. Z1.- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei). celalalt capat pe talon.8). Ps . CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10. 1:10. Y1) si Z1. si /sau coordonate rectangulare (X1.nr.8). pentru raportarea automata. In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig.000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona.permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta. n .

tente. sc. E = 2 m. Curbele de nivel pot fi: normale. SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel. folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). ape etc.n e – echidistanta grafica. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat).2. Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur.). in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune. Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful. in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor). livezi.cote. SC de scara. Echidistanta E. REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex. 50 etc. orase. sugestiva. fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri. indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu.). redusa la scara planului este: e=E. cu diferite distante – in special in investitii. forma in plan si spatiu). hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief.- planuri topografice speciale. Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1.000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). realizate la scari mari (n < 100. adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel). ses E = 5 sau 10 m). in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice). In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. trasate printr-o linie continua si subtire. teren muntos.5. metoda simpla. explicite. (55) 26 .000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25.10. curbele de nivel sunt echidistante. biserici etc. Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune. Hartile pot fi: harti topografice.20. simple de desenat. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. este metoda CURBELOR DE NIVEL. raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor.000. la echidistanta E pe intregul plan sau harta. indicand si detalii despre acestea . explicita.1:25.

(vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). schimbari de traseu. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). printr-o drumuire planimetrica. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). 27 . marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul.- principale. se determina numai distanta dintre picheti. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. trasate ingrosat la 5 E. (Zi). in caz contrar. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful