RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC . (figura 3) 3 . Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat.(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm. K  0. in nivelment este diferenta de nivel Ziy .13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----. cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy).2R K este coeficientul de refractie atmosferica.

formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0. deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic.5 mm/ km drumuire. 4 .5 mm. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km. distanta maxima 200-800 m intre repere. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor. desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. iar in extravilan 35 km. de-a lungul cailor de comunicatie. eroare sistematica 0. la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu.

teren stabil ferit de alunecari. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). din beton (beton armat). borne). repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. partea superioara fiind cea de cota precizata. sa permita semnalizarea cu o mira. 5 . generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte . metalice. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). broaste de nivelment: puncte de trecere. in momentul masuratorilor. cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara.- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani). cu cap circular sau semisferic. sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. puncte de interes temporar. ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc. vibratii). tasari. similari cu cei utilizati in planimetrie.

Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K. care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau.H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100. pentru aflarea distantelor DSA. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). Se cere deci cota punctului masurat B: ZB. (9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 . Se masoara citirile pe mira a.Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA.b (fir nivelor).

DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice.ZB = Zi . pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i. - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare.b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr.9 la punctul b).nr. Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului. acestea afectand rezultatele masuratorilor. Fig. se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. refractii atmosferice). Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc. de cate ori este posibil. De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide.b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment).10 Drumuiri nivelitice 7 .

pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. 8 . - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor. solida. - traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. - marcarea punctelor va fi stabila. - drumuiri legate. CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu).Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. B. invariabila ca pozitie in timp. - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare).5 m de suprafata solului. - lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km. - traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte). DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile). - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x. - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu).

C. In repartitia corectiilor. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A . 2) – drumuiri de circuit inchis. 4) – retele de nivelment libere.11).Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B. nesprijinite pe puncte de cote cunoscute.3. necesare stabilirii elementului de pondere. Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate. a1 citirea la firul nivelor. .4 pentru care se va calcula cotele noi Z1.d. AB.spre A: S 1.2.Z3.punctele noi ale drumuirii sunt 1. masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1. … si punctele noi cu 1.(Figura nr. 3) – drumuiri flotante.Z2. s. 1). a1. sprijinite numai la un capat. J 1 citirea la firul de jos).….B. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5. - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 . DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete. Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex. S2 punctele 1 si 2. 5) – retele de nivelment legate. apoi punctul 3. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete. Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA.2.a. sprijinite pe puncte de cote cunoscute.m. vom nota punctele de cota cunoscuta cu A. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 .

la verificarea citirii mediane a1 = ------------.b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z .Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB . DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 .e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 .b3 DZ 34 = a 4 . 12 mm.b4 DZ 4B = a 5 .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = .b1 DZ 12 = a 2 . 2 - calculul distantei statie S1 .b2 DZ 23 = a 3 .punctul A : DS1A ..

. D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata. D3 Z 34 = Z34 + CuZ . D1 Z 12 = Z12 + CuZ . CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 . D2 Z 23 = Z23 + CuZ .B Di A B unde Di = D1 + …. D4 Z 4B = Z4B + CuZ .+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ .

calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal.. 12 . Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). depasind cadrul cursului. dintr-o statie Si de nivelment. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. neavand element de inchidere. aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate. la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. RIDICAREA NIVELITICA. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei. Se vor face citirile pe mira a. functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc. …. b1. - se vor parcurge deci etapele de calcul a si f.A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari.

). - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor. precizia necesara. destinate unor lucrari de constructii civile. - din 15 cu viza la 1 se picheteaza. punctele de interior 12.10. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15. - se identifica zona de studiu. gradul de acoperire cu detalii.20 m). orezarii. a dimensiunilor laturii patratului. gradul de accidentare al terenului. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari. - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5. In functie de gradul de accidentare al terenului.4). 13 .4. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. marimea acestuia. - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate.1 etc.11. horticole.13). - se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3. care se picheteaza la distante egale. agricole. declivitati sub 5%.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole. scara planului. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei. legumicole. 8.16. obtinand punctele 1.2.10. industriale: aeroporturi. vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6. stadioane. complexe industriale etc.14. - etapele de lucru sunt ( Figura nr.7.

pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m. constructii) obtureaza vizele unele puncte. - obstacole in zona (vegetatie. fir nivelar. jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex. 8 sau 9). - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi . dintr-o noua statie S’1. - operatia poate fi repetata. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max.(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate.Pichetarea se face cu tarusi. pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont. - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza.40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 .

PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV. necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment.22. Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6. combinate cu radieri. unde D este lungimea drumuirii in km.8. Prelucrarea datelor se face astfel: .21. sau in patratele de contur (de ex.16. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor.23. considerand cota cunoscuta Z20.10 cu puncte calculate anterior 6. 17. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent.etc. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha). nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate.8.11.28.27. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses. alegand laturi de 50-200 m (optim 50.15. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari.9.26. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat.1 0.10 de capat si puncte noi 7. De ex.2 m/100 m fiind suficienta).13.12.30. pe mai multe trasee. toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica. 15 . toleranta va fi T = 30 mmD(km). care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0. RN17 care se compenseaza si calculeaza .29. cotele punctelor masurate din S9. sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie.9.18. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu.7.10. Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente. 100 sau 200 m).20.se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor.- drumuiri in circuit inchis cu radieri.25. patratele 78.6. calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire. - drumuiri compensate. etc.

Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R). Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat. Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp. Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte. Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D).Practic. 16 . dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii.

volumul D va rezulta similar.= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’. Cazul prevazut in Figura nr. Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului. 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0. partial mai mici decat cota proiectata Zp. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . d”. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 .16a este de rambleu integral.16b este de debleu integral. Din figura nr.18.16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------. Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului.In acest caz. respectiv dIII. dIV pentru axa 23. Cazul prezentat in figura nr. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona). In acest caz. volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului.16c. de aceasta data rubrica R fiind lasata goala. in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D. Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 .Cazul prezentat in figura nr.

SCARA 1:N. DISTANTE 1:N . amenajari). Z17MN18 . SC. lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii.22. canalizare). gaz metan. 3. Z22MN23 . zeci de km). N/20). Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. alimentare cu apa. cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D). Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. desecare. PROFILUL LONGITUDINAL. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. R = SDP .18. COTE=1:P. (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea.23.2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP . indiguire). Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala. 18 . 2. PROFILE TRANSVERSALE.DISTANTE = SC. PLANUL GENERAL DE SITUATIE . conducte magistrale (petrol. COTE 1:M. cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. SC. (M poate fi N/10. SC.

care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment. Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). (Zi). schimbari de traseu. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). printr-o drumuire planimetrica. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. se determina numai distanta dintre picheti. eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m).(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. 19 . B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). in caz contrar. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate.

18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  . (caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . DA1. h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35). NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex. h) va fi egala cu Z A1. In primul caz (Figura nr. (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari .Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. 20 . din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice.

L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB . In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr. s.Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . se aplica sistemul (46). (43) (44) (45) (46) (42) 21 .i. D AB . s. i.20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB.

(XD. 22 .B. YC. ZB ). YD. YA. ! c > 0 si se adauga la Z iJ .C. Se cunosc: A. (XC.13 pentru Romania). se cunosc: (XA.Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0.In acest caz ZB = ZA . ZC ). (XB. Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica. ZA ). R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania).D reperi topografici micsti. YB. (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice. ZD ). a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior.

Di . k. sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor.ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute. J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk. dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. sk. Observatie: la statiile topografice totale. In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. si. Prelucrarea datelor 1.II). Ji .I. denumirile punctelor i. reflectoarelor) din punctele “i” si “k”. POZ. a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ. DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte. Ji . LJk direct). J. (50) 23 . restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte . deoarece nu intervin in calcul.

In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. in pozitia I a aparatului. unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  . Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . pornind de la baza din spate. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor. DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE. RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. deoarece este rapida. respectiv Z Jk. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ. Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat. Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . YJ . aceasta metoda a capatat maxima importanta.c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii). Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica. ZJ ). DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE). precisa.Z Ji Avand marimile (Ji.si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . Avand marimile (Z Ji . comoda.

DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan. CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10.2/Cap. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1). Y1) si Z1. distanta orizontala DA1 (electronic sau direct).2 mm e = eroare grafica. la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent. Principial. cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan.1 ÷ ± 0. si /sau coordonate rectangulare (X1. pentru raportarea automata. inaltimea va fi constanta sau egala cu i). n . - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala. 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului. Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e . Z1. cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic. Ps .1/Cap. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr. metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei.8). 1:5000. in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona. AB sau AC). celalalt capat pe talon.- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei).000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000. intr-un singur sistem de proiectie cartografica.8). inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic .nr. (54) 25 .permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta. Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 . 1:10. PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0. In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig.

Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur. indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu. in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice).1:25.20. folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat. tente.cote. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. la echidistanta E pe intregul plan sau harta. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat). forma in plan si spatiu). indicand si detalii despre acestea . Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune.000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful. (55) 26 . curbele de nivel sunt echidistante.000. teren muntos. biserici etc. Hartile pot fi: harti topografice. orase. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex.000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25. Curbele de nivel pot fi: normale. In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. ses E = 5 sau 10 m). SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor. este metoda CURBELOR DE NIVEL. SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel.n e – echidistanta grafica. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat. explicite.5. SC de scara. sugestiva. simple de desenat.- planuri topografice speciale. cu diferite distante – in special in investitii. hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief. livezi. Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1. metoda simpla. in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor).).10. trasate printr-o linie continua si subtire. sc. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). 50 etc. Echidistanta E. ape etc. adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel). raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. explicita.). redusa la scara planului este: e=E. realizate la scari mari (n < 100. in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota.2. E = 2 m. fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri.

B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). (Zi). se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. in caz contrar. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m).- principale. trasate ingrosat la 5 E. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). 27 . marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. se determina numai distanta dintre picheti. In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. printr-o drumuire planimetrica. schimbari de traseu. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful