RIDICARI NIVELITICE NIVELMENTUL Studiaza metodele si instrumentele care servesc la determinarea cotelor (altitudinilor, nivelului) punctelor de sprijin nivelitice

si a punctelor caracteritice nivelitice. Ridicarea nivelitica aduce date cu care se completeaza planurile topografice cu date privind relieful zonei ridicat, oferind o mai buna perceptie asupra aspectului real al acestuia. COTE, SUPRAFETE DE NIVEL Suprafata de nivel este suprafata normala in orice punct al sau pe directia verticala locului (firului cu plumb, directia fortei de gravitatie). Suprafata de nivel zero, la nivelul intregii planete se numeste GEOID. GEOIDUL este deci suprafta planetei care se obtine prelungind marile si oceanele pe sub continente si indepartand uscatul. Suprafata de nivel zero se particularizeaza pentru fiecare stat, de exemplu pentru Romania este din anul 1970 Marea Neagra (pana atunci, Marea Baltica). Deoarece nivelul marii este variabil in timp,pentru marcarea cotei origine, la nivelul fiecarei tari, se constituie un REPER FUNDAMENTAL ORIGINE pentru cote. Pentru tara noastra acest reper se gaseste incastrat in digul de la Constanta, de pe malul Marii Negre. Acest punct sta la baza calcularii cotelor tuturor punctelor (de sprijin sau caracteristice) de pe intreg teritoriul national. Pentru fiecare punct de sprijin (sau caracteristic) poate fi definita o suprafata de nivel. (ex. pt.A sau B Figura nr.1).

COTA ABSOLUTA reprezinta distanta masurata pe verticala intre suprafata de nivel zero si suprfata de nivel ce trece prin punctul calculat (de ex. ZA, ZB). COTA RELATIVA (DIFERENTA DE NIVEL)reprezinta distanta masurata pe verticala intre doua suprafete de nivel oarecare (de ex. ZAB). Relatia de calcul de baza in NIVELMeNT este: ZB = ZA + ZAB (1)

Unde: ZA este o cota cunoscuta, din lucrari anterioare; ZAB Diferenta de nivel determinata printr-un procedeu de masurare nivelitica;

1

ZB este cota nou calculata. EFECTUL INFLUENTEI CURBURII PAMANTULUI SI A REFRACTIEI ATMOSFERICE. Consideram doua puncte A si B de pe suprafata Pamantului si construim suprafetele de nivel prin aceste puncte.

Prin A se poate duce o suprafata orizontala (plana) pe care o numim NIVEL APARENT. La distanta D (aparent DAB) efectul curburii Pamantului va fi C1 = PP0. Practic in loc sa se determine diferenta de nivel reala ZAB se determina diferenta de nivel aparenta (R + C1) 2 = R2 + D2 R2 + 2 RC1 + C21 = R2 + D2 D2 De unde C1 = ------2R + C1
la numitor este nesemnificativ comparativ cu R, deci relatia devine

Z’AB. Din  AP0:

(2) (3)

(4)

D2 C1= ----2R (5)

R  6379 km (pentru Romania) deci pt. D = 1 km, corectia poate depasi 70 mm.

Datorita refractiei atmosferice, viza dusa din A spre B sufera o abatere, mergand pe traiectoria AP’, va rezulta o a doua corectie C2 de semn contrar precedentei

D2 C1= ----- K
(6)

2

Diferentele de nivel pot fi determinate prin mai multe procedee dar in practica sunt utilizate: NIVELMENTUL GEOMETRIC .13 (pentru Romania) D2 C = C1 – C2 = ----. cota fiind un element de calcul ( Zy = Zi + Ziy). K  0. (figura 3) 3 . Valoarea corectata a diferentei de nivel va fi deci: ZAB =Z’AB + C TIPURI DE NIVELMENT (8) S-a vazut ca elementul masurat.2R K este coeficientul de refractie atmosferica. in nivelment este diferenta de nivel Ziy .(1-K) 2R (7) C este intotdeauna pozitiva si pentru D = 1 km poate depasi 60 mm.

desfasurate de-a lungul prinicpalelor cai de comunicatie din tara. de-a lungul cailor de comunicatie. NIVELMENTUL AUTOMAT: aparate montate pe autovehicule care parcurgand un traseu se construieste automat profilul terenului. trebuie sa acopere in mod uniform intreaga suprafata a localitatilor. Reteaua geodezica de nivelment este compusa din 4 ordine: ORDINUL I: eroare medie patratica accidentala 0. formata din poligoane inchise cu lungimi de pana la 1500 km. ORDINUL III eroare totala mai mica de 10 mmL km. Observatie: pentru primele trei ordine de nivelment. desfasurate prin poligoane cu lungimi de panA la 600 km. eroare sistematica 0. deoarece distanta dintre doua suprafete de nivel este maxima la ecuator si minima la poli. 4 . distanta maxima 200-800 m intre repere.5 mm. trebuie sa acopere in mod omogen intreaga suprafata a localitatilor.- NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC (figura 4) si in mai mica masura NIVELMENTUL FOTOGRAMMETRIC la care diferenta de nivel se determina studiind imaginile punctelor cu ajutorul principiului stereografic. astfel repartizate ca distanta dintre ele sa nu fie mai mare de 2 km. RETELE DE NIVELMENT Ca si in planimetrie. iar in extravilan 35 km. la nivel national se construieste o retea de sprijin nivelitica care sta la baza tuturor ridicarilor nivelitice din teritoriu.5 mm/ km drumuire. ORDINUL II: eroare totala mai mica de 5 mm L km. in calculul cotelor se va tine seama de neparalelismul suprafetelor de nivel (Figura 5) - suprafetele de nivel nu sunt paralele.

teren stabil ferit de alunecari. din beton (beton armat). cu un cupon metalic cu cap semisferic la partea superioara. In raport cu distantele de la punctele masurate la aceasta suprafata se calculeaza diferenta de nivel dintre cele doua puncte .- nivelmentul pentru ordinele II si III se executa obligatoriu pe trasee dus-intors. vibratii). marci amplasate in nodurile constructiilor (la care procesul de tasare a incetat – practic constructii mai vechi de 10 ani). in momentul masuratorilor. cu cap circular sau semisferic. partea superioara fiind cea de cota precizata. borne). NIVELMENTUL GEOMETRIC DE MIJLOC Daca A este un reper de cunoscuta iar B este un punct de cota necunoscuta (in general un punct ridicat). repere provizorii: tarusi din lemn sau metalici. semnalizate prin dispozitive pe care sa se poata aseza mira si care sa se poata fixa provizoriu in teren (parte inferioara implantabila in pamant). broaste de nivelment: puncte de trecere. generata prin miscarea in jurul axului vertical al NIVELEI TOPOGRAFICE. sprijinite la ambele capete pe puncte de ordin superior executate numai dus. protejate la capatul de la suprafata (umplutura sau un capac). sa fie amplasata in zone stabile (perete constructie. tasari. NIVELMENT GEOMETRIC Creeaza pe parcursul masuratorilor o suprafata orizontala de referinta. ORDINUL IV se realizeaza prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc. sa permita semnalizarea cu o mira. puncte de interes temporar. Reperele de nivelment pot fi: borne de nivelment. metalice. MARCAREA SI SEMNALIZAREA PUNCTELOR DE NIVELMENT Punctele de nivelment se marcheaza in teren cu respectarea urmatoarelor conditii: sa fie solid realizate (marci. similari cu cei utilizati in planimetrie. 5 .

H = K( Si – Ji) de regula la nivele K = 100.b (fir nivelor). Distanta aparat-mira va reiesi din relatia: Dsi = K. Se masoara citirile pe mira a. (9) (10) Zi = ZA + a (11) cota orizontului statiei 6 . pentru aflarea distantelor DSA. Se cere deci cota punctului masurat B: ZB. DSB si pentru verificarea citirilor la firul nivelor pot fi efectuate si citirile la firele stadimetrice (sus-jos). care se va obtine din relatiile: ZAB = a – b ZB = ZA + ZAB sau.Se cunoaste cota absoluta a punctului A:ZA.

b de circa 1-2 mm) eroare care poate fi eliminata prin aplicarea metodei prezentate in Figura nr. pentru cazul a) inlocuindu-se in calcul a cu i. se poate aplica acest procedeu care prezinta urmatoarele dezavantaje: - inaltimea instrumentului in statie se poate masura cu o eroare de aproximativ ± 5mm (superioara erorii de citire a masuratorilor a. Calculele sunt similare cu cele prezentate la nivelmentul de mijloc.10 Drumuiri nivelitice 7 .9 la punctul b). De remarcat ca prin utilizarea nivelmentului geometric de mijloc se elimina erorile care provoaca inclinarea de la orizontala a vizei spre cele doua puncte (datorata instrumentului incorectei calari fine la aparatele rigide. din acest motiv se recomanda utilizarea procedeului. NIVELMENTUL GEOMETRIC DE CAPAT (Figura 9) Atunci cand nu se poate aplica nivelmentul geometric de mijloc. Prin drumuirea de nivelment geometric se creeaza o retea de nivelment (care poate coincide cu cea planimetrica).nr. DRUMUIRI DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC Au rolul de a indesi reteaua de nivelment de sprijin pana la nivelul de a avea in zona ridicata altimetric numarul suficient de puncte de cota cunoscuta necesare masurarii cotelor tuturor punctelor caracteristice nivelitice. de cate ori este posibil. - nu se elimina erorile de inclinare a axei de vizare. Fig.b Cea de a doua metoda de calcul este preferata cand dintr-o statie se calculeaza cotele mai multor puncte (radiere de nivelment).ZB = Zi . acestea afectand rezultatele masuratorilor. refractii atmosferice).

- traseele drumurilor nivelitice pentru ordinul V se vor sprijini obligatoriu pe puncte de ordinele I – IV. se reface statia – se recodeaza aparatul si se refac masuratorile). pentru a avea o verificare a masuratorilor si a ameliora precizia de masurare. DUPA FORMA PE CARE O AU: - drumuiri izolate.5 m de suprafata solului. DUPA MODUL DE EFECTUARE A MASURATORILOR: - drumuiri cu un singur orizont (o singura statie pentru fiecare niveleu). - marcarea punctelor va fi stabila. - drumuiri cu doua orizonturi (in fiecare statie dupa efecutarea masuratorilor. - traseul drumuirii nu va ingloba pante abrupte (care impun portei scurte). solida. - aparatul va fi ferit in timpul masuratorilor de actiunea razelor solare ( se va utiliza umbrela de teren). CLASIFICAREA DRUMUIRILOR DE NIVELEMENT GEOMETRIC A. - drumuiri legate. - raza de vizare sa nu se apropie mai mult de 0. - aparatele utilizate sa fie verificate si rectificate si cu putere de marire a lunetei minim de 20x. formand prin intermediul unor puncte comune denumite NODURI adevarate retele de nivelment. - se vor face statii repetate (minim doua pentru fiecare niveleu). B.Drumuirile nivelitice sprijinite pe puncte din reteaua nivelitica de stat se constituie in retele de ordinul V si trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: - lungimea porteii 10-150m. - lungimea unei drumuiri nu va depasi 10 km. - mirele vor fi verticale (cu firul de plumb sau cu libela sferica din dotare). invariabila ca pozitie in timp. 8 .

3. apoi punctul 3. 1).Z2. . - vom utiliza citirile extreme: A A S 1+J 1 9 . sprijinite pe puncte de cote cunoscute.C. Observatie: pentru a prezenta unitar metodele nivelmentului geometric. nesprijinite pe puncte de cote cunoscute.) 1) – drumuiri sprijinite la ambele capete. a1.Z4 Traseul drumuirii se parcurge continuu de la un punct de cunoscuta A spre un alt punct de cota B. AB.2. Fie A si B puncte de cote cunoscute ZA. In repartitia corectiilor. … si punctele noi cu 1. S2 punctele 1 si 2. in statia S3 se va viza prima data punctul 2 . J 1 citirea la firul de jos).spre A: S 1. sprijinite numai la un capat. masurand succesiv din statia S1 punctele A si 1.B.m. DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC sprijinita la ambele capete.a. 4) – retele de nivelment libere. 3) – drumuiri flotante.2. J 1 (S 1 A citirea la firul de sus.d. s.(Figura nr.11). Fiecare statie se va efectua cu prima viza inapoi (pe schita la stanga – de ex.Z3.…. Astfel daca citirile din statia S1 vor fi: A A A .4 pentru care se va calcula cotele noi Z1.punctele noi ale drumuirii sunt 1. Se citesc obligatoriu si valorile de pe mira la firele stadimetrice pentru a putea calcula distanta statii – puncte vizate. P fiind nodul retelelor pentru denumirile din categoriile 4 si 5. DUPA MODUL DE SPRIJIN SI DESFASURARE A DRUMUIRII IN TEREN (Figura nr. 2) – drumuiri de circuit inchis. 5) – retele de nivelment legate. vom nota punctele de cota cunoscuta cu A. a1 citirea la firul nivelor. necesare stabilirii elementului de pondere.

 12 mm.b2 DZ 23 = a 3 ..e2 d) CORECTIA UNITARA PE DIFERENTE DE NIVEL C2 Cu Z = ------------- (17) 10 .punctul A : DS1A .b3 DZ 34 = a 4 .b5 b) ERORI DE DIFERENTE DE NIVEL: B e 2 =   Z .b1 DZ 12 = a 2 .ZA (16) c) CORECTIA TOTALA PE DIFERENTE DE NIVEL: C Z = . 2 - calculul distantei statie S1 .b4 DZ 4B = a 5 .la verificarea citirii mediane a1 = ------------.Z AB iJ A B unde Z iJ = ZA1+ Z12+ Z 23 + Z 34 + Z4B (15) A Z AB = ZB . DS1A = KHA = K( SA1 – JA1 ) (12) - similar: DS11 = KH1 = K( S11 – J11 ) (13) iar distanta de pondere a primului niveleu va fi: D1 = DS1A + DS11 (14) CALCULUL DRUMUIRII: a) DIFERENTE DE NIVEL BRUTE: DZ A1 = a 1 .

+ D5 (18) A e) COMPENSAREA DIFERENTELOR DE NIVEL Z A1 = ZA1 + CuZ .B Di A B unde Di = D1 + …. D3 Z 34 = Z34 + CuZ . CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT IN CIRCUIT (metoda a 2-a) - se face la fel cu precizarea ca daca punctul de inchidere coincide cu cel de pornire la punctul b) de calcul: A e2 =  iJ (22) 11 . D1 Z 12 = Z12 + CuZ . D2 Z 23 = Z23 + CuZ . D4 Z 4B = Z4B + CuZ . D% f) CALCULUL COTELOR ABSOLUTE Z1 = ZA + ZA1 Z2 = Z1 + Z12 Z3 = Z2 + Z23 Z4 = Z3 + Z34 calc VERIFICARE: ZB = Z4 + Z4B = ZB (dat initial) (19) Observatie: eroarea de neinchidere pe diferente de nivel se va verifica daca indeplineste conditia: e2  T2 (20) unde T2 = e2D km (21) ekm este eroarea pe km data de instructiuni pentru clasa de masuratori efectuata..

in raport cu cota  A cunoscuta a unui reper nivelitic se determina cotele punctelor caracteristice aflate in perimetrul statiei. …. masuratoarea poate fi completata cu date planimetrice privind punctele masurate : citiri la firele stadimetrice – pentru aflarea distantelor orizontale aparat – punct vizat si la cercul orizontal pentru aflarea directiilor statie – punct vizat. RIDICAREA NIVELITICA. Se vor face citirile pe mira a.A Deoarece AA = 0 CALCULUL DRUMUIRII DE NIVELMENT FLOTANTE - nu se fac compensari. Astfel statia se va aseza in centrul de greutate al zonei masurate. neavand element de inchidere. CALCULUL RETELELOR DE NIVELMENT este un procedeu complex. aceste operatii fiind efectuate de specialisti atestati nivel A (retele) utilizand metode geodezice de masurare si prelucrare a datelor. calculul cotelor rezultand din relatiile: i = A + a (23) 1 = i – b1 Daca nivelul topografic utilizat are cerc orizontal. b1. functie de conditiile de teren: RADIEREA NIVELITICA Pe principiul nivelmentului geometric de mijloc. Observatie: in acest ultim caz utilitatea masuratorilor de distante si unghiuri nu este pusa in valoare numai daca statia si punctul de cota cunoscuta au coordonatele plane cunoscute sau daca punctul de cota cunoscuta are coordonatele plane cunoscute si se stationeaza in acesta (cazul statiei topografice totale). la o distanta de cel mult 50-100 m de reperul de cota A cunoscuta. 12 . dintr-o statie Si de nivelment. depasind cadrul cursului.. - se vor parcurge deci etapele de calcul a si f. PRIN NIVELMENT GEOMETRIC A SUPRA FETELOR Se identifica detaliile si punctele caracteristice din zona masurata si se aplica unul din procedeele enumerate.

vizibilitate din centrul de greutate al terenului de-a lungul intregii suprafete. scara planului. - din B se traseaza punctul D pichetandu-se punctele 6.16. 13 . horticole.1 etc.4. - din C cu viza la D se picheteaza punctele 15. declivitati sub 5%.10.7.14. - din 15 cu viza la 1 se picheteaza. - laturile patratelor vor fi de ordinul a 5-25 m (optim 5. - etapele de lucru sunt ( Figura nr. a dimensiunilor laturii patratului. In functie de gradul de accidentare al terenului. destinate unor lucrari de constructii civile.METODA PATRATELOR Este o metoda aplicata la ridicarea nivelitica a unor suprafete putin accidentate (agricole. marimea acestuia.13). NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MICI - se aplica in terenuri putin accidentate. a numarului de patrate pe o axa si pe axa perpendiculara se face in functie de : precizia ceruta in cunoasterea reliefului zonei.10. - alegerea modului de impartire a suprafetei in patrate. gradul de acoperire cu detalii. nivelmentul suprafetelor se poate executa prin patrate mici sau patrate mari.). agricole.11.2. orezarii.20 m). industriale: aeroporturi.4). punctele de interior 12. - se lucreaza cu nivele cu cerc orizontal gradat sau se utilizeaza un teodolit pentru pichetarea patratelor. suprafata ridicata de ordinul a catorva hectare (max. legumicole. gradul de accidentare al terenului. complexe industriale etc. stadioane. - se traseaza punctul C pichetandu-se axa AC cu punctele 3. precizia necesara. 8. care se picheteaza la distante egale. - se construieste de-a lungul unei laturi a zonei o baza AB. - se identifica zona de studiu. obtinand punctele 1.

(sau baleind suprafata orizontala) toate colturile pichetate cu patrate. 8 sau 9). jos) si sa se stationeze in imediata vecinatate a unui colt de patrat (de ex. - obstacole in zona (vegetatie. constructii) obtureaza vizele unele puncte. - se stationeaza in centrul de greutate a zonei masurate si se vizeaza. - pentru verificare si evitarea oricaror confuzii recomnad sa se faca toate cele trei citiri pe mira (sus. dintr-o noua statie S’1.Pichetarea se face cu tarusi. fir nivelar. Calculul cotelor colturilor patratelor se va face similar cu cele de la radierea nivelitica: - se calculeaza cota orizontului instrumentului: Zi = ZRN27 + a (24) - se calculeaza cota punctelor radiate: Z1 = Zi . - operatia poate fi repetata. pornind de la reperul de cota cunoscuta aflat in zona (sau apropiere) in tur de orizont. - sunt prea multe patrate vizionabile dintr-o singura statie (max. pe care eventual se inscrie la partea superioara numarul punctului.b1 (25) Daca din anumite motive: - se depaseste viza maxima statie – mira vizata de 150 m.40) – ceea ce inseamna peste 80 puncte vizate dintr-o singura statie se pot adopta si alte metode de ridicare nivelitica a colturilor patratelor: 14 .

11.etc. O aplicatie utila a nivelmentului suprafetelor cu patrate mici sau mari este cartograma terasamentelor.13. De ex.20.23. patratele 78.22.7.8. In functie de numarul de patrate se stationeaza in centrul fiecarui patrat. unde D este lungimea drumuirii in km. care poate fi folosit si la trasarea distantelor (precizia de 0. - poate fi aplicat numai in cazul terenurilor de ses. 100 sau 200 m). cotele punctelor masurate din S9. considerand cota cunoscuta Z20.15. sau in patratele de contur (de ex. Calculul cotelor in cazul drumuirilor se va face similar ca in cazul nivelmentului suprafetelor prin patrate mari. 15 .8. daca din statia S9 s-au inclus in drumuire nivelitica punctele 20 si 25 a caror cota s-a calculat prin acest procedeu.16.se considera drumuirea in circuit inchis: RN17 12345. Trasarea aliniamentelor si pichetarea colturilor patratelor poate fi facuta ca in cazul precedent. nu trebuiesc stationate deoarece cotele colturilor pot fi calculate din celelalte patrate. etc. alegand laturi de 50-200 m (optim 50. toleranta este T = 20 mmD(km) iar pentru ordinul V. sau a terenurilor cu declivitate constanta pe o directie. combinate cu radieri.12. dar se recomanda ca pentru trasarea directiilor sa se foloseasca un teodolit – tahimetru.9.28.30.6. Cotele celorlalte colturi se pot calcula prin radiere nivelitica. toleranta va fi T = 30 mmD(km).2 m/100 m fiind suficienta).1 0. - drumuiri compensate. Prelucrarea datelor se face astfel: .10 de capat si puncte noi 7.- drumuiri in circuit inchis cu radieri.21.27. RN17 care se compenseaza si calculeaza . Suprafata poate fi parcursa si prin drumuiri independente. NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PATRATE MARI se realizeaza pe suprafete mai mari (4 – 100 ha). calculandu-se cotele punctelor incluse in drumuire. 17.18.25.9. pe mai multe trasee. PRECIZIA NIVELMENTULUI GEOMETRIC  pentru nivelment geometric de ordinul IV.10 cu puncte calculate anterior 6.26. Cotele celorlalte puncte se calculeaza in cazul drumuirilor sprijinite la ambele capete: Ex: drumuirea 6. necuprinse in drumuire (in acest caz 18 si 24) se pot calcula prin radiere de nivelment. cuprinzand prin diferite trasee unele colturi ale patratelor.10.29.

Dupa calcularea cotei fiecarui colt de patrat se calculeaza diferentele de nivel (cota de executie): Zip = Zp – Zi (26) daca Zip > 0 in zona acelui punct vom avea un volum de RAMBLEU (umplutura – codificat in schita prin R). Zip < 0 va fi un volum de DEBLEU (sapatura – codificat prin D). 16 . Terenul amenajat comporta o nivelare a intregii suprafete (pe care se va realiza un anumit obiectiv) fie ca o platforma orizontala. In toate aceste situatii poate fi calculata cota amenajata in fiecare colt de patrat. dupa ce s-au calculat cotele colturilor de caroiaj care acopera suprafata in studiu se pot face diferite studii privind amenajarea acestei suprafete. Dupa calcularea valorilor cotelor de executie Zip se trece la calcularea volumelor de terasamente (R/D sau R+D) pentru fiecare patrat in parte. Pentru simplificare presupunem ca intreaga platforma se va amenaja la o cota proiectata Zp.Practic. Dorim sa aflam care este natura (sapatura – debleu sau umplutura – rambleu) si volumul lucrarilor de terasamente pentru a se ajunge de la terenul natural la terenul amenajat la cota Zp. fi ca o platforma inclinata dupa una sau mai multe directii.

Sp (29) Valoarea trecandu-se in casuta cu indicativul R din centrul patratului. deoarece in toate cele 4 colturi Zip < 0.Cazul prezentat in figura nr. respectiv dIII. in acest caz valoarea obtinuta trecandu-se in casuta D. deoarece in toate cele patru colturi ale patratului Zip > 0. Sp = suprafata (in proiectia orizontala) patratului. Z1P + Z2P + Z7P + Z6P Z1276 = ------------------------------------------- (28) 4 R1276 = Z1276 . Cazul prevazut in Figura nr. volumul D va rezulta similar.16c. In acest caz. Dupa aflarea celor doua distante vom calcula: (d’ + dIII)l SDP = ------------ (31) 17 . de aceasta data rubrica R fiind lasata goala.= ------ Z17P d” ecuatie cu doua necunoscute d’.18. (Casuta cu indicativul D va ramane goala deoarece nu avem volum de sapatura in zona). 16d este mai complex deoarece suprafata naturala se gaseste la cote partial mai mari.In acest caz.16a este de rambleu integral. d”. Dupa calcularea lui Sp si a valorii medii ZiJkl . Cazul prezentat in figura nr. dIV pentru axa 23.16b este de debleu integral. trebuie gasita pozitia liniei de demarcatie MN care separa voluml R de volumul D printr-o axa de cota Zp. Din figura nr. volumul de rambleu ( R ) se va calcula : Sp = l² (27) l = latura patratului.16d rezulta: d’ + d” = l Z22P d’ (30) -------. partial mai mici decat cota proiectata Zp.

DISTANTE 1:N . canalizare).23. avand latimi mici (zeci de metri): cai de comunicatii (drumuri. N/20). desecare. zeci de km). PLANUL GENERAL DE SITUATIE . SC. Este indicat ca: volumul R si totale sa fie cat mai mici. (34) NIVELMENTUL SUPRAFETELOR PRIN PROFILE Se aplica in cazul lucrarilor de investitii desfasurate pe distante mari (km. indiguire). PROFILUL LONGITUDINAL. (M poate fi N/10. cai ferate) lucrari hidrotehnice (canale. gaz metan. Z17MN18 . COTE=1:P. SC. reiesind in final volumul total de rambleu si de debleu si diferenta dintre acestea. COTE 1:M. SC. Dupa completarea tuturor rubricilor R/D se trece la centralizarea datelor prin insumare pe verticala si apoi pe orizontala. PROFILE TRANSVERSALE. Z22MN23 . lucrari de imbunatatiri funciare (canale de irigatii. 18 .22. R = SDP . Documentele tehnice necesare proiectarii cat mai optime a acestui gen de lucrari sunt: 1. SCARA 1:N. Care vor fi trecute in casutele aferente din patratul studiat 17. conducte magistrale (petrol. amenajari). 2. 3.DISTANTE = SC.18. alimentare cu apa. cele doua marimi finale sa se compenseze (R~D).2 (d” + dIV)l SRP = -------------- 2 suprafetele aferente debleului /rambleului pentru patratul studiat: Z22P + 0 + 0 + Z23P Z22MN23 = --------------------------------- (32) 4 Z17P + 0 + 0 + Z18P Z17MN18 = --------------------------------- (33) 4 deoarece ZM = ZN = ZP Valorile D si R vor reiesi similar din relatiile: D = SDP .

schimbari de traseu. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. se determina numai distanta dintre picheti. Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). printr-o drumuire planimetrica. puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). Nivelmentul pentru preluarea datelor necesare redactarii profilelor va contine urmatoarele etape: Se materializeaza in teren reperii de sprijin pentru nivelment Rni.care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment.(P poate fi egal cu M) Planul general de situatii reprezinta o zona mai larga. Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). deoarece pentru proiectarea optima a investitiei trebuiesc studiate mai multe trasee posibile. celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). in caz contrar. 19 . (Zi). B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt).

NIVELMENTUL TRIGONOMETRIC Consta in determinarea diferentei de nivel dintre doua puncte in functie de distanta orizontala (sau inclinata) masurata sau cunoscuta (de ex. din coorodnate) dintre doua puncte si de unghiul de declivitate al terenului (aliniamentului) sau unghiul de inchidere al lunetei teodolitice. h) va fi egala cu Z A1. DA1.18) semnalul din punctul 1 (Z1 cota absoluta ceruta) se va viza la inaltimea instrumentului in punctul A (ZA cota cunoscuta): in acest caz unghiul de inclinare al lunetei L va fi egal cu unghiul de inclinare al terenului  . In primul caz (Figura nr. iar distanta (h) ipotenuza a triunghiului format (axa de viza . (36) (37) In cazul cand nu se poate viza la inaltimea instrumentului (i) sau in cazul nivelmentului trigonometric la distante mari .Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. (caz in careDAB= X² AB + Y² AB se vizeaza semnalul din B la o inaltime masurata s. 20 . h = L A1sin L = L A1sin Z A1 = h = L A1sin Z1 = ZA + Z A1 (35).

i.i. s. D AB .Daca DAB este masurabil electronic sau se deduce atunci: h + i = Z AB +s Z AB = h + (i – s) h = DAB tg L Z AB = DAB tg L + (i – s) ZB = ZA + Z AB (41) (38) (39) (40) Daca se masoara L AB . s. In cazul cand declivitatea terenului este negativa ( < 0) si inclinarea lunetei este negativa (L < 0) (Figura nr. (43) (44) (45) (46) (42) 21 .20) Z AB + i = h + s Z AB = h + (s – i) h =DAB tgL Z AB = DAB tgL +(s – i) iar daca se masoara LAB. se aplica sistemul (46). L se vor avea in vedere ecuatiile: Z AB = Z AB tg L +(i – s) L² AB = D² AB + Z² AB cu doua necunoscute Z AB .

YC. ZA ). se cunosc: (XA. ZB ). a extins gama de aplicabilitate a unor metode mai putin utilizate anterior.B.Z AB (47) In cazul cand D>500 m apare influenta erorii de sfericitate a Pamantului si refractie atmosferica care se va corecta cu marimea: D² C = (1-K) -------2R unde K : coeficientul de refractie atmosferica (0. YA. ! c > 0 si se adauga la Z iJ . (XD. ZD ). YB. Se cunosc: A. R : raza medie a Pamantului (6379 km pentru Romania). 22 .In acest caz ZB = ZA . (XC.13 pentru Romania).C.D reperi topografici micsti. YD. ZC ). Printre acestea si metoda prezentata in continuare care prezinta avantajul ca simultan se fac masuratori planimetrice si nivelitice fiind o combinatie de drumuire planimetrica cu o drumuire nivelitica. (48) DRUMUIRI DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Aparitia metodelor moderne de masurare cu precizie a distantelor prin mijloace electronice. (XB.

Ji . DJk : distantele orizontale (electronic sau LJi . (50) 23 . POZ.I. Di . Ji . LJk direct). deoarece nu intervin in calcul. Jk : unghiurile de inclinare a lunetei aparatului spre cele doua puncte. Observatie: la statiile topografice totale. reflectoarelor) din punctele “i” si “k”.II). J : unghiul orizontal format de directiile Ji cu Jk. J. sk.ZB si ZD nu trebuiesc neaparat cunoscute. restul datelor fiind preluate automat in urma vizarii celor doua puncte . a) PRELUCRAREA DATELOR MASURATE DISTANTE ORIZONTALE: DiJ + DJi DJi = -----------2 b) UNGHIURI ORIZONTALE: media celor doua pozitii (POZ. dupa calarea si centrarea aparatului in statia J se tasteaza iJ. k. In fiecare statie “J” cu vize la punctele “i” (inapoi) si “k” (inainte) se masoara: iJ : inaltimea instrumentului in statie. denumirile punctelor i. sk :inaltimea de vizare a jaloanelor (marcilor. si. Prelucrarea datelor 1.

ZJ ). DJi ) se trece la prelucrarea datelor pentru partea planimetrica (vezi DRUMUIREA PLANIMETRICA SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE). Metoda poate fi aplicata simultan sau separat de drumuirea trigonometrica.si) Iar marimea corespondenta ZiJ : Z iJ = DiJ tgiJ + ( ii – sJ) Marimea cea mai probabila fiind: Z iJ . in pozitia I a aparatului.c) UNGHIURI VERTICALE: dupa calculul (media celor doua pozitii). pornind de la baza din spate. In cazul cand radierea se face simultan cu drumuirea. unghiul vertical (de inclinare al lunetei) va fi utilizat la calculul diferentei de nivel Z Ji.Z Ji Z iJ = -------------------2 deoarece Z iJ  . Deci : Z Ji = D Ji tgJi + ( iJ . precisa. Pentru fiecare punct radiat se preiau urmatoarele date: 24 . RADIEREA DE NIVELMENT TRIGONOMETRIC Odata cu aparitia statiilor topografice totale. comoda.Z Ji Avand marimile (Ji. aceasta metoda a capatat maxima importanta. DJi ) poate fi compensata partea nivelitica utilizand procedeul de calcul de la DRUMUIREA DE NIVELMENT GEOMETRIC DE MIJLOC SPRIJINITA LA AMBELE CAPETE. Avand marimile (Z Ji . Masurarea detaliilor se face in tur de orizont necompensat. (51) (52) (53) In final vor rezulta coordonatele punctelor masurate : ( XJ. YJ . respectiv Z Jk. deoarece este rapida. prima data se vor inregistra toate datele drumuirii si apoi se trece la masurarea detaliilor.

pentru raportarea automata. 1:10.2 mm e = eroare grafica. inaltimea de vizare a semnalului (daca masurarea se face electronic . PRECIZIA GRAFICA A PLANURILOR TOPOGRAFICE Se indica ca precizia de masurare / raportare a unei distante de pe / pe harta sau plan sa fie de: e = ± 0.- citirea la cercul vertical (pentru calcularea unghiului de inclinare al lunetei). (54) 25 . 1:5000. cel mai frecvent procedeu utilizat la masurarea suprafetelor terestre in vederea redactarii unei harti sau plan topografic. si /sau coordonate rectangulare (X1. masurandu-se in tur de orizont necompensat punctele caracteritice din zona. distanta orizontala DA1 (electronic sau direct). In cazul SCARII GRAFICE TRANSVERSALE (Fig.permite alegerea scarii planului in functie de marimea si forma detaliilor ce se vor reprezenta.2/Cap. inaltimea va fi constanta sau egala cu i). metoda consta prin compararea unei distante preluata cu distantierul pe harta/plan cu scara grafica asezand un capat al acesteia pe o gradatie a bazei. 10 –3 n = numitorul scarii / hartii planului.8). n .1/Cap. intr-un singur sistem de proiectie cartografica. citirea la cercul orizontal (pentru calcularea unghiului orizontal 1). celalalt capat pe talon.1 ÷ ± 0. - NIVELMENTUL TAHIMETRIC Pana la aparitia statiilor topografice totale ridicarea tahimetrica a detaliilor efectuata simultan pentru planimetrie si nivelment a fost prin metodele sale: tahimetria cu diagrama si cea stadimetrica cu mira verticala. Ps . Precizia grafica a hartii / planului se va scrie: Ps = ± e .nr.000) care sunt planuri intocmite pentru intreg teritoriul tarii. distanta reiesind ca numar a celor doua marimi determinate grafic (Figura nr. Y1) si Z1. in afara modului de a obtine elementele primare: distante orizontale si diferente de nivel (prezentat pe larg la capitolul privind tahimetrele ca instrumente topografice) procedeul este in fapt o radiere sprijinita pe o baza (latura sau drumuire es.8). Datele mentionate anterior sunt suficiente pentru a calcula: - coordonate polare (1 . DA1 ) pentru raportarea punctului pe plan. CLASIFICAREA HARTILOR SI PLANURILOR Scara de intocmire a planurilor topografice variaza in intervalul 1:100 ÷1:10.00 putand fi: planuri topografice de baza (1:2000. Z1. AB sau AC). cu ajutorul scarii grafice se pot afla marimile reale (din teren) ale unor distante figurate in plan sau se pot raporta la scara planului distante pe HARTA/plan. Principial. la aceasta folosindu-se un talon diferentiat se obtin precizii de zeci de ori mai mari ca in cazul precedent.

In cazul hartilor topografice continutul acestora in detalii naturale si artificiale se exprima grafic prin semne conventionale. adica intre planele orizontale de sectiune exista o distanta egala E denumita ECHIDISTANTA ( a curbei de nivel). hasuri prin care se sugereaza formele respective de relief. Alegerea marimii E depinde de natura terenului (gradul de accidentare) si de scara planului (ex. biserici etc. trasate printr-o linie continua si subtire. in conturul cu care s-a reprezentat o livada se precizeaza natura detaliului : specia si dimensiunile medii ale copacilor). orase.). in axul sau fara a preciza conturul sau informatii privind continutul detaliului (ex: comune. ape etc. redusa la scara planului este: e=E.2. indicand si detalii despre acestea . raportarea pe un plan orizontal de proiectie si reducerea la scara. ses E = 5 sau 10 m). SEMNE CONVENTIONALE DE NIVELMENT : servesc la reprezentarea pe harta sau plan a formelor de relief (in general curbe de nivel.5.000) dintre care si harta de baza a tarii la scara 1:25.20.10. Echidistanta E. folosite pentru reprezentarea conturului detaliului reprezentat. metoda simpla. Curba de nivel reprezinta urma intersectiei terenului cu un plan orizontal de sectiune. indica cu precizie pozitia pe harta a unui detaliu.cote. Imaginea obtinuta va fi asemenea cu cea a detaliului reprezentat. explicite. livezi. Hartile pot fi: harti topografice.1:25.n e – echidistanta grafica. fiind practic curba care uneste in teren toate punctele de aceeasi cota. in cazul planurilor topografice se face prin geometrizarea (inlocuirea cu puncte caracteristice). realizate la scari mari (n < 100. SC explicative care dau detalii privind natura elementelor reprezentate (de ex. forma in plan si spatiu).000. cu diferite distante – in special in investitii. (55) 26 .).- planuri topografice speciale. Curbele de nivel pot fi: normale. E = 2 m. explicita. este metoda CURBELOR DE NIVEL. REPREZENTAREA RELIEFULUI Principala metoda de reprezentare a reliefului. Semnele conventionale trebuie sa fie ilustrative (adica sa sugereze natura elementului figurat). Pentru PLANIMETRIE semnele conventionale (SC) sunt: SC de contur. SEMNE CONVENTIONALE TOPOGRAFICE Reprezentarea detaliilor. 50 etc. tente. simple de desenat. Pentru a reprezenta omogen si coerent relieful. la echidistanta E pe intregul plan sau harta. Echidistanta este egala cu un multiplu intreg de metri: 1. curbele de nivel sunt echidistante. teren muntos.000 (cu extindere in unele zone la 1:5000). fara a da detalii privind pozitia sau dimensiunile detaliilor din interiorul conturului reprezentat (ex: paduri. sugestiva. sc. harti topografice de ansamblu (1:20000 – 1: 1000000): harti geografice ( n > 1000000). SC de scara.

In drumuire se fac si radieri spre celelalte puncte din profilul longitudinal necuprinse in traseu si spre punctele din profilele transversale. Observatie: acest subiect este dezvoltat pe larg in capitolul LUCRARI TOPOGRAFICE LA PROIECTAREA CAILOR DE COMUNICATII din lucrarea noastra TOPOGRAFIE INGINEREASCA. schimbari de traseu. B destinatie) si de cate unul la cel mult 2-5 km functie de gradul de accidentare al terenului. (Zi). celalalt – pichetul martor avand inscris numarul din traseu al pichetului). distantele dintre picheti in profilul longitudinal (DiJ). care se vor lega la reteaua geodezica de stat pentru nivelment Numarul reperilor de sprijin se va stabili in functie de lungimea traseului: cate unul la capete (A origine. cotele tuturor punctelor din profilele transversale (Zt). eventual se determina pozitia planimetrica a pichetilor. se picheteaza punctele caracteritice: schimbari de declivitate. 27 . puncte de indesire (daca distantele dintre punctele din primele doua categorii depasesc 50 m). marcarea pichetilor se face cu cei doi tarusi (unul marcand pichetul. Se observa ca punctul central al profilelor transversale va fi inclus obligatoriu in profilul longitudinal (daca acesta este unul dintre picheti). printr-o drumuire planimetrica. trasate ingrosat la 5 E. (vezi capitolul 8: PLANURI SI HARTI). in caz contrar. distantele dintre punctele din profilele transversale (Dtv). Avand aceste date se trece la redactarea profilului longitudinal si a profilelor transversale. Parcurgerea traseului se face prin drumuiri de nivelment geometric de mijloc sprijinte (pe reperi RNi) la ambele capete. Scopul operatiilor este de a afla: cotele tuturor punctelor din profilul longitudinal. se determina numai distanta dintre picheti.- principale.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful