P. 1
Publicitatea internationala- Coca Cola

Publicitatea internationala- Coca Cola

|Views: 216|Likes:
Published by Catalin Gheorghe
Proiect marketing international
Proiect marketing international

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Catalin Gheorghe on Feb 22, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/07/2015

pdf

text

original

STANDARDIZARE VS.

ADAPTARE ȊN PUBLICITATEA INTERNAŢIONALĂ
STUDIU DE CAZ – COMPANIA COCA-COLA

Realizatori:

Gherghe Ileana-Raluca Homoc Diana-Andreea Isaic Andreea- Simona Grupa 946, Seria A

Până în prezent s-a constatat că nu există nicio standardizare totală a publicității. În mod intenționat sau accidental. II. De cele mai multe ori.I. . rețeta succesului este găsirea unei căi de mijloc.se creează firmei sau produsului o imagine mai consistentă la nivel mondial. Toți acești factori influențează măsura în care conceptele de publicitate reușesc să depășească granițele naționale. Câteva mari companii au încercat să-și susțină mărcile globale printr-o publicitate puternic standardizată. . în curtea din spatele casei sale. A dus un borcan cu noul său produs la farmacia “Jacob’s” de pe aceeași stradă. Georgia. Reușita unei astfel de acțiuni de publicitate standardizată depinde de legatura dintre produsul sau serviciul respectiv și cultura țării. noului sirop i-a fost adaugată apă carbonatată pentru a produce o băutură care a devenit dintr-o dată “delicioasă și răcoritoare”. Introducere Standardizarea se referă la gradul de adaptare a publicității la caracteristicile diferitelor piețe naționale. adaptare). . Pentru a exemplifica acest subiect ( standardizare vs. un farmacist local. am ales să studiem mesajele publicitare ale companiei Coca-Cola. de comportamentul de cumparare al consumatorilor și de legislația națională. declarat “excelent” și pus în vânzare cu cinci cenți paharul. Dr. Standardizarea prezintă mari avantaje: -costul publicității este mai mic. demografic și economic existente între piețele naționale situate pe continente diferite sau chiar în randul Uniunii Europene. Cel mai important este faptul că standardizarea ignoră marile diferențe de ordin cultural. Ea are însă și neajunsuri. unde a fost testat. a produs conform legendei siropul pentru Coca-Cola într-un vas de aramă pe un trepied. Coca-Cola – scurt istoric și evoluția mesajelor despre produs Produsul cu cel mai cunoscut gust s-a nascut în Atlanta. John Styth Pemberton. dar nicio adaptare totală.se realizează o mai bună coordonare a eforturilor publicitare la scară globală. la data de 8 mai 1886.

directorul de marketing al companiei in 1999 „pentru a gândi global. Acesta invita cetățenii să încerce “noua și populara băutură carbonatată”: „CocaCola. subliniind în slogane concise calitățile de bază ale băuturii: „Delicioasă și răcoritoare” (“Delicious and Refreshing”) sau. de numai 5 cenți pentru un pahar. a apărut curand în The Atlanta Journal. Acest succes devine evident într-o reclamă memorabilă din 1971. Primele mesaje din reclamele Coca-Cola semnalau prețul modic.Considerând că “cei doi C vor arata bine în reclame” Frank Robinson. de pe toate continentele și 80% din profiturile companiei provin din afara Statelor Unite ale Americii. . este una dintre cele mai cunoscute mărci de pe glob. accesibil tuturor. fondată în 1886. a sugerat numele și a scris cu acest scris unic marca înregistrată “CocaCola”. Delicioasă! Răcoritoare! Antrenantă! Tonică!). Compania pretinde chiar că “Coke” este al doilea cel mai cunoscut cuvant din lume după “OK”. în 1900. dar conform lui Sergio Zyman. o companie trebuie să acționeze local”. Pornind de la rădăcinile americane. fiecare având în mână o sticlă de Coca-Cola și cântând “ I’d like to buy the world a Coke”. compania a construit un adevărat imperiu global ( a inițiat expansiunea globală în 1919). Primul anunț publicitar pentru Coca-Cola . „Potolește setea” (“Quenches Thirst”). Delicious! Refreshing! Exhilarating! Invigorating!” (Coca-Cola. care prezintă un grup de 500 de tineri în varful unui deal din Italia. Succesul internațional al companiei Coca-Cola poate fi atribuit multor factori. care a înregistrat vânzări spectaculoase. Coca-Cola. Produsul “Coca-Cola” clasic evocă stilul de viață american probabil mai puternic decât orice alt produs. În prezent operează în peste 200 de țări. ce este acum renumită. partenerul și contabilul doctorului Pemberton.

iar în 1909 băutura a fost proclamată „produsul cel mai bine promovat” al națiunii. În 1912. Băutura părea foarte reală. precum teatrul.000 de metri pătrați din fațadele clădirilor americane. adică exact acolo unde își îndreptau privirile majoritatea oamenilor. cheltuielile cu publicitatea au ajuns la 1 milion de dolari. Apoi s-au nascut revistele-magazin. care au sporit în tiraj odată cu creșterea volumului de publicitate și dezvoltarea producției de bunuri de larg consum. asociindu-l cu activități la modă. . vânătoarea și golful. A urmat panotajul în exterior. La început. logo-ul Coca-Cola decora 762. Reclamele păreau plasate pe baza unui principiu nefiresc de viabil. reclamele Coca-Cola înfățișau produsul în locații plăcute. pentru că afișul încorpora o conductă de apă. În acord cu aspirațiile acestor grupuri sociale. la Chattanooga. reclamele Coca-Cola au apărut în ziare. foarte populare în rândul familiilor din clasa de mijloc și cea superioară. reclamele Coca-Cola erau vizibile ori de câte ori cititorii închideau cărțile. compania Coca-Cola cheltuia pentru publicitate jumătate de milion de dolari. care în 1904 aveau deja un tiraj cumulat de 5. Un alt segment larg al populației consuma așa-numitele romane „pulp”. fiind tipărite pe coperta a patra. cel mai spectaculos exemplu fiind al unui billboard amplasat de-a lungul căii ferate ce lega Philadelphia de New York. iar pentru acești potențiali consumatori. iar la începutul anilor ’20 s-a dublat.5 milioane de exemplare.În 1908. când s-a inaugurat prima fabrică de îmbuteliere. .000. În 1906. Unul dintre momentele decisive pentru dezvoltarea viitoare a companiei Coca-Cola a fost anul 1899.

Apariția filmului sonor. În aceeași perioadă. oricine avea radio în anii ’30 putea să asculte. „Pause and Refresh Yourself” (Fă o pauză și răcorește-te). altele făcând din el parte integrantă a piesajului urban. a fost transformat în „The Pause That Refreshes”. printre care Cary Grant. Odată cu dezvoltarea orașelor și a suburbiilor. să danseze sau să folosească programele Coca-Cola pe post de fundal muzical. unele înfățișând produsul în scene de viață patriarhală. aceștia puteau să vizioneze reclame Coca-Cola în care apăreau vedete de la Hollywood. a transformat cinematograful într-o importantă industrie. care fascina milioane de oameni. . la sfârșitul anilor ’30.Un alt slogan celebru. În pauza dintre două filme. Jean Harlow sau Robert Montgomery. De la simfonii la melodiile de swing și de la comedie la interviuri cu eroii sportului. băutura a început să fie promovată și în cadrul programelor radio. în niciun caz cu cele de știri de senzație. dar de mare impact. iar în 1929. S-a luat hotărârea ca marca să rămână în mintea consumatorilor prin asocierea ei cu programele de divertisment. a apărut în reclamele pe print începând cu anul 1924. beneficiind de avantajul de a crea mesaje simple. reclamele Coca-Cola s-au adaptat mediului specific acestora.

Anii ’70 au adus sloganul „It’s the Real Thing” (E ceva „beton“). de la sărbători câmpenești. una dintre cele mai renumite reclame Coca-Cola. Drept urmare. când televiziunea a devenit principala sursă de divertisment la domiciliu. iar campania din 1971. Un moment important îl reprezintă anul 1971. mii de oameni scriind companiei şi cerând difuzarea clipului În 1993. Cea mai cunoscută reclamă din tot pachetul a fost cea în care niște urși polari animați împart o sticlă de cola sub luminile nordului. a confirmat nivelul global al mărcii. adresate tuturor tipurilor de audiență. reclama TV s-a transformat într-un instrument de mass-marketing. The New Seekers. cunoscută şi sub numele “Hilltop”. când a fost creată “I’d Like to Buy the World a Coke”. iar începând cu anii ’60. Aceasta cuprindea 27 de reclame diferite. publicitatea Coca-Cola putea fi rezumată prin doar două cuvinte: „Întotdeauna Coca-Cola”.Prima reclamă Coca-Cola pentru TV a fost difuzată la începutul anilor ’50. Tema muzicală a fost înregistrată de formaţia australiană de muzică folk. Apariția sistemului video și a camerelor de filmat de mici dimensiuni a condus la utilizarea de spoturi filmate în exterior. Reclama s-a clasicizat imediat. la petreceri pe plajă. „I’d Like to Buy the World a Coke” (I-aș cumpăra lumii o Cola). urșii polari au devenit un simbol al companiei și au . în care Coca-Cola putea să apară în diferite locații. Spoturile TV au preluat melodiile de la radio și imaginea din reclamele de pe print și le-au însuflețit cu jocul actorilor. odată cu apariția televiziunii.

ci chiar supărătoare. există multe momente de fericire pe care putem să ni le creăm şi pe care le putem împărtaşi cu cei din jur. S-a ajuns într-un asemenea moment încat băutura răcoritoare nu mai are nevoie de reclamă. Politica agresivă de promovare dusă s-a făcut remarcată şi prin numeroasele panouri publicitare şi semne care au invadat oraşele. Este verde. in tarile in care nivelul taxelor locale pentru . ne demonstrează că. Noua platformă. a fost lansată campania globală Coca-Cola „Deschide şi savurează fericirea” care îndeamnă consumatorii să caute momente de fericire în imediata lor apropiere. o campanie clar de imagine. Ray Charles. Coca-Cola nu merge pe o legatură directă cu produsul. Ca mijloc de realizare. pentru segmentul outdoor. interpreţi celebri ca The Supremes. O inedită campanie este cea lansată de Coca-Cola în Romania în iarna lui 2011. Roy Orbison şi The Coasters au interpretat fiecare în stilul său jingle-urile reclamelor. Coca-Cola este antidotul pentru grijile cotidiene ale vieţii moderne. ci brandul în sine. ci caută să promoveze mesaje ce. lipsită de substanță. brandul scoate la iveală jumătatea plină a paharului. a fost ales panotajul ( printuri de mari dimensiuni ) outdoor. Sunt oameni care se plimbă". Prin aceste sintagme. în acest caz. Aretha Franklin. Coca-Cola a acceptat o campanie curajoasă. stresantă şi plină de provocări. în viaţa de zi cu zi şi să se bucure de ele împreună cu cei din jur. În 2009. mesaje legate de logoul Coca-Cola și de culoarea roșie. chiar dacă este pus în situații dificile. cei cu o putere de înțelegere mai mare. care nu promovează ceva anume. o postare agresivă a acestui link ar fi nu doar banală. deşi trăim o viaţă modernă. Și asta pentru că Coca-Cola se bucură deja de o rezonanță a numelui astfel încât legătura cu produsul este implicită. La ceilalți" sau "Nu este înghesuială. Mai mult decât atât. dedicată unui segment special de consumatori. Apar mesaje precum "Nu este roșu. ci este mai degrabă vorba de o asociere a brand-ului Coca-Cola cu anumite posturi sau îndemnuri. nu au nicio legatură cu băuturile răcoritoare.apărut din nou în campania din timpul Olimpiadei din '94. Jan and Dean. în intersecții și pe marginea unor străzi cu circulație intensă în București și nu numai. De-a lungul timpului. ce îl duc pe omul obișnuit cu gândul la fericire. aparent. poate chiar prea curajoasă. Coca-Cola se promovează prin niște printuri outdoor de mari dimensiuni.

vor încuraja echipele. Astfel. firma şi-a permis să realizeze o publicitate stradală atât de agresivă.000 de angajați în întreaga lume și se distribuie în peste 200 de țări. ținând în mână o sticlă de Coca-Cola: Aș vrea să cumpăr lumii o casă și s-o ornez cu dragoste. Aș vrea să învăț lumea să cânte în armonie. Să cresc meri.acest tip de reclamă este redus. urșii polari participă activ la cel mai mare eveniment sportiv american. a avut ideea poziționării Coca-Cola nu numai ca un lichid care stăvilește setea. impulsive. Compania promite că animațiile vor țopăi de fericire. difuzată prima dată în Europa în 1971. Sponzorizarea evenimentelor sportive și culturale reprezintă o altă metodă de promovare abordată de Coca-Cola. stupi de albine și porumbei. exhibiţioniste. Coke este ceea ce-și dorește lumea astăzi. Coca-Cola are în prezent peste 92. de unde vor fi controlate reacțiile mascotelor. Este vorba despre lansarea în 1985 a unui nou produs (New Coke) având la bază formula „proiectul Kansas”. directorul de creație de la McCannErickson. Astfel. a luat naștere reclama în care persoane de diferite nații și vârste cântă următoarele versuri. Însă a existat în istoria acestei organizații un moment a cărui semnificație a fost codată eronat de către reprezentanții Coca-Cola. Celebrele mascote Coca-Cola. Bill Backer. Super Bowl. Din dorința de a cuceri un public. Primul eveniment care a indicat așadar tendința de globalizare pentru Coca-Cola a fost producția reclamei pentru „I’d like to buy the world a Coke” (Aș vrea să cumpăr lumii o Cola). narcisiste. marea companie americană reușind să găsească o modalitate de a-și exprima originalitatea. Secretul ursuleților este păstrat la agenția de publicitate cu care lucrează Coca-Cola. Acesta este lucrul adevărat. Acest nou produs avea un gust îndulcit și era targetat către ceea ce în tipologia stilurilor de viață VALS poartă numele de I-me-mine (persoane foarte tinere. Wieden Kennedy. Un alt avantaj oferit de lipsa legilor în acest domeniu îl constituie neimpozitarea premiilor acordate în cadrul concursurilor organizate de firmă. ci ca un produs care unește oamenii. . Ursuleții reacționează în timp real la ce se întamplă pe teren. Aș vrea să cumpăr lumii o Cola care să-i țină companie. Coca-Cola a introdus pe piață un nou produs adresat tinerilor (New Coke). care aparținea concurenței (Pepsi).

tradiţionalişti. Goizueta. S-au schimbat trei elemente importante ale produsului: codul grafologic și cromatic (în locul combinației tradiționale alb-roșu s-a optat pentru un design în argintiu și roșu). „a schimba Coke este ca și cum Dumnezeu ar face iarba violet sau ne-ar lipi degetele de la picioare de urechi sau dinții de genunchi”.inventive. telefoanele (1.000) primite la sediul companiei. foarte patrioţi. „Prinde valul”. Acuzele aduse au demonstrat faptul că sa omis publicul tradițional. iar formula vechii Cola va fi închisă într-un seif ”.la nivelul identității. . „Când au retras vechea Coke de pe piață. Sloganurile lansate au fost „Coke este unică”.500) primite la linia telefonică gratuită a companiei și scrisorile directe adresate lui Goizueta. înlocuind în totalitate vechile produse CocaCola. sentimentali. „Există doar două lucruri în viața mea: Dumnezeu și Coca-Cola. Scrisorile (40. dornice de experienţe). arătau eșecul acestei strategii de comunicare.) cel mai bun produs tocmai a fost îmbunătățit. Aceste enunțuri prin care companiei Coca-Cola îi este atribuit rolul de impostor. Acum mi-ați răpit unul dintre aceste lucruri”. statornici). încercând să-și consolideze cota de piață. mulţumiţi de cum stau lucrurile. și anume reprezentarea și identitatea. convenţionali. Greșeală celor de la Coca-Cola nu a fost neapărat în procesul de producție. președintele executiv al CocaCola. „Nu aș fi fost mai surprins dacă cineva mi-ar fi spus că sunt homosexual” (a răspuns tatăl a doi băieți). poziționarea pentru care opta Coca-Cola a fost cea a unei companii progresiste. au fost codate. mi-au violat libertatea de alegere. Această nouă strategie de marketing a avut două efecte: .”. Roberto C. Astfel.. Retragerea vechii formule Cola a generat următoarele tipuri de mesaje din partea consumatorilor și care au fost publicate în ziarul Newsweek în 24 iunie 1985: „este ca și cum ai scuipa pe steagul american”.. cei care credeau în valori tradiționale și care pot fi catalogați drept belongers (persoanele spre vârsta doua și a treia. Reclamele au fost modificate la nivel compozițional: în locul imaginilor care aminteau de micile orășele americane. Mesajul transmis de companie a fost foarte radical: „(. ci în modalitatea în care două elemente ale circuitului culturii. a mizat pe introducerea unei culturi a schimbării și inovației.la nivelul reprezentării. Consumul este elementul din circuitul culturii Coca-Cola care a determinat o retragere a produsului de piață după trei luni de la lansare. demonstrează două lucruri: . s-a optat pentru un mesaj agresiv (o sticlă de New Coke spârgând gheața sau Bill Cosby promovând noua Coke).

începând cu logo-ul și terminând cu sticla distinctivă. Susținătorii adaptării consideră că. consumatorii din țări diferite continuă să difere dramatic în ceea ce privește caracteristicile lor geografice. Eșecul nu a fost cauzat de noua aromă.interacțiunea dintre elementele circuitului cultural are rezultate variabile și contradictorii. Succesul unui nou produs nu este garantat dacă nu se iau în calcul identitarea și reprezentarea organizațională. demografice . Kenn Gaither precizează lecțiile pe care practicienii PR ar trebui să le învețe din această codare greșită a semnificațiilor circuitului culturii Coca-Cola: . economice și culturale. în ciuda globalizării. ci pentru că intermediarii culturali angajați (specialiștii PR) nu au știut să realizeze o identificare între produs și consumatori.nevoia de a fi cinstit cu consumatorii (la testele de degustare trebuie să fie explicată finalitatea procesului). III. . În acest sens . Ținând cont de aceste diferențe. Patricia Curtin și T. .a) necesitatea unei analize minuțioase a publicurilor organizaționale. b) combinarea cercetării cantitative (testele pre-campanie au fost favorabile noii formule.rolul identității în toate aspectele sale. recunoscută oriunde pe glob. Publicitea companiei Coca-Cola – Standardizare sau adaptare? Levitt susține că globalizarea a condus la omogenizarea nevoilor și preferințelor consumatorilor din întreaga lume. Designul băuturilor companiei s-a modificat foarte puțin de-a lungul anilor. dar a fost omisă ideea centrală a campaniei: înlocuirea totală a vechiului produs) cu cercetarea calitativă (focusgrupuri cu toate categoriile de publicuri). . Coca-Cola vinde aproximativ aceeași băutură “Coca-Cola” peste tot în lume. Aceste caracteristici evocă o imagine de marcă puternică.nevoia de a recunoaște informațiilor calitative capacitatea de a prezenta modul în care consumatorii vor folosi produsele. publicitatea internațională standardizată ( un produs și un mesaj universal) ar fi o forță integratoare peste granițe. organizațiile pot “croi” produse care să .

La început. Coca-Cola are de asemenea un număr de mărci pentru băuturi răcoritoare locale sau regionale. vorbim despre sticla în formă de clepsidră cunoascută worl-wide. o băutură răcoritoare din Europa de Est și Turcia. Coke Lite sau Diet Coke ori Coke fără cafeină. În cazul Coca-Cola. Coca-Cola are o structură de marcă hibridă. specifică pentru Levi’s. TabXtra. cu variante de produs precum: Cherry Coke. companiile care își adaptează mixul de marketing. iar acestea își definesc categoria și se construiesc pe baza unor mituri sau istorii puternice (de exemplu tema independenței. reprezentând o combinație de mărci corporatiste și de produse. alegând reclamele pentru fiecare țară dintr-un număr de reclame realizate cu caracter internațional. Abordarea anterioară era prea rigidă și campaniile publicitare nu au fost întotdeauna un succes. vor avea costuri de marketing mult mai mari. Vorbim astfel despre brand-ul Coca-Cola care este prezent peste tot în lume. "Secretul e să fii peste tot unde sunt consumatori".se potrivească condițiilor și preferințelor locale. Nike. . Mai tarziu. mărcile folosesc adesea anumite simboluri fizice relevante pentru marcă. Pentru aceste mărci. cum sunt Lilt cu diferite arome de fructe în Marea Britanie. Coca-Cola este o marcă fundamentală alături de altele la fel de renumite precum Sony. Pentru a întări latura simbolică a brandului.o băutură răcoritoare fără cola în Scandinavia și binescunoscutul Cappy. sau tema conectării la Nokia). Levi’s. compania a ales să se îndeparteze de abordarea standardizării totale și a depus eforturi pentru a-și adapta comunicările culturii locale. Coca-Cola folosea o campanie de marketing standardizată. Coca Cola cheltuiește mai mulți bani pe publicitate decât Microsoft și Apple la un loc. dar nu în toate țările. considera directorul de marketing al Coca Cola în America de Nord. Pe de altă parte. Coca-Cola este o marcă inițiatoare care definește o anumită categorie. tocmai universalitatea firului narativ și nu caracterul global însuși stă la baza atracției pe care o exercită asupra consumatorilor. Publicitatea înseamnă totul. Pentru o asemenea companie este absolut necesar și constituie o provocare continuă nevoia de a face ca mitul să rămână la fel de puternic pentru fiecare noua generație.

Compania oferă de asemenea produse variate care să satisfacă gusturile consumatorilor. de exemplu băuturi din soia pe piețele asiatice. lansată în 2006. În ceea ce privește produsul. Coca-Cola fiind o companie globală. care este câte puțin modificată pentru a răspunde nevoilor locale ( mici modificări în ceea ce privește reclama sau mijloacele de comunicare folosite).Orientarea spre adaptare în publicitatea internațională a devenit evidentă odată cu reclama “Live on the Coke side of life”. sticlele și cutiile de Coca-Cola includ limba țării vizată și sunt dimensionate astfel încât să se asemene cu cele ale altor băuturi răcoritoare de pe piața respectivă. . constă în existența unei campanii de promovare globale ( un mesaj de bază standardizat). Totuși. Această abordare reflectă filozofia de a planifica global și a acționa local. Acest compromis între adaptare și standardizare este cunoscut în literatura internațională ca “pattern advertising” ( șablon publicitar). promovarea sa nu este adaptată semnificativ. în care sunt incluse elemente ale culturii locale.

„Inspirate de spiritul Olimpic. unde se stabilesc pentru a urmări Jocurile Olimpice.”. păsările adunau sticle și pahare de Coca-Cola. În 2008.Coca-Cola folosește fraze ca : „ Satisfying your needs” sau „The choice is yours” pentru a-i face pe consumatori să creadă că dețin controlul asupra a ceea ce consumă. determinare și lucru în echipă”. apar baschetbaliștii Yao Ming și LeBron James. din China și respectiv. o replică în miniatura a Stadionului Național. În altă reclamă. păsările arată ce lucruri uluitoare poate realiza cineva hotărât să depășească orice obstacol și să trăiască pozitiv. cu ocazia Jocurilor Olimpice. tocmai pentru a evidenția hotărârea lor de a ajunge la Jocurile Olimpice. Drumul lor este prezentat ca fiind lung. În drum spre Beijing. Erau zugrăvite 5 păsări inspirate de veștile că stadionul „Bird’s Nest” este gata pentru Jocurile Olimpice. spiritul de competiție și . Coca-Cola a lansat o reclamă ce aduce un tribut spiritului Olimpic. Statele Unite. Într-un final ajung toate și construiesc împreună un cuib. Reclama prezintă atmosfera din timpul Jocurilor Olimpice. spunea Kevin Tressler. „Povestea este o alegorie exprimând idealurile olimpice : perseverență. Aceasta campanie „Live Olympic on the Coke Side of Life” era însoțită de o reclamă TV. reprezentant Coca-Cola. numită sugestiv „ Bird’s nest”. anevois și plin de aventuri. aparent fără niciun scop. continuă el să descrie valorile companiei.

Coca-Cola deține acum 50% din piața băuturilor răcoritoare acidulate în marile orașe din China. În această a doua campanie. Era interpretată de trupa Sandwich ( celebră în țara respectivă) și au realizat și un videoclip. Aici Coca-Cola a redus mărimea sticlelor și le-a împachetat în containere mai mici. dar a avut probleme în a ajunge la populația din zonele rurale. Șeful operațiunilor firmei Coca-Cola în India afirma : ” Problema era că nu ne adresam maselor” (Merchant. China si India au fost considerate piețele cu cel mai mare potențial. a fost lansată versiunea cântecului pentru Filipine. unul dintre actorii din India ce a fost imaginea Coca-Cola în 2008 este Hrithik Roshan. Urmând succesul campaniei “Hapiness Factory”. cam jumătatea prețului unei sticle convenționale. depășind 5 rupii. compania continua cu “Open Hapiness” pentru a demonstra că fericirea începe în momentul în care consumatorii deschid o sticlă de Coca-Cola. . Factorul care îi unește și îi aduce împreună este tocmai Coca-Cola. În aprilie 2009. Mai târziu în aceeași lună. în favoarea unei reclame cu vedete din lumea filmului din Bombay. Videoclipul a fost realizat de Warner Music. deoarece poseda o personalitate pozitivă și împarte bucurie oamenilor prin noul ei cântec “Open Happiness”. diva pop Yung a fost aleasă ca ambasadoare a mărcii. dar și cu dificultăți în realizarea produselor care să îi mulțumească pe consumatori și să depășească problemele logistice. Se transmite ideea că împărțind o Coca-Cola. la un preț rezonabil. În plus. devii mai apropiat de ceilalți. Folosirea vedetelor autohtone a continuat și în anii următori. a fost lansată o versiune a cântecului pentru Singapore. Folosirea sticlei returnabile. 18 June 2003).diversitatea culturală. a reprezentat cheia de intrare pe această piață. interpretată de vedetele Derrick Hoh și Jocie Guo. mangementul companiei din India a refuzat campania de publicitate globală a companiei. ca de altfel și pe piața din India. Financial Times. care prezenta probleme similare. cântată de Joye Yung. Această campanie de publicitate a determinat prețul să crească. făcând să le fie mai ușor camioanelor să distribuie produsele în magazinele din India rurală. Coca-Cola a lansat și la Hong Kong ( în 2009) campania “fericirii” care include o melodie cunoscută pe plan local. cunoscută ca „Bollywood”. Prețul a fost fixat la 5 rupii indiene. care acum depășesc un milion.

Coca-Cola a lansat campania “ Coke Intrinsics” pentru a ieși în evidență pe piața băuturilor răcoritoare. În 2010. membri ai trupei de rock/hip-hop Saint Loco și starul pop indonezian. În iulie 2009. interpretată de 2PM. A-Mei. Coca-Cola a lansat “Open Happiness” pe piețele din Orientul Mijlociu și versiunea în limba arabă a cântecului (“Eftah Tefrah”) a fost înregistrată de cântăreața libaneză NancyAiram. versiunea în chineză a cântecului fiind interpretată de cântăreața și textiera din Taiwan . În China. a înregistrat și ea o versiune a cântecului. cu titlul “Buka Semangat Baru” ( “Open a new Spirit”). Damien Coren. Pe 28 octombrie 2009. a prezentant tinerilor chinezi proprietățile produsului. Wang Leehom. Ipang și Barry.În mai 2009. Monkey Majik a lansat versiunea în limba japoneză împreună cu un videoclip sugestiv. . Lala. Creată de Red Lounge. a fost lansată oficial. În noiembrie 2009. Interpreții au fost Ello. a adăugat el. “Vrem să ne asigurăm că oamenii știu prin ce se diferențiază Coca-Cola de competitorii săi și cum senzația de prospețime poate juca un rol important în viețile lor”. emoțională și spirituală. În februarie 2010. versiunea koreană a “Open Happiness”. Un alt stat pentru care s-a înregistrat o versiune a melodiei este Vietnam. decât o Coca-Cola rece. a fost abordată piața chineză cu aceeași campanie. putând fi și descărcată de pe internet contra cost. cântăreața din Taiwan . director la Red Lounge a afirmat că piața băuturilor răcoritoare a devenit foarte competitivă.o prospețime fizică. compania Coca-Cola a lansat și o versiune pentru Indonezia a cântecului ce a avut succes pe toate continentele. Spotul TV a fost însoțit de o intensă promovare online. campania scoate în evidență faptul că nicio altă băutură nu poate da consumatorilor starea de “Shuang”.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->