Sunteți pe pagina 1din 55

Puterea

contiinei


NEVI LLE

Las oglinda si schimb-ti chipul.
Las lumea n pace si schimb-ti
conceptiile despre tine.


Puterea

contiinei


NEVI LLE
[Titlu original: The Power of Awareness, 1952]


Pentru
Arthur si iubita sa Verne,
a crei constient a adus
aceast carte ntru fiint.



De acelasi autor

LA PORUNCA TA AT YOUR COMMAND
IMAGINATIE TREZIT si CUTAREA AWAKENED IMAGINATION and THE SEARCH
CREDINTA TI-E AVUTUL YOUR FAITH IS YOUR FORTUNE
LEGEA SI FGDUINTA THE LAW AND THE PROMISE
SDITUL SI CULESUL SEEDTIME AND HARVEST
LIBERTATE PENTRU TOTI FREEDOM FOR ALL*
TRIREA LUNTRIC E SECRETUL FEELING IS THE SECRET*
RUGCIUNEA, ARTA DE A CREDE PRAYER, THE ART OF BELIEVING*
DIN AFARA ACESTEI LUMI OUT OF THIS WORLD*
NVIEREA RESURRECTION*

*Aceste cinci crti sunt incluse ntr-un
volum intitulat NVIEREA

CUPRI NS

Un cuvnt de la editor 4
1. EU SUNT 5
2. CONSTIENT 7
3. PUTEREA ASUMPTIEI 9
4. DORINT 11
5. ADEVRUL CARE TE FACE LIBER 12
6. ATENTIE 14
7. ATITUDINE 16
8. RENUNTARE 19
9. PREGTINDU-TI LOCUL 20
10. CREATIE 22
11. INTERFERENT 23
12. CONTROL SUBIECTIV 24
13. ACCEPTARE 25
14. CALEA FR EFORT 27
15. COROANA MISTERELOR 28
16. NEPUTINT PERSONAL 29
17. TOATE SUNT CU PUTINT 30
18. FACETI-V MPLINITORI 31
19. ESENTIALURI 32
20. VIRTUTE [DREPTATE] 34
21. LIBER-ARBITRU 36
22. STRUINT 38
23. STUDII DE CAZ 40
24. NEREUSIT 50
25. CREDINT 52
26. DESTIN 54
27. VENERATIE 55



Un cuvnt de la editor

Acum patruzeci de ani, Neville a adugat note cu mna lui pe copia sa personal a
nou-publicatei Puterea constiintei. Transfernd acea copie editurii DeVorss & Company n
scopul unei noi tipriri, fiica lui Neville, Victoria Goddard, a autentificat scrisul de mn
ca fiind al tatlui su si a autorizat publicarea unei noi editii ce include aceste note.
Aceste adugiri sunt n numr de douzeci, variind de la cteva rnduri lungime
pn la nlocuirea unui singur cuvnt cu altul. Acest din urm caz, ns, asa concis cum e,
confer o schimbare semnificativ n ntelesul textului. ntr-adevr, notele lui Neville
clarific pretutindeni ce a intentionat s spun si pe alocuri transmite ntelesuri si ndrumri
importante att de mult, nct n imediat urmtoarea sa lucrare, Awakened Imagination
[Imaginatie trezit], va ncorpora pe unele dintre acestea.
Rsfoind prin copia lui Neville a acestei crti, am dat peste o fotografie de-ale sale n
uniform militar, inserat ca semn de carte. Era datat 1943 si, pe verso, purta propria sa
inscriptie ca dovad c acesta era soldatul mentionat n studiul de caz 1 (p. 40). Iar Vicki
Goddard a confirmat presupunerea mea c studiul de caz 2 (p. 43) este tot autobiografic,
desi ntr-un sens mult mai larg. De observat c numele de familie al lui Neville, Goddard,
este dat aici ca Lordard.
Atari sunt plcerile jocului de-a detectivul literar, desi trebuie admis c sunt mult
sporite de faptul de a avea propria copie de lucru a autorului crtii la ndemn. Cu
sigurant el este foarte viu n lucrarea sa tiprit, dar, curios, mai mult n adugirile sale pe
care le gsim ici si acolo. Cititorul le va gsi pe acestea tiprite n corpul textului,
nconjurate de paranteze, din moment ce, n fiecare caz, se vedea clar unde le era locul.
Cu gndul c metafizica strlucit a lui Neville poate fi, pentru nvtceii ei, nc si
mai vital, DeVorss & Company a scos aceast editie unic a Puterii constiintei. Un cuvnt
de apreciere si gratitudine e datorat lui Vicki Goddard pentru asistenta ei generoas.


ARTHUR VERGARA,
Editor






Capitolul unu

EU SUNT

Iar tot ce este pe fat, se descoper prin lumin,
Cci tot ceea ce este descoperit, lumin este.
Efeseni 5:13,14

Lumina este constienta. Constienta este una, manifestnd n legiuni de forme sau
niveluri ale constientei. Nu e nimeni care s nu fie tot ceea ce este, cci constienta, desi
exprimat ntr-o serie infinit de niveluri, nu este divizibil. Nu exist separare real sau
ntrerupere n constient. EU SUNT nu poate fi divizat. M pot concepe a fi un om bogat,
un cersetor sau un hot, dar centrul fiintei mele rmne aceeasi, indiferent de conceptul pe
care-l am despre mine. n centrul manifestrii exist numai un EU SUNT manifestnd n
legiuni de forme sau concepte de sine si EU SUNT cel ce/ceea ce EU SUNT.
EU SUNT este auto-definitia absolutului, temelia pe care totul se sprijin. EU SUNT
este prima substant cauzal. EU SUNT este auto-definitia lui Dumnezeu.

EU SUNT/Cel ce este m-a trimis la voi. [Iesirea/Exodul 3:14]
EU SUNT CEL CE SUNT. [Iesirea/Exodul 3:14]
Stai neclintit si cunoaste c EU SUNT Dumnezeu. [Psalm45:10]
EU SUNT este o trire a constientei permanente. nsusi centrul constientei este
trirea c EU SUNT. As putea uita cine SUNT EU, unde SUNT EU, ce SUNT EU, dar nu
pot uita c EU SUNT. Constiinta de a fi rmne, indiferent de msura n care am uitat cine,
unde sau ce SUNT.
EU SUNT este acel ceva care, printre nenumrate forme, e mereu acelasi. Aceast
mreat descoperire a cauzei reveleaz c, bun sau rea, omul este de fapt arbitrul propriei
sale sorti si c propriul su concept despre sine este cel care determin lumea n care
trieste [si conceptul su despre sine reprezint reactiile lui la provocrile vietii]. Cu alte
cuvinte, dac experimentezi o proast sntate, cunoscnd adevrul despre cauza acesteia,
nu poti atribui boala altor motive n afara aranjamentului specific de substante-cauz de
baz, un aranjament care [a fost produs de reactiile tale n fata vietii] si este definit de
conceptul EU SUNT nesntos al tu. Iat de ce ti se spune, Cel slab s zic: ,EU
SUNT tare! (Ioel/Ioil 3:10/4:10), fiindc, prin aceast asumptie, substanta-cauz EU
SUNT este rearanjat si trebuie, astfel, s manifeste ceea ce rearanjarea ei afirm. Acest
principiu guverneaz fiecare aspect al vietii tale, fie el social, financiar, intelectual sau
spiritual.
EU SUNT este acea realitate ctre care, indiferent ce se ntmpl, trebuie s ne
ntoarcem pentru a gsi o explicatie a fenomenelor vietii. Este conceptul despre sine al lui
EU SUNT cel care determin forma si scenariul existentei sale.
Totul depinde de atitudinea omului n ceea ce-l priveste; ceea ce nu va afirma ca
fiind adevrat despre sine nu se poate manifesta n lumea lui. Anume, conceptul tu despre
tine, cum ar fi EU SUNT puternic, EU SUNT n sigurant, EU SUNT iubit,
determin lumea n care triesti. Cu alte cuvinte, cnd spui, EU SUNT un brbat, EU
SUNT un tat, EU SUNT un american, nu definesti EU SUNT-uri diferite; definesti
concepte sau aranjamente diferite ale unicei substante-cauz unicul EU SUNT. Chiar si
n fenomenele naturii, dac pomul ar fi articulat, ar spune, EU SUNT un pom, un mr, un
pom fructifer.
Cnd stii c singura, unica realitate este constienta concepndu-se pe sine a fi ceva
bun, ru sau indiferent si devenind ceea ce s-a conceput pe sine a fi te eliberezi de tirania
altor cauze, de credinta c sunt cauze externe propriei tale minti care ti pot afecta viata.
n starea de constient a individului se gseste explicatia fenomenelor vietii. Dac
altul ar fi conceptul omului despre sine, totul n lumea lui ar fi diferit. Conceptul lui despre
sine fiind ceea ce este, totul n lumea sa trebuie s fie asa cum este.
Astfel, e limpede din plin c este doar un EU SUNT si tu esti acel EU SUNT. Si n
timp ce EU SUNT e infinit, tu, prin conceptul despre tine, afisezi numai un aspect limitat al
infinitului EU SUNT.

Construieste odi tot mai mrete,
O, sufletul meu,
Odat cu rotirea grbit a anotimpurilor!
Las-ti trecutul ncovoiat!
F fiecare nou templu mai semet
dect cel de dinainte,
nchide-te din ceruri cu o
bolt tot mai ntins
Pn ce n lungime esti liber,
Lsndu-ti strmta cochilie lng
A vietii nelinistit mare!
[Oliver Wendell Holmes, Sr., The Chambered Nautilus]






Capitolul doi

CONSTIENT

Numai printr-o schimbare a constientei, schimbndu-ti n mod real conceptul despre
sine, poti construi odi tot mai mrete manifestrile conceptelor tale tot mai nalte.
(Prin manifestare se ntelege experimentarea rezultatelor acestor concepte n lumea ta.)
Este de important vital s ntelegem ce este constienta de fapt.
Motivul st n faptul c singura, unica realitate este constienta, prima si numai una
substant-cauz a fenomenelor vietii. Nici un lucru nu are existent pentru om dect prin
constienta pe care o are el asupra acelui lucru. Asadar, ctre constient trebuie s te ntorci,
fiindc este singurul temei prin care fenomenele vietii se pot explica.
Dac acceptm ideea unei cauze primare, ar urma c evolutia acelei cauze nu ar
putea rezulta niciodat n altceva strin siesi. Adic, dac substanta-cauz primar e
lumina, toate evolutiile ei, roadele si manifestrile, ar rmne lumin. Prima substant-
cauz fiind constienta, toate evolutiile ei, roade si fenomene, trebuie s rmn constient.
Tot ce s-ar putea observa ar fi o form mai joas ori mai nalt sau variatii ale aceluiasi
lucru. Cu alte cuvinte, dac propria ta constiint este singura realitate, trebuie s fie si
singura substant. Prin urmare, ceea ce ti pare ca fiind circumstante, conditii si chiar
obiecte materiale este de fapt numai produsul propriei tale constiente. Natura, atunci, ca
lucru sau complex de lucruri externe mintii tale, trebuie respins. Tu si mediul tu nu puteti
fi priviti ca existnd separat. Tu si lumea ta sunteti una.
Asadar, trebuie s te ntorci de la aparenta concret a lucrurilor spre centrul subiectiv
al lucrurilor, constienta ta, dac doresti cu adevrat s cunosti cauza fenomenelor vietii si
cum s folosesti cunoasterea asta pentru a-ti realiza cele mai de pret vise. n mijlocul
contradictiilor, antagonismelor si contrastelor aparente ale vietii tale, este un singur
principiu n actiune, numai constienta ta opernd totul. Diferenta nu const n varietatea
substantei, ci n varietatea aranjamentului aceleiasi substante-cauz, constienta ta.
Lumea se misc din necesitate nemotivat. Prin aceasta se ntelege c nu are un
motiv n sine, ci se afl sub necesitatea de a manifesta conceptul tu, aranjamentul mintii
tale iar mintea ta este ntotdeauna aranjat n imaginea a tot ceea ce crezi si consimti tu
ca fiind adevrat.
Bogatul, sracul, cersetorul sau hotul nu sunt minti diferite, ci aranjamente diferite
ale aceleiasi minti, n acelasi sens n care o bucat de otel, cnd e magnetizat, difer nu n
substant de starea ei demagnetizat, ci n aranjamentul si ordinea moleculelor sale. Un
singur electron rotindu-se ntr-o orbit anume stabileste unicitatea magnetismului. Cnd
bucata de otel sau orice altceva se demagnetizeaz, electronii ce graviteaz nu se opresc.
Asadar, magnetismul nu a disprut din existent. S-a produs numai un rearanjament al
particulelor, astfel nct ele nu mai produc un efect exterior sau perceptibil.
Cnd particulele sunt aranjate la ntmplare, amestecate n toate directiile, substanta
se spune c este demagnetizat; dar cnd particulele sunt rnduite n categorii astfel nct o
parte se ndreapt ntr-o directie, substanta este un magnet. Magnetismul nu e generat; este
afisat.
Sntatea, bogtia, frumusetea si geniul nu sunt create; ele sunt numai manifestate
prin aranjamentul mintii tale adic, prin conceptul tu despre tine [si conceptul tu despre
tine este tot ceea ce accepti si consimti ca fiind adevrat. La ce consimti poate fi descoperit
numai printr-o observatie necritic a reactiilor tale la viat. Reactiile tale descoper unde
triesti psihologic; si unde triesti psihologic determin cum triesti aici, n lumea vizibil
exterioar]. Importanta acestui lucru n viata ta de zi cu zi ar trebui s fie evident imediat.
Natura de baz a cauzei primare este constienta. Asadar, substanta fundamental a
tuturor lucrurile este constienta.































Capitolul trei

PUTEREA ASUMPTIEI

Principala amgire a omului este convingerea lui c sunt alte cauze n afara
constientei sale. Tot ce i se ntmpl omului tot ce i se face, tot ce vine spre el i se
ntmpl ca rezultat al strii sale de constient. Constienta omului este tot ceea ce crede si
doreste si iubeste, tot ceea ce crede el ca fiind adevrat si i consimte. De aceea o
schimbare a constientei e necesar nainte de a-ti putea schimba lumea exterioar. Ploaia
cade ca rezultat al unei schimbri de temperatur n straturile nalte ale atmosferei si, n
mod similar, o schimbare de circumstante se produce ca rezultat al unei schimbri n starea
ta de constient.
S v schimbati prin nnoirea mintii. [Romani 12:2]
Pentru a te schimba, ntreaga temelie a gndurilor tale trebuie schimbat. Dar
gndurile tale nu se pot schimba pn ce nu ai idei noi, fiindc gndesti pornind de la idei.
Toat transformarea ncepe cu o dorint intens, arztoare, de a te transforma. Primul pas
n nnoirea mintii este dorinta. Trebuie s vrei s fii altfel [si intentioneaz s fii] nainte
de a putea ncepe s te schimbi pe tine nsuti. Apoi trebuie s-ti faci visul viitor un fapt
prezent. Faci asta nsusindu-ti sentimentul dorintei tale deja mplinite. Dorind s fii altfel
dect esti, creezi un ideal al persoanei care vrei s fii si iti asumi c esti deja acea
persoan. Dac se persist n aceast asumptie pn ce devine trirea ta dominant,
obtinerea idealului tu este inevitabil. Idealul pe care speri s-l atingi este mereu pregtit
pentru incarnare dar, dac tu nu-i oferi suportul parental, este incapabil de a se naste.
Asadar, atitudinea ta ar trebui s fie una n care, dorindu-ti deja s exprimi o stare mai
nalt tu singur accepti sarcina incarnrii acestei noi si mai mrete valori a sinelui tu.
Dnd nastere idealului tu, trebuie s tii n minte faptul c metodele cunoasterii
mentale si spirituale sunt complet diferite. Acesta e un punct care e nteles cu adevrat de
probabil nu mai mult de o persoan dintr-un milion. Cunosti mental un lucru uitndu-te la
el din afar, comparndu-l cu alte lucruri, analizndu-l si definindu-l [gndindu-te la el]; pe
cnd spiritual, poti cunoaste lucrul numai devenind lucrul [numai gndind din el]. Trebuie
s fii lucrul n sine si nu numai s vorbesti despre el sau s-l privesti. Trebuie s fii ca
fluturele de noapte n cutarea idolului su, flacra, si care, sub impulsul dorintei lui
sincere, plonjeaz imediat n focul sacru, nvelit n propriile aripi, pn ce devine o culoare
si o substant cu flacra.
Numai acela cunoscut-a flacra, cel ce-a ars n ea,
si numai el ti-ar putea spune, acela ce nu s-a mai ntors nicicnd pentru a spune.
[Parlamentul psrilor, de Farid ud-Din Attar, tr. n l. eng. de Edward FitzGerald
(1889), apud WilliamRalph Inge, Credinta: Religia personal si viata evlaviei]

Asa cum fluturele de noapte, n dorinta lui de a cunoaste flacra, a fost dispus s se
distrug pe sine, asa si tu trebuie s fii dispus, n devenirea ta, s mori actualului tu sine.
Trebuie s fii constient a fi sntos dac e s cunosti ce e sntatea. Trebuie s fii
constient a fi n sigurant dac e s stii ce e siguranta.
Asadar, pentru a incarna o nou si mai mare valoare despre tine, trebuie s-ti asumi
c deja esti ceea ce vrei s fii si apoi s triesti cu credint n aceast asumptie care nu e
incarnat n trup nc n viata ta ncreztor c aceast nou valoare sau stare a constientei
se va incarna prin fidelitatea absolut a asumptiei tale c deja esti ceea ce vrei s fii.
Aceasta e ceea ce nseamn ntregime, acesta e ntelesul integrittii. Ele nseamn
resemnare, supunerea ntregului sine sentimentului dorintei mplinite, cu certitudinea c
acea nou stare a constientei este rennoirea mintii, cea care transform. Nu exist ordine n
natur corespunztoare acestei supuneri de bun voie a sinelui n fata idealului dincolo de
sine. Asadar, e culmea nebuniei s astepti incarnarea unui nou si superior concept de sine
s apar prin procese evolutive naturale. Ceea ce i trebuie strii de constient s si
produc efectul, n mod evident, nu poate fi efectuat fr o asemenea stare de constient si,
n abilitatea ta de a-ti asuma, de a-ti nsusi sentimentul unei vieti mai bune, de a-ti asuma,
de a-ti nsusi un nou concept despre tine, posezi ceea ce restul naturii nu posed
imaginatie instrumentul prin care tu ti creezi lumea.
Imaginatia ta este instrumentul, mijlocul prin care se efectueaz mntuirea ta din
robie, boal si srcie. Dac refuzi s-ti asumi responsabilitatea incarnrii unui nou si mai
nalt concept despre sine, atunci respingi mijlocul, singurul mijloc prin care se poate
efectua mntuirea ta anume, obtinerea idealului tu.
Imaginatia este singura putere mntuitoare din univers. Totusi, prin natura ta, ti e
optional dac rmi n conceptul de sine actual (o fptur flmnd tnjind dup libertate,
sntate si securitate) sau alegi s devii instrumentul propriei tale mntuiri, imaginndu-te
ca fiind ceea ce vrei s fii si s-ti satisfaci astfel foamea si s te mntuiesti.


O, fii tare atunci si viteaz,
pur, rbdtor si onest;
Munca ce-i a ta
Nu lsa n mna altuia.
Fiindc puterea a toat trebuinta
E dat n credint
Din fntna dinluntrul tu
mprtia Cerurilor.








Capitolul patru

DORINT

Schimbrile care au loc n viata ta ca rezultat al schimbrii conceptului tu despre
tine ntotdeauna par celui neiluminat ca fiind rezultatul, nu al schimbrii constientei tale, ci
al norocului, al cauzelor externe sau al coincidentei. Totui, singura soart ce-i
guverneaz viaa este soarta determinat de propriile tale concepte, propriile tale
asumpii; fiindc o asumpie, dei fals, dac se persist n ea, se va ntri n fapt.
Idealul pe care-l cauti si speri s-l obtii nu se va manifesta, nu va fi realizat de ctre
tine pn ce nu-ti vei fi imaginat c esti deja acel ideal. Nu e alt scpare pentru tine dect
printr-o radical transformare psihologic a sinelui tu, dect prin nsusirea de ctre tine a
sentimentului dorintei tale mplinite. Asadar, f din rezultate sau mpliniri testul crucial al
abilittii tale de a-ti folosi imaginatia.
Totul depinde de atitudinea ta fat de tine nsuti. Ceea ce nu vei afirma ca fiind
adevrat despre tine nu poate fi niciodat realizat de ctre tine, fiindc acea atitudine este
singura conditie necesar prin care ti realizezi scopul.
Toat transformarea se bazeaz pe sugestie si aceasta poate functiona doar atunci
cnd te lasi complet deschis la o influent. Trebuie s te abandonezi idealului tu precum
se abandoneaz o femeie dragostei, cci abandonul total al sinelui n fata sugestiei este
calea uniunii cu idealul tu. Trebuie s-ti asumi sentimentul dorintei mplinite pn ce
asumptia ta are ntreaga nsufletire senzorial a realittii.
Trebuie si imaginezi c deja experimentezi ceea ce doreti. Adic, trebuie si
asumi sentimentul, trirea interioar a dorinei tale mplinite, pn ce eti posedat de
ea, iar acest sentiment adun toate celelalte idei ale contienei tale.
Omul care nu e pregtit pentru plonjarea n asumptia dorintei mplinite cu credinta
c e singura cale de realizare a visului su nu este pregtit nc s triasc n mod constient
prin legea asumptiei, desi nu e nicio ndoial c trieste prin legea asumptiei inconstient.
ns pentru tine, care accepti acest principiu si esti pregtit s triesti asumndu-ti
constient faptul c dorinta ta e deja mplinit, aventura vietii abia acum ncepe.
Pentru a atinge un nivel mai nalt al fiintei, trebuie s-ti asumi un concept de sine
mai nalt.
Dac nu te vei imagina pe tine ca fiind altceva dect esti, atunci rmi cel care esti,
cci dac nu credeti c EU SUNT El, veti muri n pcatele voastre. [Ioan 8:24]
Dac nu crezi c tu esti El (persoana care vrei s fii), atunci rmi asa cum esti.
Prin cultivarea sistematic fidel a tririi dorintei mplinite, dorinta devine
promisiunea propriei sale mpliniri. Asumptia sentimentului dorintei mplinite face visul
viitor un fapt actual.
Capitolul cinci

ADEVRUL CARE TE FACE LIBER

Piesa vietii e una psihologic, n care toate conditiile, mprejurrile si evenimentele
ei sunt aduse n fiint prin asumptiile tale.
Din moment ce viata ta este determinat de asumptiile tale, esti fortat s recunosti
faptul c esti fie sclavul asumptiilor tale, fie stpnul lor. A deveni stpnul asumptiilor
tale este cheia liberttii si fericirii de nedescris. Poti obtine aceast stpnire prin control
constient deliberat al imaginatiei tale. ti determini asumptiile astfel:
Formeaz-ti o imagine mental, un tablou al strii dorite, al persoanei care vrei s fii.
Concentreaz-ti atentia pe sentimentul c deja esti acea persoan. Mai nti, vizualizeaz
imaginea n constienta ta. Apoi simte-te pe tine a fi n acea stare ca si cnd a format n
realitate lumea ta nconjurtoare. Prin imaginatia ta, ceea ce a fost numai o imagine
mental se schimb ntr-o realitate aparent solid.
Marele secret este o imaginare controlat i o atenie bine-susinut focalizate
ferm i constant asupra obiectului ce trebuie obinut. Nu se poate repeta niciodat
suficient de mult faptul c, prin crearea unui ideal n sfera ta mental, prin asumarea
faptului c deja eti acel ideal, te identifici cu el i astfel te transformi n asemnarea
lui [gndind din ideal n loc s gndeti la ideal. Toate strile sunt deja existente ca
simple posibiliti atta vreme ct ne gndim la ele, dar atotputernic de reale cnd
gndim din ele].
Aceasta era ceea ce numeau nvttorii din vechime Lsarea n voia Domnului sau
Rmnerea n Domnul si singurul test adevrat al Rmnerii n Domnul este c toti cei
ce chiar rmn sunt transformati, inevitabil, n asemnarea a ceea ce au rmas n
constiint [gndind din dorinta deja mplinit]. Devii conform voii tale resemnate si voia ta
resemnat este conceptul tu despre tine si toate cele crora le consimti si pe care le accepti
ca fiind adevrate.
Asumndu-ti sentimentul dorintei mplinite si struind n acesta, iei asupra ta
rezultatele acelei stri; neasumndu-ti sentimentul dorintei tale mplinite, esti mereu lipsit
de rezultate.
Cnd ntelegi functia mntuitoare a imaginatiei, ai n mini cheia solutiei tuturor
problemelor tale.
Fiecare etap a vietii tale este construit prin exercitiul imaginatiei tale. Imaginatia
determinat, n sine, este mijlocitorul progresului tu, plinitorul viselor tale. Este nceputul
si sfrsitul a toat creatia.
Marele secret este o imaginare controlat si o atentie bine-sustinut focalizate ferm
si constant asupra sentimentului dorintei mplinite pn ce ti ocup ntreaga minte si
adun toate celelalte idei din constiint.
Ce dar mai mret ti se poate oferi, dac nu s ti se spun Adevrul care te va elibera
[Ioan 8:32]? Adevrul care te face liber este acela c poti experimenta n imaginatie ceea
ce doresti s experimentezi n realitate, iar mentinnd aceast experient n imaginatie,
dorinta ta va deveni o realitate.
Esti limitat numai de imaginatia ta necontrolat si lipsa atentiei asupra sentimentului
dorintei tale deja mplinite. Cnd imaginarea nu e controlat si atentia nu e strunit asupra
sentimentului dorintei deja mplinite, atunci nici un car de rugciuni si evlavii si invocatii
nu vor produce efectul urmrit.
Cnd poti chema la dorint orice imagine ti e pe plac, cnd formele imaginrii tale
ti sunt la fel de vii precum cele ale naturii, ai devenit stpnul destinului tu. [Trebuie s
ncetezi s-ti risipesti gndurile, timpul si banii. Totul n viat trebuie s fie o investitie.*]

Viziuni ale frumusetii si splendorii,
Forme ale unui neam demult apus,
Sunete si fete si glasuri,
Din cea de-a patra dimensiune a spatiului
Si prin necuprinsul univers,
Gndurile noastre trec potcovite cu lumin
Unii i spun imaginatie,
Iar altii l numesc Dumnezeu.
[Dr. George W. Carey, The New Name (Noul nume)]






___________________
* Neville continu aceasta cu data de 12 aprilie [19]53. n Imaginatie trezit (1954),
el va scrie: n dimineata lui 12 aprilie 1953, sotia mea a fost trezit de sunetul unei voci
cu autoritate vorbind nluntrul ei si spunnd, Trebuie s ncetezi s-ti risipesti gndurile,
timpul si banii. Totul n viat trebuie s fie o investitie. A risipi nseamn a irosi, a cheltui
nechibzuit, a mprstia fr a aduna. A investi nseamn a mprstia cu un scop din care se
asteapt profit. Aceast revelatie a sotiei mele este despre importanta momentului. Este
despre transformarea momentului... Numai ce se face acumconteaz... Oricnd ne asumm
sentimentul de a fi ceea ce vrem s fim, investim. (Cap. 5, Moneda raiului) Editorul
Capitolul sase

ATENTIE

Brbatul ndoielnic este nestatornic
n toate cile sale.
Iacov 1:8

Atentia este puternic n proportie cu acuitatea fixrii sale, adic, atunci cnd este
obsedat de o singur idee sau senzatie. Este strunit si focalizat temeinic numai printr-un
astfel de aranjament al mintii care-ti permite s vezi numai un lucru, fiindc astfel strunesti
atentia si-i sporesti puterea, restrictionnd-o. Dorinta care se realizeaz este ntotdeauna
cea asupra creia atentia este concentrat exclusiv, fiindc o idee este nzestrat cu putere
numai n proportie cu gradul atentiei fixate asupra ei. Observarea concentrat este
atitudinea atent dirijat dintr-o
1
finalitate specific. Atitudinea atent implic selectie,
fiindc atunci cnd oferi atentie nseamn c ai decis s-ti focalizezi atentia asupra unui
singur obiect sau stare n locul altora.
Asadar, cnd stii ce vrei, trebuie s-ti focalizezi deliberat atentia asupra
sentimentului dorintei tale mplinite pn cnd acel sentiment ti umple mintea si adun
toate celelalte idei din constient.
Puterea atentiei este msura fortei tale interioare. Observarea concentrat a unui
lucru nltur toate celelalte lucruri si le face s dispar. Marele secret al succesului este
s-ti focalizezi atentia asupra sentimentului dorintei mplinite fr s permiti nicio
distragere. Tot progresul depinde de sporirea atentiei. Ideile care te ndeamn la actiune
sunt cele care domin constienta, cele care au ntreaga atentie. [Ideea care le exclude pe
toate celelalte din cmpul atentiei se transform n actiune.]
Dar una fac: uitnd cele ce sunt n urma mea
[si tinznd ctre cele dinainte], alerg la tint. [Filipeni 3:14]
Asta se refer la tine, una poti face, s uiti cele ce sunt n urm. Poti alerga la tint
umplndu-ti mintea cu sentimentul dorintei mplinite.
Celui neinitiat, toate astea par a fi numai fantezie; si totusi, ntregul progres vine
dinspre cei care nu si nsusesc opiniile comun acceptate, nici nu accept lumea asa cume
ea. Dup cum s-a mai spus, dac poti imagina ceea ce-ti place, si dac formele gndului tu
sunt la fel de vii precum formele naturii, esti, prin puterea imaginatiei tale, stpnul
propriului destin.
Imaginatia ta esti tu nsuti, iar lumea pe care o vede imaginatia ta e lumea real.

1
Neville substituie prin dintr-o cuvntul spre din textul original Ed.
Cnd purcezi la stpnirea miscrilor atentiei, ceea ce trebuie s faci dac va fi s
schimbi evenimentele observate, atunci realizezi ct de putin control exerciti asupra
imaginatiei tale si ct de mult este ea dominat de impresiile senzoriale si de deriva pe
mareele dispozitiilor hoinare.
n scopul dobndirii controlului asupra atentiei tale, practic acest exercitiu:
Noapte dup noapte, chiar nainte de a aluneca n lumea somnului, strduieste-te s-
ti mentii atentia asupra activittilor de peste zi n ordine invers. Focalizeaz-ti atentia pe
ultimul lucru pe care l-ai fcut, adic, pusul n pat, si apoi mut-te napoi n timp peste
evenimente pn ce l atingi pe primul al zilei, datul jos din pat. Acesta nu-i un exercitiu
usor dar, la fel cum exercitii specifice ajut enorm n dezvoltarea anumitor muschi, acesta
va ajuta enorm n dezvoltarea muschiului atentiei tale. Atentia ta trebuie s fie
dezvoltat, controlat si concentrat pentru a-ti schimba cu succes conceptul despre tine si
astfel, pentru a-ti schimba viitorul. Imaginatia este n stare s fac orice, dar numai potrivit
directiei interne a atentiei tale. Dac persisti noapte dup noapte, mai devreme sau mai
trziu vei trezi n tine un centru de putere si vei deveni constient de sinele tu superior,
adevratul tu.
Atentia se dezvolt prin exersare repetat sau obicei. Prin obicei, o actiune devine
mai usoar si astfel, n timp, permite rutinarea unei usurinte sau abilitti care va putea fi
pus mai apoi la mare folosint.
Cnd obtii control asupra directiei interne a atentiei tale, nu vei mai sta n apele mici
de lng mal, ci te vei avnta spre adncul vietii.
Vei psi n asumptia dorintei mplinite ca pe o temelie mai solid chiar dect
pmntul.


















Capitolul sapte
ATITUDINE

Experimente conduse recent de ctre Merle Lawrence (Princeton) si Adelbert Ames
[J r.] (Dartmouth) n laboratorul de psihologie al celui din urm de la Hanover, N.H.,
demonstreaz c ceea ce vezi cnd privesti ceva depinde nu att de mult de ceea ce e acolo
ct de asumptia pe care o faci atunci cnd privesti. Din moment ce lumea pe care noi o
credem a fi adevrata lume fizic este, de fapt, numai o lume asumat, presupus, nu e
de mirare c aceste experimente dovedesc c ceea ce pare a fi realitate solid este de fapt
rezultatul asteptrilor sau asumptiilor. Asumptiile tale determin nu numai ceea ce
vezi, ci si ceea ce faci, fiindc ele guverneaz toate miscrile tale constiente si
subconstiente ctre mplinirea lor. Cu mai bine de un secol n urm, acest adevr a fost
formulat de ctre Emerson dup cum urmeaz:
Asa cum era elastic si fluid n minile lui Dumnezeu, lumea are vesnic
aceleasi nsusiri, pe msur ce adugm la ea. Pentru prosti si pctosi, ea e de
piatr. Ei se adapteaz la ea asa cum pot, dar, n msura n care omul are n el
ceva divin, firmamentul curge n fata lui si i ia forma si pecetea.
Asumptia ta este mna lui Dumnezeu ce modeleaz firmamentul dup chipul a ceea
ce asumi. Asumptia dorintei mplinite este marele reflux ce te ridic usor de pe bancul pe
care ai esuat att de ndelungat. Ridic mintea spre profetie n deplinul si adevratul sens al
cuvntului; si dac ai acea imaginatie controlat si atentie absorbit care sunt posibil de
obtinut, poti fi sigur c tot ceea ce implic asumptia ta se va mplini.
Cnd William Blake scria,
Ceea ce pare a fi, este, pentru cei crora le pare a fi,
el repeta numai eternul adevr,
nimic nu este ntinat prin sine,
dect numai pentru cel care gndeste c e ceva ntinat;
pentru acela ntinat este.
Romani 14:14
Fiindc nimic nu este ntinat prin sine (sau curat prin sine), ar trebui s asumi ce-i
mai bun si s gndesti la toate cte sunt cu nume bun [Filipeni 4:8]. Nu e atitudinea ta
superioar, ci necunoasterea acestei legi a asumptiei, dac citesti n mretia omului vreo
micime cu care s-ar putea s ai ceva de-a face sau n vreo situatie ori circumstant o
judecat nefavorabil. Relatia ta particular cu altul ti influenteaz asumptia n legtur
cu el si te face s vezi n el ceea ce vezi. Dac ti poti schimba prerea despre altul, atunci
ceea ce acum crezi despre el nu poate fi absolut adevrat, ci numai relativ adevrat.
Ceea ce urmeaz este un studiu de caz real ce ilustreaz functionarea legii asumptiei:
ntr-o zi, o costumier mi-a descris dificulttile ei n colaborarea cu un cunoscut
productor de teatru. Era convins c el o critica fr motiv, i refuza cele mai bune creatii
si era adesea n mod deliberat nepoliticos si nedrept cu ea.
Auzindu-i povestea, i-am explicat c, atunci cnd i pare c cellalt e nepoliticos si
nedrept, e semn sigur c ea nssi cerea asta si c nu productorul, ci tocmai ea avea nevoie
de o nou atitudine. I-am spus c puterea acestei legi a asumptiei si aplicarea ei practic
poate fi descoperit numai prin experient si c numai asumndu-si faptul c situatia era
deja asa cum ar fi vrut ea s fie putea dovedi c poate produce schimbarea dorit.
Colaboratorul ei era simplu martor, spunndu-i prin comportamentul lui care era conceptul
ei despre el. I-am sugerat c era foarte probabil ca ea s fi purtat conversatii n mintea ei cu
el, n care era plin de critic si incriminri. Nu era nicio ndoial c ea se certa mental cu
productorul, fiindc ceilalti numai reflect, ca un ecou, ceea ce le soptim noi n secret. Am
ntrebat-o dac nu era adevrat c vorbea cu el mental si n ce constau acele conversatii.
A recunoscut c n fiecare dimineat n drum spre teatru, ea i spunea exact ceea ce
credea despre el ntr-un mod n care nu ar fi ndrznit vreodat s-i spun n fat.
Intensitatea si forta argumentelor ei mentale au stabilit automat comportamentul lui fat de
ea.
A nceput s realizeze c fiecare dintre noi purtm conversatii mentale dar, din
nefericire, cu cele mai multe ocazii, aceste conversatii sunt beligerante c trebuie numai
s observm trectorii de pe drum pentru a dovedi aceast afirmatie c att de multi sunt
captivati mental de conversatiile lor [imaginare] si prea putini par a fi fericiti din cauza
asta, iar prin chiar intensitatea sentimentelor lor ajung repede la incidente nefericite pe care
le-au creat ei nsisi mental si astfel acum trebuie s le petreac.
Cnd a realizat ceea ce fcea, a hotrt s-si schimbe atitudinea si s triasc aceast
lege cu credint, asumndu-si c serviciul su era foarte satisfctor si c relatia ei cu
productorul era una fericit.
Pentru a reusi asta, a fost de acord ca, nainte de a merge noaptea la culcare, pe drum
spre locul de munc si la alte intervale de peste zi, s si imagineze c el o felicita pentru
croielile ei deosebite si c ea, n schimb, i multumea pentru laude si amabilitate.
Spre marele ei deliciu, a descoperit rapid singur c propria ei atitudine era cauza
tuturor celor ce i se ntmplau.
Comportamentul colaboratorului ei s-a schimbat n mod miraculos. Atitudinea lui,
reflectnd, asa cum a fcut mereu, ceea ce ea asuma, reflecta acum conceptul ei curent n
privinta lui.
Ceea ce a fcut ea s-a fcut prin puterea imaginatiei sale. Asumptia ei insistent a
influentat comportamentul lui si a determinat atitudinea lui fat de ea.
Cu pasaportul dorintei, pe aripile imaginatiei controlate, a cltorit n
viitorul propriei sale experiente predeterminate.
Vedem asadar c nu faptele, dar ceea ce crem n imaginatia noastr ne modeleaz
vietile, cci cele mai multe conflicte de peste zi se datoreaz refuzului nostru de a ne folosi
putin imaginatia si de a ne ndeprta brna din propriul ochi. Cei cu mintea pretins literal
sunt cei care triesc ntr-o lume fictiv. La fel ca si costumiera, care, prin imaginatia ei
controlat, a produs o schimbare subtil n mintea colaboratorului su, si noi putem s ne
rezolvm problemele prin controlul propriei noastre imaginatii si prin sentimente ntelept
dirijate.
Prin intensitatea imaginatiei sale si prin trirea luntric [a evenimentului],
costumiera a aruncat un fel de vraj asupra mintii productorului ei si l-a determinat s
cread c laudele generoase i apartin. Adesea, unele dintre cele mai elaborate si
originale gnduri de-ale noastre sunt determinate de altii.
Nu vom sti niciodat dac nu cumva a fost vreo femeie ce clca prin
teasc cea care a pornit acea schimbare subtil din mintile oamenilor, ori dac
patima nu s-o fi nscut n mintea vreunui ciobnas ai crui ochi s-au luminat
pentru o clip nainte ca s-o fi pornit la drum.
William Butler Yeats
















Capitolul opt
RENUNTARE

Nu e tciune de caracter att de stins nct s nu strluceasc si s ard
de e numai usor aprins. [Stephen Berrien Stanton, The Essential Life]
Nu v mpotriviti celui ru; iar cui te loveste peste obrazul drept, ntoarce-i si pe cellalt.
[Matei 5:39]
Este o mare diferent ntre a se mpotrivi rului si a se lepda de el. Cnd te
mpotrivesti rului, i dai atentia ta; continui s-l faci real. Cnd te lepezi de ru, ti iei
atentia de la el si o ndrepti spre ceea ce vrei. Acum e timpul s-ti controlezi imaginatia si
s dai frumusete nu cenus, bucurie si nu jale, slav n loc de dezndejde; ei vor fi
numiti: stejari ai drepttii, sad al Domnului spre slvirea Lui [aprox., Isaia 61:3]
Dai frumusete n loc de cenus cnd ti concentrezi atentia asupra lucrurilor asa cum
ai vrea ca ele s fie n locul lucrurilor asa cum sunt. Dai bucurie, nu jale, cnd ti mentii o
atitudine vesel indiferent de circumstantele nefavorabile. Dai slav n schimbul
dezndejdii cnd ti mentii o atitudine ncreztoare n loc s cazi prad descurajrii. n
acest citat, Biblia foloseste cuvntul copaci [stejari] ca sinonim pentru oameni. Devii un
stejar al drepttii cnd strile mentale de mai sus sunt o parte permanent a constientei tale.
Esti un rsad al Domnului atunci cnd toate gndurile tale sunt gnduri drepte. Acesta este
EU SUNT-ul descris n capitolul unu. EU SUNT este slvit atunci cnd cel mai nalt
concept al tu despre tine e manifestat.
Cnd ti-ai descoperit propria ta imaginatie controlat ca fiind mntuitorul tu,
atitudinea ta se va fi schimbat complet, fr vreo diminuare a sentimentului religios, si vei
spune despre imaginatia ta controlat,
Iat vita aceasta. Am gsit-o copcel slbatic, a crui putere rzleat s-a umflat n
rmurele rtcitoare. Dar am tiat planta si a crescut cumptat din risipa ei de
frunze fr rost, si s-a-nnodat precum vezi n acesti ciorchini plini, pentru a rsplti
mna ce din ntelepciune a rnit-o. [Robert Southey, Thalaba Distrugtorul]
Prin vit se-ntelege imaginatia ta, care, n starea ei necontrolat, si cheltuieste
energia n gnduri si sentimente inutile sau distructive. Dar tu, asa cum vita e tiat si i se
ndeprteaz ramurile si rdcinile nefolositoare, ti cureti imaginatia retrgndu-ti atentia
de la toate ideile neplcute si distructive si ndreptndu-ti-o asupra idealului pe care
doresti s-l atingi. Viata mai fericit, mai nobil pe care o vei experimenta va fi rezultatul
tunderii ntelepte a propriei tale imaginatii. Da, taie-ti toate gndurile si sentimentele
neplcute, astfel nct s poti
s gndesti drept, si gndurile tale vor fi hrana foametei din lume; s vorbesti drept,
si fiecare cuvnt de-ale tale va fi o smnt roditoare; s triesti drept, si viata ta va
fi un mret si nobil crez. [Horatio Bonar, Hymns of Faith and Hope]
Capitolul nou

PREGTINDU-TI LOCUL

Si toate ale Mele sunt ale Tale, si ale Tale sunt ale Mele.
Ioan 17:10
Trimite secera si secer, c a venit ceasul de secerat,
fiindc s-a copt secerisul pmntului.
Apocalipsa 14:15

TOATE SUNT ale tale. Nu pleca s cauti ceea ce deja esti. nsuseste-ti-le,
revendic-ti-le, asum-ti-le. Totul depinde de conceptul tu despre tine nsuti. Ceea ce nu
revendici ca fiind adevrat despre tine nu poate fi realizat de ctre tine. Fgduinta e,
Cci tot celui ce are i se va da si-i va prisosi, iar de la cel ce n-are si ce i
se pare c are i se va lua. [Matei 25:29; Luca 8:18]
Tine strns, n imaginatia ta, de toate cte sunt vrednice de iubit, cte sunt cu nume
bun [Filipeni 4:8], fiindc cele vrednice de iubit si cele cu nume bun ti sunt esentiale n
viat, de va fi o viat ce merit trit. Asum-ti-le. Faci asta imaginndu-ti c deja esti ceea
ce vrei s fii si deja ai ceea ce vrei s ai.
Cum gndeste omul n sufletul lui, asa e el. [Proverbe/Pilde 23:7]
Stai neclintit si stii c esti ceea ce doresti s fii, si nu va trebui niciodat s cauti asta.
n ciuda aparentei de libertate de actiune, te supui, asa cum fac toate, legii asumptiei.
Orice ai crede despre problematica liberului-arbitru, adevrul este c experientele tale de-a
lungul vietii sunt determinate de asumptiile tale fie constiente, fie inconstiente. O
asumptie nalt un pod de incidente care duc inevitabil la mplinirea sa.
Omul crede c viitorul e o dezvoltare fireasc a trecutului. Dar legea asumptiei arat
clar c nu asa stau lucrurile. Asumptia ta te pozitioneaz psihologic acolo unde nu esti
fizic; apoi simturile tale te trag napoi de unde erai psihologic spre locul unde esti fizic.
Aceste miscri-nainte psihologice sunt cele care ti produc miscarea-nainte n timp.
nainte-vederea, prorocirile, premonitiile sunt rspndite prin toate scripturile lumii.
n casa Tatlui Meu multe locasuri sunt. Iar de nu, v-as fi spus. M duc
s v gtesc loc. Si dac M voi duce si v voi gti loc, iarsi voi veni si v
voi lua la Mine, ca s fiti si voi unde EU SUNT...
Si acum v-am spus acestea nainte de a se ntmpla, ca s credeti cnd se
vor ntmpla.
Ioan 14:2,3; 29
Cel care vorbeste n citatul de mai sus reprezint imaginatia ta, care merge n viitor,
ntr-unul din multele locasuri. Locasul este starea dorit Spunndu-ti-se despre un
eveniment nainte ca acesta s se petreac fizic nseamn c trebuie s te simti n starea
dorit pn ce acesta atinge nftisarea realittii. Mergi si gtesti un loc pentru tine
imaginndu-te pe tine n trirea dorintei tale mplinite. Apoi, te ntorci din acea stare a
dorintei mplinite unde nu ai fost fizic acolo unde erai fizic cu o clip mai devreme. Si
atunci, printr-o miscare-nainte irezistibil, te muti printr-o serie de evenimente spre
realizarea fizic a dorintei tale, pentru ca, acolo unde ai fost n imaginatie, s fii si n carne
si oase.

Toate fluviile curg n mare, dar marea nu se umple,
cci ele se ntorc din nou la locul din care au plecat.
Eclesiastul 1:7






























Capitolul zece

CREATIE

EU SUNT Dumnezeu. De la nceput Eu vestesc sfrsitul
si mai dinainte ceea ce are s se ntmple.
Isaia 46:9,10

Creatia este svrsit. Creativitatea este numai o mai profund receptivitate, fiindc
ntregul cuprins al spatiului si timpului, desi experimentat n secvente temporale, coexist,
de fapt, ntr-un infinit si etern acum. Cu alte cuvinte, tot ceea ce ai fost vreodat sau vei fi
vreodat de fapt, tot ceea ce omenirea a fost sau va fi vreodat exist acum. Asta se
ntelege prin creatie, iar afirmatia potrivit creia creatia e svrsit nseamn c nimic nu
trebuie creat vreodat, trebuie numai manifestat. Ceea ce se numeste a crea este numai a
deveni constient de ceea ce deja exist. Devii pur si simplu constient de portiuni crescnde
din ceea ce deja exist. Faptul c nu poti fi vreodat ceva ce nu esti deja sau experimenta
ceva ce nu exist deja explic experienta de a avea un sentiment acut de a fi auzit nainte
ceea ce se spune, sau de a fi ntlnit nainte persoana pe care o ntlnesti pentru prima dat,
sau de a fi vzut nainte un loc ori un lucru pe care-l vezi ntia oar.
ntreaga creatie exist n tine, si este destinul tu s devii tot mai constient de
infinitele ei minuntii si s experimentezi tot mai multe portiuni din ea.
Din moment ce creatia e svrsit si toate evenimentele au loc acum, ntrebarea care
se iveste firesc n minte este, ce determin cursul timpului tu?.
Adic, ce determin evenimentele pe care le ntlnesti? Si rspunsul este, conceptul
tu despre tine. Conceptele determin cursul pe care l urmeaz atentia. Iat un test bun
pentru a dovedi acest fapt. Asum-ti sentimentul dorintei mplinite si observ cursul pe
care l urmeaz atentia ta. Vei observa c atta timp ct rmi credincios asumptiei tale,
atta timp se va confrunta atentia ta cu imagini ce au legtur clar cu acea asumptie.
De exemplu; dac asumi faptul c ai o afacere minunat, vei observa cum, n
imaginatia ta, atentia ti este focalizat pe incident dup incident legat de acea asumptie.
Prietenii te felicit, ti spun ce norocos esti. Altii sunt invidiosi si critici. De acolo, atentia ti
se ndreapt spre birouri spatioase, conturi bancare mai mari si multe alte evenimente
asemntoare pe aceeasi tem. Persistenta n aceast asumptie va rezulta n experimentarea
propriu-zis, n realitate, a ceea ce ai asumat.
Acelasi lucru e valabil n privinta oricrui alt concept. Dac propriul tu concept
despre tine este acela c esti un ratat, vei ntlni n imaginatia ta o ntreag serie de
incidente n conformitate cu acel concept.
ti e clar asadar cum tu, prin conceptul tu despre tine, ti determini prezentul, adic,
portiunea particular a creatiei pe care o experimentezi acum, si viitorul tu, adic,
portiunea particular a creatiei pe care o vei experimenta.

Capitolul unsprezece

INTERFERENT

Esti liber s alegi conceptul pe care-l vei accepta despre tine. Asadar, ai puterea de
interventie, puterea care ti permite s-ti modifici cursul viitorului. Procesul de nltare de
la conceptul tu actual la un concept superior despre tine este mijlocul a tot progresul
veritabil. Conceptul superior asteapt s-l ntrupezi n lumea experientei.
Iar Celui ce poate s fac, prin puterea cea lucrtoare n noi, cu mult mai
presus dect toate cte cerem sau pricepem noi, Lui fie slava.
Efeseni 3:20,21
Cel ce poate s fac, cu mult mai presus dect toate cte ceremsau pricepemnoi,
este imaginatia ta, iar puterea cea lucrtoare n noi este atentia ta. ntelegnd imaginatia
ca fiind CEL ce poate s fac tot ceea ce i ceri si atentia ca fiind puterea prin care ti creezi
lumea, ti poti acum construi lumea ta ideal. Imagineaz-te pe tine a fi idealul la care
visezi si pe care l doresti. Rmi atent la aceast stare imaginat si, de ndat ce te simti
complet c esti deja acest ideal, se va manifesta pe sine ca realitate n lumea ta.

n lume era si lumea prin El s-a fcut,
dar lumea nu L-a cunoscut. [Ioan 1:10]

Taina cea din veci ascuns neamurilor; adic
Hristos cel dintru voi, ndejdea slavei. [Coloseni 1:26,27]

Acel El din primul dintre aceste citate este imaginatia ta. Dup cum am explicat
mai devreme, exist o singur substant. Aceast substant este constienta. Imaginatia ta e
cea care formeaz aceast substant n concepte, care concepte sunt apoi manifestate drept
conditii, circumstante si obiecte fizice. Astfel, lumea prin imaginatie s-a fcut.
Oamenii, cu numai putine exceptii, nu sunt constienti de acest suprem adevr.
Taina Hristos din tine la care se face referire n cel de-al doilea citat este imaginatia
ta, prin care lumea ta se modeleaz. Ndejdea slavei este constiinta ta despre abilitatea de a
te nlta perpetuu spre niveluri superioare.
Hristos nu e de gsit n istorie, nici n forme externe. l gsesti pe Hristos numai
cnd devii constient de faptul c imaginatia ta este singura putere mntuitoare. Cnd se
descoper asta, turnurile dogmei vor fi auzit trmbitele Adevrului si, precum zidurile
Ierihonului, se nruie n trn.




Capitolul doisprezece

CONTROL SUBIECTIV

Imaginatia ta este n stare s fac tot ce-i ceri n proportie cu gradul atentiei tale.
Tot progresul, toat mplinirea dorintei depinde de controlul si concentrarea atentiei
tale.
Atenia poate fi ori atras din afar ori dirijat dinluntru.
Atentia este atras din afar cnd esti ocupat n mod constient cu impresiile externe
ale prezentului imediat. Chiar aceste rnduri ale paginii ti atrag atentia din afar.
Atentia ta este dirijat dinluntru cnd alegi n mod deliberat cu ce vei fi preocupat
mental. E evident c, n lumea concret, atentia ta nu numai c e atras de, dar e si dirijat
constant spre impresii externe. Dar, controlul tu n starea subiectiv este aproape
inexistent, fiindc n aceast stare, atentia este de obicei slujitorul si nu stpnul
pasagerul si nu navigatorul lumii tale. Este o diferent urias ntre atentia dirijat obiectiv
si atentia dirijat subiectiv, iar capacitatea de a-ti schimba viitorul depinde de cea din
urm. Cnd esti capabil s controlezi miscrile atentiei tale n lumea subiectiv, ti poti
modifica sau altera viata dup cum doresti. Dar acest control nu poate fi obtinut dac
permiti atentiei s fie atras constant din afar.
n fiecare zi, stabileste-ti sarcina de a-ti retrage atentia de la lumea concret si de a o
focaliza subiectiv.
n alte cuvinte, concentreaz-te pe acele gnduri sau dispozitii pe care le determini
deliberat. Atunci acele lucruri care acum te limiteaz vor slbi si disprea. n ziua n care
obtii control asupra miscrilor atentiei tale n lumea subiectiv, ai devenit stpnul sortii
tale.
Nu vei mai accepta stpnirea condiiilor i circumstanelor exterioare.
Nu vei accepta viata pe baza lumii din afar.
Obtinnd control asupra miscrilor atentiei tale si descoperind taina cea din veci
ascuns, aceea c Hristos din tine este imaginatia ta, vei impune suprematia imaginatiei si
vei rndui toate lucrurile n slujba ei.







Capitolul treisprezece

ACCEPTARE

Perceptiile omului nu sunt constrnse
de organele perceptiei: el percepe mai mult
dect simtul (desi mereu att de ascutit) poate
cuprinde. [WilliamBlake]

Orict de mult ti pare a tri ntr-o lume material, triesti de fapt ntr-o lume a
imaginatiei. Evenimentele exterioare, fizice ale vietii sunt fructul timpurilor nfloririi uitate
rezultate ale fostelor si de obicei uitatelor stri de constient.
Ele sunt finalittile ce se-ntorc la adesea uitatele origini imaginative.
Oricnd devii complet absorbit ntr-o stare emotional, ti asumi pe moment
sentimentul strii mplinite. Dac persisti, indiferent de lucrul care ti captiveaz intens
emotiile, l vei experimenta n lumea ta. Aceste perioade de absorbire, de atentie
concentrat, sunt nceputurile lucrurilor pe care le vei culege. n aceste momente ti
exersezi puterea creativ singura putere creativ care exist. La sfrsitul acestor perioade,
sau momente de absorbire, gonesti dinspre aceste stri imaginative (unde nu ai fost fizic)
spre locul unde erai fizic cu o clip mai devreme. n aceste perioade, starea imaginat este
att de real nct, la ntoarcerea n lumea concret, cnd descoperi c nu e la fel cu starea
imaginat, ai un adevrat soc. Ai vzut ceva att de viu n imaginatie nct te ndoiesti c
evidenta simturilor tale poate fi acum crezut si te ntrebi, precum Keats,
fost-a viziune sau un aievea
vis?
Fugit-i muzica aceea... Veghez
sau dorm?
Acest soc ti inverseaz simtul temporal. Prin asta se ntelege c n locul
experientelor tale ce rezult de obicei din trecut, acumdevin rezultatul tririi n imaginatie
a ceea ce nu s-a ntmplat fizic nc.
Ca efect, acest lucru te mut peste podul de incidente n realizarea fizic a strii tale
imaginate. Omul care i poate asuma n voie orice stare dorete a aflat cheile
mpiei Cerurilor. Cheile sunt dorint, imaginatie si atentie constant focalizat
asupra sentimentului dorintei mplinite. Pentru un asemenea om, orice fapt concret nedorit
nu mai e o realitate, iar dorinta arztoare nu mai e un vis.

,Puneti-M si pe Mine la ncercare, zice Domnul Savaot, ,si veti vedea
c voi deschide, la dorinta voastr, stvilarele cerului si voi vrsa din belsug
binecuvntarea, spre binele vostru.
Maleahi 3:10
Stvilarele cerului n-ar putea fi deschise si belsugul n-ar putea fi luat printr-o voint
puternic, dar ele se deschid singure si si ofer comorile ca daruri fr plat daruri ce vin
cnd absorbirea atinge un asemenea grad nct devine un sentiment de complet acceptare.
Calea de la starea ta actual spre sentimentul dorintei mplinite nu trece peste
prpstii.
E o continuitate ntre asa-numitul real si ireal. Pentru a trece dintr-o stare n alta, ti
ntinzi pur si simplu antenele, te ncrezi n simtirea luntric si intri deplin n spiritul a ceea
ce faci.

,Nu prin putere, nici prin trie, ci prin
Duhul Meu zice Domnul Savaot. [Zaharia 4:6]

Asum-ti spiritul, sentimentul dorintei mplinite si vei fi deschis ferestrele pentru a
primi binecuvntarea. A asuma o stare nseamn a intra n spiritul ei. Triumfurile tale vor fi
o surpriz numai pentru aceia care nu cunosteau trectoarea ta secret din starea de poftire
spre asumptia dorintei mplinite.
Domnul Savaot nu va rspunde dorintei tale pn ce nu-ti vei fi asumat sentimentul
de a fi deja ceea ce vrei s fii, cci acceptarea e fgasul actiunii Sale.
Acceptarea e Domnul Savaot n actiune.






















Capitolul paisprezece

CALEA FR EFORT

Principiul minimului efort guverneaz totul n fizic, de la calea unei planete la
calea unui puls de lumin. Minimul efort este minimul de energie nmultit cu minimul de
timp. Prin urmare, n mutarea de la starea ta actual spre starea dorit, trebuie s folosesti
minimul de energie si s ti ia cel mai scurt timp posibil.
Cltoria ta de la o stare a constientei la alta este una psihologic, deci, pentru a face
cltoria, trebuie s utilizezi echivalentul psihologic al minimului efort si echivalentul
psihologic este simpla asumptie.
n ziua n care ntelegi deplin puterea asumptiei descoperi c functioneaz n deplin
conformitate cu acest principiu. Functioneaz prin intermediul atentiei minus efort.
Astfel, cu minim efort, printr-o asumptie, te grbesti fr grab si-ti atingi scopul
Ir nicio trud.
Deoarece creatia e svrsit, ceea ce doresti deja exist. Se afl dincolo de vedere
fiindc poti vedea numai continutul propriei tale constiente.
Este functia unei asumptii aceea de a chema ce e dincolo de vedere si de a-i reda
ntreaga aparitie. Nu lumea, ci asumptia e cea care se schimb si schimb.
O asumptie aduce invizibilul la vedere. Nu e nici mai mult nici mai putin dect de a
vedea cu Ochiul lui Dumnezeu, adic imaginatia.
[Nu te uita la nftisarea lui si la nltimea staturii lui;] Eu nu M uit ca omul;
cci omul se uit la fat, iar Domnul se uit la inim. [1Samuel/1Regi 16:7]
Inima este principalul organ al simtului, asadar ntia cauz a experientei. Cnd te
uiti la inim, te uiti la asumptiile tale: asumptiile ti determin experienta. Urmreste-ti
asumptia cu toat srguinta, fiindc din ea ies secventele vietii. Asumptiile au puterea de a
realiza concret. Fiecare eveniment din lumea vizibil este rezultatul unei asumptii sau al
unei idei din lumea nevzut.
Momentul actual este atot-important, fiindc numai n momentul actual asumptiile
noastre pot fi controlate. Viitorul trebuie s devin prezent n mintea ta de va fi s operezi
ntelept legea asumptiei. Viitorul devine prezent cnd ti imaginezi c deja esti ceea ce vei
fi cnd asumptia ta se mplineste.
Stai neclintit (minim efort) si stii c esti ceea ce doresti s fii. Sfrsitul tnjirii
trebuie s fie Fiire [trire]. Tradu-ti visul n Trire. Construirea continu a viitoarelor stri
Ir constienta de a le tri deja, adic, reprezentndu-ti dorinta fr s-ti asumi de fapt
sentimentul dorintei mplinite este sofismul [eroarea] si mirajul omenirii.
E pur si simplu visare inutil cu ochii deschisi.
Capitolul cincisprezece

COROANA MISTERELOR

Asumptia dorintei mplinite este corabia ce te poart peste mrile nestiute spre
realizarea visului tu. Asumpia e totul; realizarea e subcontienti f efort.
Asum-ti o virtute, dac nu ai. [WilliamShakespeare, Hamlet]
Poart-te n asumpia c posezi deja ceea ce ai cutat.
Si fericit este aceea care a crezut c se vor mplini cele spuse ei de la
Domnul. [Luca 1:45]
Asa cum Conceptia Imaculat
2
este temelia misterelor crestine, asa si Asumptia
3

[Adormirea Maicii Domnului n l. englez, n. tr.] este coroana lor. Psihologic, Conceptia
Imaculat nseamn nasterea unei idei n propria ta constient, fr ajutorul altuia. De
exemplu, cnd ai o dorint specific sau poft sau tnjire, este o conceptie imaculat n
sensul c nicio persoan fizic sau lucru nu ti-a nsmntat-o n minte. Este auto-
conceput. Fiecare om este Maria Conceptiei Imaculate si nastere ideii sale trebuie s dea.
4

Asumptia este coroana misterelor deoarece este cea mai nalt folosint a
constientei. Cnd ti asumi n imaginatie sentimentul dorintei mplinite, esti nltat mental
la un nivel superior. Cnd, prin persistent, aceast asumptie devine fapt real, te afli
automat la un nivel superior (adic, ti-ai obtinut dorinta) n lumea ta concret. Asumptia ta
ti cluzeste toate miscrile constiente si subconstiente spre finalitatea sugerat ntr-att de
inevitabil nct dicteaz practic evenimentele.
Piesa vietii este una psihologic si este scris si produs n ntregul ei de asumptiile
tale.
nvat arta asumptiei, cci numai astfel ti poti crea propria fericire.










2
Nasterea Mariei fr Pcat Originar. Totusi, Neville pare a avea n minte Nasterea [Conceperea] Virgin
a lui Iisus. Ed.
3
Luarea trupului la Ceruri (de obicei, trupul Mariei [15 august]). Ed.
4
Inversiune stilistic derivat din pasajul necitat, si trebuie s dea nastere ideii sale. Ed.

Capitolul saisprezece

NEPUTINT PERSONAL

Auto-capitularea este esential si prin asta se ntelege mrturisirea neputintei
personale.

Eu nu pot s fac de la Mine nimic. [Ioan 5:30]

Din moment ce creatia este svrsit, e imposibil s fortezi ceva ntru fiint.
Exemplul magnetismului dat anterior este o bun ilustrare. Nu poti crea magnetismul;
acesta poate fi numai afisat. Nu poti face legea magnetismului. Dac vrei s construiesti un
magnet, poti face asta numai conformndu-te legii magnetismului. Cu alte cuvinte,
capitulezi, te predai sau cedezi legii.
n mod asemntor, cnd folosesti capacitatea asumptiei, te conformezi unei legi la
fel de reale precum cea care guverneaz magnetismul. Nu poti nici crea nici schimba legea
asumptiei. n aceast privint esti neputincios. Poti numai ceda sau te poti numai conforma,
si, din moment ce toate experientele tale sunt rezultatul asumptiilor tale (constiente sau
inconstiente), importanta folosirii constiente a puterii asumptiei trebuie s fie evident.
I dentific-te voit cu ceea ce doreti cel mai mult, stiind c si va gsi expresie prin
tine. Cedeaz sentimentului dorintei mplinite si las-te consumat de el ca o victim, apoi
ridic-te ca proroc al legii asumptiei.




















Capitolul saptesprezece

TOATE SUNT CU PUTINT

Este de o mare nsemntate faptul c adevrul principiilor conturate n aceast carte
a fost dovedit si rsdovedit prin experientele personale ale autorului. De-a lungul ultimilor
douzeci si cinci de ani, el a aplicat aceste principii si le-a dovedit reusita n nenumrate
situatii. El atribuie unei neezitante asumptii a dorintei sale deja mplinite fiecare succes pe
care l-a obtinut.
El era ncreztor c, prin aceste asumptii fixe, dorintele sale erau predestinate a fi
mplinite. Iar si iar, el si asuma sentimentul dorintei sale mplinite si continua n asumptia
sa pn ce lucrul pe care-l dorea era complet realizat.
Trieste-ti viata ntr-un spirit sublim al ncrederii si determinrii; ignor aparentele,
conditiile, de fapt toate evidentele simturilor tale care-ti neag mplinirea dorintei. Rmi
n asumptia c esti deja ceea ce vrei s fii, deoarece, n acea asumptie determinat, tu si
Fiinta ta Infinit v mbinati n uniune creativ, si cu Fiinta ta Infinit (Dumnezeu), toate
sunt cu putint.
Dumnezeu niciodat nu rateaz.
Si nimeni nu poate s-L mpiedice la lucrul Lui
si s-I zic: Ce faci Tu? [Daniel 4:32/35]
Prin stpnirea asumptiilor tale, esti cu adevrat mputernicit s stpnesti viata.
Astfel se urc pe scara vietii: astfel se realizeaz idealul.
Cheia adevratului scop al vietii este s te abandonezi idealului tu cu o asemenea
constiint a realismului su nct ncepi s triesti viata idealului si nu viata ta asa cum era
naintea acestei capitulri.
El cheam la fiint cele ce nc nu sunt
ca si cnd ar fi, si nevzutul devine vzut.
[aprox., Romani 4:17]
Fiecare asumptie are lumea ei corespunztoare. Dac esti ntr-adevr atent, vei
observa puterea asumptiilor tale de a schimba circumstante ce par imposibil de schimbat.
Tu, prin asumptiile tale constiente, determini natura lumii n care triesti. Ignor
starea actual si asum-ti dorinta mplinit. Revendic-o; va rspunde. Legea asumptiei este
mijlocul prin care mplinirea dorintelor tale poate fi realizat. n fiecare moment al vietii
tale, constient sau inconstient, ti asumi un sentiment.
Nu poti evita asumarea unui sentiment asa cum nu poti evita s mnnci sau s bei.
Tot ce poti face este s controlezi natura asumptiilor tale.
Se vede clar astfel c acest control al asumpiei tale este cheia pe care o ii acum
spre o via n continu cretere, mai fericiti mai nobil.
Capitolul optsprezece

FACETI-V MPLINITORI

Dar faceti-v mplinitori ai cuvntului, nu numai asculttori ai lui,
amgindu-v pe voi nsiv. Cci dac cineva este asculttor al cuvntului, iar
nu si mplinitor, el seamn cu omul care priveste n oglind fata firii sale; S-a
privit pe sine si s-a dus si ndat a uitat ce fel era. Cine s-a uitat, ns, de
aproape n legea cea desvrsit a liberttii si a struit n ea, fcndu-se nu
asculttor care uit, ci mplinitor al lucrului, acela fericit va fi n lucrarea sa.
Iacov 1:22-25
Cuvntul din acest citat nseamn idee, concept sau dorint. Te amgesti pe tine
nsuti fiind numai asculttor cnd astepti ca dorinta s ti se mplineasc prin simpla
gndire pofticioas. Dorinta ta este ceea ce vrei s fii, si privindu-te n oglind nseamn
a te vedea pe tine nsuti n imaginatie ca fiind deja acea persoan.
Uitnd ce fel esti nseamn a esua n persistarea n asumptia ta. Legea cea
desvrsit a liberttii este legea care face posibil eliberarea de limitare, adic, legea
asumptiei. A strui n desvrsita lege a liberttii nseamn a persista n asumptia c
dorinta ta e deja mplinit.
Nu esti un asculttor care uit atunci cnd mentii constant sentimentul dorintei tale
mplinite viu n constienta ta. Asta te face mplinitor al lucrului si fericit vei fi n
lucrarea ta prin inevitabila realizare a dorintei tale.
Trebuie s fii mplinitor al legii asumptiei, cci fr aplicare, nici cea mai profund
ntelegere nu va produce rezultatul dorit.
Reiterri si repetri ale importantelor adevruri de baz strbat frecvent aceste
pagini. Acolo unde e vorba de legea asumptiei legea care face pe om liber e un lucru
bun. Trebuie rostit rspicat iar si iar, fie si cu riscul repetitiei.
Adevratul cuttor al adevrului va primi cu bucurie acest ajutor n a-si concentra
atentia asupra legii care l face liber.
Pilda stpnului care si-a condamnat sluga ce nu si-a folosit talantul [~talentul, n.
tr.] ce i s-a dat [Matei 25:14-30] e limpede si nendoielnic. Descoperind n tine cheia spre
Cmara Comorilor, ar trebui s fii ca slugile cele bune care, prin nteleapt folosint, au
nmultit talantii care li s-au ncredintat. Talantul ncredintat tie este puterea de a-ti
determina constient asumptia. Talantul nefolosit, precum mdularul nesupus activittii
fizice, se usc si n final se atrofiaz.
Strduinta ta trebuie s vizeze fiirea. Pentru a o face, trebuie s fii. Sfrsitul tnjirii
este a fi. Conceptul tu despre tine poate fi eliminat din constient numai de un alt concept
despre tine. Crend un ideal n mintea ta, te poti identifica pe tine cu acesta pn ce devii
unul si acelasi cu idealul, transformndu-te prin aceasta n el.
Dinamica triumf asupra staticii; activul asupra pasivului. Unul care e mplinitor este
magnetic si astfel infinit mai creativ dect unul ce numai ascult.
Fii printre mplinitori.
Capitolul nousprezece

ESENTIALURI

Punctele esentiale n utilizarea cu succes a legii asumptiei sunt acestea:
Primul, si mai presus de toate, tnjirea; dorinta intens, arztoare. Din toat inima
trebuie s vrei s fii diferit de ceea ce esti. Dorinta intens, arztoare [combinat cu intentia
de a face bine] este cauza principal a actiunii, nceputul tuturor cutezantelor victorioase.
n fiecare mreat pasiune [care si atinge obiectivul], dorinta e concentrat [si intentionat.
Trebuie mai nti s doresti si apoi s intentionezi s reusesti].
n ce chip doreste cerbul izvoarele apelor,
asa Te doreste sufletul meu pe Tine, Dumnezeule. [Psalm41:1]
Fericiti cei ce flmnzesc si nseteaz de dreptate,
c aceia se vor stura. [Matei 5:6]
Aici, sufletul e interpretat prin cvasitotalitatea celor pe care le crezi, gndesti, simti
si accepti ca fiind adevrate; cu alte cuvinte, nivelul tu actual de constiint, Dumnezeu[,]
5

EU SUNT [puterea constiintei], sursa si mplinirea tuturor dorintelor [n interpretare
psihologic, EU SUNT o serie infinit de niveluri ale constiintei si EU SUNT ceea ce EU
SUNT potrivit locului unde EU SUNT n aceast serie]. Acest citat descrie cum nivelul tu
actual al constiintei tnjeste s se transcend pe sine nsusi. Virtutea [dreptatea] este
constiinta de a fi deja ceea ce vrei s fii.
Al doilea, cultiv imobilitatea fizic, o incapacitate fizic nu deosebit de starea
descris de Keats n a sa Od unei privighetori:
O amorteal somnoroas mi doare simturile, de parc-as fi but cucut.
Este o stare nrudit somnului, dar una n care nc ai controlul directiei atentiei tale.
Trebuie s nveti s-ti induci aceast stare la dorint, ns experienta a artat c se induce
mai usor dup o mas substantial, sau cnd te trezesti dimineata simtindu-te cam fr chef
de a te ridica din pat. Atunci esti natural dispus s intri n aceast stare. Importanta
imobilittii fizice se dovedeste singur n acumularea de fort mental pe care nemiscarea
complet o aduce cu sine. ti sporeste puterea de concentrare.
Stati neclintiti si cunoasteti c EU SUNT Dumnezeu
[nlta-M-voi pe pmnt, Psalm45:10]
De fapt, energiile superioare ale mintii arar tsnesc dac nu e neclintit corpul si usa
simturilor nu e nchis lumii concrete.

5
Neville a sters cuvntul nseamn de dup Dumnezeu si apoi a adugat cele dintre paranteze. Ed.
Al treilea si ultimul lucru de fcut este s experimentezi n imaginatia ta ce ai
experimenta n realitate dac ti-ai atinge obiectivul. [Trebuie s l cstigi n imaginatie
mai nti, fiindc imaginatia e nssi poarta spre realitatea a ceea ce urmresti. Dar
foloseste imaginatia iscusit, iar nu precumspectatorul ce gndeste la final, ci precum
participantul care gndeste din final.]
Imagineaz-ti c posezi o nsusire sau ceva ce doresti si pn acum nu ai avut.
Capituleaz complet acestui sentiment pn ce ntreaga ta fiint e posedat de el. Aceast
stare difer de visare prin acest aspect: este rezultatul unei imaginri controlate si a
atentiei strunite, concentrate, pe cnd reveria este rezultatul unei imaginri necontrolate
de obicei o simpl visare cu ochii deschisi.
n starea controlat, ajunge un minimum de efort pentru a-ti tine constienta plin de
sentimentul dorintei mplinite. Imobilitatea fizic si mental a acestei stri este un ajutor
puternic al atentiei voluntare si un factor major al minimului efort.
Aplicarea acestor trei puncte:
1. Dorint
2. Imobilitate fizic
3. Asumptia dorintei deja mplinite
este calea spre ndreptare sau uniune cu obiectivul tu. [Primul punct este gndirea la
final, cu intentia de a-l realiza. Al treilea punct este gndirea din final cu sentimentul
mplinirii. Secretul gndirii din final este s te bucuri de a fi, de a tri acel final. n clipa
n care l faci agreabil si ti imaginezi c esti n acel final, ncepi s gndesti din final.]
Una dintre cele mai larg-rspndite false preri este aceea conform creia aceast
lege functioneaz numai pentru cei care au un obiectiv pios ori religios. Acesta e un sofism
[eroare].
Functioneaz la fel de impersonal precum functioneaz legea electricittii. Poate fi
folosit n scopuri lacome, egoiste, la fel de bine ca si pentru cele nobile. Numai c trebuie
avut mereu n minte c gndurile si faptele neonorante duc inevitabil la consecinte
nefericite.













Capitolul douzeci

VIRTUTE [DREPTATE]

n capitolul precedent, virtutea [dreptatea] a fost definit drept constiinta de a fi
deja ceea ce vrei s fii. Acesta este adevratul nteles psihologic si, evident, nu se refer la
adeziunea la coduri morale, legi civile sau precepte religioase. Nu poti atasa suficient de
mult important faptului de a fi virtuos [drept].
De fapt, ntreaga Biblie este strbtut cu preveniri si ndemnuri asupra subiectului.
Rscumpr pcatele tale prin fapte de dreptate.
Daniel 4:24/27

Tin cu trie la dreptatea mea
si nu voi lsa-o s-mi scape;
inima mea nu se rusineaz de zilele pe care le-am trit.
Iov 27:6

Credinciosia mea va rspunde pentru mine.
Geneza/Facerea 30:33

Foarte adesea cuvintele pcat si virtute sunt folosite n aceeasi fraz. Acesta e un
contrast logic al opusurilor si devine enorm de semnificativ n lumina ntelesului
psihologic al virtutii si a ntelesului psihologic al pcatului.
Pcat nseamn a rata tinta. A nu-ti obtine dorinta, a nu fi persoana care vrei s fii
nseamn a pctui. Virtutea [dreptatea] este constienta de a fi deja ceea ce vrei s fii.
Este o lege educativ neschimbtoare potrivit creia efectele trebuie s urmeze
cauzelor. Numai prin virtute [dreptate] poti fi salvat de pctuire.
Exist o mare nentelegere general asupra sensului expresiei mntuire de pcat.
Exemplul urmtor va fi de ajuns pentru a demonstra aceast ntelegere gresit si a
stabili adevrul.
Cineva care trieste n srcie lucie ar putea crede c prin intermediul vreunei
activitti religioase ori filosofice poate fi salvat din pcat si viata lui se va mbuntti ca
rezultat.
Dac, totusi, el continu s triasc n aceeasi stare de srcie, e clar c ceea ce el a
crezut nu a fost adevrul si, de fapt, nu a fost defel mntuit. Pe de alt parte, el poate fi
salvat prin virtute [dreptate].
Folosirea cu succes a legii asumptiei va avea ca rezultat inevitabil o schimbare real
n viata lui. Nu va mai tri n srcie. Nu va mai rata tinta. Va fi mntuit de pcat.
C de nu va prisosi dreptatea voastr
mai mult dect a crturarilor si a fariseilor,
nu veti intra n mprtia Cerurilor.
Matei 5:20

Crturarii si fariseii nseamn aceia care sunt influentati si stpniti de aparentele
exterioare ale regulilor si obiceiurilor societtii n care ei triesc, dorinta zadarnic de a fi
bine-vzuti n ochii altora. Dac aceast stare mental nu e depsit, viata ta va fi una a
limitrilor a ratrii obtinerii dorintei tale a ratrii tintei a pcatului. Virtutea
[dreptatea] este depsit prin adevrata virtute, care e ntotdeauna constiinta de a fi deja
ceea ce vrei s fii.
Una dintre cele mai mari capcane n ncercarea de a folosi legea asumptiei este
concentrarea atentiei tale asupra lucrurilor, asupra unei noi case, a unui serviciu mai bun, a
unui cont bancar mai solid. Aceasta nu e virtutea fr de care veti muri n pcatele
voastre [Ioan 8:24]. Virtutea [dreptatea] nu e lucrul n sine; este constienta, sentimentul
de a fi deja persoana care vrei s fii, de a avea deja lucrul pe care l doresti.

Cutati mai nti mprtia lui Dumnezeu si dreptatea Lui
si toate acestea se vor aduga vou.
Matei 6:33

mprtia (ntreaga creatie a) lui Dumnezeu (EU SUNT-ul tu) este nluntrul tu.
Virtutea [dreptatea] este constiinta c deja o posezi n ntregime.



















Capitolul douzeci si unu

LIBER-ARBITRU

Se pune adesea ntrebarea, Ce trebuie fcut ntre asumptia dorintei mplinite si
realizarea ei?
Nimic. E o amgire c, n afar de a-ti asuma sentimentul dorintei mplinite, poti
face oaresce pentru a ajuta la realizarea dorintei tale. Crezi c poti face ceva, vrei s faci
ceva; dar, de fapt, nu poti face nimic. Iluzia liberului-arbitru de a face este numai
necunoastere a legii asumptiei pe care se bazeaz ntreaga actiune.
Totul se ntmpl automat.
Tot ce ti se petrece, tot ceea ce e fcut de tine se ntmpl. Asumptiile tale,
constiente ori inconstiente, dirijeaz toate gndurile si actiunile spre ndeplinirea lor. A
ntelege legea asumptiei, a fi convins de adevrul ei, nseamn a te descotorosi de toate
iluziile despre liberul-arbitru de actiune. Liber-arbitru nseamn de fapt libertate de a alege
orice idee doresti.
Asumndu-ti ideea de a fi deja un lucru nseamn a-l converti n realitate. Dincolo
de asta, liberul-arbitru nceteaz, si totul se ntmpl n armonie cu conceptul asumat.
Eu nu pot s fac de la Mine
nimic... pentru c
nu caut la voia Mea, ci
voia Celui Care M-a trimis.
[Ioan 5:30]

n acest citat, Celui Care se refer n mod evident la Dumnezeu-Tatl. ntr-un
capitol anterior, Dumnezeu este definit ca EU SUNT.
Din moment ce creatia e svrsit, Tatl nu e niciodat n pozitia de a spune EU voi
fi. Cu alte cuvinte, totul exist, iar constienta infinit EU SUNT poate vorbi numai la
timpul prezent.
Dar nu voia Mea, ci voia Ta s se fac.
[Luca 22:42]

EU voi fi este o mrturisire c EU nu SUNT. Voia Tatlui e ntotdeauna EU
SUNT. Pn ce realizezi c TU esti Tatl (exist numai un singur EU SUNT, si sinele tu
infinit este acel EU SUNT), voia ta e mereu Eu voi fi.
n legea asumptiei, constiinta de a fi este voia Tatlui. Simpla dorint fr aceast
constiint este voia mea. Acest mret citat, att de putin nteles, este declaratia legii
asumptiei.
Este imposibil s faci ceva. Trebuie s fii pentru a face.
Dac aveai un concept diferit despre tine, totul ar fi diferit. Esti ceea ce esti, asa c
totul este asa cum este. Evenimentele pe care le observi sunt determinate de conceptul pe
care-l ai despre tine. Dac-ti schimbi conceptul despre tine, evenimentele dinaintea ta n
timp sunt alterate, dar, astfel alterate, ele formeaz din nou o secvent determinat ce
ncepe din momentul acestui concept schimbat. Esti o fiint cu puteri de interventie care ti
permit, printr-o schimbare a constientei, s alterezi cursul evenimentelor observate de
fapt, s-ti schimbi viitorul.
Neag evidenta simturilor si asum-ti sentimentul dorintei mplinite. n msura n
care asumptia ta e creativ si formeaz o atmosfer, asumptia ta, de va fi s fie una nobil,
ti sporeste ncrederea si te ajut s atingi un nivel superior de fiire. Dac, pe de alt parte,
asumptia ta va fi s fie una neplcut, te mpiedic si ti face prbusirea mai rapid. Asa
cum asumptiile plcute creeaz o atmosfer armonioas, tot asa, sentimentele dure si amare
creeaz o atmosfer apstoare si amar.
Cte sunt curate, drepte, vrednice de iubit,
cu nume bun, la acestea s v fie gndul.
[aprox., Filipeni 4:8]
Aceasta nseamn s-ti faci asumptii cele mai nalte, nobile si fericite concepte. Nu e
moment mai bun de a ncepe dect acum. Momentul prezent este ntotdeauna cel mai
oportun pentru a elimina toate asumptiile nevrednice de iubit si pentru a te concentra
numai asupra binelui.
La fel ca pentru tine, revendic si pentru altii mostenirea lor divin. Vezi numai
binele din ei si binele n ei. Strneste-i si pe altii spre nalt, spre ncredere si auto-
revendicare prin asumptia ta sincer a binelui lor, si tu vei fi prorocul si tmduitorul lor,
fiindc o mplinire inevitabil asteapt toate asumptiile sustinute.
Cstigi prin asumptie ceea ce nu poti cstiga vreodat prin fort. O asumptie este o
anumit miscare n constient. Aceast miscare, la fel ca toate miscrile, exercit o
influent asupra substantei nconjurtoare, fcnd-o s ia forma, s rezoneze si s reflecte
asumptia. O schimbare de noroc este o nou directie si perspectiv, o simpl schimbare n
aranjamentul aceleiasi substante mentale constienta.
De va fi s-ti schimbi viata, trebuie s ncepi chiar de la surs cu propriul tu
concept primar de sine. Schimbrile exterioare, nregimentrile n organizatii, formatiuni
politice sau religioase, nu sunt suficiente. Cauza merge mai adnc. Schimbarea esential
trebuie s aib loc n tine nsuti, n propriul tu concept de sine. Trebuie s-ti asumi c esti
ceea ce vrei s fii si s continui de acolo, cci realitatea asumptiei tale si are fiinta n
independenta total fat de faptele concrete si se va ntrupa singur dac persisti n
sentimentul dorintei mplinite. Cnd stii c asumptiile, dac perseverezi n ele, se ntresc
n fapte, atunci evenimentele ce par simple incidente neinitiatului vor fi ntelese de tine ca
fiind efecte logice si inevitabile ale asumptiei tale.
Lucrul important de tinut n minte este c ai liber-arbitru infinit n alegerea
asumptiilor tale, dar nicio putere de a determina conditiile si evenimentele. Nu poti crea
nimic, dar asumptia ta determin ce portiune a creatiei vei experimenta.
Capitolul douzeci si doi

STRUINT

Si a zis ctre ei: Cine dintre voi, avnd un prieten si se va duce la el n
miez de noapte si-i va zice: Prietene, mprumut-mi trei pini, C a venit, din
cale, un prieten la mine si n-am ce s-i pun nainte, Iar acela, rspunznd
dinuntru, s-i zic: Nu m da de osteneal. Acum usa e ncuiat si copiii mei
sunt n pat cu mine. Nu pot s m scol s-ti dau. Zic vou: Chiar dac,
sculndu-se, nu i-ar da pentru c-i este prieten, dar, pentru ndrzneala lui,
sculndu-se, i va da ct i trebuie. Si Eu zic vou: Cereti si vi se va da; cutati
si veti afla; bateti si vi se va deschide.
Luca 11:5-9

SUNT TREI personaje principale n acest citat, tu si cei doi prieteni mentionati.
Primul prieten este o stare dorit de constient.
Al doilea prieten este o dorint ce caut mplinire.
Trei este simbolul ntregimii, al finalizrii.
Pinile simbolizeaz substanta.
Usa ncuiat simbolizeaz simturile care separ vzutul de nevzut.
Copiii din pat reprezint idei ce sunt latente, adormite.
Neputinta de a se ridica nseamn c starea de constient dorit nu se poate nlta la
tine, tu trebuie s te nalti spre ea.
ndrzneal nseamn struint insistent, un fel de nerusinare cras.
Cere, caut si bate nseamn asumarea constientei de a avea deja ceea ce doresti.
Asadar scripturile ti spun c trebuie s persisti, s struiesti n nltarea (asumarea)
constientei spre dorinta ta deja mplinit. Promisiunea e cert: dac esti nerusinat n
obrznicia ta de a-ti asuma c deja ai ceea ce simturile tale neag, ti se va da dorinta ta
va fi mplinit.
Biblia nvat necesitatea struintei prin intermediul multor povesti. Cnd Iacov a
cutat o binecuvntare de la ngerul cu care se luptase, a spus,
Nu Te las [s pleci] pn nu m vei binecuvnta.
[Geneza/Facerea 32:26]
Cnd sunamiteanca a cutat ajutorul lui Elisei, ea a spus,
Pe ct este de adevrat c Domnul este viu, cum este viu si sufletul tu, tot asa este
de adevrat c nu te voi lsa. Atunci el s-a sculat si s-a dus dup dnsa.
[4Regi/2mprati 4:30]
Aceeasi idee este exprimat n alt pasaj:
Si le spunea o pild cum trebuie s se roage totdeauna si s nu-si piard
ndejdea, Zicnd: ntr-o cetate era un judector care de Dumnezeu nu se
temea si de om nu se rusina. Si era, n cetatea aceea, o vduv, care venea la
el, zicnd: F-mi dreptate fat de potrivnicul meu. Si un timp n-a voit, dar
dup acestea a zis ntru sine: Desi de Dumnezeu nu m tem si de om nu m
rusinez, Totusi, fiindc vduva aceasta mi face suprare, i voi face dreptate,
ca s nu vin mereu s m supere.
Luca 18:1-5
Adevrul de la baza fiecreia dintre aceste povesti este acela c dorinta izvorste din
constiinta supremei realizri si c struirea n pstrarea constientei dorintei deja mplinite
duce la mplinirea ei.
Nu este suficient s simti starea rugciunii ascultate; trebuie s persisti n acea stare.
Acesta e motivul poruncii,
[Omul] trebuie s se roage totdeauna si s nu-si piard ndejdea. [Luca 18:1]
Aici, a se ruga nseamn a mulumi pentru s-a primit deja ceea ce s-a cerut.
Numai struinta n asumptia dorintei mplinite poate cauza acele schimbri din mintea ta
care duc la schimbarea dorit din viata ta. Nu conteaz c sunt ngeri, Elisei ori
judectori netemtori; toti trebuie s rspund n armonie cu asumptia n care tu
struiesti.
Cnd ti pare c oamenii, altii dect tine, n lumea ta, nu se poart cu tine asa cum ti-
ar plcea, nu e din cauza vreunei nerusinri din partea lor, ci a lipsei tale de struint n
asumptia n ce priveste viata ta ca fiind deja asa cum ai vrea tu s fie.
Asumptia ta, pentru a fi eficient, nu poate fi un simplu act izolat; trebuie s fie o
atitudine sustinut a dorintei deja mplinite. [Si acea atitudine sustinut care te duce acolo,
astfel nct s gndesti din dorinta ta deja mplinit n loc s gndesti la dorinta ta, este
facilitat de asumarea frecvent a sentimentului dorintei deja mplinite. Frecventa, nu
durata de timp, este cea care i confer naturaletea. Cel la care te ntorci constant este
adevratul tu sine. nsusirea frecvent a sentimentului dorintei mplinite este secretul
succesului.]











Capitolul douzeci si trei

STUDII DE CAZ

Va fi extrem de util acum s citm un numr de exemple particulare ale aplicrii
acestei legi cu succes. Sunt prezentate cazuri reale. n fiecare dintre ele, problema e clar
definit si modul n care s-a folosit imaginatia pentru a obtine starea de constient necesar
este descris amnuntit. Autorul acestei crti fie a fost direct implicat n aceste cazuri, fie a
aflat faptele de la cei implicati.

1

Aceasta e o poveste cu al crei fiecare detaliu sunt personal familiar.

n primvara lui 1943, un soldat era nregimentat ntr-un mare bivuac n Louisiana.
Era nerbdtor s se libereze, dar numai ntr-un mod absolut onorabil.
Singura cale prin care putea face asta era solicitarea lsrii la vatr. Cererea avea
apoi nevoie de aprobarea ofiterului comandant pentru a deveni efectiv. Conform
regulamentelor militare, decizia comandantului era definitiv si nu putea fi contestat.
Soldatul, urmnd toate procedurile necesare, a solicitat demobilizarea.
n patru ore, cererea a fost napoiat cu stampila respins. Convins c nu putea
face recurs la o autoritate superioar, militar sau civil, s-a ntors nluntru spre propria sa
constient, determinat s se ncread n legea asumptiei.
Soldatul a nteles c propria lui constient era unica realitate, c starea lui de
constient particular determina evenimentele pe care le-ar petrece.
n acea noapte, n intervalul dintre asezarea n pat si adormire, s-a concentrat
folosind constient legea asumptiei. n imaginatie, s-a simtit a fi n propriul su apartament
din New York City. Si-a vizualizat apartamentul, adic, n ochii mintii lui el chiar a vzut
propriul su apartament, nchipuind fiecare camer att de familiar lui, cu tot mobilierul
fiecreia, limpede precum n realitate.
Cu aceast imagine vizualizat clar si stnd ntins pe spate, s-a relaxat fizic complet.
n acest fel, si-a indus o stare asemntoare somnului, pstrnd n acelasi timp controlul
directiei atentiei sale. Cnd corpul lui a devenit imobilizat n ntregime, si-a asumat c era
n propria lui camer si s-a simtit a fi ntins n propriul su pat un sentiment foarte diferit
de acela cnd dormi ntr-un pat de campanie.
n imaginatie, s-a ridicat din pat, a psit din camer n camer, atingnd diferite
articole de mobilier. Apoi s-a dus la fereastr si, cu minile rezemate de pervaz, a privit de-
a lungul strzii pe care se afla apartamentul lui.
Att de viu era totul n imaginatia lui nct a vzut n detaliu trotuarul, balustradele,
copacii si crmizile rosii att de bine-cunoscute ale cldirii de peste drum. S-a ntors apoi
n patul su si s-a lsat luat de somn.
Stia c era de maxim important pentru folosirea cu succes a acestei legi ca, n
chiar clipa adormirii, constienta lui s-i fie plin de asumptia c era deja ceea ce voia s fie.
Tot ceea ce a fcut n imaginatie era bazat pe asumptia c nu mai era n armat. Noapte
dup noapte, soldatul a pus n scen aceast pies. Noapte dup noapte, n imaginatie, se
simtea napoi acas, lsat onorabil la vatr, vznd toate mprejurrile familiare si
adormind n propriului lui pat. A fcut asta opt nopti la rnd.
Timp de opt zile, experienta lui obiectiv, concret, a continuat s fie diametral
opus existentei sale subiective din constienta din fiecare noapte nainte de a adormi. n cea
de-a noua zi, a sosit ordin de la cartierul general al batalionului ca soldatul s completeze o
nou cerere de lsare la vatr.
La scurt timp dup ce s-a fcut asta, i s-a ordonat s se prezinte n biroul colonelului.
n timpul discutiei, colonelul l-a ntrebat dac nc mai dorea s scape de armat.
La primirea unui rspuns afirmativ, colonelul a spus c el personal nu era de acord,
dar, desi avea obiectii solide n a aproba liberarea, a hotrt s treac cu vederea aceste
obiectii si s o aprobe. n cteva ore, cererea a fost aprobat si soldatul, acum un civil, era
ntr-un tren spre cas.

2

Aceasta e o povestire uluitoare a unui om de afaceri de mare succes ce a demonstrat
puterea imaginatiei si legea asumptiei. Cunosc intim aceast familie si toate detaliile mi-au
fost spuse de fiul descris n cele ce urmeaz.

Povestirea ncepe cnd el avea douzeci de ani.
Era al doilea n ordinea vrstei ntr-o familie numeroas cu nou bieti si o fat.
Tatl era unul dintre partenerii unei mici afaceri comerciale. La optsprezece ani, fratele
despre care povestim a prsit tara n care triau si a cltorit dou mii de mile pentru a
intra la facultate si a-si finaliza educatia. La scurt timp dup primul an de facultate, a fost
chemat acas din cauza unui eveniment tragic legat de afacerea tatlui su. Prin unele
intrigi ale asociatilor si, tatl nu numai c a fost silit s prseasc afacerea, dar a fost si
tinta unor acuzatii false ce-i puneau sub semnul ntrebrii caracterul si integritatea.
n acelasi timp, a fost deposedat de partea lui de drept din capitalul afacerii.
Rezultatul a fost c s-a trezit n mare msur discreditat si aproape fr un sfant.
n aceste circumstante a fost chemat acas fiul de la facultate.
S-a ntors cu inima plin de o urias hotrre.
Era determinat s obtin un extraordinar succes n afaceri. Primul lucru pe care el si
tatl su l-au fcut a fost s foloseasc putinii bani pe care-i mai aveau pentru a-si porni
propria lor afacere. Au nchiriat un mic magazin pe o strad nu departe de sediul unde tatl
fusese unul dintre principalii proprietari. Acolo si-au nceput o afacere ce viza servicii n
folosul comunittii. La scurt timp dup aceasta, fiul, constient instinctiv de volumul mare
de munc, si-a folosit deliberat imaginatia pentru a atinge un obiectiv aproape fantastic.
n fiecare zi, n drum spre si de la serviciu, trecea prin dreptul cldirii fostei afaceri a
tatlui su cea mai mare afacere de genul ei din tar. Cldirea era una dintre cele mai
semete, cu cea mai bun locatie, chiar n centrul orasului. Pe exteriorul cldirii era un semn
urias pe care sttea scris numele firmei, pictat cu litere mari si ngrosate.
Zi dup zi, trecnd pe acolo, un vis mret a prins contur n mintea fiului. S-a gndit
ce grozav ar fi dac familia lui ar avea semeata cldire familia lui, care detinuse si
operase acea afacere.
ntr-una din zile, cum sttea privind tint la cldire, n imaginatia lui, a vzut un
nume complet diferit pe semnul urias din fata intrrii. Acum, literele acelea mari formau
numele su de familie (n aceste studii de caz, nu sunt folosite numele reale; de dragul
expunerii, n aceast povestire vom folosi nume ipotetice si vom asuma c numele de
familie al fiului era Lordard).
Unde semnul arta F. N. Moth & Co., n imaginatie, el vedea de fapt, liter cu liter,
numele N. Lordard & Sons. A rmas privind la semn cu ochii larg deschisi, imaginndu-si
c scria N. Lordard & Sons. De dou ori pe zi, sptmn dup sptmn, lun dup lun,
timp de doi ani, el si-a vzut numele lui de familie pe frontispiciul cldirii. Era convins c,
dac simtea suficient de puternic c un lucru era adevrat, asa trebuia s stea lucrul si,
vzndu-si n imaginatie numele de familie pe semn ceea ce implica faptul c ei erau
proprietarii afacerii devenea convins c ntr-o bun zi vor fi proprietari.
n tot acest timp, el a spus numai unei singure persoane ceea ce fcea. S-a destinuit
mamei sale, care, din grij iubitoare, ncerca s-l descurajeze, pentru a-l proteja de ceea ce
ea credea c ar putea fi o mare dezamgire.
Cu toate astea, el a struit zi dup zi.
Doi ani mai trziu, marea companie falimenta si rvnita cldire era pus n
vnzare.
n ziua vnzrii, el nu prea mai aproape de a o lua dect fusese cu doi ani mai
devreme, cnd a nceput s aplice legea asumptiei. n aceast perioad, ei au muncit din
greu si dobndiser mult ncredere din partea clientilor lor. Totusi, nu cstigaser nici pe
departe suma necesar pentru achizitionarea propriettii. Nici nu aveau vreo surs de la
care s mprumute capitalul necesar. Fcndu-le parc si mai slabe sansele de a o lua,
cldirea era considerat drept cea mai dorit proprietate din oras si mai multi oameni de
afaceri bogati erau pregtiti s o cumpere. n ziua vnzrii propriu-zise, spre uriasa lor
surpriz, un brbat, aproape un complet strin, intr n magazinul lor si se oferi s
cumpere proprietatea pentru ei. (Din cauza unor conditii neobisnuite stipulate n aceast
tranzactie, familia fiului nu a putut nici mcar s participe la licitatia pentru proprietate.)
Au crezut c brbatul glumeste. Totusi, nu era asa. Brbatul le-a explicat c le
urmrise activitatea de ceva vreme, le admira abilitatea, credea n integritatea lor, iar
capitalul oferit lor pentru a intra n afaceri la nivel superior i prea o investitie sntoas.
n chiar acea zi, proprietatea era a lor. Lucrul pe care fiul struise n a-l vedea n
imaginatia lui era acum realitate. Impulsul brbatului era mai mult dect justificat.
Astzi, familia detine nu numai afacerea privat la care s-a fcut referire, ci multe
dintre cele mai mari ateliere industriale din tara n care triesc.
Fiul, vzndu-si numele de familie la intrarea acestei cldiri semete, cu mult timp
nainte ca acesta s fi existat n realitate, utiliza cu precizie tehnica aductoare de
rezultate. Asumndu-si sentimentul c deja avea ceea ce dorea fcnd aceasta o realitate
vie n imaginatia lui, prin struint determinat, indiferent de aparente ori circumstante ,
a cauzat ca visul su s devin, inevitabil, o realitate.

3

Aceasta e relatarea unui rezultat foarte neasteptat al unei ntrevederi cu o doamn ce
a venit s se consulte cu mine.

ntr-o dup-amiaz, a venit s m vad o tnr bunic, femeie de afaceri din New
York. A aprut nsotit de nepotul ei n vrst de nou ani, care venise s o viziteze din
Pennsylvania. Rspunzndu-i la ntrebri, i-am explicat legea asumptiei, descriindu-i n
detaliu procedura ce trebuie urmat n obtinerea obiectivului. Biatul sttea cuminte,
aparent absorbit de un minuscul camion de jucrie, n timp ce-i explicam bunicii metoda de
asumare a strii de constient care ar fi a ei dac dorinta sa ar fi deja mplinit.
I-am spus povestea soldatului din tabra militar, care, n fiecare noapte, adormea
imaginndu-se a fi n propriul su pat din propria sa cas.
Cnd biatul si bunica lui se pregteau s ias, el privi la mine n sus cu un mare
entuziasm si a spus, Stiu ce vreau si acum stiu cum s-l capt. Surprins, l-am ntrebat ce
era acel ceva; mi-a rspuns c inima lui ardea dup un ctel.
La care, bunica a nceput s protesteze vehement, amintindu-i biatului c i se
spusese de nenumrate ori c asta nici ntr-un caz nu se poate c tatl si mama lui nu ar
permite, c biatul era prea mic pentru a avea grij de un animal asa cum trebuie si, peste
toate, tatl avea o profund antipatie pentru cini de fapt, ura s vad vreunul n preajm.
Toate astea erau argumente pe care biatul, dorind cu pasiune un cine, refuza s le
priceap. Acum stiu ce am de fcut, a spus el. n fiecare noapte, cnd voi merge la
culcare, voi pretinde c am un cine si c ne plimbm mpreun. Nu, sri bunica, nu
asa a spus dl Neville. Asta nu era pentru tine. Tu nu poti avea un cine.
Aproximativ sase sptmni mai trziu, bunica mi-a spus ceea ce, pentru ea, era o
poveste nucitoare.
Dorinta biatului de a avea un cine era att de intens nct el a absorbit tot ce eu
spusesem bunicii sale despre cum s-si ating dorintele si a crezut neconditionat c el
ntelesese cum s-si obtin ctelul.
Punndu-si credinta n practic, mai multe nopti, biatul si imagin c un cine
sttea n pat lng el. n imaginatie, l mngia cu drag, simtindu-i blana de-a dreptul.
Lucruri precum jucatul si plimbatul alturi de cine i umpluser mintea.
n cteva sptmni, s-a ntmplat. Un ziar din orasul n care tria biatul a organizat
un program special de Sptmna bunvointei fat de animale. Tuturor elevilor li s-a
cerut s scrie un eseu cu titlul De ce mi-ar plcea s am un cine.
Dup ce s-au predat si analizat lucrri de la toate scolile, s-a anuntat cstigtorul
concursului. Cstigtorul era acelasi biat care mi spusese cu numai cteva sptmni
nainte n apartamentul meu din New York, Acum stiu cum s obtin un cine. ntr-o
ceremonie elaborat, care a fost mediatizat mpreun cu povestea si fotografii n ziar,
biatul a fost rspltit cu un minunat ctel collie.
Relatndu-mi ntmplarea, bunica mi-a spus c, n cazul n care biatul ar fi primit
bani cu care s fi cumprat un cine, printii nu ar fi ngduit una ca asta si i-ar fi folosit
pentru a achizitiona oaresce actiuni n numele lui ori i-ar fi deschis un cont bancar. Mai
mult, dac cineva i-ar fi druit biatului un cine, ei l-ar fi refuzat ori l-ar fi dat la altii.
Dar modul dramatic n care a obtinut biatul cinele, felul n care a cstigat el un
concurs orsenesc, articolele si fotografiile din ziar, mndria izbnzii si bucuria copilului,
toate au contribuit la schimbarea opiniei printilor si si acestia s-au trezit fcnd ceea ce
nu si-ar fi nchipuit a fi vreodat posibil i-au ngduit s pstreze cinele.
Toate astea mi le-a explicat bunica nssi, ncheind prin a-mi spune c era o anume
ras de cine la care i tot sttea mintea biatului. Anume, un collie.

4

Acestea au fost spuse de mtusa din povestire ntregii audiente la finalul uneia dintre
conferentierile mele.

n timpul perioadei de ntrebri si rspunsuri ce a urmat conferentierii mele despre
legea asumptiei, o doamn care participase la multe asemenea ntlniri si a avut consultri
personale cu mine de cteva ori, s-a ridicat si a cerut permisiunea de a relata o povestire ce
ilustreaz cum a folosit ea legea cu succes.
A spus c, ntorcndu-se acas de la conferentierea de sptmna trecut, si-a gsit
nepoata suprat si tulburat foarte. Sotul nepoatei, care era un ofiter n Armata Fortelor
Aeriene ce stationa n Atlantic City, tocmai primise ordin de detasare, mpreun cu
ntreaga unitate, n Europa. I-a spus printre lacrimi mtusii c motivul pentru care era
suprat era acela c ea sperase ca sotul ei s fie trimis ca maistru-instructor n Florida.
Ambii iubeau Florida si erau nerbdtori s fie stationati acolo, nu s fie separati.
Auzind acestea, mtusa declar c era numai un singur lucru de fcut si acela era aplicarea
imediat a legii asumptiei. S-o facem, hotr ea. Dac erai de fapt n Florida, ce-ai face?
Ai simti briza cald. Ai mirosi aerul srat. Ti-ai simti degetele de la picioare cufundndu-se
n nisip. Ei bine, s facem toate astea chiar acum.
Si-au scos pantofii si, stingnd lumina, n imaginatie, s-au simtit a fi n realitate n
Florida, simtind briza cald, mirosind aerul mrii, nfundndu-si degetele n nisip.
Patruzeci si opt de ore mai trziu, sotul a primit o schimbare de ordin. Noile sale
instructiuni erau s se prezinte imediat n Florida ca maistru militar al Fortelor Aeriene.
Cinci zile mai trziu, sotia lui era n tren pentru a se reuni. Iar mtusa, desi a nsotit-o pe
nepoat n asumarea strii de constient necesare, nu a plecat n Florida. Aceea nu fusese
dorinta ei. Pe de alt parte, era tnjirea intens a nepoatei.

5

Acest caz este interesant n mod special datorit intervalului scurt de timp dintre
aplicarea acestei legi a asumptiei si manifestarea sa vizibil.

O foarte distins doamn a venit la mine tare nelinistit. ntretinea un apartament
cochet n oras precum si o cas mare la tar; dar fiindc multele facturi nsumau mai mult
dect veniturile sale modeste, era absolut necesar s-si nchirieze apartamentul de era s-si
petreac vara la tar mpreun cu familia ei.
n anii anteriori, apartamentul fusese nchiriat fr nicio dificultate nc de la
nceputul primverii, dar n ziua n care a venit la mine, sezonul subnchirierilor se
ncheiase. Apartamentul trecuse prin minile celor mai bune agentii imobiliare luni de-a
rndul, dar nimeni nu se artase interesat nici mcar s vin s-l vad.
Dup ce mi-a descris situatia, i-am explicat cum poate fi utilizat legea asumptiei n
rezolvarea problemei sale. I-am sugerat c, imaginndu-si c apartamentul fusese deja
nchiriat de o persoan ce dorea s-l ocupe imediat si asumndu-si c aceasta era realitatea,
apartamentul su va fi nchiriat n fapt. Pentru a crea sentimentul de naturalete necesar
sentimentul c era deja realitate faptul c apartamentul ei era deja nchiriat i-am sugerat
s se lase purtat spre somn n chiar noaptea aceea, imaginndu-se nu n apartamentul su,
ci n orice loc n care ar dormi dac apartamentul ar fi nchiriat imediat. A prins repede
ideea si a spus c, ntr-o astfel de situatie, ar dormi n casa ei de la tar, chiar dac nu era
nc deschis pentru var.
Acest interviu a avut loc joi. La ora nou smbt dimineata, m-a sunat de la casa ei
de la tar emotionat si fericit.
Mi-a spus c joi-seara a adormit imaginndu-si si simtind c dormea n realitate n
cellalt pat din casa ei de la tar, la kilometri deprtare de apartamentul pe care-l ocupa
n oras. Vineri, imediat a doua zi, un chirias ideal, unul care ndeplinea toate cerintele ei ca
om responsabil, nu numai c a nchiriat apartamentul, dar l-a nchiriat cu conditia s se
poat muta chiar n acea zi.
6

Numai o utilizare intens si complet a legii asumptiei putea produce astfel de
rezultate n aceast situatie extrem.

Acum patru ani, un prieten de familie mi-a cerut s discut cu fiul su n vrst de
douzeci si opt de ani, n privinta cruia nu erau asteptri pentru a mai tri.
Suferea de o boal de inim rar. Aceast boal ducea la dezintegrarea organului.
ngrijiri medicale ndelungate si costisitoare nu au dus la nici un rezultat.
Doctorii nu aveau nicio sperant de nsntosire. Fiul fusese la pat o lung perioad.
Trupul lui se contractase spre un aproape schelet si putea vorbi si respira numai cu foarte
mare dificultate.
Sotia sa si doi copii mici erau acas cnd am sunat, iar sotia a fost de fat de-a
lungul ntregii discutii.
Am nceput spunndu-i c era numai o singur solutie pentru orice problem, iar
solutia era o schimbare de atitudine. Cum vorbitul l sectuia de puteri, i-am cerut s
ncuviinteze din cap dac ntelegea clar ceea ce i spuneam. Asa si fcea.
I-am descris adevrurile care stau la baza legii constientei de fapt, cum constienta
este singura realitate. I-am spus c modul de a schimba orice conditie era acela de a-si
schimba starea de constient n privinta ei. Ca ajutor specific n asumarea de ctre el a
sentimentului de a fi deja sntos, i-am sugerat ca, n imaginatie, s vad fata doctorului
exprimnd o uluire de necrezut constatndu-i nsntosirea, contrar oricrei logici
pornind de la ultimele faze ale bolii incurabile, s-l vad verificnd si rsverificnd fisele
de examinare si s-l aud spunnd iar si iar, E un miracol e un miracol.
Nu numai c a nteles asta foarte clar, dar a si crezut fr rezerve. A promis c va
urma cu credint aceast procedur. Sotia lui, care ascultase cu atentie, m-a asigurat c si
ea va folosi cu silint legea asumptiei si imaginatia, n acelasi fel ca si sotul su.
Ziua urmtoare m-am mbarcat spre New York toate astea avnd loc n timpul
vacantei de iarn la tropice.
Cteva luni mai trziu, am primit o scrisoare ce spunea c fiul s-a recuperat n mod
miraculos. Cu ocazia urmtoarei vizite, l-am ntlnit n persoan. Era perfect sntos,
angajat activ n afaceri si bucurndu-se din plin de multele activitti sociale ale prietenilor
si familiei lui.
Mi-a spus c din ziua n care am plecat, nu a avut niciodat vreo ndoial c treaba
va functiona. A descris cum a urmat fidel sugestia pe care i-am fcut-o si zi dup zi tria
complet n asumptia c era deja puternic si sntos.
Acum, dup patru ani de la vindecarea sa, e convins c singurul motiv pentru care e
astzi aici e acela al folosirii cu succes a legii asumptiei.
7

Aceast povestire ilustreaz folosirea cu succes a legii de ctre un director executiv
newyorkez.

n toamna lui 1950, un director al uneia dintre cele mai de seam bnci din New
York discuta cu mine o problem cu care era serios confruntat.
mi spunea c perspectivele progresului su personal si de avansare ierarhic erau
foarte reduse. Atingnd vrsta mijlocie si simtind c o mbunttire nsemnat n pozitie si
venit era justificat, a pus-o pe tapet superiorilor si. Acestia i-au spus n fat c vreo
mbunttire major era imposibil si i-au dat de nteles c, dac era nemultumit, si putea
cuta un alt serviciu. Ceea ce, evident, i-a sporit anxietatea.
n discutia noastr, mi-a explicat c nu avea vreo tentatie pentru grmezi de bani, dar
c trebuia s aib un venit substantial pentru a-si pstra confortabil cminul si pentru a-si
ntretine copiii n licee si colegii bune. Iar asta i prea imposibil de realizat cu venitul
actual. Refuzul bncii de a-l asigura de o oarecare avansare n viitorul imediat a dus la un
sentiment de nemultumire si o dorint intens de a-si asigura o pozitie mai bun cu,
evident, mult mai multi bani.
Mi-a mrturisit c genul de slujb care i-ar plcea mai mult dect orice altceva era
unul n care s gestioneze fonduri de investitii ale unei institutii importante, precum o
fundatie sau o mare universitate.
Explicndu-i legea asumptiei, am afirmat c situatia lui actual era numai o
manifestare a conceptului su despre sine si am declarat c, de voia s schimbe
circumstantele n care se gsea, o putea face numai schimbndu-si conceptul despre sine.
Pentru a produce aceast schimbare de constient si astfel o schimbare a situatiei sale, i-am
cerut s urmeze aceast procedur n fiecare noapte chiar nainte de a adormi:
n imaginatie, urma s simt cumsi ncheia una dintre cele mai importante si de
succes zile din viata lui. Urma s-si imagineze c perfectase n realitate o ntelegere, chiar
n acea zi, pentru a colabora cu genul de organizatii dup care tnjea si exact n conditiile
pe care el le voia.
I-am sugerat c, de reusea s-si umple mintea complet cu acest sentiment, va
experimenta o senzatie distinct de usurare. n aceast dispozitie, anxietatea si
nemultumirea vor deveni lucruri ale trecutului. Va simti satisfactia ce vine odat cu
realizarea dorintei. Am ncheiat asigurndu-l c, de va face asta cu credint, va obtine
inevitabil tipul de pozitie pe care o voia.
Asta era n prima sptmn din decembrie. Noapte dup noapte, fr exceptie, a
urmat aceast procedur.
La nceputul lui februarie, un director al uneia dintre cele mai bogate fundatii din
lume l ntreba pe directorul nostru executiv dac era interesat n a se altura fundatiei ntr-
o functie executiv de gestionare a investitiilor. Dup scurte discutii, accepta.
Astzi, cu un venit substantial superior si cu certitudinea unui progres constant, acest
om este ntr-o pozitie ce depseste cu mult tot ceea ce a sperat numai.
8

Sotul si sotia din aceast povestire au participat la conferentierile mele ctiva ani la
rnd. Este o ilustrare interesant a utilizrii constiente a acestei legi de ctre doi oameni ce
se concentreaz asupra aceluiasi obiectiv n acelasi timp.
Acest brbat si nevasta lui erau un cuplu de un devotament reciproc remarcabil.
Viata lor era complet fericit si liber de orice probleme sau frustrri.
De ceva vreme, plnuiau s se mute ntr-un apartament mai mare. Cu ct se gndeau
mai mult la asta, cu att mai mult si ddeau seama c ceea ce voiau era o frumoas
mansard [penthouse n original]. Discutnd mpreun, sotul descria una cu ferestre
nalte ce ddeau spre o priveliste magnific. Sotia spunea c ar vrea s aib un perete
mbrcat n oglind de sus pn jos. Amndoi voiau un semineu cu lemne de foc. Era
obligatoriu s fie n New York.
Au cutat luni la rnd un asemenea apartament n zadar. De fapt, situatia din oras era
de asemenea natur nct achizitionarea de orice fel de apartamente era aproape o
imposibilitate. Erau att de greu de gsit, nct nu numai c existau liste de asteptare pentru
ele, dar includeau tot soiul de clauze speciale, taxe suplimentare, obligatia de a le cumpra
mobilate gata etc. Apartamentele noi erau nchiriate cu mult nainte de a fi terminate, multe
fiind rezervate nc din stadiul de proiect de constructie.
La nceputul primverii, dup luni de cutri fr rezultat, au localizat n sfrsit unul
pe care l-au luat serios n considerare. Era o mansard ntr-o cldire ce tocmai se finisa n
sus pe [strada] Fifth Avenue, cu vedere spre Central Park. Avea un inconvenient serios.
Fiind o cldire nou, nu beneficia de clauze negociabile, iar cuplului i se preau
exorbitante taxele de locatie. De fapt, erau cu cteva mii de dolari pe an mai mult dect
luaser ei n calcul.
Pe parcursul lunilor de primvar, n martie si aprilie, au continuat s caute
mansarde diverse prin oras, dar mereu se ntorceau la aceasta.
ntr-un final, au hotrt s majoreze substantial suma pe care ar fi pltit-o si au fcut
o ofert pe care agentul imobiliar al cldirii a acceptat s o nmneze proprietarilor pentru
evaluare.
n acest moment, fr s discute problema unul cu cellalt, ambii au hotrt s aplice
legea asumptiei. Abia mai trziu, fiecare a aflat ce fcuse si cellalt.
Noapte de noapte, amndoi adormeau imaginndu-se n apartamentul pe care l
aveau n vedere. Sotul, ntins si cu ochii nchisi, si imagina c ferestrele dormitorului su
ddeau spre parc. si imagina c primul lucru pe care l fcea n zori era s mearg spre
fereastr si s admire privelistea. Se simtea stnd pe teras privind parcul, servind
cocktailuri mpreun cu sotia sa si prietenii lor, savurnd momentul. Si-a umplut mintea
cu sentimentul real de a fi n apartamentul de la mansard si pe teras.
n tot acest timp, fr ca el s stie, sotia sa fcea acelasi lucru.
Au trecut cteva sptmni fr vreo decizie din partea proprietarilor, dar ei
continuau s imagineze, pe cnd se culcau n fiecare sear, c dormeau de fapt n mansarda
mult-dorit.
ntr-o zi, spre uimirea lor total, un ngrijitor din blocul n care locuiau le-a spus c
apartamentul de la mansard era liber. Erau uluiti, deoarece cldirea lor era una dintre cele
mai dorite din oras, cu o amplasare perfect, chiar n Central Park. Stiau c exista o lung
list de asteptare cu cei care ncercau s prind un apartament n blocul lor. Faptul c
tocmai cel de la mansard devenise neocupat pe neasteptate fusese tinut ascuns de
managementul cldirii, fiindc nu aveau mandat de a-l scoate la vnzare.
Auzind c era vacant, acest cuplu a fcut imediat o cerere s le fie nchiriat lor,
numai pentru a li se spune c acel lucru era imposibil. Problema nu era numai aceea c
erau deja alti doritori pe lista de asteptare pentru mansarda cldirii, dar mai si era deja
promis unei familii. n ciuda acestor lucruri, cuplul nostru a avut o serie de ntrevederi cu
cei din management, la sfrsitul crora, apartamentul era al lor.
Cldirea aflndu-se n regim de subnchiriere, pretul era cel pe care si-l propuseser
s-l plteasc nc de cnd au nceput s caute apartamente tip mansard. Amplasamentul,
apartamentul n sine si terasa larg ce-l nconjura spre sud, vest si nord, toate erau dincolo
de asteptrile lor iar sufrageria, pe o latur, avea o oglind urias de patru metri si
jumtate pe doi metri si jumtate, mpreun cu o vedere splendid spre Central Park; un
perete era acoperit cu oglind si exista un semineu cu lemne pentru foc.




















Capitolul douzeci si patru

NEREUSIT

Aceast carte nu ar fi complet fr a discuta si despre nereusita n ncercarea
folosirii legii asumptiei. Este deplin posibil ca fie s fi avut ori s ai unele nereusite n
aceast privint multe dintre ele n probleme cu adevrat importante.
Dac, citind aceast carte si avnd o ntelegere profund asupra utilizrii si
functionrii legii asumptiei, o aplici ncreztor n efortul de a-ti mplini vreo dorint
arztoare si esuezi, care e motivul? Dac, la ntrebarea Ai struit ndeajuns?, rspunsul
tu este Da si totusi, materializarea dorintei nu s-a produs, care e motivul nereusitei?
Rspunsul la aceasta este cel mai important factor n folosirea cu succes a legii
asumptiei. Timpul necesar ca asumpia ta s devin fapt, dorina ta s fie mplinit, este
direct proporional cu firescul sentimentului tu de a fi deja ceea ce vrei s fii de a
avea deja ceea ce doreti.
Faptul c nu ti pare natural s fii ceea ce te imaginezi a fi este secretul nereusitei
tale. Indiferent de dorinta ta, indiferent de ct de fidel si inteligent urmezi legea, dac nu
simti naturaletea de a fi ceea ce doresti s fii, nu vei fi acel lucru. Dac nu-ti pare firesc s
obtii o slujb mai bun, nu vei obtine o slujb mai bun. ntregul principiu este limpede
exprimat prin fraza biblic vei muri n pcatele tale [Ioan 8:24] nu transcenzi de la
nivelul tu actual la starea dorit.
Cum se poate obtine sentimentul acesta al naturaletei?
Secretul const ntr-un singur cuvnt imaginatie. De exemplu, iat o foarte simpl
ilustrare: s spunem c esti nlntuit strns de o banc de fier mare si grea. Nu ai putea
fugi, de fapt nu ai putea nici mcar merge. n aceste conditii, nu ti-ar prea firesc s fugi.
N-ai putea nici mcar simti c ar fi natural s fugi. Dar ti-ai putea imagina cu usurint c
fugi. n acea clip, cnd constienta ta este umplut cu fuga ta imaginar, ai uitat c esti
imobilizat. n imaginatie, fuga ta era absolut fireasc.
Sentimentul esential al naturaletei poate fi obtinut prin umplerea insistent a
constientei tale cu imaginativ imaginndu-te ca fiind ceea ce vrei s fii sau a avea ceea ce
doresti.
Progresul poate izvor numai din imaginatia ta, din dorinta ta de a transcende nivelul
tu actual.
Ceea ce cu adevrat si literalmente trebuie s simti este c, prin imaginatia ta, toate
lucrurile sunt cu putint. Trebuie s realizezi c schimbrile nu sunt cauzate de capriciu, ci
de o schimbare n constient.
Ai putea esua n a obtine sau mentine o stare de constient anume, necesar n
producerea efectului pe care-l doresti.
Dar, odat ce stii c singura realitate si unicul creator al lumii tale particulare este
constienta si ti-ai nsemnat cu fierul rosu acest adevr n ntreaga ta fiint, atunci stii c
succesul sau nereusita se afl exclusiv n minile tale. Faptul c esti sau nu suficient de
disciplinat pentru a sustine starea de constient necesar n situatii diverse nu e relevant
pentru adevrul legii n sine acela c o asumptie, dac se struieste n ea, va deveni
realitate. Siguranta adevrului acestei legi trebuie s rmn neclintit n ciuda marilor
dezamgiri si tragedii chiar si atunci cnd vezi stingndu-se lumina vietii si ntreaga
lume continund ca si cum ar fi nc zi.
Nu trebuie s crezi c, fiindc asumptia ta nu a reusit s se materializez, adevrul c
asumptiile se materializeaz e o minciun. Dac asumptiile tale nu se mplinesc este din
cauza unei erori sau slbiciuni din constienta ta.
Totusi, aceste erori si slbiciuni pot fi depsite.
Pentru aceasta, aspir mereu spre tot mai nalte culmi simtind c deja esti persoana
care vrei s fii. Si aminteste-ti c timpul care-i trebuie asumptiei tale ca s devin realitate
este proportional cu naturaletea de a fi acel ideal.

Omul se nconjoar cu imaginea real de sine. Fiecare spirit si
construieste o cas si dincolo de casa lui, o lume, si dincolo de lumea lui, un
paradis. Cunoaste deci c lumea exist pentru tine. Mecanismul e perfect
pentru tine. Ceea ce suntem, numai aceea putem vedea. Tot ce Adam a avut,
tot ce ar fi putut Cezar cuceri, ai si poti cuceri tu. Adam si-a numit casa rai si
pmnt. Cezar si-a numit casa, Roma; tu poate ti-o numesti crpcie; o
proprietate de cteva hectare sau o garsonier de student. Totusi, n fiecare
nteles al cuvntului, slasul tu e la fel de mret precum al lor, chiar si fr
numele alea pompoase. Zideste-ti deci propria ta lume. De ndat ce ti
conformezi viata ideii pure din mintea ta, largile ei msuri vor ncepe s se
desfsoare.
Emerson














Capitolul douzeci si cinci

CREDINT

Miracol e numele dat rezultatelor credintei
de ctre cei care nu au credint.

Iar credinta este ncredintarea celor ndjduite,
dovedirea lucrurilor celor nevzute.
Evrei 11:1

ntregul sens al legii asumptiei este continut de acest citat. De n-ai o constiint adnc
nrdcinat c ceea ce speri are substant si e posibil de obtinut, va fi imposibil s-ti
asumi constienta de a fi sau de a avea ceea ce speri. Faptul c ntreaga creatie e svrsit
si totul exist e cel care te strneste s speri si speranta, la rndul ei, implic asteptare, iar
Ir asteptarea succesului ar fi imposibil s folosesti constient legea asumptiei.
Dovedirea e un semn al realittii.
Astfel, acest citat se traduce prin credinta este constiinta realittii a ceea ce asumi,
[o convingere de realitatea lucrurilor pe care nu le vezi, perceptia mental a realittii
invizibilului]. Prin urmare, devine evident c lipsa credintei nseamn nencredere n
existenta a ceea ce doresti. Avnd n vedere c ceea ce experimentezi este reproducerea
fidel a strii tale de constient, lipsa de credint va nsemna esuarea perpetu n orice
ncercare de folosire constient a legii asumptiei.
n toate epocile istoriei, credinta a jucat un rol major. Strbate toate marile religii ale
lumii, se ntretese cu toate mitologiile si totusi, astzi este aproape universal nenteleas.
Contrar opiniilor populare, eficienta credintei nu se datoreaz niciunui agent extern.
Este de la nceput pn la capt o activitate a propriei tale constiente.
Biblia e plin de multe afirmatii despre credint, despre al cror nteles numai putini
sunt constienti. Iat cteva exemple tipice:
Pentru c si nou ni s-a binevestit ca si acelora, dar cuvntul propovduirii
nu le-a fost lor de folos, nefiind unit cu credinta la cei care l-au auzit.
Evrei 4:2
n acest citat, nou si acelora arat clar c toti auzim evanghelia.
Evanghelie nseamn bun vestire. Foarte limpede, vestea bun pentru tine ar fi
aceea c ti-ai atins dorinta. Asta ti se propovduieste mereu de ctre sinele tu infinit. A
auzi c ceea ce doresti tu exist si trebuie numai s ngdui, s accepti, s primesti n
constient iat o veste bun. Nefiind unit cu credinta nseamn a nega realitatea a ceea
ce doresti. De aici, lipsa de folos (obtinere).
O, neam necredincios si ndrtnic, pn cnd voi fi cu voi?
Matei 17:17
ntelesul lui necredincios s-a clarificat.
ndrtnic [pervers, n traducerile englezesti si n original] nseamn rmas n
urm, ntors n directia gresit [pe invers, conformcu originalul], cu alte cuvinte,
constienta de a nu fi ceea ce vrei s fii. A fi necredincios, adic s te ndoiesti de realitatea
a ceea ce asumi, nseamn a fi ndrtnic.
Pn cnd voi fi cu voi nseamn c mplinirea dorintei tale este dictat de
schimbarea ta spre starea corect de constient. E ca si cum ceea ce doresti ti spune c nu
va fi al tu pn ce nu te ntorci de la a fi necredincios si ndrtnic spre virtute [vezi cap.
20, pag. 34]. Dup cum deja s-a spus, virtutea [dreptatea] este constienta de a fi deja ceea
ce vrei s fii.
Prin credint, [el, Moise] a prsit Egiptul, fr s se team de urgia
regelui, cci a rmas neclintit, ca cel care vede pe Cel nevzut.
Evrei 11:27
Egiptul nseamn ntuneric, credinta n multi zei (cauze). Regele simbolizeaz
puterea conditiilor sau circumstantelor externe. El este conceptul tu despre tine ca deja
fiind ceea ce vrei s fii. A rmne neclintit, ca cel care vede pe Cel nevzut nseamn a
strui n asumptia c dorinta ta este deja mplinit. Asadar, acest citat nseamn c, prin
struirea n asumptia c deja esti persoana care vrei s fii, te ridici deasupra tuturor
ndoielilor, fricilor, credintelor n puterea conditiilor sau circumstantelor externe; iar lumea
ta se conformeaz inevitabil asumptiei tale.
Definitiile din dictionar ale credintei,
nltarea mintii sau ntelegerii spre adevr aderarea ferm la principiu,
sunt att de adecvate nct se poate s fi fost scrise cu gndul la legea asumptiei nssi.
Credinta nu se ntreab Credinta stie.
















Capitolul douzeci si sase

DESTIN

Destinul tu este ceea ce trebuie, inevitabil, s experimentezi. Este ntr-adevr un
numr infinit de destine individuale, fiecare, odat atins, fiind locul de nceput al unui nou
destin.
Din moment ce viata e infinit, conceptul unui destin final este de nenchipuit. Cnd
ntelegem c propria constient este singura realitate, cunoastem c aceast constient este
singurul creator. Aceasta nseamn c propria ta constient este creatorul destinului tu. De
fapt, ti creezi destinul n fiecare clip, fie c stii, fie c nu stii. Multe din cele bune si chiar
minunate au intrat n viata ta fr ca tu s ai nici cea mai vag bnuial c esti creatorul lor.
Totusi, ntelegerea cauzelor experientei tale si cunoasterea c tu esti singurul
creator al continutului vietii tale, cu bune si rele, nu numai c te va face un mai atent
observator al tuturor fenomenelor, dar, prin constientizarea puterii propriei tale
constiente, ti intensific recunostinta pentru bogtia si mretia vietii.
Indiferent de experientele tale contrare ocazionale, este destinul tu s te ridici spre
stri de constient tot mai nalte si s aduci n manifestare tot mai mult din minunile
infinite ale creatiei.
De fapt, esti destinat s atingi punctul n care realizezi c, prin propria ta dorint, ti
poti crea constient toate destinele tale succesive.
Studiul acestei crti, cu expunerile sale detaliate ale constientei si operrii legii
asumptiei, este cheia principal a mplinirii constiente a celui mai nalt destin al tu.
Chiar n aceast zi ncepe-ti noua viat. Abordeaz fiecare experient dintr-o nou
conceptie cu o nou stare de constient. Asum-ti ce-i mai nobil si mai bun pentru tine n
orice privint si continu de acolo.
ndrzneste mari minuni sunt cu putint.











Capitolul douzeci si sapte

VENERATIE

C n-ai fi fcut nimic din ce ai fcut
dac nu l-ai fi iubit [sau, dac l-ai fi urt].
[Pentru c iubesti toate cele ce sunt si nimic nu urgisesti din cele ce ai fcut, c dac ai fi
urt un lucru, nu l-ai fi plsmuit.]
Cartea ntelepciunii lui Solomon 11:24
n toat creatia, n toat eternitatea, n toate sferele fiintei tale infinite, cel mai de
seam dintre toate lucrurile minunate este acela subliniat n primul capitol al acestei crti.
Tu esti Dumnezeu. Tu esti acel EU SUNT cel ce SUNT.
Tu esti constient. Tu esti creatorul. Acesta e misterul, acesta este mretul secret
cunoscut de vizionari, proroci si mistici de-a lungul veacurilor.
Acesta este adevrul pe care nu-l poti niciodat cuprinde intelectualiceste.
Cine e acest tu? C ai fi tu, Ion Popescu sau Maria Popescu e absurd. Este constienta
care cunoaste c tu esti Ion Popescu sau Maria Popescu. Este sinele tu superior, sinele tu
profund, fiinta ta infinit. Spune-i cum vrei. Lucrul important e c este n tine, esti tu, este
lumea ta. Acest lucru st la baza legii neschimbtoare a asumptiei. Pe acest lucru se zideste
ntreaga ta existent. Acest lucru e temelia fiecrui capitol al acestei crti. Nu, nu poti
cunoaste asta intelectual, nu o poti dezbate, nu o poti verifica. O poti numai simti.
Poti numai fi constient de ea.
Devenind constient de acest lucru, o senzatie mreat ti ptrunde fiinta. Triesti cu
un sentiment perpetuu de veneratie. Cunoasterea c fctorul tu este nsusi sinele tu si
niciodat nu te-ar fi plsmuit dac nu te-ar fi iubit trebuie c-ti umple inima de veneratie,
da, de adoratie. Cineva care ti cunoaste lumea din jurul tu n fiecare clip este suficient
pentru a te umple de un profund respect si un sentiment de glorificare.
Atunci cnd sentimentul tu de veneratie este cel mai intens, atunci esti cel mai
aproape de Dumnezeu, iar cnd esti cel mai aproape de Dumnezeu, viata ta e cu adevrat
bogat.

Cele mai profunde sentimente ale noastre sunt exact acelea pe care le
putem exprima cel mai dificil, iar chiar si n actul adorrii, linistea este lauda
noastr cea mai nalt.