|
1
Hristos împ
ă
rt
ăş
it copiilor
|
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/
Familii din iblie
1.
Adam
ş
i Eva- prima familie 2.
Noe
ş
i casa lui - familia salvat
ă
de la potop 3.
Avraam
ş
i Sara - familia credin
ţ
ei, a ascult
ă
rii 4.
Isaac
ş
i Rebeca 5.
Iacov
ş
i casa lui - familia cu mul
ţ
i copii 6.
Elcana
ş
i Ana 7.
Zaharia
ş
i Elisabeta 8.
Acvila
ş
i Priscila - familia misionar
ă
Adam
ş
i Eva – prima familie
Text biblic:
Facere 1,26-5,5
Membrii:
Adam, Eva – Cain, Abel, Set, „al
ţ
i fii
ş
i fiice”.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
Înainte de c
ă
dere:
•
Adam
ş
i Eva vorbeau direct cu Dumnezeu, aveau cu El o leg
ă
tur
ă
direct
ă
, nemijlocit
ă
, se bucurau de prezen
ţ
a Lui. „Au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla prin rai, în r
ă
coarea serii” (Facere 3,8)
•
Indica
ţ
iile lui Dumnezeu în ceea ce îi prive
ş
te se rezumau la o singur
ă
porunc
ă
: s
ă
nu m
ă
nânce din pomul cuno
ş
tin
ţ
ei binelui
ş
i r
ă
ului.
Dup
ă
c
ă
dere:
•
Neascultarea i-a îndep
ă
rtat de Dumnezeu. Nu mai aveau o leg
ă
tur
ă
direct
ă
cu El.
•
Mâncarea din pom le-a adus cunoa
ş
terea binelui
ş
i r
ă
ului, dar f
ă
r
ă
Dumnezeu nu aveau puterea s
ă
fac
ă
binele, ceea ce aduce suferin
ţ
a.
1.
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
Înainte de c
ă
dere:
•
Erau ferici
ţ
i împreun
ă
, tr
ă
iau în prezen
ţ
a lui Dumnezeu
ş
i lucrau împreun
ă
cu El.
•
Tr
ă
iau doar în armonie.
Dup
ă
c
ă
dere:
•
Nu mai erau uni
ţ
i. Diavolul i-a desp
ă
r
ţ
it de Dumnezeu dar
ş
i unul de altul.
•
Au început s
ă
dea vina unul pe altul
ş
i apoi pe Dumnezeu – s
ă
se certe.
•
Consecin
ţ
ele p
ă
catului: frica, plecarea din rai, suferin
ţ
a.
2.
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
Înainte de c
ă
dere:
•
Omul a fost creat s
ă
fie st
ă
pân pe natur
ă
, p
ă
zind-o cu iubire. „
Umple
ţ
i p
ă
mântul
ş
i-l supune
ţ
i;
ş
i st
ă
pâni
ţ
i peste pe
ş
tii m
ă
rii, peste p
ă
s
ă
rile cerului, peste toate animalele, peste toate viet
ăţ
ile ce se mi
ş
c
ă
pe p
ă
mânt
ş
i peste tot p
ă
mântul!”
(Facere 1,28);
„l-a pus în gr
ă
dina cea din Eden, ca s-o lucreze
ş
i s-o p
ă
zeasc
ă
.”
(Facere 2,15); „
Domnul Dumnezeu, Care f
ă
cuse din p
ă
mânt toate fiarele câmpului
ş
i toate p
ă
s
ă
rile cerului, le-a adus la Adam, ca s
ă
vad
ă
cum le va numi; a
ş
a ca toate fiin
ţ
ele vii s
ă
se numeasc
ă
precum le va numi Adam.”
(Facere 2,19)
Dup
ă
c
ă
dere:
•
Natura nu mai ascult
ă
de omul desp
ă
r
ţ
it de Dumnezeu. Munca se face greu, cu mult
ă
trud
ă
.
„blestemat va fi p
ă
mântul pentru tine! Cu osteneal
ă
s
ă
te hr
ă
ne
ş
ti din el în toate zilele vie
ţ
ii tale! Spini
ş
i p
ă
l
ă
mid
ă
î
ţ
i va rodi el
ş
i te vei hr
ă
ni cu iarba câmpului! În sudoarea fe
ţ
ei tale î
ţ
i vei mânca pâinea ta…”
(Facere 3,17-19)
3.
Copiii
•
Unii (Abel) au p
ă
strat credin
ţ
a p
ă
rin
ţ
ilor
ş
i leg
ă
tura cu Dumnezeu, au înv
ăţ
at s
ă
vorbeasc
ă
cu El, s
ă
-L iubeasc
ă
, s
ă
fie recunosc
ă
tor, s
ă
aduc
ă
jertf
ă
; al
ţ
ii (Cain) nu priveau la Dumnezeu cu recuno
ş
tin
ţă
, au ascultat din nou sfatul diavolului.
•
Apare ura între fra
ţ
i, invidia, gelozia.
|
2
Hristos împ
ă
rt
ăş
it copiilor
|
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/
•
Copiii mo
ş
tenesc tr
ă
s
ă
turi ale p
ă
rin
ţ
ilor, dar c
ă
derea în p
ă
cat nu se întâmpl
ă
f
ă
r
ă
acordul lor. Cain a auzit glasul lui Dumnezeu:
„«Pentru ce te-ai întristat
ş
i pentru ce s-a posomorât fa
ţ
a ta? Când faci bine, oare nu-
ţ
i este fa
ţ
a senin
ă
? Iar de nu faci bine,
p
ă
catul bate la u
şă
ş
i caut
ă
s
ă
te târasc
ă
, dar tu biruie
ş
te-l
!
»
"
(Facere 4, 6-7). Dar a ales s
ă
repete neascultarea.
Concluzii 1.
Le-a fost bine atâta timp cât au r
ă
mas în binecuvântarea
ş
i ascultarea de Dumnezeu; diavolul i-a dezbinat între ei
ş
i i-a dep
ă
rtat de Dumnezeu.
2.
Tr
ă
irea în Împ
ă
r
ăţ
ia lui Dumnezeu înc
ă
din aceast
ă
via
ţă
presupune ascultarea de Dumnezeu. Dar
ş
i dup
ă
c
ă
derea în p
ă
cat, omul aude glasul lui Dumnezeu
ş
i poate vorbi cu El.
3.
Gre
ş
elile lor se repet
ă
ş
i azi – neascultare de Dumnezeu, certuri între fra
ţ
i etc. Dar azi noi avem puterea Harului de care putem beneficia prin Domnul Hristos, Mântuitorul promis de Dumnezeu înc
ă
de atunci, Care ne d
ă
putere s
ă
iubim
ş
i s
ă
iert
ă
m.
Noe
ş
i familia lui - familia salvat
ă
de la potop
Text biblic:
Facere 6,1-9,19
Membrii:
Noe
ş
i so
ţ
ia lui – trei fii: Sem, Ham
ş
i Iafet
ş
i so
ţ
iile lor.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
•
Noe a dus mai departe credin
ţ
a în Dumnezeu
ş
i promisiunea c
ă
într-o zi oamenii vor primi un Mântuitor.
•
El a reu
ş
it s
ă
î
ş
i p
ă
streze aceast
ă
credin
ţă
de
ş
i ceilal
ţ
i oameni uitaser
ă
de Dumnezeu
ş
i erau plini de r
ă
utate. „
A c
ă
utat Domnul Dumnezeu spre p
ă
mânt
ş
i iat
ă
era stricat, c
ă
ci tot trupul se ab
ă
tuse de la calea sa pe p
ă
mânt.”
(Facere 6,12)
•
Întreaga familie a dat dovad
ă
de credin
ţă
ş
i ascultare.
•
Noe a f
ă
cut absolut tot ce i-a spus Dumnezeu, în cele mai mici detalii.
•
Noe avea o rela
ţ
ie vie cu Dumnezeu, în tot ceea ce f
ă
cea se raporta mereu la Dumnezeu.
•
Dup
ă
potop, primul lucru pe care l-a f
ă
cut a fost s
ă
mul
ţ
umeasc
ă
lui Dumnezeu, împreun
ă
cu întreaga familie.
2.
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
•
So
ţ
ia lui Noe a fost al
ă
turi de el
ş
i a avut încredere în el, de
ş
i ceea ce f
ă
cea p
ă
rea o nebunie pentru ceilal
ţ
i oameni.
•
Ea l-a ascultat
ş
i l-a urmat în toate deciziile lui, educându-i
ş
i pe copii s
ă
fac
ă
la fel.
3.
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
•
Noe a ascultat de porunca lui Dumnezeu de a st
ă
pâni
ş
i îngriji crea
ţ
ia lui Dumnezeu. El urmeaz
ă
întocmai îndrum
ă
rile lui Dumnezeu despre cum s
ă
salveze fiecare specie.
4.
Copiii
•
Familia lui Noe – so
ţ
ia, fiii
ş
i nurorile lui – credea ceea ce le comunica Noe din partea Domnului.
•
Erau uni
ţ
i, între ei exista ascultare, în
ţ
elegere
ş
i iubire.
•
Cu to
ţ
ii au mul
ţ
umit
ş
i au fost recunosc
ă
tori lui Dumnezeu la sfâr
ş
itul potopului.
Concluzii 1.
Scopul vie
ţ
ii pentru Noe
ş
i familia lui era s
ă
împlineasc
ă
voia lui Dumnezeu. Noe tr
ă
ia constant în prezen
ţ
a lui Dumnezeu
ş
i asculta direct glasul Lui.
2.
Aceast
ă
ascultare a fost r
ă
spl
ă
tit
ă
de Dumnezeu prin
•
salvarea
lor
•
binecuvântarea
pe care au primit-o la finalul potopului
•
leg
ă
mântul
pe care Dumnezeu l-a f
ă
cut cu ei, încredin
ţ
ându-le din nou p
ă
mântul
ş
i st
ă
pânirea lui, a
ş
a cum a f
ă
cut cu Adam
ş
i Eva:
„
Ş
i a binecuvântat Dumnezeu pe Noe
ş
i pe fiii lui
ş
i le-a zis:
«
Na
ş
te
ţ
i
ş
i v
ă
înmul
ţ
i
ţ
i
ş
i umple
ţ
i p
ă
mântul
ş
i-l st
ă
pâni
ţ
i! Groaz
ă
ş
i fric
ă
de voi s
ă
aib
ă
toate fiarele p
ă
mântului; toate p
ă
s
ă
rile cerului, tot ce se mi
ş
c
ă
pe p
ă
mânt
ş
i to
ţ
i pe
ş
tii m
ă
rii; c
ă
ci toate acestea vi le-am dat la îndemân
ă
…
»
”
(Facere 9,1-2)
3.
Unitatea familiei lui Noe
ş
i ascultarea lor fa
ţă
de Dumnezeu ne arat
ă
ce lucruri mari
ş
i frumoase putem face atunci când suntem uni
ţ
i
ş
i tr
ă
im cu Dumnezeu.
|
3
Hristos împ
ă
rt
ăş
it copiilor
|
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/
Avraam
ş
i Sara – familia credin
ţ
ei, a ascult
ă
rii
Text biblic: Facere 11,26-12,8
ş
i Facere 17,1-18,14 sau din
Mica Biblie
Membri: Avraam
ş
i Sarra – Isaac.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
•
Avraam avea încredere în Dumnezeu
ş
i a ascultat chemarea Lui:
"«Ie
ş
i din p
ă
mântul t
ă
u, din neamul t
ă
u
ş
i din casa tat
ă
lui t
ă
u
ş
i vino în p
ă
mântul pe care
ţ
i-l voi ar
ă
ta Eu.»”
(Facere 12,1), de
ş
i era o chemare grea. Sarra îl urmeaz
ă
cu dragoste
ş
i credin
ţă
.
•
Cei doi c
ă
l
ă
toresc foarte mult, urmând mereu indica
ţ
iile lui Dumnezeu, care îi cheam
ă
la o slujire deosebit
ă
, schimbându-le numele (Avram-Avraam, Sarai-Sarra)
•
Înal
ţă
altare oriunde se stabilesc, chiar dac
ă
nu stau mult acolo. Dumnezeu ocup
ă
locul principal în via
ţ
a lor.
•
Au
ş
i momente de îndoial
ă
(nu cred c
ă
vor mai primi un fiu la b
ă
trâne
ţ
e), dar se supun în continuare Domnului.
•
Intimitatea lor cu Dumnezeu se vede cel mai bine prin g
ă
zduirea lui Dumnezeu-Sfânta Treime acas
ă
la ei.
2.
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
•
Între Avraam
ş
i Sarra exist
ă
o rela
ţ
ie de în
ţ
elegere
ş
i comunicare.
•
Iubirea lui Avraam pentru Sarra este evident
ă
: nu o mustr
ă
pentru c
ă
nu putea avea copii, de
ş
i el prime
ş
te de la Dumnezeu chemarea s
ă
fie tat
ă
a multe neamuri. N-o jigne
ş
te în public, plânge la moartea ei.
•
Se sprijin
ă
reciproc
ş
i conlucreaz
ă
armonios în gospod
ă
rie – vezi episodul primirii lui Dumnezeu
ş
i preg
ă
tirea mesei (Facere 18,6-8).
3.
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
•
Avraam s-a îngrijit de familia sa l
ă
rgit
ă
, de rudele sale.
•
Se ocupa
ş
i de slujitorii
ş
i robii s
ă
i,
ş
i material, dar
ş
i spiritual-religios – când prime
ş
te de la Dumnezeu porunca t
ă
ierii împrejur, trece prin acest ritual împreun
ă
cu to
ţ
i cei de parte b
ă
rb
ă
teasc
ă
din casa lui (Facere 17,27)
•
Avea sim
ţ
ul drept
ăţ
ii, era primitor de oaspe
ţ
i.
4.
Copiii
Avraam transmite credin
ţ
a mai departe. Este preocupat în mod special ca Isaac, fiul lui, s
ă
nu î
ş
i ia so
ţ
ie de neam p
ă
gân, ci se c
ă
s
ă
toreasc
ă
cu o fat
ă
credincioas
ă
.
Concluzii:
•
Via
ţ
a lui Avraam
ş
i a Sarrei este o istorie a credin
ţ
ei, a ascult
ă
rii permanente de Dumnezeu, chiar dac
ă
poruncile p
ă
reau grele sau riscante.
•
Avraam este model de credin
ţă
, dragoste fa
ţă
de Dumnezeu
ş
i fa
ţă
de semeni.
•
Dumnezeu i-a binecuvântat
ş
i
ş
i-a împlinit întotdeauna promisiunile fa
ţă
de ei.
Isaac
ş
i Rebeca
Text biblic: din
Mica Biblie
Membri: Isaac
ş
i Rebeca – copii: Isav
ş
i Iacov.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
•
Isaac s-a n
ă
scut printr-o minune, ca dar al lui Dumnezeu.
•
Binecuvântarea lui Avraam se transmite
ş
i asupra lui. Dumnezeu îl c
ă
l
ă
uze
ş
te, i se arat
ă
ş
i îi vorbe
ş
te (Facere 26, 1-6; 23-25), iar Isaac îi r
ă
mâne credincios, se roag
ă
, ridic
ă
altare. A p
ă
strat credin
ţ
a primit
ă
de la tat
ă
l s
ă
u
ş
i a transmis-o mai departe.
•
Rebeca face
ş
i ea parte dintr-o familie credincioas
ă
, face ascultare de p
ă
rin
ţ
i, în
ţ
elegând c
ă
e rânduiala lui Dumnezeu.
•
Trec de testul încerc
ă
rii credin
ţ
ei lor (infertilitatea) prin rug
ă
ciune.
2. Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
•
Au parte de un început binecuvântat al c
ă
sniciei – sunt ale
ş
i prin rug
ă
ciune, iar ei fac ascultare.
•
Au o c
ă
snicie fericit
ă
, se iubesc (chiar dac
ă
a fost o c
ă
s
ă
torie aranjat
ă
).
•
Problemele – neîncrederea, minciuna, viclenia – vin în momentul în care ei nu acord
ă
dragoste necondi
ţ
ionat
ă
ambilor copii.
Răsplătiți-vă curiozitatea
Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.