Sunteți pe pagina 1din 6
 
|
1
Hristos împ 
ă 
rt 
ăş 
it copiilor 
 |
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/ 
 
Familii din iblie
1.
 
Adam
ş
i Eva- prima familie 2.
 
 Noe
ş
i casa lui - familia salvat
ă
 de la potop 3.
 
Avraam
ş
i Sara - familia credin
ţ
ei, a ascult
ă
rii 4.
 
Isaac
ş
i Rebeca 5.
 
Iacov
ş
i casa lui - familia cu mul
ţ
i copii 6.
 
Elcana
ş
i Ana 7.
 
Zaharia
ş
i Elisabeta 8.
 
Acvila
ş
i Priscila - familia misionar 
ă
 
 Adam
ş 
i Eva – prima familie  
Text biblic:
Facere 1,26-5,5
Membrii:
Adam, Eva – Cain, Abel, Set, „al
ţ
i fii
ş
i fiice”.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
 Înainte de c
ă
dere:
 
Adam
ş
i Eva vorbeau direct cu Dumnezeu, aveau cu El o leg
ă
tur 
ă
 direct
ă
, nemijlocit
ă
, se bucurau de prezen
ţ
a Lui. „Au auzit glasul Domnului Dumnezeu, Care umbla  prin rai, în r 
ă
coarea serii” (Facere 3,8)
 
Indica
ţ
iile lui Dumnezeu în ceea ce îi  prive
ş
te se rezumau la o singur 
ă
 porunc
ă
: s
ă
 nu m
ă
nânce din pomul cuno
ş
tin
ţ
ei  binelui
ş
i r 
ă
ului.
 Dup
ă
 c
ă
dere:
 
 Neascultarea i-a îndep
ă
rtat de Dumnezeu. Nu mai aveau o leg
ă
tur 
ă
 direct
ă
 cu El.
 
Mâncarea din pom le-a adus cunoa
ş
terea  binelui
ş
i
ă
ului, dar f 
ă
ă
 Dumnezeu nu aveau  puterea s
ă
 fac
ă
 binele, ceea ce aduce suferin
ţ
a.
1.
 
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
 Înainte de c
ă
dere:
 
Erau ferici
ţ
i împreun
ă
, tr 
ă
iau în prezen
ţ
a lui Dumnezeu
ş
i lucrau împreun
ă
 cu El.
 
Tr 
ă
iau doar în armonie.
 Dup
ă
 c
ă
dere:
 
 Nu mai erau uni
ţ
i. Diavolul i-a desp
ă
ţ
it de Dumnezeu dar
ş
i unul de altul.
 
Au început s
ă
 dea vina unul pe altul
ş
i apoi  pe Dumnezeu – s
ă
 se certe.
 
Consecin
ţ
ele p
ă
catului: frica, plecarea din rai, suferin
ţ
a.
2.
 
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
 Înainte de c
ă
dere:
 
Omul a fost creat s
ă
 fie st
ă
 pân pe natur 
ă
,  p
ă
zind-o cu iubire. „
Umple
 ţ 
i p
ă
mântul
 ş
i-l  supune
 ţ 
i;
 ş
i st 
ă
 pâni
 ţ 
i peste pe
 ş
tii m
ă
rii,  peste p
ă
 s
ă
rile cerului, peste toate animalele, peste toate viet 
ăţ 
ile ce se mi
 ş
c
ă
  pe p
ă
mânt
 ş
i peste tot p
ă
mântul!”
 (Facere 1,28);
„l-a pus în gr 
ă
dina cea din Eden, ca  s-o lucreze
 ş
i s-o p
ă
 zeasc
ă
.”
 (Facere 2,15); „
 Domnul Dumnezeu, Care
ă
cuse din p
ă
mânt toate fiarele câmpului
 ş
i toate  p
ă
 s
ă
rile cerului, le-a adus la Adam, ca s
ă
 vad 
ă
 cum le va numi; a
 ş
a ca toate fiin
 ţ 
ele vii s
ă
 se numeasc
ă
 precum le va numi  Adam.”
 (Facere 2,19)
 Dup
ă
 c
ă
dere:
 
 Natura nu mai ascult
ă
 de omul desp
ă
ţ
it de Dumnezeu. Munca se face greu, cu mult
ă
 trud
ă
.
„blestemat va fi p
ă
mântul pentru tine! Cu osteneal 
ă
 s
ă
 te hr 
ă
ne
 ş
ti din el în toate zilele vie
 ţ 
ii tale! Spini
 ş
i p
ă
ă
mid 
ă
 î 
 ţ 
i va rodi el
 ş
i te vei hr 
ă
ni cu iarba câmpului! În sudoarea fe
 ţ 
ei tale î 
 ţ 
i vei mânca pâinea ta…”
 (Facere 3,17-19)
 3.
 
Copiii
 
Unii (Abel) au p
ă
strat credin
ţ
a p
ă
rin
ţ
ilor
ş
i leg
ă
tura cu Dumnezeu, au înv
ăţ
at s
ă
 vorbeasc
ă
 cu El, s
ă
-L iubeasc
ă
, s
ă
 fie recunosc
ă
tor, s
ă
 aduc
ă
 jertf 
ă
; al
ţ
ii (Cain) nu  priveau la Dumnezeu cu recuno
ş
tin
ţă
, au ascultat din nou sfatul diavolului.
 
Apare ura între fra
ţ
i, invidia, gelozia.
 
|
2
Hristos împ 
ă 
rt 
ăş 
it copiilor 
 |
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/ 
 
 
Copiii mo
ş
tenesc tr 
ă
s
ă
turi ale p
ă
rin
ţ
ilor, dar c
ă
derea în p
ă
cat nu se întâmpl
ă
 
ă
ă
 acordul lor. Cain a auzit glasul lui Dumnezeu:
„«Pentru ce te-ai întristat
 ş
i pentru ce s-a posomorât fa
 ţ 
a ta? Când faci bine, oare nu-
 ţ 
i este fa
 ţ 
a senin
ă
?  Iar de nu faci bine,
 p
ă
catul bate la u
şă
 
ş
i caut 
ă
 s
ă
 te târasc
ă
 , dar tu biruie
ş
te-l 
!
 »
 (Facere 4, 6-7). Dar a ales s
ă
 repete neascultarea.
Concluzii 1.
 Le-a fost bine atâta timp cât au r 
ă
mas în  binecuvântarea
ş
i ascultarea de Dumnezeu; diavolul i-a dezbinat între ei
ş
i i-a dep
ă
rtat de Dumnezeu.
2.
 Tr 
ă
irea în Împ
ă
ăţ
ia lui Dumnezeu înc
ă
 din aceast
ă
 via
ţă
 presupune ascultarea de Dumnezeu. Dar
ş
i dup
ă
 c
ă
derea în p
ă
cat, omul aude glasul lui Dumnezeu
ş
i poate vorbi cu El.
3.
 Gre
ş
elile lor se repet
ă
 
ş
i azi – neascultare de Dumnezeu, certuri între fra
ţ
i etc. Dar azi noi avem  puterea Harului de care putem beneficia prin Domnul Hristos, Mântuitorul promis de Dumnezeu înc
ă
 de atunci, Care ne d
ă
 putere s
ă
 iubim
ş
i s
ă
 iert
ă
m.
Noe
ş 
i familia lui - familia salvat 
ă 
 de la potop
Text biblic:
Facere 6,1-9,19
Membrii:
 Noe
ş
i so
ţ
ia lui – trei fii: Sem, Ham
ş
i Iafet
ş
i so
ţ
iile lor.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
 
 Noe a dus mai departe credin
ţ
a în Dumnezeu
ş
i promisiunea c
ă
 într-o zi oamenii vor primi un Mântuitor.
 
El a reu
ş
it s
ă
 î
ş
i p
ă
streze aceast
ă
 credin
ţă
 de
ş
i ceilal
ţ
i oameni uitaser 
ă
 de Dumnezeu
ş
i erau  plini de
ă
utate. „
 A c
ă
utat Domnul Dumnezeu  spre p
ă
mânt
 ş
i iat 
ă
 era stricat, c
ă
ci tot trupul  se ab
ă
tuse de la calea sa pe p
ă
mânt.”
 (Facere 6,12)
 
Întreaga familie a dat dovad
ă
 de credin
ţă
 
ş
i ascultare.
 
 Noe a f 
ă
cut absolut tot ce i-a spus Dumnezeu, în cele mai mici detalii.
 
 Noe avea o rela
ţ
ie vie cu Dumnezeu, în tot ceea ce f 
ă
cea se raporta mereu la Dumnezeu.
 
Dup
ă
 potop, primul lucru pe care l-a f 
ă
cut a fost s
ă
 mul
ţ
umeasc
ă
 lui Dumnezeu, împreun
ă
 cu întreaga familie.
2.
 
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
 
So
ţ
ia lui Noe a fost al
ă
turi de el
ş
i a avut încredere în el, de
ş
i ceea ce f 
ă
cea p
ă
rea o nebunie pentru ceilal
ţ
i oameni.
 
Ea l-a ascultat
ş
i l-a urmat în toate deciziile lui, educându-i
ş
i pe copii s
ă
 fac
ă
 la fel.
3.
 
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
 
 Noe a ascultat de porunca lui Dumnezeu de a st
ă
 pâni
ş
i îngriji crea
ţ
ia lui Dumnezeu. El urmeaz
ă
 întocmai îndrum
ă
rile lui Dumnezeu despre cum s
ă
 salveze fiecare specie.
 4.
 
Copiii
 
Familia lui Noe – so
ţ
ia, fiii
ş
i nurorile lui – credea ceea ce le comunica Noe din partea Domnului.
 
Erau uni
ţ
i, între ei exista ascultare, în
ţ
elegere
ş
i iubire.
 
Cu to
ţ
ii au mul
ţ
umit
ş
i au fost recunosc
ă
tori lui Dumnezeu la sfâr 
ş
itul potopului.
Concluzii 1.
 
Scopul vie
ţ
ii pentru Noe
ş
i familia lui era s
ă
 împlineasc
ă
 voia lui Dumnezeu. Noe tr 
ă
ia constant în prezen
ţ
a lui Dumnezeu
ş
i asculta direct glasul Lui.
2.
 
Aceast
ă
 ascultare a fost r 
ă
spl
ă
tit
ă
 de Dumnezeu prin
 
salvarea
 lor
 
binecuvântarea
 pe care au primit-o la finalul potopului
 
leg
ă
mântul
 pe care Dumnezeu l-a f 
ă
cut cu ei, încredin
ţ
ându-le din nou  p
ă
mântul
ş
i st
ă
 pânirea lui, a
ş
a cum a
ă
cut cu Adam
ş
i Eva:
Ş 
i a binecuvântat Dumnezeu pe Noe
 ş
i pe fiii lui
 ş
i le-a zis:
«
 Na
 ş
te
 ţ 
i
 ş
i v
ă
 înmul 
 ţ 
i
 ţ 
i
 ş
i umple
 ţ 
i p
ă
mântul
 ş
i-l st 
ă
 pâni
 ţ 
i! Groaz
ă
 
 ş
i fric
ă
 de voi s
ă
 aib
ă
 toate fiarele  p
ă
mântului; toate p
ă
 s
ă
rile cerului, tot ce se mi
 ş
c
ă
 pe p
ă
mânt
 ş
i to
 ţ 
i pe
 ş
tii m
ă
rii; c
ă
ci toate acestea vi le-am dat la îndemân
ă
»
 (Facere 9,1-2)
3.
 
Unitatea familiei lui Noe
ş
i ascultarea lor fa
ţă
 de Dumnezeu ne arat
ă
 ce lucruri mari
ş
i frumoase putem face atunci când suntem uni
ţ
i
ş
i tr 
ă
im cu Dumnezeu.
 
|
3
Hristos împ 
ă 
rt 
ăş 
it copiilor 
 |
http://hristosimpartasitcopiilor.blogspot.ro/ 
 
 Avraam
ş 
i Sara –  familia credin 
ţ 
ei, a ascult 
ă 
rii
Text biblic: Facere 11,26-12,8
ş
i Facere 17,1-18,14 sau din
 Mica Biblie
Membri: Avraam
ş
i Sarra – Isaac.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
 
Avraam avea încredere în Dumnezeu
ş
i a ascultat chemarea Lui:
"«Ie
 ş
i din p
ă
mântul
ă
u, din neamul t 
ă
u
 ş
i din casa tat 
ă
lui t 
ă
u
 ş
i vino în p
ă
mântul pe care
 ţ 
i-l voi ar 
ă
ta  Eu.»”
 (Facere 12,1), de
ş
i era o chemare grea. Sarra îl urmeaz
ă
 cu dragoste
ş
i credin
ţă
.
 
Cei doi c
ă
l
ă
toresc foarte mult, urmând mereu indica
ţ
iile lui Dumnezeu, care îi cheam
ă
 la o slujire deosebit
ă
, schimbându-le numele (Avram-Avraam, Sarai-Sarra)
 
Înal
ţă
 altare oriunde se stabilesc, chiar dac
ă
 nu stau mult acolo. Dumnezeu ocup
ă
 locul principal în via
ţ
a lor.
 
Au
ş
i momente de îndoial
ă
 (nu cred c
ă
 vor mai primi un fiu la b
ă
trâne
ţ
e), dar se supun în continuare Domnului.
 
Intimitatea lor cu Dumnezeu se vede cel mai bine prin g
ă
zduirea lui Dumnezeu-Sfânta Treime acas
ă
 la ei.
2.
 
Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
 
Între Avraam
ş
i Sarra exist
ă
 o rela
ţ
ie de în
ţ
elegere
ş
i comunicare.
 
Iubirea lui Avraam pentru Sarra este evident
ă
: nu o mustr 
ă
 pentru c
ă
 nu putea avea copii, de
ş
i el prime
ş
te de la Dumnezeu chemarea s
ă
 fie tat
ă
 a multe neamuri. N-o jigne
ş
te în public, plânge la moartea ei.
 
Se sprijin
ă
 reciproc
ş
i conlucreaz
ă
 armonios în gospod
ă
rie – vezi episodul  primirii lui Dumnezeu
ş
i preg
ă
tirea mesei (Facere 18,6-8).
3.
 
Rela
ţ
ia cu lumea din jur
 
Avraam s-a îngrijit de familia sa l
ă
rgit
ă
, de rudele sale.
 
 
Se ocupa
ş
i de slujitorii
ş
i robii s
ă
i,
ş
i material, dar
ş
i spiritual-religios – când  prime
ş
te de la Dumnezeu porunca t
ă
ierii împrejur, trece prin acest ritual împreun
ă
 cu to
ţ
i cei de parte b
ă
rb
ă
teasc
ă
 din casa lui (Facere 17,27)
 
 
Avea sim
ţ
ul drept
ăţ
ii, era primitor de oaspe
ţ
i.
 4.
 
Copiii
Avraam transmite credin
ţ
a mai departe. Este  preocupat în mod special ca Isaac, fiul lui, s
ă
 nu î
ş
i ia so
ţ
ie de neam p
ă
gân, ci se c
ă
s
ă
toreasc
ă
 cu o fat
ă
 credincioas
ă
.
Concluzii:
 
Via
ţ
a lui Avraam
ş
i a Sarrei este o istorie a credin
ţ
ei, a ascult
ă
rii permanente de Dumnezeu, chiar dac
ă
 poruncile p
ă
reau grele sau riscante.
 
Avraam este model de credin
ţă
, dragoste fa
ţă
 de Dumnezeu
ş
i fa
ţă
 de semeni.
 
Dumnezeu i-a binecuvântat
ş
i
ş
i-a împlinit întotdeauna promisiunile fa
ţă
 de ei.
Isaac
ş 
i Rebeca  
Text biblic: din
 Mica Biblie
Membri: Isaac
ş
i Rebeca – copii: Isav
ş
i Iacov.
1. Rela
ţ
ia cu Dumnezeu
 
Isaac s-a n
ă
scut printr-o minune, ca dar al lui Dumnezeu.
 
Binecuvântarea lui Avraam se transmite
ş
i asupra lui. Dumnezeu îl c
ă
l
ă
uze
ş
te, i se arat
ă
 
ş
i îi vorbe
ş
te (Facere 26, 1-6; 23-25), iar Isaac îi r 
ă
mâne credincios, se roag
ă
, ridic
ă
 altare. A p
ă
strat credin
ţ
a primit
ă
 de la tat
ă
l s
ă
u
ş
i a transmis-o mai departe.
 
 
Rebeca face
ş
i ea parte dintr-o familie credincioas
ă
, face ascultare de p
ă
rin
ţ
i, în
ţ
elegând c
ă
 e rânduiala lui Dumnezeu.
 
 
Trec de testul încerc
ă
rii credin
ţ
ei lor (infertilitatea) prin rug
ă
ciune.
 2. Rela
ţ
ia dintre so
ţ
i
 
Au parte de un început binecuvântat al c
ă
sniciei – sunt ale
ş
i prin rug
ă
ciune, iar ei fac ascultare.
 
Au o c
ă
snicie fericit
ă
, se iubesc (chiar dac
ă
 a fost o c
ă
s
ă
torie aranjat
ă
).
 
Problemele – neîncrederea, minciuna, viclenia  – vin în momentul în care ei nu acord
ă
 dragoste necondi
ţ
ionat
ă
 ambilor copii.

Răsplătiți-vă curiozitatea

Tot ce doriți să citiți.
Oricând. Oriunde. Orice dispozitiv.
Fără obligații. Anulați oricând.
576648e32a3d8b82ca71961b7a986505