Curs de pedagogie 2008-2009, Anul II, Semestrul I Teoria si metodologia instruirii si evaluarii TEMA 8 EVALUAREA REZULTATELOR SCOLARE Structura

Ce sunt si cum evaluam rezultatele scolare? Functii ale evaluarii rezultatelor scolare Metode de masurare a rezultatelor colare Aprecierea rezultatelor scolare Factori perturbatori ai evaluarii prin notare Implicaii etice ale evaluarii rezultatelor colare in etapa aprecierii Ce sunt si cum evaluam rezultatele scolare? Ele reprezinta o realitate complexa, au in vedere efecte ale activitatii de instruire scolara destul de diferite, prin natura lor. Tipuri de rezultate si accente in evaluare Tipologia rezultatelor scolare poate fi abordata din mai multe perspective. din punct de vedere al obiectivelor educationale, care la randul lor sunt diverse; o poate fi o perspectiva a laturilor personalitatii umane (cognitive, afective, psihomotorii) perspectiva dificila si complexa din punct de vedere al evaluarii... o din punctul de vedere al ordonarii ierarhice a obiectivelor in clase comportamentale: obiective care privesc stocarea (memorizarea) si capacitatea de redare (memorie reproductiva) a informatiei obiective care privesc capacitati de a opera cu informatiile dobandite; fiecare dintre acestea presupune mai multe tipuri de rezultate: o pe ansamblu se structureaza ca tipuri de rezultate scolare: cunostinte acumulate (date, fapte, concepte, definitii, formule, teoreme etc); evaluarea din perspectiva dominanta a cunostintelor se va detalia mai jos (metode de evaluare) capacitati de aplicare a cunostintelor; in sinteza metodele si tehnicile pot fi cuprinse in doua proceduri: evaluarea procesului de aplicare, care presupune trei operatii premergatoare: o descompunerea activitatii practice in actiuni si operatii componente o stabilirea indicatorilor (obiectivele masurarii) o stabilirea elementelor masurabile ale fiecarui indicator * evaluarea rezultatului (produsului) stabilirea
1

unor indicatori privitori la insusirile pe care trebuie sa le intruneasca produsul * evaluarea proiectului varianta intermediara ... capacitati intelectuale generale (a face operatii logice, a rationa, a argumenta, a interpreta, a fi creativ etc) dificultati si provocari mari pentru evaluator... Aceste tipuri de rezultate se pot prezenta la diverse niveluri de realizare (performante), ele pot include atat efecte teoretice cat si practice ale activitatii scolare, fiecare dintre ele poate fi divizata in subcomponente. din perspectiva evaluarii competentelor elevilor; ce inseamna competenta? Multe opinii prezinta ca note definitorii ale acesteia: o insusire, abilitate identificata prin punerea in lucru (efectiv) intrun anumit domeniu de viata; o capacitatea de a rezolva o problema intr-un context dat. o capacitatea individuala de a realiza sarcini coerente intr-un anumit contex (OCDE)t. Din perspectiva internationala si europeana se accentueaza importanta competentelor de comunicare si de lucru in echipa. Dupa Meyer (2000) competentele nu pot fi masurate direct, ele sunt in mare masura invizibile pentru evaluator, daca programele nu au fost concepute in aceasta maniera (prin accentuarea competentelor si nu a cunostintelor sau capacitatilor). Se pot evalua insa rezultatele, urmele vizibile ale competentelor. Functiile evaluarii, cu referire la rezultate scolare ale elevilor de constatare, apreciere a progresului predarii-invatarii, a rezultatelor acestuia de diagnosticare a cauzelor care au dus la eventuale rezultate sub ateptri de predictie - prognostic si orientare a necesitilor viitoare ale elevilor sau instituiilor colare de decizie - asupra orientarii si integrrii unui elev ntr-o anumit form ori nivel de pregtire colar formativ-educativ (pedagogic) = motivarea, stimularea (elevilor dar si a cadrelor didactice), contientizarea posibilitilor (n orientarea spre o carier i evidenierea problemelor n atenia profesorului sociala, de informare a familiei i comunitatii, privind stadiul i evoluia pregtirii colare. Metode de masurare a rezultatelor colare Clasificari posibile a) din punct de vedere al circumstantelor (conditiilor) evaluarii - in situatii specifice de examinare (lucrari de control, teze, exemene etc) - in afara situatiilor specifice observarea curenta, in clasa, scoala si in afara etc, consultarea cu alte cadre didactice, cu parintii etc. b) dupa natura probei, acestea pot fi orale, scrise, practice, asistate de calculator si combinate. c) din perspectiva dimensiunii secventei de instruire ale carei efecte sunt evaluate probe curente

- probe de bilant - probe aplicate la inceputul unei etape d) in functie de factorii/persoanele care evalueaza: - evaluare interna si evaluare externa Examinarea orala Avantaje comunicare mai complet, feed-back mai rapid, se favorizeaz dezvoltarea capacitatii de exprimare a elevilor, asertivitatea i capacitatea de persuasiune a acestora, importante i pentru viaa social Dezavantaje obiectivitate mai sczut, din cauza multitudinii de variabile starea de moment a evaluatorului (i a evaluatului), gradul diferite de dificultate a ntrebrilor puse, etc., timp mai mare Examinarea scrisa Avantaje grad mai mare de obiectivitate (mai ales n condiii de anonimat), cuprinderea unui numr mai mare de elevi, raportarea problemelor la un criteriu unic de validare, avantajul unor elevi mai timizi (dezavantajai de evaluarea oral) Dezvantaje feed back mai slab unele erori sau nempliniri nu pot fi sesizate i eliminate operativ de profesor Criterii de apreciere prin probele scrise (dupa D.Muster) - fondul - continut, mod de prezentare - forma - stil, ortografie, prezentare grafica - factorul personal - originalitate, sensibilitate Examinarea prin probe practice, poate fi, in functie de specific: - la educatie fizica: baremuri precise - la lucrari practice, de laborator operatii si actiuni mai concrete: utilizarea, manuirea etc - la ateliere - executia unei operatii etc. Metode alternative de evaluare Studiul de caz metoda utilizata mai frevent in predare-invatare poate fi folosita si ca metoda de evaluare; se realizeaza in principal prin elaborarea, prezentarea si dezbaterea cazului implicat. a) Fisa pentru activitatea personala a elevilor care imbina functia de organizare a invatarii personale cu cea de evaluare b) Investigatia de asemenea o proba cu functie atat de invatare cat si de evaluare are la baza documentarea, observarea, experimentarea etc c) Observarea curenta a comportamentului elevilor un produs al interactiunii profesor-elevi, cu posibilitatea de a surprinde apecte variate ale rezultatelor scolare (cunostinte, capacitati, competente) d) Raportul de evaluare (portofoliul) este mai degraba o metoda de valorizare a datelor obtinute prin evaluari realizate; are in vedere toate produsele realizate de un elev si in acelasi timp progresul realizat de la o etapa la alta f) Evaluarea cu ajutorul calculatorului Avantaje - elimina subiectivismul - creste increderea elevilor - in profesor, in sine - cresc sansele de autoevaluare
3

- se realizeaza o evidenta si o gestiune mai buna evaluarii Cum putem optimiza E la verificari curente si examene: - eliminarea sau reducerea factorilor perturbatori - elaborarea de obiective pedagogice adecvate - instrumente adecvate de evaluare - utilizarea a cat mai multe probe curente; - diversificarea si combinarea metodelor de evaluare - utilizarea constanta a probelor scrise - dezvoltarea capacitatii de autoevaluare etc. Aprecierea rezultatelor scolare Consideraii generale Aprecierea a doua etapa fundamentala a evaluarii, dupa masurare este in esenta un act de valorizare, care exprima o atitudine axiologica, care presupune raportarea la obiectul aprecierii, la anumite criterii si la modul de realizare a aprecierii. Obiectul aprecierii ce anume este supus valorizarii? Este necesara distinctia dintre rezultate, performante si competente (Radu, 2004) Daca rezultatele se identifica cu schimbarea produsa de invatarea scolara, sunt efectele instruirii, performantele reprezinta un anumit nivel al rezultatelor, sub aspect cantitativ si calitativ, un rang pozitiv de apreciere. Competenta presupune demonstrarea abilitatii (priceperii), capacitatea de a o aplica, ceea ce se poate aprecia mai ales in viata reala. Criteriile de apreciere, termenii de referinta reprezinta o problema esentiala a evaluarii, disputata si controversata. Cele mai utilizate modalitati criteriale sunt: a) Raportarea la norma performantele posibile asteptate se realizeaza mai ales in cadrul evaluarilor realizate prin teste standardizate, in contextul examenelor nationale. In acest caz vorbim de raportarea la un grup scolar larg, identificabil prin anumite caracteristici comune: varsta, nivel de scolaritate, conditii asemanatoare de instruire. Se poate face raportarea si la un grup concret (o anumita clasa) care poate insa prezenta variatii fata de populatia larga. b) Raportarea criteriala, legata dupa unii autori mai ales de obiective obiectivele terminale ale activitatii devin termeni de referinta in aprecierea rezultatelor elevilor; c) Evaluarea de progres criteriul de baza sunt rezultatele anterioare ale fiecarui elev, potentialul lui individual. Este o modalitatate stimulativa pentru multi elevi (cei cu perioade de insuccese si apoi cu reveniri - investitie de incredere cei care nu fac suficient efort etc) In practica se recomanda utilizarea combinata a celor trei abordari. Modul de realizare (si comunicare) a aprecierii poate fi foarte variat, nuantat; modalitatea depinde in mare masura de evaluator, poate fi neutra sau partizana, se poate face si de alt evaluator, de calculator Modalitati/sisteme de apreciere Aprecierea rezultatelor se poate face:

 propozitional - printr-o scar de expresii verbale (in esenta de acord/dezacord) se realizeaza in interactiunea curenta a profesorului cu elevii) prin simboluri note, litere, culori sau alte simboluri; este cea mai frecventa modalitate, mai ales prin numere sau litere; caracteristicile notarii se refera la: - intindere, respectiv numarul de valori 10 (Romania, Finlanda s.a.), 7 (Norvegia), 6 (Germania si Elvetia), 5 (Rusia); peste 10: Danemarca (13), Grecia si Franta cu 20); exista si scale cu 2 trepte (admis/respins) - marimea segmentelor scalei legate de aprecierea reusitei si a nereusitei (la noi de pilda se utilizeaza in mod real note de la 3-10, mai putin 1 si 2) Aprecierea prin litere (scale de 6-7 trepte, de regula de la A) este specifica sistemelor scolare anglo-saxone; in SUA este corelata cu punctajele obinute la testele standardizate prin calificative (la ciclul primar la noi); se coreleaza cu descriptorii de performanta: F. Bine invatarea deplina, cunostinte, capacitate de operare, autonomie Bine palierul credit corespunde, ofera garantia unor progrese Satisfacator palierul prag, minim acceptabil Nesatisfacator palierul inacceptabil - insucesul Nonverbal Prin clasificare evaluarea de bilant exprimata in media generala Prin raport de evaluare realizata de profesor cu concursul profesorilor clasei (la noi Caietul de evaluare al elevului, la ciclul primar un soi de potret scolar Aprecierea, judecarea rezultatelor colare se concretizeaz in sistemul romanesc prin notare. Putem defini notarea ca un act didactic de ataare a unei etichete, a unui semn la un anumit rezultat al nvrii (Psihopedagogie, Polirom, Iai 1998, pg.182). Landsheere (1975) definea nota ca o apreciere sintetic ce traduce evaluarea unei performane n domeniul nvmntului. Funciile notei (dup Vasile Pavelcu, 1976): - rol de informare, pentru elevi, profesori i prini - rol de reglare a procesului de nvmnt - rol educativ (formativ) prin interiorizarea aprecierii - de catalizator al unui nivel optim de aspiraii al elevului - rol terapeutic, dinamizator, pentru anumite cazuri prin acordarea de puncte n plus - rol patogen, mai ales n situaiile de insucces, cnd nota induce stress i disconfort psihic la elev Factori perturbatori ai evaluarii prin notare Efectul 'halo' - supraaprecierea sau subaprecierea rezultatelor unui elev sub influenta impresiei generale pe care si-a facut-o in timp profesorul despre elevul respectiv; riscurile (erorile) 'Efectul bland' - tendinta de a aprecia cu indulgenta persoanele cunoscute fata de cele necunoscute;

'Eroarea de generozitate - exigenta scazuta, note foarte mari in raport cu nivelul de pregatire al elevului; 'Efectul Pygmalion' sau 'oedipian' - modificarea comportamentului elevilor in raport de imaginea profesorului, cu privire la capacitatea sau incapacitatea unui elev de a face fata cerintelor scolare; concept asemanator - 'neputinta invatata'; 'Efectul de contaminare' influentarea notarii la o disciplina de catre notele de la alte discipline; 'Efectul de contrast sau de ordine' - de supraevaluare a unui elev dupa un elev care a raspuns mai slab sau de subevaluare a unuia care raspunde dupa un elev ce a stiut mai bine; 'Eroarea de tendinta centrala' - evitarea notelor foarte mari sau foarte mici; 'Eroarea logica' - substituirea aprecierii bazate pe obiective si continuturi pedagogice cu criterii secundare (forma, aspecte secundare sau colaterale); 'Ecuatia personala a examinatorului - eroarea individuala constanta exigenta sau indulgenta fiecarui cadru didactic

Implicaii etice ale evaluarii rezultatelor colare etapa aprecierii Evaluarea este un spaiu psihopedagogic unde vigilena de ordin etic trebuie s fie foarte important. Evaluarea nu atinge elevul doar ca persoana care nva nu se rezum la simpla poziionare ntr-o ierarhie a clasei, ci l afecteaz integral ca personalitate, pe care o influeneaz asupra reprezentrii (imaginii) de sine. Evaluarea (aprecierea prin notare) nu trebui deci considerat deci un simplu act tehnic, care sancioneaz fr discuie un act de nvare. Notarea poate fi pentru profesor o arm puternic, un instrument de control, de exercitare a puterii n grupul-clas. O asemenea utilizare are un potenial exploziv, deoarece nu este posibil o obiectivitate deplina n notare. Chiar i n situaiile cnd o not mic sancioneaz pregtirea insuficient (sau lipsa de pregtire) a unui elev, nu n toate cazurile aceasta nseamn i un act de echitate. Este posibil ca uneori un elev s nu poat nva la fel de bine pentru toate obiectele de nvmnt, din varii motive: timp de reacie mai lent, supraaglomerare cu teme acas (datorat poate i unui orar neechilibrat (cu anumite zile mai ncrcate), etc. Evaluarea (msurarea) prin notare a rezultatelor nvrii la elevi are aadar o puternic ncrctur etic i filosofic care ar trebui s se regseasc i n formarea cadrelor didactice. Pentru a gestiona evaluarea ntr-o pedagogie a diversitii si echitatii, educatorul are nevoie de o (nou) viziune, de o concepie asupra evalurii. Evaluarea este probabil partea cea mai complex, de mare responsabilitate, a demersului pedagogic, n consecin trebuiesc foarte bine analizate si apreciate premisele, anticipate consecinele. Cerine metodologico-practice de baz care se pun n faa cadrelor didactice din acest punct de vedere sunt: - A nu se confunda persoana cu cel ce nva educatorul trebuie s aib grij ca pe durata evalurii s nu exprime judeci de valoare asupra personalitii acestuia, ci doar s se rezume la msurarea comportamentului de persoan care nva, respectiv la rezultatele acestui proces; n anumite tri ca de pild n SUA dar si in tari europene - este interzis a se face publice notele sau a se face remarci personalizate asupra temelor colare. Fiecare elev trebuie considerat integral ca o persoan demn de respect, a crei via privat nu trebuie divulgat, care are un drept imprescriptibil la intimitate.

- A nu stigmatiza evalurile trebuie explicate contextual; trebuie evitata critica i stigmatizarea, deoarece toate experienele demonstreaz c ncurajarea, ntrirea sunt net superioare n ameliorarea performanelor celui care le primete. Din punct de vedere pedagogic este aadar mai eficient s pui n eviden progresele realizate, dect nerealizrile. Aceast atitudine i conduit dezvolt motivaia, las fiecrui elev ansa, sperana de ameliorare, precum i sentimentul de a nu fi condamnat. In educaia moral sunt nocive certitudinile foarte solide, care nu suport interogaie, reversibilitate, relativitate Functiile etice ale evaluarii scolare - implicaii Pentru profesori evaluarea reprezint un instrument esenial de reglementare a funcionrii unei clase. Cadrele didactice i modific n funcie de evaluare conduita psihopedagogic, i revizuiesc, adapteaz predarea-nvarea n funcie de rezultatele obinute de elevi n evaluare. Pentru elevi, evaluarea furnizeaz cel mai bun instrument de adaptare n exersarea funciei de nvcel, de persoan care nva. Notele obinute i permit i elevului rectificarea propriilor demersuri pentru a se adapta profesorului i lumii colii. Din acest punct de vedere modalitile de corectare a erorilor utilizate de profesor sunt capitale, aa cum arta i Piaget (Psihologie i pedagogie). Dac se face doar corijarea punctual, aceast rectificare scurt risc s fie repede uitat, mai ales dac ea solicit mai mult memoria dect nelegerea. Este mult mai eficient, ca mod de corectare a erorilor, atunci cnd profesorul pleac de la ipoteza c elevul nu a fcut o greeal ntmpltoare ci c aceasta este rezultatul (consecina) unor raiuni. Rectificarea trebuie, n consecin, s regseasc drumul logic care l-a condus pe elev la eroare, pentru a ne asigura c aceasta nu se va mai repeta. Rezult aadar o implicaie de natur etic - dac profesorul a evaluat bine din acest punct de vedere si daca a evidentiat clar eroarea si cum poate fi ea corectata. Pe de alt parte n nvmntul modern trebuie s se acorde un spaiu tot mai adecvat autoevalurii, extragerii propriilor invataminte din greseli... Reacia profesorilor la succesul sau eecul copiilor unul dintre cele mai importante roluri ale profesorilor. Dac legat de reacia la succes sunt mai mai puine probleme, trebuie spus totui c unii profesori neglijeaz faptul c succesul colar trebuie interpretat i n sensul a ceea ce un copil poate face i nu doar al cerinelor curriculare pur i simplu. Exist mai multe probleme legate de reacia la eec. Faptul c un elev face greeli nu este o dovad de insucces ci este o parte integrant a procesului de nvare. Dac reflecteaz asupra locului i felului n care s-a produs eroarea, copiii pot nva din greeli, i pot dezvolta strategii de evitare a acestora n viitor. Lentoarea sau dificultile n nvare nu trebuie interpretate ca semne de eec ci situaii n care elevii au nevoie de sprijin. Se pune aadar cu acuitate chestiunea concepiei, a atitudinii asupra eecului, n clas i n coal. O atitudine recomandabil pentru profesori n faa unei motivaii sczute pentru nvare ar fi s-i pun ntrebri de genul: - Care a fost pn n prezent experiena de insucces a acestui elev? - Cum a afectat aceast experien motivaia lui general de nvare?