DIGESTIA INTESTINALA

DIGESTIE INTESTINALA
Fenomene secretorii

1. Secretia Intestinala
SUC INTESTIN
SUBTIRE
2. Secretia pancreatica
SUC PANCREATIC
3. Secretia Hepatica
BILA
4. Secretia intestinala
SUC INTESTIN GROS
SECRETIA PANCREATICA
Pancreasul

gland mixt
Secreia endocrin
(insulele Langherhans)

Secreia exocrin

suc pancreatic(enzime i bicarbonat)
insulina
glucagon
somatostatina.
SUCUL PANCREATIC

Proprieti: cantitate = 1,5 l/zi, lichid clar, usor vascos
pH = 8 - 8,4 (datorita bicarbonatului din compozitia sa)
Compoziie:
98,5 ap
1,5 substante uscate:
- substane anorganice: Na+, K+, Ca+2, Mg+2 (similar cu plasma)
bicarbonat (in concentratie > plasma)
- substane organice:

Enzimele proteolitice: tripsina, chimotripsina, elastaza,
carboxipeptidaza, ribonucleaza, dezoxiribonucleaza INACTIVE !!
Enzime glicolitice: amilaza pancreatica
Enzime lipolitice: lipaza pancreatica, colipaza, fosfolipaza A2

Enzimele proteolitice

enterokinaza
tripsinogen
tripsina
Procarboxipeptidaza proelastaza chimotripsinogen
chimotripsina Carboxipeptidaza elastaza
tripsinogen,
Chimotripsinogen
procarboxi-peptidaza
tripsina,
chimotripsina,
carboxipeptidaza
INACTIVE
Mucoasa duodenala
scindeaza aa bazici
(lizina, arginina)
scindeaza aa
aromatici
(fenilalanina,
tirozina, triptofan)
ACTIVE
Enzimele proteolitice
Tripsinogenul este activat specific de
enteropeptidaza (enterokinaza) secretat
de mucoasa duodenal.

Tripsina
activeaz tripsinogenul, chimotripsinogenul i procarboxi-peptidaza.
este o endopeptidaz rupe legturile peptidice la nivelul radicalului
carboxilic al celor doi acizi aminai bazici: arginina i lizina.

Chimotripsina
endopeptidaz hidrolizeaz legturile peptidice de la nivelul
gruprilor carboxilice ale tirozinei, fenilalaninei, triptofanului, metioninei.
coaguleaza laptele.

Carboxipeptidaza
exopeptidaz scurteaz polipeptidele cu un aminoacid.
acioneaz asupra polipeptidelor cu grupare carboxilic terminal.

polipeptide.
Elastaza
produs sub form de proelastaz
activat de ctre tripsina i enterokinaz
hidrolizeaz n special legturile peptidice ale aminoacizilor: alanina, serina, glicina.

Ribonucleaza i deoxiribonucleaza
acioneaz asupra acizilor ribonucleic i dezoxiribonucleic,
desface legturile ester-fosfat, rezultnd oligopeptide.
ENZIME PROTEOLITICE
Enzimele lipolitice
Lipaza pancreatic
- se secreta sub forma ACTIVA, capacitate enzimatica crescuta de
sarurile biliare si Ca
+2
;
- actioneaza asupra lipidelor emulsionate; rezulta AG si
monogliceride
Colipaza
- se fixeaza pe grasimile emulsionate,
- disloca agentii emulsionanti
- ancoreaza lipaza pancreatica
Fosfolipaza A2
- hidrolizeaza legaturile esterice ale fosfogliceridelor;
-descompune lecitina intr-un lizofosfolipid si acid nesaturat
Enzime glicolitice
Amilaza pancreatic - secretata sub forma ACTIVA; actioneaza
asupra amidonului nefiert sau copt
scindarea legturilor o-1,4 glicozidice i o-1,6 glicozidice
AMIDON dextrine maltoz
GLICOGEN maltoz + maltotrioz + o - dextrine
MECANISMUL SECREIEI DE SUC PANCREATIC

I . SECREIA ACINAR
secreie enzimatic
granule de zimogen localizate
la polul apical al celulelor acinare
eliminare prin exocitoz
secreie de electrolii
Na+, K+, HCO3- i Cl-
+
II. SECREIA DUCTAL
Secreie hidroelectrolitica


- in ductele intercalate i intralobulare
secreie bazal de electrolii (Na+, K+, Cl-,
HCO3-)

- in ductele extralobulare
secreie de electrolii stimulat de secretin,
bogat n HCO3-

- in ductele colectoare principale
reabsorbie HCO3- i secreie Cl-
(schimbtor ionic) dependent de debitul
secretor
exemplu : + HCO3- i | Cl- (dac
debitul secretor este mic)

Reglarea secretiei pancreatice


cefalica
gastrica
intestinala
mecanisme
nervoase
mecanisme
umorale
25%
10%
65%

FAZA CEFALI CA - 25%

- CONTROL NERVOS - predominant
excitantii conditionati si neconditionati
similari cu cei care declanseaza secretia
salivara si gastrica;
vagul prezinta fibre destinate pancreasului
a caror stimulare determina o secretie
pancreatica bogata enzimatic

- CONTROL UMORAL:

Gastrina


Direct
stimuland
secretia
pancreatica
indirect
stimularea secretiei acide
gastrice (prezenta chimului
acid in duoden intensifica
secretia de bicarbonat de
catre celulele canaliculare
FAZA GASTRI CA 10%


-este declansata de prezenta
alimentelor in stomac

CONTROL NERVOS:
-distensia gastrica determina, prin
reflex vago-vagal, secretia de suc
pancreatic bogat enzimatic


CONTROLUL UMORAL:
- gastrina, cu efect sinergic cu cel
vagal

FAZA I NTESTI NALA 65%

- pH-ul si prezenta diversilor
componenti ai chimului in
duoden;
- CONTROL UMORAL:
1. pH acid < 4,5

SECRETI NA | secreie cu
VOLUM CRESCUT,
BOGAT N HCO3-

2. prezenta lipidelor in duoden
CCK secreie cu VOLUM
SCZUT I BOGAT N
ENZIME
FIZIOLOGIA HEPATICA
GENERALI TATI
Ficatul este cel mai
mare organ al corpului
2,5% din
greutate la
adult
primeste 25% din
debitul cardiac prin
artera hepatica si
vena porta.
1. procesarea (transformarea) si stocarea principiilor alimentare (glucide,
proteine, lipide, vitamine si saruri minerale), pentru a le face utilizabile de
celulele organismului;
Ficatul poate fi comparat cu un carburator: daca acesta nu functioneaza bine,
masina consuma multa benzina si nu are putere. In bolile de ficat, omul
mananca, dar slabeste in greutate si este obosit, nu are putere.

2. stocare pentru vitaminele A,D,E,K si B12, fier si zaharuri.
- administrare de vitamine; acestea NU VINDECA boala de ficat, dar trebuiesc
luate datorita nefunctionarii depozitului de vitamine hepatic

3. Sinteza de glucoza din acid lactic - de aceea la bolnavii cu ciroza scade
glicemia si este nevoie de perfuzii cu glucoza

4. Metabolizarea produsilor de degradare a globulelor rosii din care rezulta
bilirubina care se elimina in bila
Cele mai importante functii ale ficatului
5. Sinteza si secretia de bila,
produs important in digestie si absorbtia unor
substante nutritive si vitamine
perturbarea acestei functii
->digestie nesatisfacatoare,
-> balonare, diaree


6. Transformarea unor substante toxice in produsi netoxici, care sunt eliminati
prin bila.
- Lipsa functiei de detoxifiere, face ca organismul sa fie intoxicat, in fazele
avansate de ciroza hepatica -> obnubilare (stare numita encefalopatie hepatica).


7. Metabolizarea alcoolului - nse face cu distrugerea unora dintre celulele
hepatice -> cresterea transaminazelor si GGT
8. Metabolizarea unora dintre hormoni.
- lipsa metabolizarii hormonilor masculini
in bolile de ficat, barbatul capata unele caractere
feminine- caderea parului de pe piept, cresterea
Sanilor, etc-.

9. Sinteza de proteine necesare pentru buna functionare a organismului (crestere,
regenerarea tesuturilor, echilibrul apei in organism, apararea imunitara
impotriva infectiilor, etc).
- Predispus la infectii, vindecarea ranilor prelungita, retinerea apei -> edeme si
ascita
10. Din degradarea proteinelor rezulta amoniac, substanta toxica pe care ficatul
o transforma in uree netoxica; in bolile severe hepatice, creste concentratia
amoniacului in sange si scade concentratia ureei in sange.
11. Sinteza unor factori care ajuta la coagularea sangelui cum este
fibrinogenul si protrombina.
In bolile grave de ficat scade fibrinogenul si activitatea protrombinei, si apare
sangerare din gingii, hemoroizi, sau varice esofagiene.
12. Metabolismul si depozitarea fierului

13. Metabolismul colesterolului - ficatul este locul principal de sinteza a
colesterolului si pricipalul responsabil de nivelul colesterolului din sange.
Colesterolul la randul lui este folosit pentru sinteza unor hormoni -progesteron,
testosteron, esotrgeni, adrenalina- si a vitaminei D.
In ciroza, aceasta functie este alterata --> aparitia maririi sanilor, impotenta si
caderea parului de pe piept, maini si picioare la barbat, tulburari de ciclu
menstrual la femei, osteoporoza la ambele sexe.
FUNCTIA DE EXCRETIE(bila)
Bila hepatocitara este rezultatul unei filtrari
osmotice a apei si electrolitilor, ca raspuns pe
de o parte la secretia activa de saruri biliare si
pe de alta parte la secretia activa de Na.
FUNCTIA DE SINTEZA
- proteine: albumina, factori coagulare,
- glucide: glicogen
- lipide: colesterol, acizi biliari
- uree
METABOLISMUL PROTEIC:
- dezaminarea aminoacizilor;
- transformarea NH
3
in uree;
- sinteza proteinelor plasmatice;
METABOLISMUL GLUCIDIC
- depunerea glicogenului;
- galactozei si fructozei ->glucoza;
-Gluconeogeneza
-Glicogenul este cel mai important depozit
glucidic hepatic; 7-10% din masa ficatului
normal
METABOLISMUL LIPIDIC :
- preia din plasma AG si lipoproteine
AG sunt transformati prin -oxidare in acetil
CoA, ce poate intra in ciclul Krebs sau poate
forma corpi cetonici
Metabolismul AG este orientat spre sinteza de
lipoproteine; in cazul aportului insuficient,
scaderii insulinei sau cresterii glucagonului,
directia se schimba catre -oxidare si formare
de corpi cetonici

FUNCTIA DE DETOXIFIERE
Debitul sanguin este mare (25% din
DC)
FUNCTIILE FICATULUI
BILA

produsul de secretie
al hepatocitelor




ROLURI:
- intervine in emulsionarea grasimilor si absorbtia acizilor grasi
- laxativ prin stimularea motricitatii intestinale
- cale de excretie a unor substante: Zn, Mg, colesterol, medicamente, sruri
ale unor metale grele
- aciune bacteriostatic, intervine in absorbtia vitaminelor liposolubile
SECREIA BILIARA

- Se secreta 500 ml/24 ore
- Capacitatea maxima de depozitare a VEZICULEI BILIARE este de 50-70 ml;
bila se concentreaza prin absorbtia apei din compozitia sa
- Bila veziculara este de 5-10 ori mai concentrata decat cea hepatica

SECREIA BILIARA

Concentreaza
Acidifica
Stocheaza
Elibereaza
BILA

MECANISMUL COLEREZEI = procesul de secreie a bilei

I. ETAPA HEPATIC
Bila este formata ca raspuns la efectul osmotic al
anionilor acizilor biliari (prezenti in plasma sinusoidala)
trec prin fenestratiile celulelor endoteliale, difuzeaza
prin spatiile Disse; sunt preluati activ de-a lungul
membranei sinusoidale a hepatocitelor prin co-transport
cu Na.



II. ETAPA DUCTAL (ci biliare
intrahepatice) Apa din plasma trece prin
jonctiunile gap; se restabileste
izotonicitatea in canaliculul biliar
ap, NaCl, HCO3- care dubleaz
volumul secreiei hepatice
III. ETAPA VEZICULAR

n vezica biliar

concentrarea de 5 20 x a secreiei biliare

stocarea si eliberarea bilei

absorbia izoosmotic a apei, NaCl i HCO3-
secreia de K+ i Ca2+
secreie de mucus

-Concentrarea bilei in perioadele interdigestive permite stocarea unei
cantitati crescute de acizi biliari intr-un volum constant de bila

- cu cat perioada interdigestiva este mai mare cu atat este mai mare
cantitatea de acizi biliari responsabili pentru sustinerea digestiei
ACIZII BILIARI
- produsi de secretie exocrina hepatica
- reprezinta derivati hidrosolubili ai colesterolului

FORMARE:
a) Acizi biliari primari (colic si chenodezoxicolic)
se formeaz n hepatocit din colesterol sub
aciunea 7 o - hidrolazei
se combin cu glicina sau taurina acidul
glicocolic si taurocolic (secretati activ in
canaliculul biliar)

b) Srurile biliare primare
Prin fixarea Na/K pe acizii biliari conjugati

rezulta sarurile biliare
(glicocolatii si taurocolatii de Na si K)


Compozitia chimica a bilei
- apa
- acizi biliari, bilirubina, lecitina, proteine, ioni de Na, K, Cl, bicarbonat)
Acizi
biliari
primari

FICAT
se elimin odat cu bila duoden
ileon rol n digestia i absorbia
lipidelor
85% reabsorbii prin vena port
FICAT
15% deconjugare si dehidroxilare de
enzimele bacteriilor anaerobe
acizii biliari secundari
(acidul deoxicolic si litocolic) n sruri
biliare secundare

c) srurile biliare secundare
20- 50% sunt reabsorbii prin vena port
ficat
restul se elimin prin materiile fecale
Acizi
biliari
primari

FICAT
Acizi biliari secundari
INTESTIN
7- dehydroxylase
LITOCHOLIC DEOXYCHOLIC
85%
15%
20- 50%
CIRCUITUL HEPATO-ENTEROHEPATIC
AL SRURILOR BILIARE (SB)

se desfoar de 5 10 x /zi
~ 2-4 g SB/ciclu 12 36 g/zi

95% din SB se reabsorb vena port
hepatocit stimul fiziologic al secreiei biliare

5% din SB se pierd prin materiile fecale
(0,5g/zi) i sunt nlocuite prin sintez hepatic

MECANISME DE ABSORBIE A SB
50% prin difuziune simpl n poriunea
proximal a ileonului
50% prin cotransport Na+/SB n
poriunea distal a ileonului
5%
95%

Favorizeaza solubilizarea si absorbtia lipidelor din intestin
- emulsioneaz grsimile prin efect tensioactiv (detergent)
rezultnd picturi fine de lipide care pot fi hidrolizate
- formarea miceliilor forma absorbabil a lipidelor i vitaminelor
liposolubile
Declanseaza si stimuleaza secretia biliara
Solubilizeaza colesterolul din bila si permite excretia lui
Constituie calea metabolica principala de eliminare a nucleilor steroidieni din
organism
Stimuleaz peristaltica intestinal

ROLUL SRURILOR BILIARE
PIGMENTII BILIARI
- produsul de secretie hepatic care rezulta din descompunerea hemoglobinei
-nu au rol in emulsionarea lipidelor, sunt deseuri
-Sunt: BD, BI, biliverdina, urobilinogenul, stercobilinogenul, urobilina,
stercobilina
Catabolismul hemoglobinei
La adult: degradare Hb = 6-7 g/zi
Globina - reutilizat ca surs de AA n proc. Metabolice
Hemul - degradat Fe + biliverdina

1. Reducerea biliverdinei B indirect/neconjugat (BI) -
transportat n snge legat de albumine

2. BI este conjugat la nivel HEPATIC cu acid glicuronic
B direct/conjugat (BD)
3. BD este eliminat prin bil n cile biliare

4. INTESTIN GROS: sub ac. enzimelor reductoare
ale florei microbiene: BD urobilinogen(Ubg)
5. Majoritatea Ubg este oxidat stercobilinogen i stercobilin
se elimin prin materiile fecale.
6. O fraciune + din Ubg se abs.la nivel intestinal v. port -
ficat reexcretat n bil (ciclul entero-hepatic).
7. O cant. + de Ubg din snge este excretat de rinichi ca
urobilin (~1%).
Normal: Bilirubina (direct i indirect) = 0,4 -1mg%.
Patologic: hiperbilirubinemie colorare n galben tegumente i mucoase; n:
hemoliz excesiv (icter hemolitic)
obstacol n calea scurgerii bilei n intestin (de obicei calculi n cile biliare)(icter
mecanic)
hepatocitoliz (icter hepatic).
I cter prehepatic = apare prin
distrugerea accelerata a
globulelor rosii (icter
hemolitic), din aceasta
distrugere rezultand bilirubina
in cantitate mare ce nu poate
fi metabolizata rapid de ficat,
depasindu-i puterea de
metabolizare
icter hepatocelular sau hepatic =Icter prin
proasta functionare a ficatului din:
-Hepatita acute virale
-Hepatita cronica
-Hepatite autoimune
-Hepatite
medicamentoase
-Hepatite toxice
-Hepatita alcoolica
-Ciroza hepatica
icterul posthepatic sau mecanic
= Icter prin impiedicarea scurgerii
bilei produsa de ficat in intestin
Cancer de cai biliare
Litiaza biliara (pietre in caile biliare)
Cancerul de cap de pancreas
Reglarea secretiei biliare (COLEREZA) mecanism nervos si umoral

- Mecanismul nervos:
- Stimularea parasimpaticului creste secretia biliara
-Stimularea simpaticului inhiba secretia biliara

- Mecanismul umoral:
-SECRETINA mareste secretia biliara
- este secretat de celule S din mucoasa duodenal
- crete secreia de ap i electrolii
- este factorul hidrocoleretic principal (HCO3-)
eliberat la contactul mucoasei duodenale cu HCl,
produii de digestie proteic i lipidic

Reglarea evacurii bilei
a) COLECISTOKININA (CCK) factorul colecistokinetic principal
secretat de celulele I din duoden i jejun n prezenaproduilor de digestie lipidic i proteic

b) INERVAIA VAGAL (Ach) factorul colecistokinetic secundar

EFECT COLECISTOKINETIC - contracia vezicii biliare
- relaxarea sfincterului Oddi

Faza digestiei Stimul Factori care mediaz Rspuns
Cefalic Gustul sau mirosul
alimentelor; prezena
lor n cavitatea bucal
Impulsuri pe calea
nervului vag
Evacuarea veziculei
biliare
Gastric Distensie gastric Impulsuri pe calea
nervului vag
Evacuarea veziculei
biliare
Intestinal Produi de digestie
lipidic n duoden
CCK Evacuarea veziculei
biliare i sintez
crescut de acizi
biliari
Prezena n duoden a
chimului acid
Secretina Creterea secreiei
alcaline biliare
Factori ce intervin n formarea bilei i n evacuarea sa n duoden
DIGESTIA INTESTINALA
INTESTIN GROS
MOTILITATEA INTESTINULUI GROS
Activitatea contractila este permanenta, neseparata in functie de ingestie;
tranzitul intestinal dureaza 36-48 ore;

COLONUL ASCENDENT:
- rol de amestec si absorbtie a continutului
cecal.
- 500 1500 ml/zi lichide intestinale 50
100 ml/zi materii fecale
- propulsia continutului are loc in ambele
sensuri
- se intalnesc contractii segmentare si
intensa activitate peristaltica;
COLONUL TRANSVERS
- specializat pentru depozitare si absorbtia apei;
- propulsia in aval este lenta, bazata pe contractii segmentare cu propagare
limitata (haustratii)
- contractii combinate ale musculaturii circulare si longitudinale
- haustrele survin de 3-4 ori/zi, franeaza tranzitul materiilor fecale si
asigura functia de stocaj colic.

COLONUL DESCENDENT o simpla conducta intre transvers si
sigmoid, programat motor pentru propulsia in masa.
CONTINENTA SI DEFECATIA
CONTINENTA reprezinta capacitatea sigmoidului si rectului de a primi si mentine
temporar un continut de 500 ml.
Se realizeaza prin sfincterele intern (neted) si extern (striat), cu ajutorul muschilor
planseului perineal (ridicator anal si rectopubian) care realizeaza o valva la limita intre
rect si canalul anal.
Cand rectul este destins este activat reflexul rectoanal (local) care relaxeaza sfincterul
intern.
Prin control voluntar, continenta
este mentinuta prin contractia
sfincterului extern si a muschiului
rectopubian, cu angulare suplimentara
rectoanala realizand un capac valvular
(mecanism utilizat cand creste presiunea
abdominala).
DEFECATIA eliminarea la exterior a materiilor fecale;
- relaxarea sfincterului extern, coborarea planseului pelvin cu cresterea
unghiului recto-anal;
- Este sustinuta si prin cresterea presiunii abdominale (contractia diagragmului si a
muschilor abdominali)
- Nu se elimina numai continutul recto-anal ci si mari cantitati din cel colic, prin peristaltica
intestinala terminala.
- La adult poate fi controlata voluntar; la copil este involuntar (pana la maturarea cailor
nervoase si a centrilor nervosi superiori).


(n rusinosi)
SECREIA INTESTINULUI GROS
produs exclusiv al glandelor Lieberkhn mucus intens alcalin fr enzime digestive
VOLUM ~ 200 ml/zi
stimulat la contactul mucoasei cu chimul intestinal stimularea plexului intrinsec local i
a inervaiei parasimpatice

ROLURILE INTESTINULUI GROS
a) DE PROTECIE
prin mucus
protecie mecanic, antiacid, antitoxic, antibacterian
formarea bolului fecal
b) DIGESTIV prin flora bacterian saprofit
flora de fermentaie (aerob) - transform glucidele nedigerate
ac.lactic, ac.acetic, ac.butiric
flora de putrefacie (anaerob) transform proteinele nedigerate
amine toxice, NH3, H2S
c) DE ABSORBIE I SECREIE (limitat la colonul proximal)
absorbie ap (stimulat de ADH) i NaCl (stimulat de ALD),
substane produse de flora bacterian (vitamina K, B12, B1, B2)
secreie K+, HCO3-, produi de catabolism (uree)

MATERIILE FECALE
produsul final al digestiei i absorbiei, depozitat temporar la nivelul colonului i
eliminat prin actul defecaiei

Cantitate: 50 - 100 g/zi, n funcie de regimul alimentar

Proprieti: culoare brun dat de stercobilin
miros indol, scatol, mercaptani, hidrogen sulfurat
pH alcalin = 7,5

Compoziie: ap + material solid + 150 ml gaz (flatus) provenit din aerofagie i
fermentaie bacterian
30% flor bacterian
10 - 20% picturi de grsime (5 7 g/zi)
10 - 20 % complexe anorganice (fosfai, oxalai de calciu i fier)
2 - 3 % proteine 10 g/zi, azot fecal = 1,5 g/zi
30% pigmeni biliari, celule epiteliale, celuloz,
fibre musculare parial digerate