IMPERIUL ROMANO - GERMAN

A fost succesorul Imperiului Carolingian. A fost proclamat la 962 de Otto cel Mare i cuprindea : regatul Germaniei, regatul Italiei i din 1031 regatul Burgundiei. Perioada de apogeu a imperiului s-a ntins pe durata a trei secole ( ntre 962 -1250 ), timp n care Ottonienii, Salienii i Staufenii , cele trei mari dinastii, s-au strduit s-i sporeasc puterea n Germania i s supun Italia. 1. Conflictul dintre imperiu i papalitate

Reforma gregorian, prin care papa ncerca s i impun autoritatea asupra mpratului, a deschis conflictul pentru investirea episcopilor ntre cele dou puteri, n cursul cruia s-a ajuns la excomunicarea lui Henric al IV lea ( 1056 1106). Henric al V lea ( 1106 1125) a fost silit s accepte Concordatul de la Worms ( 1122), care acorda papei investitura spiritual , iar mpratului doar investitura temporal. Cu Ferderic I Barbarosa ( 1152 1190), Imperiul Romano German atinge punctul cel mai nalt al istoriei sale. n timpul lui Frederic al II lea, n 1250 imperiul i nceteaz activitatea. Rudolf I Habsburg adaug domeniului su personal Elveia, Alsacia, Austria, Styria i Carniola. Sub Carol al VI lea ( 0346 1378) a fost elaborat prima constituie, sub forma Bulei de aur din 1356. n 1267 se constituie Hansa german comunitatea negustorilor germani.