Sunteți pe pagina 1din 18

II[.

IGIENA SOLULUI
1. Structura mecanici gi proprieti{ile fizice ale solului qi relafia

lor cu slnltatea
Solul reprezintd un alt factor de mediu cu importanfd deosebiti asupra sdndtdlii. Sub denumirea de sol se inlelege acea parte a scoarlei terestre in care se petrec procese biologice. Din punct de vedere ftzic, solul este format dintr-o serie de particule denumite grunji de mdrime qi forme diferite.^Grunjii sunt cele mai mici particule, care rezistd la deformare mecanicS. Intre grunjii solului rdmdne un spa{iu liber cunoscut sub denumirea de porii solului. Volumul total acestor pori form eazd porozitatea solului. in funclie de uniformitatea si aqezarea grunjjlor porozitatea poate fi mai mare sau mai micd. In general, intre mdrimea grunjilor qi porozitatea solului este un raport invers proporfional. Aceastd structurd mecanici a solului determind anumite proprietSli fizice cunoscute a avea qi un rol sanitar. Astfel: a. Permeabilitatea pentru aer este proprietatea sau calitatea solului de a fi strdbdtut de aer. Aerul din sol este cunoscut sub denumirea de aer teluric qi se deosebeqte de aerul atmosferic av6nd o cantitate mai micd de oxigen qi o cantitate mai mare de bioxid de carbon; se mai pot gdsi qi alte gaze ca amoniacul hidrogenul sulfurat qi altele date de descompunerea diverselor impuritdfi care se pot gdsi in sol. Cu cdt compozilia aerului teluric este mai apropiatd de cea a aerului atmosferic cu atdt spunem c5 solul este mai salubru. Aerul din sol are un mare ro1 in descompunerea substanlelor poluante care pdtrund in sol. CAnd aerul teluric are mai mult oxigen au loc mai ales procese aerobe care conduc descompunerea p6nd la produqi finali, pe cAtd vreme cAnd cantitatea de oxigen este micd apar procese de descompunere anaerobe care nu ajung pAnI la degradarea definitivd a poluanlilor din sol. Cantitatea de aer din sol depinde de porozitatea solului, de cantitatea de apd din sol, de presiunea atmosfericd qi bine infeles de nivelul de poluare al solului. b. Permeabilitatea pentru apd este proprietatea sau calitatea solului de a fi strdbdtut de ap6. $i aceastd calitate depinde de porozitalea solului. Solurile cu o porozitate micd ca argila sunt greu stribStute de apa, aceasta este relinutd in porii solului pe cAnd solurile cu o porozitate mare, nisipul sunt uqor strdbStute de apd in general, se cunosc din acest punct de vedere 2 tipuri de sol: soluri permeabile in mare, strdbStute uqor de apd qi soluri permeabile in mic, care in mod obiqnuit relin apa qi/sau sunt strdbdtute greu de ap5. Sub acest aspect solul are o mare importanld in proteclia apei subterane. Astfel, cele permeabile in mare nu asiguri aceastd protecfie, pe

cdnd cele permeabile in mic reprezintd, un bun strat de proteclie pentru apele de profunzime. c. Capilaritatea solului este proprietatea sau calitatea solului de a permite apei subterane sd se ridice prin porii s[i. Aceast6 proprietate este invers proporlionala cu permeabilitatea pentru ap6. Cele cu permeabilitate micd au o mare capilaritate pe c6td vreme cele permeabile in mare prezintd o capilaritate redus6. Capilaritatea are rol in construclia de locuinfe. Solurile cu capilaritate crescutd permit apei subterane sd se ridice prin porii lor ajung6nd la nivelul construcfiei in care poate trece apa ddnd naqtere igrasiei, fenomen neigienic atdt prin influenla pe care o exerciti asupra clddirii in sine cdt qi asupra locatarilor. Aceqtia au permanent o senzafie de frig, prezintd o rezistenli scdzutd fal6 de unele afecfiuni, mai ales microbiene ca reumatismul, anginele, nefritele, cardiopatiile qi altele. Asemenea soluri nu sunt recomandate construcfiilor. d. Selectivitatea solului este proprietatea sau calitatea solului de a refine in porii sdi diversele impuritdqi care il strdbat. Ea se adreseazd" in principal impuritdlilor in suspensie. Astfel dacd se trece prin sol o suspensie de germeni, apa care a strSbitut solul poate fi sterilS. Dar qi unele impuritdli in solulie pot fi refinute. Astfel dacd se trece prin sol o solulie de fuxind, Wa filtratd poate fi incolor5. Aceasti calitate are mare importanld in protec{ia apei subterane qi este chiar folositd ca atare. e. Temperatura soluhzi este o ultiml proprietate fizicd care are implicalii sub aspect sanitar. De altfel, insdgi desfrqurarea proceselor biochimice din sol depind de temperatura acestuia ca dealtfel qi viabilitatea

diverselor organisme, inclusiv bacteriile care iau parte

la

procesele de

autopurificare ca qi cele patogene. Temperatura solului depinde in primul r6nd de radialiile solare care cad pe sol, dar qi de procesele biochimice exogene care se petrec in sol Ei bine in{eles qi de cSldura centrald a pdmdntului. In general solul este rdu conducdtor de cdldur6, de aceea temperatura sa rdm6ne in urmd fald de temperatura aerului, cu cdteva grade atit in cursul unei zile (temperatura maxim5 la orele 16 17 in loc de 12-13 ca in cazul - loc de 2-3 noaptea) c6t qi in aerului qi cea minim[ la 5-6 dimineaja in cursul unui an (temperatura maximd in luna Octombrie-Noiembrie in loc de Iulie-August qi cea minimd luna Aprilie-Mai in loc de Ianuarie-Februarie). Cu c6t se coboard mai addnc cu at6t rdmdnerea in urma este mai pronunlatd pdnd la 7-8 m adAncime de la care apare o temperaturd constantd p6nd la 32-33 m c6nd intervine temperatura centrald crescdnd la fiecare 35 metri cu
1"C.

Temperatura solului are importanld qi in ceea ce priveEte ad6ncimeala

care se amplaseazd diversele conducte ca cele de ap6, pentru a nu avea yara apd caldd iar ranta apd rece. De asemenea, in trecut, temperatura solului era folositd pentru pdstrarea unor alimente perisabile prin construirea de pivnile la. clSdirile de locuit, etc. 2. Compozi[ia chimici a solului qi influen{a asupra sinitifii Sub aspect chimic putem spune frrd a greqi prea mult c5 solul conline toate elementele chimice cunoscute. Cantit[1ile acestor elemente desigur ca yariazd" de la o zond la alta. Aceste varia{ii desigur se pot rdsfr6nge in sdnStatea populaliei. Dupd cum se gtie din sol elementele chimice pot trece in apd qi prin intermediul acesteia in organismele vegetale. Animalele care consuma apd qi vegetale desigur c5 vor avea mai mult sau mai pulin elemente chimice qi bine inleles qi produsele lor (carnea, laptele, ouile). Astfel inc6t omul beneficiarul tuturor acestora, ca qi consumator de ap6, alimente vegetale Ei animale va primi o cantitate mai mare sau mai micd de elemente chimice. Studii care s-au efectuat in acest sens mai ales in Statele Unite, dar gi in alte [dri ca fosta Uniune Sovieticd, au ardtat cd o serie de afec]iuni care apar la populalia respectivS pot fi legate de compozilia chimicd a solului. S-a dezvoltat astfel o patologie geograficd mai mult sau mai pu{in binecunoscut6. Aceste afecliuni au fost denumite de unii cercetdtori endemii biogeo-chimice, denumire care aratd cd ele (bolile) se gdsesc endemic, perrnanent intr-o anumitd zond fiind legate de factori locali qi exprimd legdtura intre sol, compozilia sa chimicd qi factorii biologici respectivi (vegetafie, produse animale, etc.). Degi, legate de sol, totuqi aceste afecliuni nu se studiazd la sol gi la apd sau la igiena alimentafiei. Unele chiar au fost amintite ca gu$a endemici legatd de carenla de iod din sol qi fluoroza endemicd legatd de excesul de fluor din sol. Dar in cele din urmi ele sunt boli dependente de compozilia chimicS a solului. O alti afecfiune care pare a fi legatd mai ales de sol este qi nefrita endemicd int6lnitd in Romdnia, dar gi in Bulgaria qi Iugoslavia, de fapt in jurul oraqului Turnu Severin la zona de intretiiere a celor 3 ldri amintite. Deqi, mecanismul de producere este considerat diferit in cele 3 [dri ardtale, totugi to{i cercetdtorii iqi intreaptd atenlia spre sol, spre compozigia chimicS a
acestuia.

3. Poluarea solului pi ac{iunea sa asupra sinitlfii Ca gi aerul qi apa, solul poate suferi diverse poludri. Organizalia Mondiala a S[ndt5lii considerd cd poluarea solului este consecinfa unor practici neigienice, o imprdqtiere direct pe sol a diverselor deqeuri rezultate din activitatea omului, a unor rezidii fecaloide umane sau animale, a deqeurilor

poluare chimicS.

industriale qi chiar a utilizdrii intempestive a unor substanfe chimice in agricultura pentru combaterea ddundtorilor agricoli qi/sau a creEterii fertilitdlii solului. In mare poluarea solului poate fi imparfitd in poluare biologicd Ei

a. Poluarea biologicd cuprinde diseminarea de germeni patogeni sau condilionat patogeni pe sol. De la inceput trebuie specificat c5 solul este bogat in germeni proprii, saprofili cu rol autopurificator important. Totodatd ei elimini prin produqii lor de metabolism substanle antibiotice fa\a de germeni patogeni. Dacd la aceasta ad[ugdm qi lipsa suportului nutritiv de hrand din sol (substanjele organice poluante sunt descompuse de germenii saprofili din sol) ca qi temperatura qi umiditatea nefavorabile mai ales in straturile superioare ale solului, unde se refin qi germenii supradiuga{i vom constata cd viabilitatea germenilor patogeni in sol este in general mica. Astfel, germenii frrI forme de rezistenfd (spori) dispar de la cdteva zile la cdteva siptdmdni iar cei care sporuleazdrezistd in sol de la cdteva luni la cdliva ani. in toatd aceastS perioadd germenii patogeni pot veni in contact cu organismul uman qi pot produce imbolniviri. Dupd originea lor qi dupd modul de transmitere bolile microbiene transmise prin sol pot imbrdca 2 forme: - boli de provenienld umand transmise prin intermediul solului sau ciclul om-sol-om qi - boli de provenien{d animald qi transmise prin sol sau ciclul animalsol om. in ciclul om-sol-om eliminatorul de germeni este omul bolnav sau purtdtor care elimind germenii mai ales prin fecale. Aceste boli sunt boli umane qi in principal digestive ca febra tifoidA, disenteria, mai pu{in holera, hepatita viral6, poliomielita dar qi boli produse de germenii strepto stafilococi,, micrococi, etc. Viabilitatea pe sol a acestor germeni este in general micd, neavdnd forme de rezistenfd. Ea se cifreazdlal0 -30 de zile pentru bacterii qi 50 40 de zile pentru virusuri In ceea ce priveqte transmiterea bolilor uneori se face prin contactul direct cu solul; aceasta mai ales pentru copii care se joacd pe sol. De cele mai multe ori transmiterea se face indirect prin apa care spalS solul sau prin alimentele consumate dupi ce au venit in contact cu solul infectat fdrd a fr spdlate qi obiectele de asemenea contaminate de pe sol. De cele mai multe ori aceste boli apar sub forme sporadice dar se cunosc qi epidemii in care dacb nu se aplicd misuri de dezinfeclie a solului epidemia poate dura multi vreme. Ciclul animal-sol-om recunoagte un numdr mult mai mare de germeni

a ceror provenien!5 este de la animale care polueazi solul qi ajung ulterior la omul receptiv care contracta asemenea boli comune omului qi animalelor

(antropozoonoze). Aici intdlnim germeni ca bacilul tetanic, bacteridia cirbunoas6, germenii gangrenei gazoase, cu rezistenld mare, cu forme de rezistenld, sporulate gi viabilitate mare in sol dar qi germeni nesporulali ca pasteurelele, brucelele, richetziozele etc. cu o viabilitate mai scdzutd, dar in orice caz superioard germenilor din primul ciclu om-sol-om. Transmiterea germenilor frrd forme de rezistenli se poate realiza fie direct in contact cu solul dar qi indirect prin apd sau alimente mai frecvente in zonele cu crescdtorii de animale. in ceea ce priveqte richezia Burneti agentul febrei Q, aceasta este rezistenta la desica(ie qi ca atare se transmite cel mai frecvent prin intermediul prafului de sol contaminat. In ceea ce priveqte germenii din prima categorie care sporuleazd ca bacilul tetanic, bacilul antracis, clostridium velhi, edematiens, septicum, histoliticum qi allii producitori ai gangrenei gazoase transmiterea lor se face numai prin contact direct in situa{iile unor leziuni cutanate cu solufii de continuitate acoperite cu sol contaminat. in aceste cazuri prin starea de anaerobioza existenla prin acoperirea cu sol aceqti germeni se dezvoltb qi pot produce bolile respective. De aceea in asemenea situafii trebuie luate urgent masuri de indepdrtarc a solului prin spdlare cu apd, chiar qi sdpun a pl6gii, debridarea marginilor qi aerisirea pligii pentru a veni in contact cu oxigenul atmosferic, dezinfecfia pldgii gi zonelor din jur, de preferat dacd e posibil utilizarea de apd oxigenatd qi efectuarea de seruri antibacteriene (ser antitetanic) pentru administrarea de anticorpi ca qi vaccin dacd persoana respectiva a mai fost vaccinati anterior. In afara acestor 2 cicluri de transmisie a germenilor din sol s-a descris Ei un al 3-1eA ciclu: sol-om in care germenii respectivi se gdsesc in mod natural in sol qi pot produce imbolndviri organismului uman. Unul din aceqti germeni este bacilul botulinic, pe care insd unii cercetdtori il consider[ tot de origind animalS dar cu o modalitate de transmitere diferiti. El poate contamina alimentele prin contact cu solul, alimente care nu sunt bine tratate termic qi sunt conservate. in condiliile de conservare (anaerobioza) germenele se dezvoltd qi produce o exotoxind neurotropd care pdtrund in organism prin consumul alimentelor respective ddnd naqtere unei toxiinfeclii foarte grave botulismul. $i in acest caztrebuie administrat ser antibotulinic. Tot in aceastd categorie (sol-om) fac parte qi o serie de ciuperci qi actinomicete care se pot gdsi pe sol, frecvent pe vegeta{ie, de unde pot ajunge la om prin inhalare de spori sau per cutan prin infepare. Cele mai frecvente micoze produse sunt coccidiodiomicoza, histoplasmoza, geofficoza, tncomicoza, criptococoza, sporotricoza, aspergiloza qi altele

insufi cient incd studiate. AlSturi de microorganisme solul poate fi contaminat qi cu parazili care de asemenea pot ajunge la om produc6nd o serie de parazitoze. Ca qi bolile bacteriene qiparazitozele se impart in 2 categorii: - biohelmintiaze sau parazitoze care au nevoie de o gazdd intermediarapentru a se dezvolta qi produce infestarea qi - geohelmintiaze care nu au nevoie de gazde intermediare ci se pot dezvolta direct pe sol p6ni in faza infestant6. Din prima categorie a biohelmintiazelor cele mai cunoscute sunt teniile. Acestea se elimind din organismul bolnav prin proglote care conlin oud nedezvoltate. Pentru a se dezvolta ele trebuie sd fie preluate de porcine (tenia solium) sau bovine (tenia saginata) in corpul cSrora se dezvoltd qi prin carnea cdrora, consumatd insuficient tratatd termic, produc imbolndvirea umand. Dacd", nu int6lnesc gazde intermediare ele sunt distruse pe sol in cdteva luni in primul r6nd datoritd desecafiei. A doua categorie a geohelmin(ilor care nu au nevoie de gazdd intermediara recunoagte mai multe parazitoze:

Cele mai importante pentru lara noastri sunt ascaridoza datd de ascaris lumbricoides qi tricocefaloza datd de trichocefalus trichiura. Ele se elimin[ tot prin fecale de bolnavii respectivi sub forma de ou6 care pentru a se dezvolta qi ajunge in stadiul infestant au nevoie de o serie de condilii pe
care le pot gdsi pe sol. Acestea sunt: temperatura minimb de 1 6-l8oC, umiditate de 70-80% qi lipsa radialiilor solare care le usucd. Aceste condilii se int6lnesc cel mai frecvent in grddinile de zarzavat qi/sau legume unde vara se atinge uqor temperatura necesard, deseori acestea sunt irigate sau udate cu apd pentru a se dezvolta iar frunzele zarzavaturilor le fereqte de radia{ii solare. De aceea ele se transmit mai ales prin unele fructe (cdpqunile) sau legume (ridichi, tomate, castraveli) care se consumd crude qi nu sunt bine spdlate inainte de consum. Dar tot atdt de bine pot fi transmise prin obiecte sau alimente care vin in contact cu solul qi apoi sunt consumate sau introduse in guri in mod obiqnuit ascaridoza este mai frecventd la copii iar tricocefaloza la adult. O alti parazitozi din aceiaEi categorie este qi ankilostomiaza datd de ankilostoma duodenale parazit care are nevoie de o temperaturd mai mare in jur de 26 -27"C, o umiditate asemdndtoare qi de asemenea lipsa radiafiilor solare directe. Ea se dezvoltd mai bine in fdrile calde de aici qi incadrarea parazitozei in bolile tropicale. La noi in lard a fost cunoscutd dar numai in minele ad6nci (Anina) unde se intrunesc aceste condilii qi era cunoscutd sub denumirea de boala minerilor. urrna mSsurilor luate privitor ia indepdrtarea corectd a rezidiilor fecaloide se poate afirma astdzi cd a fost

in

eradicatd.

De asemenea o geohelmintiazd prezentd la noi, mai ales in Transilvania este Strongiloidoza datd de Strongiloides stercoralis, care are un mod mai special de transmitere. Oudle de strongiloides se dezvoltd chiar in intestin unde ecloseazd qi dau nagtere la larve, cunoscute sub denumirea de larve rabditoide. Acestea eliminate in mediul exterior dac6 intdlnesc condilii favorabile se inmullesc prin acuplare in condilii neprielnice trec in forme de rezistenld de larve strongiloide, forme sub care pdtrund in organismul uman
?mboln6vindu- I . Fdrd a fi o geohelmintiazd, oxiuraza se poate transmite prin sol. Ea se elimind din organism in fazd infestantd, Ei poate ajunge pe sol de unde uqor poate produce imbolniviri omului sdnltos. b. Poluarea chimicd a solului este produsd de rezidiile gospoddreqti, zootehnice, industriale qi radioactive ca qi urmare a utilizdrii unor substanfe chimice in agriculturS. Rezidiile menajere (gospoddreqti) zootehnice Ei unele industriale provenite mai ales din industria alimentard sunt bogate in substanfe organice qi in mod frecvent intovdrdEesc poluarea biologicl dar pot exista qi singure. Poluarea organicd suferd in sol un puternic proces de degradare datorit germenilor telurici (biodegradare). Prin aceastd biodegradare materia organicd se transformd in materie anorganic6 (mineralEr). Procesele de biodegradare a substanlelor organice din sol sunt asemdndtoare cu cele care se petrec in ap6, dar mult mai intense datoriti numdrului mare de germeni din sol in funclie de cantitatea de substanld

organicl de structurd qi proprietdlile fizice ale solului qi de factorii

meteroclimatici, procesele de biodegradare se pot petrece aerob sau anaerob. in cazul unei polu6ri foarte mari sau a unui sol pufin bogat in aer se petrec procese anaerobe care pe mdsura reducerii cantitefii de substan{d organica se transformd in procese aerobe care desdv6rqesc biodegradarea. in cazul unei cantitSli mai mici de substan{e organice poluante qi/sau a unei cantitefi mari de aer (oxigen) in sol apar de la inceput procese aerobe. AtAt la procesele aerobe c6t qi la cele anaerobe iau parte un numdr mare de germeni telurici care in marea lor majoritate sunt aerobi qi anaerobi facultativ, frrd, a se produce modificdri substanliale in suportul microbian al biodegradbrii. in prima fazd a biodegradarii substanlelor organice, acestea sunt refinute in straturile superficiale ale solului (10-20 cm). Aceastd primd fazd este urmata de cea de a doua fazd a degraddrii faza biochimicS sau enzimaticd. Diversele substanle organice, in func{ie de constitulia lor chimica, urmeazd cicluri diferite. Astfel, hidrocarbonatele se descompun intr-o primd fazd pdnd la

glucoza iar ulterior pdnS la bioxid de carbon qi apd in cursul descompunerii pot apare o serie de compuqi intermediari ca acizi: gluconic, oxalic, fumiric, succinic in timpul descompunerii aerobe qi acid acetic, butiric, lactic, propionic in timpul descompunerii anaerobe. Lipidele sunt descompuse in prima fazd in glicerina qi acizi graqi in faza a doua glicerina ajunge la COz qi H2O iar acizii graqi mult mai rezisten{i se cumuleazd, in sol fie ca atare, fie sub formd unor compugi intermediari, degradAndu-se intr-un timp relativ lent. in fine, proteinele sunt descompuse in prima fazd in polipeptide sub acliunea florei proteolitice iar ulterior sub influenla unor ectoenzime (proteinaze,peptidaze)in acizi aminafi. Aceqtia la rdndul lor prin procese de desaminare qi decarboxilare ajung la amoniac. Din acest moment procesul de descompunere se consideri terminat gi incepe procesul de mineralizare in care amoniacul se oxideazdin nitrili sub acliunea germenilor nitrozomonas qi mtrilii se oxideazi in nitrali sub acliunea germenilor din grupul nitrobacter. Procesul evolueazd la fel qi pentru sulf qi fosfor in sensul descompunerii pdn[ la hidrogen sulfurat qi fosforat iar ulterior se mineralizeazd,pdnd la sulfali qi fosfali. in condilii de anaerobiozdpot apare qi fenomene inverse de reducere a nitralilor, sulfalilor qi fosfalilor qi transformarea lor in amoniac, hidrogen sulfurat qi hidrogen fosforat. In fine, in cazul azotului acesta poate fi preluat qi inglobat in sol sub formd de azotteluric organic necesar creqterii plantelor. Poluarea industriald poate avea o componenti organicd, care urmeazl, ciclul poludrii organice vdzutd anterior dar, de cele mai multe ori este vorba de substanle potenlial toxice. Acestea nu se degradeazd sau se degradeazd, cu dificultate qi se cumuleazd, in sol, de unde pot trece ca qi elementele chimice naturale, in apd qi in plante qi in ultimd instanld la om, put6nd declanqa

intoxicafii sau pot avea o acliune inc6 imprevizibild. Unele din aceste substanle se pot gdsi deopotrivd in furaje de unde pot produce leziuni la
animale qi chiar la om prin produsele acestora. S-au descris astfel de cazuri de selenozdla animale intoxicate cu seleniu datoritb furajelor consumate cu un conlinut ridicat in acest element. Uneori insd nu e vorba doar de substan{e chimice reziduale indepirtate pe sol ci de substanle chimice toxice din aer depuse pe sol ca in cazul plumbului, fluorului sau mercurului producdnd intoxicafii la animalele care pasc iarba din jurul acestor unitdli industriale. Poluarea radioactivd este de duratd mai recentd, dar nu mai pufin gravd", mai ales c5 timpul de inactivare a unor nuclizi poate ajunge la zeci de ani. Ei se pot cumula in sol ca urrnare a depozitdrii unor rezidii radioactive,

de unde ca qi substanlele chimice pot trece

in ap5, plante qi la animale gi om.

Deja emisfera nordica este mai contaminatd (poluat6) radioactiv dec6t cea sudica iar unele zone surprinzitor chiar foarte poluate. Astfel radionuclizii ajunqi in zona polara s-au fixat pe licheni care constituie hrana renilor iar popula{ia de eschimoqi care consum[ carne de ren, prezintd un nivel de radioactivitate mai mare dec6t alte populafii. Cei mai periculoqi radionuclizi sunt cei cu viald lungd ca stronliu 90 (28 de ani) cesiu 137 (30 de ani) bariu HO, ceriu 144, ruteniu 160 qi chiar iod 131 (12 zil.e) eliminali de centralele electronucleare. Poluarea agricold reprezintd, ultimul aspect de poluare chimicS intenlionatl a solului. Este vorba de substanle chimice de sintezd utilizate in agriculturd pentru creqterea produc{iei ca: fertilizatorii, biostimulatorii,
antiddunEtorii qi al1ii. DeEi in marea lor majoritate sunt substanfe organice biodegradabile, totuqi unele se degradeazS" greu av6nd o remanentd in mediul extern (sol) de la c6teva luni la c61iva ani (pesticidele organoclorurate) iar al1ii nu sunt degradabili cum ar fi compugii cu plumb sau rlercur (organo-metalice) ca qi sirurile acidului arsenic, care se degradeazd greu, av6nd tendinla de a se depozita in sol. Se cunosc deja cazuri multiple de intoxicafii la animale (vi1ei intoxicali cu nitrali) sau concentralii crescute a unora din aceste substanle in diverse alimente vegetale ca morcovii, ridichiile, felina, salata, spanacul, mdrarul, pdtrunjelul qi altele consumate de organismul uman. Toate acestea ridicd semne de intrebare fa[d de poluarea chimicd a solului qi cer mdsuri c6t mai grabnice de reducere p6nd la inldturarea acestei poludri. Unele remedii deja recunosc ca interzicerea utilizdrii unor substanfe (pesticide organo-clorurate) sau limitarea utiLizdrii altora (organo-metalice). Utilizarea numai de cantit6fi bine stabilite qi in momente pulin periculoase ca qi trecerea din nou la fertilizanfi naturali care ca cunosc un ciclu natural bine cunoscut Ei lipsit de pericol aplicat zeci de ani frrd consecin(e nedorite. 4. Asanarea solului Ca Ei in cazul aerului sau apei qi in cazul solului s-a sim{it nevoia a elabora o serie de indicatori de salubritate. Aceqtia nu au ajuns insd sd fie acoperili cu norme sanitare qi sunt considerafi numai ca recomanddri. Se cuprind aici atdt indicatori biologici (bacteriologici) c6t qi indicatori chimici

(toxicologici). In ceea ce priveqte indicatorii bacteriologici, ei se adreseazd a$fi numirului de germeni mezofili din sol ca indicatori ai poludrii globale c6t qi mai ales unor indicatori specifici pentru anumite tipuri de poluare biologicd ca germenii colifurmi cu aceiaqi semnificalie ca la apd (poluarea, solului cu fecale) qi ca atare evidenliazd ciclul om-sol-om; in plus s-au elaborat qi al{i

germeni ca indicatori specifici cum sunt germenii termofili, care se dezvoltd la 58'C gi indicd poluarea solului cu rezidii zootehnice (germeni de grajd in care se petrec procese de fermentare cu creqterea temperaturii) qi evidenliazd ciclul animal-sol-om qi germenii nitrificatori care apar in cursul proceselor de autopurificare qi evidenf iazd poluarea solului cu substanfe, organice. Tot aici putem incadra qi indicatorti parazitologici (oud de helminfi) care in afard cE este un indicator direct al pericolului de imbolnbvire arata in plus qi vechimea polubrii solului. Astfel, prezen[a unor ou6 de ascarid nedezvoltate yara, cAnd se intrunesc condiliile de dezvoltare, indici o poluare recentd qi invers prezenla unor oud de ascarid dezvoltate iarna, cdnd nu se int6lnesc condiliile necesare, aratd, o poluare veche, mai pujin periculoasd sub aspect bacterian. Elaborarea unor indicatori chimici prezintd dificultdli fapt pentru care nici pe plan internalional, nici nalional sau local nu se cunosc incd asemenea indicatori recunoscu[i ca atare. Cantitatea de elemente chimice toxice in sol care sd fie periculoasa pentru om pentru a fi stabilita ca atarc trebuie sd find seama de posibilitdlile de acfiune, respectiv prin intermediul apei sau alimentelor, cdci omul nu consumd sol. De aici, necesitatea, stabilirii anterior a unor norme, indicatori pentru api qi alimente qi abia ulterior pentru sol. in acesta nu trebuie sd se gdseascd o cantitate mai mare dec6t cea aare trecutS in apd sau alimente (vegetale) sd nu provoace imbolniviri. in al doilea rAnd cantitatea care trece in apa qi mai ales in alimente (vegetale) depinde de acestea din urmd in sensul cd nu toate plantele fixeazd aceiaqi cantitate. De aceea vor trebui gdsite aqa zisele plante test care ftxeazd, cel mai mult qi dacl in acestea nu se depdqesc normele acceptate, atunci in alte plante concentraliile vor fi qi mai mici qi deci nepericuloase. In plus, trecerea in plante se face qi in funclie de tipul de sol ca qi de condiliile meteorologice (seceti-ploi) sau cantitatea de apd folositd la irigarea culturilor. De aici dificultdlile de stabilire a unor norrne sau chiar numai recomanddri. in acest caz s-a trecut la gdsirea unor indicatori globali de poluare chimicd qi nu specificd. Aceqtia sunt con{inutul in azot al solului, ca qi conlinutul in carbon, considerate ca rezultat al poludrii solului cu substan{e care conlin aceste elemente. Plec6nd de aici se poate trece la mdsuri de prevenire qi mai ales de combatere a poludrii solului. $i aceste m6suri sunt pufine qi frrd o eficienli deosebitd. Ele constau din indepdrtarea mecanici a poluanlilor de pe suprafafa solului pentru a reduce concentralia poludrii. Indepdrtarea apei din sol prin acliuni de deshidratare qi inlocuirea apei cu aer. Aerarea solului prin arare, c6nd prin

intoarcerg abrazdei de sol pdtrunde aerul. in toate aceste mdsuri se urmdreqte aceleaqi lucru respectiv creqterea cantitAlii de aer din sol care a$a cum am vdzut favorizeazd. aulo purificarea solului. O ultim6 mdsurd ar fi dezinfeclia solului. Ea se realizeazd cu substan{e clorigene, fac6ndu-se solulii l-2% care se stropesc la suprafala solului. Dar qi aceasta este o metodS cu 2 tdiquri, ea poate duce la distrugerea unor germeni patogeni, dar poate duce qi la distrugerea germenilor saprofili telurici al cdror rol important l-am vdzut anterior. De aceea dezinfeclia trebuie {Zcuta cu multd precau{ie qi numai in situafii speciale. Daca in trecut solul era recunoscut ca unul din factorii cu putere mare de autopurificare fiind chiar folosit pentru indepirtarea qi nautralizarea rezidiilor, astdzi puterea sa de autopurificare este depdqitd qi ca atare nu mai poate fi utilizat ca atare frrd pericol. Ori in situalia c6nd nici mdsurile de depoluare ardtate mai sus nu sunt eficiente accentul in prezent trebuie pus pe proteclia solului fafd de poluiri ceea ce se realizeazd prin indepdrtarea

igienicd a rezidiilor.
5. indepirtarea igienicl a rezidiilor solide Sub denumirea de rezidii solide se inleleg rezidiile care nu se dizolvi in apd qi/sau nu sunt purtate qi transportate de apa. Din punct de vedere al provenien{ei lor rezidiile solide se impart in: Rezidii menaiere rezultate din activitaflle gospoddreqti din locuinle sau institulii publice. Cantitatea lor este in continud creqtere ajung6nd la

peste 1,5-2 Kg pentru fiecare locuitor pe zi. Sunt formate din resturi alimentare, hdrtie, material plastic, sticlS, metale etc. in general sunt bogate in substanle organice qi germeni. Rezidiile industriale rezultate din activitatea de producfie reprezintd de asemeni o cantitate mare, formate din substanle chimice, potenfial toxice, substanle organice, metale, minerale diverse, suspensii etc. Rezidiile zootehnice rezultate din creqterea qi ingrijirea animalelor sunt formate din fecale animaliere, aqternut, furaje, antibiotice, biostimulatori etc. Cantitatea depinde de tipul animalelor, de v0rsta 1or, de numdrul qi modul de ingrijire. Rezidiile speciale, considerate apriori ca periculoase qi reprezentate de rezidiile de spital contaminate cu germeni patogeni gi rezidii radioactive poluate cu radionuclizi. Importanfa lor sanitard este multipla. Astfel, ele, polueazd solul dar qi apa mai ales cele solubile qi aerul cele care fermenteazS qi elibereazd gaze; produc substanle odorante qi reprezint6 locuri unde se dezvoltd gi trdiesc o serie de vectori (insecte Ei rozdtoare).

Ca insecte menlionim gdndacii negri (blata orientalis) qi ro;ii (blata germanica) care pot transporta pasiv germeni pe co!p, cap, picioare etc. Dar poate cel mai important vector insectd este musca (musca domesticd) care iqi depune ou51e in rezidii unde in cdteva zile datoritd temperaturii crescute apar larvele. Acestea se hrdnesc cu rezidii pdnd ajung la stadiul de musci adultS. Musca transportd germeni pe corp, cap, picioare dar qi in tubul digestiv pe care ii elimind prin dejecte pe care ii poate depune pe alimente. Ea transmite in mod deosebit diverse boli infeclioase digestive (dizenteria hepatita, diverse diarei, etc). Rozdtoarele de asemenea se dezvoltd in rezidii de unde se contamineazd transportdnd germeni dar la r6ndul lor, spre deosebire de muscd pot contamina ei rezidiile cu germeni ca; leptospire, pastorele qi altele pentru care reprezi*d un locus natural (purtdtori). Pentru toate acestea rezidiile solide trebuiesc colectate indepdrtate qi
neutralizate.

ceea ce priveqte rezidiile menajere se colecleazd, la locul de producere (bucdtdrii) in containere (pubele prevdzute cu capac qi pedalS, de picior) de capacitate mica pentru a fi evacuate qi golite in timp scur1. Depozitarea lor se face ulterior pe a$a zisele platforme intermediare amplasate intre clSdirile de locuit gi prevdzute cu hidrant qi sifon de pardoseal[ pentru a spdla containerele dupi golire. Distan{a p6nd [a clSdirile de locuit trebuie sd fie de 14 -15 metri. Sunt acoperite qi de preferat ingrSdite. in cazul clSdirilor cu curte depozitarea se face in afara clSdirii in zone umbroase pentru a nu intra repede in procese de fermentare, pulin circulate qi acoperite cu capac. Pentru blocuri se pot construi la parter sau subsol camere de colectare dotate cu containere in care sunt aduse rezidiile prin tuburi de gunoi cu deschideri la fiecare etaj. Din locurile de colectare, rezidiile sunt evacuate qi transportate cu vehicule, de preferat autovehicule compactoase Ei duse in afara localitSlii unde sunt neutralizate (ficute inofensiv) prin depozitarea controlatd, respectiv depunere in gropi naturale sau din care s-a scos pdmdnt, in straturi succesive de rezidii qi pdmAnl afdnat pAnd se acoperd escavafia respectivS. Se trateazd cu insecticide qi raticide pentru a nu se dezvolta insectele qi rozStoarele.

in

Neutralizarea se mai poate face qi in aqa zisele camere bioterme, de fapt construclii goale in care se introduce gunoi affinat qi se insufla aer cald pentru a se dezvolta o flord termofild care distruge germenii, insectele (ou6 qi larve) qi produce biodegradarea substanfelor organice astfel inc6t rezidiul devine un bun ingrdqdmdnt pentru agricultur5 Gig. nr. l7). in generalfrrd o tratare prealabilS rezidiile nu pot fi depuse pe sol qi

utilizate ca ingrdgdmAnt, dec6t dacd se depun toamna qi se ard solul dupa care se lasd pAnd in primdvara urmdtoare c6nd se ard din nou qi se insdmdnleazd fdrd nici un pericol. O buna neutrahzare a rezidiilor menajere o reprezinti incinerarea in crematorii speciale formate din parter qi etaje. Rezidiile se depun la inceput la etaj unde sunt uscate, dupd care cad la parter unde sunt arse. Dar, deoarece nu toate rezidiile ard, ele su{Ir in prealabil o sortare mecanicd indepdrtAnd metalele cu ajutorul unor magnefi, sticle cu ajutorul unor grdtare etc.
Sortarea manuald este interzisd. Din arderea rezidiilor rezultd energie termici care poate fi folositd la incdlzirea locuinlelor, la unele institulii publice qi chiar industriale, iar zgura rezultatdpoate fiutilizati pentru construclia de drumuri, qosele qi chiar unele construclii ca grajduri, magazii, etc. Incinerarea la nivelul locuinfelor, in localitate este interzisi pentru a nu constitui multiple focare de poluare a aerului. De aceea crematoriul se ampl asea zd in afar a local it51i1or. Rezidiile industriale se colecteazd diferenliat pe tipuri de rezidii (chimie, metale, organice, etc.) qi pot fi eventual folosite in continuare in produclie ca atare dar cel mai adesea dupd o prealabild sortare. Acest lucru se poate aplica qi rezidiilor menajere dacd se colecteazd de la inceput pe tipuri de rezidii, multe putind fi refolosite in continuare. Rezidiile zootehnice de asemenea se colecteazd in stive pe grdtare amplasate deasupra unor groqi qi se lasd s5 fermenteze cdteva luni, dup6 care sunt utilizate in agriculturd. In acest timp muqtele iqi depun oudle din care ies larvele care din cauza cSldurii produse de procesele de fermentare coboarS qi cad prin grdtarele respective in groapa subiacentd umplutd cu ap6. Rezidiile speciale necesitd o prelucrare specialS. Astfel, pentru rezidiile de spital se va folosi metoda incinerdrii in crematorii proprii spitalelor; este singura datd cdnd se acceptd construirea de asemenea crematorii in

localit6li. Pentru rezidiile radioactive se cunosc 2 linii de neutralizare dupd natura radionuclizilor, respectiv nivelul de radioactivitate qi timpul de injumdtdfire (singura posibilitate de dezactivare). Pentru rezidiile radioactive cu nivel scdzut de radioactivitate qi radionuclizi cu timp scurt de injum[tIfire se trateazd, pentru a se reduce volumul cu acizi sau baze sau se ard in crematorii cu circuit inchis care s5 nu polueze mediul, se inglobeazd,in beton, ciment, sticla qi se ingroapl in sol in aqa zisele cimitire radioactive. Apa trebuie sd se gdseascl la addncimea mare iar solul sd nu fie cultivat

Pentru rezidiile radioactive cu nivel mare de radioactivitate

qi

radionuclizi cu viatd, lunga se recomandd dupd inglobarea lor in material protector, depunerea in mdri sau oceane in zone foarte addnci qi fbrd curenli maritimi. In ultimul timp se recomandi trimiterea lor in cosmos qi astfel indepdrta^rea pericolului pe care l-ar reprezenta pentru populaJia terestra. 6. Indepdrtarea igienicl a rezidiilor lichide Rezidiile lichide sunt acele rezidii care se dizolv[ in apd qi/sau sunt purtate qi transportate de ap5. $i aceste rezidii ca qi cele solide din punct de vedere al provenienfei lor se impart in: Rezidii menajere rezultate din locuinfe qi institulii publice. Cantitatea lor este egald cu cea a apei potabile distribuite in localitatea respectivd. Ca qi conlinut sunt bogate in substan{e organice qi germeni, prezen{i in fecale, dar pot avea qi unele substanfe chimice utllizate m gospodirie (detergenfi). Rezidiile industriale provenite din diverse procese tehnologice, in cantitdli variabile de la o ramuri industrialdla alta qi chiar de la o unitate la alta qi bogate in substanle chimice toxice, substanle organice, substanle radioactive, etc. Rezidiile zootehnice provenite de la animale in cantitdli mari in funclie de modul de creqtere qi ingrijire qi bogate in substanle organice, germeni comuni omului qi animalelor, pesticide, fertilizanli, stimulatori, antibiotice,
etc.

Rezidiile meteorice, de fapt rezultate nu din diverse utilizdri ci din apele pluviale au o cantitate variabila qi o compozilie heterogend formali din suspensii de pe sol, substanle organice, hidrocarburi policiclice provenite din
asfalt etc.

$i rezidiilc lichide au o importanfiimultipld. Pot polua solul qi apele subterane qi de suprafa!5 cu germeni patogeni av6nd astfel un rol epidemiologie important. Pot polua solul qi apele cu substanje chimice av6nd un rol toxicologic. Pot polua r6urile qi lacurile distrug6nd organismele acvatice qi avdnd, astfel un rol ecologic deosebit. $i in fine, pot distruge peqti qi alte viefuitoare necesare omului cu pierderi economice importante. Datoritd acestor situalii qi ele trebuiesc colectate, indepdrtate gi neutralizate. Colectarea rezidiilor lichide sau apelor reziduale cum se mai numesc se realizeazd prin sistemul de canalizare. Din acest punct de vedere se cunosc mai multe tipuri de re{ele de canalizare cu valoare sanitard diferitd. Primul este sistemul unitar, in care toate apele reziduale sunt colectate intr-o singuri re{ea. Sistemul este bun sub aspect economic, dar deficitar

cazul unor cantitdti mari de ape pluviale se poate depiEi capacitatea de colectare a relelei qi atunci apele reziduale colectate se vor deversa, vor deborda prin gurile de canal in afara acestora in curte, pe strizi, sanitar.
etc. contamin6ndu-le qi favorizdnd producerea de epidemii. Cel de al doilea sistem de canalizare este sistemul diferenliat in care se colecteazd in aceiaqi relea apele menajere, industriale qi zootehnice ale c6ror cantitSli le putem cunoaqte qi separat in alt6 relea apele meteorice. Daci avem ploi puternice se va depSqi numai capacitatea relelei respective qi vor deborda, se vor deversa in afard numai apele pluviale care nu prezintd un pericol deosebit din punct de vedere sanitar. Sistemul este deci avantajos sub aspect sanitar dar nu gi sub aspect economic fiindcd au2 retele in paralel. Al treilea sistem care caut6 s5 impace cele 2 situalii este sistemul mixt, in care o parle a localitdlii are sistem unitar de obicei partea plana qi o altd parte (sau zond) a localita$i 2 sisteme, in deosebi pdrlile cu diferen{e mari de nivel (ridicate sau cobordte). Acest sistem pare a fi corespunzdtor. Prin intermediul relelei (relelelor) de canalizare apele reziduale sunt indepirtate in afara localitdlii intr-un timp cdt mai scurt, sub 2 ore pentru a nu intra in procesele de fermentare Ei putrefaclie qi a elibera in localitate gaze odorante qi poate chiar toxice. Daci inclinarea naturald nu permite se va forfa prin pompare. Ajunsi in afara localitSlii, apa reziduald se varsl in rduri sau lacuri realizdndu-Se ceea ce Se numeqte deversare sau intoarcere in natur6. Dar, nici aceastd deversare nu se poate face oricum, deoarece ar putea polua apa primitoare (rdul, lacul) qi ar influenfa sSndtatea popula{iei. De aceea pentru deversare trebuie acceptatd. Pentru deversarea apelor reziduale in apele de suprafalS trebuie cunoscute o serie de elemente care lin at0t de ape primitoare c6t qi de ape care se de varsd. Pentru apa primitoare trebuie sd se cunoascd: debitul apei sau cantitatea care curge pe unitatea de timp notat cu l): utilizarea sau folosirea apei

in

primitoare dupd deversare.


posibilitsli:

Din acest punct de vedere se cunosc 3

- apa este folositd la aprovizionarea cu ap[ a popula]iei sau ca apd

industriald pentru industria alimentard sau pentru imbdiere (qtrand) cazin


cure se cere respectarea anumitor norme de calitate zise de categoria I - apa este folositd pentru salubritatea localitdlilor din aval sau pentru sporturi nautice frrI imbiiere c6nd se cer norme mai pulin pretenfioase, zis[ de categoria II qi - apa este folositd, ca apd industriald in afara celei din industria alimentarS qi/tu, ca apd de irigare, c6nd cerinlele (normele) sunt cele mai

pulin pretenlioase, zise de categoria III.


Pentru apa reziduald care se devarsd se cer de asemenea 2 aspecte qi anume: cantitatea de apd care se devarsi sau debitul acestei ape notat cu d qi calitatea apei sau confinutul sdu in diverqi poluanli chimici, microbiologici, radioactivi, etc. Acest lucru se poate afla prin analize de laborator sau prin calcule matematice. Pentru a accepta deversarea se aplicd urmdtoarea formula de calcul:

C<D/dxN
in care.
C - concentralia acceptabild a unui poluant in apa reziduald, D - debitul apei primitoare debitul apei reziduale, din raportul lor rezriltd, dilulia norrna acceptatd pentru poluantul respectiv in funclie de folosinla apei primitoare sau cu alte cuvinte dacd concentralia poluantului respectiv in apa reziduald este mai micd sau cel mult egal6 cu rezultatul din calcul se acceptd deversarea, in caz contrar, apa rezidualS trebuie sd sufere un proces de epurare pentru a fi adusd la nivelul acceptat. Epurarea apelor reziduale recunoaqte mai multe procedee dupa poluantul cdruia ne adresdm: - pentru suspensii se utilizeazd, grdtare sau site prin care trece apa rezidualS qi se debaraseazd de suspensiile respective. - pentru germeni se folosesc filtre biologice asemdndtoare cu cele folosite in cazul apei potabile, dar nu cu nisip ci un material filtrant mai mare (piatrd pisat5, cdrSmidi spart6, etc.) care formeazd, de asemenea o membranl numitd zooglee care reline germenii qi oxideazd substanlele organice.

d : N :

de neutralizare cu alte substanfe cu care intrd in reacfie, este preferabil ca aceste procedee si fie aplicate la ieqirea apelor reziduale din diferite ateliere qi nu la ieqirea din uzind c6nd numSrul substanfelor chimice este foarte mare.

pentru substanlele chimice se folosesc diferite procedee

O operalie finald este reprezentatd de dezinfecfie. Ea se face tot cu clor, dar in cantitili mult mai mari deoarece o parte este consumatd pentru oxidarea substanlelor organice. Este obligatoriu sd se dezinfecteze apele reziduale ale spitalelor de boli infectioase, ale institutelor de'preparare a serurilor qi vaccinurilor, institute de microbiologie qi virusologie, a unor unitdli alimentare care prelucreazd produse animaliere qi ale unor ferme
zootehnice.

Apele reziduale insd pot fi utilizate in agriculturd pentru irigarea culturilor. lJtilizarea lor este insb diferiti dupd sistemul de irigare folosit.

Astfel, irigarea prin aspersiune (stropire) este interzisd pentru orice fel de culturi. Irigarea prinbrazde la suprafa{a solului nu este acceptat pentru unele culturi ale cdror fructe sau legume se consumd crude. TotuEi se acceptd dacd cu 10-15 zile inainte de recoltare se opreqte irigarea. Dacd aceasta nu se poate se acceptd irigare numai dacd plantele respective cresc pe araci (tomatele) iar in ultimul timp qi castravefi. Dac[ nici aceasta nu se realizeazd se acceptd irigarea cu condilia ca fructele qi legumele .sd nu fie consumate decdt dupd o prealabilS tratare termic6, respectiv transportarea lor la fabricile de conserve unde sunt prelucrare termic inainte de a fi conservate. in fine, cel de al treilea sistem de irigare este cel subteran (5-12 cm sub suprafa{a solului) sistem in care nu se contamineazd produsele qi se poate accepta utilizarea apelor reziduale in irigare. O a doua posibilitate de indepdrtare a apelor reziduale este in apele subterane. Acestea, a$a cum am vdzut sunt considerate ca cele mai bune surse de aprovizionare cu apb qi ca atare in principal deversarea apelor reziduale este oprit6. Totuqi, in cazul unor cantitafl mici de ape reziduale ale unor unitSli izolate (cazdrmi, qcoli etc.) se poate realiza deversarea in apele subterane dacd acestea nu sunt folosite in scop potabil in zona respectivi. Pentru aceasta ele sunt supuse in prealabil unei tratdri (sedimentare, filtrare) a apei deversate nu direct in apele subterane ci prin intermediul, aqa ziselor puteri absorbante, de fapt ffint6ni seci. Este necesar insl ca intre fundul ffint6nii qi nivelul apei subterane sd se g6seascd un strat de sol de 23 metri prin care apa reziduald sd se filtreze pdnd sE ajungi in stratul de ap6. Este de preferat folosirea prin alternan[d a 2 puluri absorbante astfel incdt in timp ce unul funclioneazd, cel5lalt si se regenereze gi apoi sd se schimbe
intre ele.

Sondi{iile sanitare ale latrinelor In eazul localitdlilor necanalizate apele reziduale, de fapt numai cele fecaloide, se indepdfteazd prin intermediul latrinelor. $i acestea trebuie sd indeplineascS anumite cerinle sanitare, atdt in ceea ce priveqte amplasarea
cAt qi construcfia. In ceea ce priveqte amplasarea ele se vor aqeza astfel incAt sa respecte distanfele necesare fala de fhnt6ni, aga cum s-a ardtat anterior (10-30 metri). De asemenea amplasarea 1or trebuie s5 respecte o anumitd distanla qi fald de 12-15 metri. locuin!6, care este calculat5 Ca qi construclie latrinele pot fi simple, de fapt o groapd in sol ceea ce exterior confinutului sau ins6 permite uqoari diseminare impermeabilizate( fosele betonate) care sunt de preferat. In cazul acestora

la

in

din urmd insi confinutul latrinei trebuie evacuat periodic qi tratat ca gi

rezidiile solide, pentru a fi neutralizate. a doua parte a latrinei o formeazi cabina, ea trebuie sd fie cdt mai etanqd pentru a nu pitrunde qobolani, gdndaci, pdsdri etc. qi bine ventilatd printr-un horn care se deschide in partea superioard. Trebuie sE benefrcieze de un acoperiq uqor inclinat inspre posterior qi sd depageasc6 ldlimea cabinei pentru ca apele pluviale sd nu pdtrundd uqor in interiorul latrinei reducdnd timpul de folosire (evacuare). De asemenea cabina trebuie intrefinutd in perfecti stare de curdfenie, vdruitd cel pufin de 2 ori pe an qi tratatl cu substan{e insecticide gi raticide.