Hazardele biologice

Hazardele biologice sunt reprezentate de epidemii i de invazii de insecte. Epidemiile sunt caracterizate prin imbolnavirea in masa ale populatiei, datorita unor agenti patogeni cum sunt viruii, rickettsiile, bacteriile, fungii i protozoarele. Cele mai grave maladii sunt transmise de agenti purtatori precum tantarii( malaria, febra galbena), musca tete( boala somnului), puricii, paduchii(tifosul exantematic). Epidemiile de mari proporii poarta denumirea de pandemii au generat milioane de victime, mai ales in Evul Mediu( ciuma bubonica, spre ex. , in Europa). n prezent se manifesta maladia SIDA( Sindromul Imunodeficientei Dobandite), determinata de virusul HIV, cu transmitere sexuala sau prin transfuzii de sange. Epidemiile sunt favorizate de: saracie, lipsa de igiena, infestarea apei, aglomerarea gunoaielor menajere, nmultirea sobolanilor i a cainilor comunitari. Hazardele naturale, cum sunt inundaiile sau cutremurele puternice, sunt nsotite de pericolul declanrii unor epidemii. Trei valuri de epidemii mortale n cazul dezastrului demografic produs n Mexic de epidemiile de variola exista opinii care maximalizeaza efectele bolilor si opinii care le minimizeaza. Astfel, o serie de cercetatori americani din deceniul noua al secolului trecut, ncearca n scrierile lor sa avanseze ideea ca variola adusa de conchistadorii spanioli. Dimpotriva, spun alti cercetatori care au luat n calcul toate nsemnarile istorice si datele cuprinse in documentele vremii, n cadrul celor trei mari epidemii de variola, care au decimat populatia Mexicului din vremea Imperiului aztec, cea din 1520 a fost cea mai devastatoare. Un altfel de document, pe care putini l-au luat n seama, apartine lui Munoz

Camargo din provincia Tlaxcala care dateaza din 1580, desi a fost publicat de-abia n 1981.n acest text, Munoz Camargo scrie: Spun ca prima epidemie (cea din 1520) a fost cea mai mare, fiindca a murit multa lume si a doua (din 1545) a fost foarte mare, ca a cuprins tot pamantul si a fost si cea din 1576, care n-a fost asa de mare ca primele doua...". Asta l face pe un cercetator ca Robert McCaan sa spuna ntr-un amplu studiu: dovezile oferite de o varietate de surse scrise n spaniola Nahuatl n timpul secolului al XVI duc catre o singura concluzie: Epidemia de variola din 1520 pare sa fi fost una dintre cele mai catastrofale crize demografice ale acelui secol n bazinul Mexic". Rata mortalitatii cauzate de variola ntre 1520 si 1521 a fost probabil mai mica decat cele cauzate de epidemiile din 1545-1546 si 1576-1577.

Oprea Mihai