Sunteți pe pagina 1din 2

Balzacianismul in Ciocoii vechi si noi

Romanul Ciocoii vechi si noi, scris de Nicolae Filimon, poate fi considerat primul roman balzacian romanesc, prezentand o lupta intre doua sisteme sociale diferite, o varietate de tipologii umane si o prezentare detaliata a societatii romanesti din secolul al XIX-lea. Opera, ca orice text balzacian, are o structura riguros formulata si logica. Are 32 capitole si prezinta decaderea lui Dinu Paturica, un ciocoi care a dorit sa profite de pe urma tuturor si care a sfarsit prin a muri inchis intr-o ocna. Naratorul, omniscient si obiectiv, prezinta adevarate scene ale unui timp istoric bine determinat: "Ne oprim putin din aceasta naratiune ca sa dam cititorilor nostri o idee repede despre locul unde se afla palatul domnesc pe acei timpi si despre forma arhitectonica si alte amanunte originale ale acestui locas". Apar si insule de continualitate narative ce au scopul de a presenta trecerea de la un cadru al povestirii la altul: "Ne amintim ca...", "Credem inutil sa amintim ca..." In primul capitol al romanului este fixat timpul evenimentelor si este prezentat personajul principal, Dinu Paturica: "intr-o dimineata din luna octombre, anul 1814, un june de 22 de ani, scurt la statura, cu fata oachesa, ochi negri plini de viclenie, un nas drept si cu varful cam ridicat in sus, ce indica ambitiunea si mandria grosolana". Descrierea fizica a lui Dinu paturica reflecta caracterul lui. Tema romanului este, de esenta, balzacian. Romanul prezinta conflictul dintre 2 sisteme de valori, unul reprezentat de Dinu Paturica, postelnicul Andronache, Chera Ducuda si Chir Costea, personaje ce au ca unic scop imbogatirea rapida prin orice mijloace si celalalt reprezentat de Banul C, fiica lui Maria si vataful Gheorghe, personaje ce reprezinta dreptatea si onestitatea. Un alt conflicto este cel dintre ciocoi si marea masa de tarani, care sunt asupriti de ciocoi. Ca in orice roman balzacian, si in Ciocoii vechi si noi apar diverse tipologii de personaje. Dina Paturica reprezinta tipul arivistului ce incearca sa parvina prin orice mijloace, nepasandu-i de persoanele pe care le raneste, Andronache Tuzluc, tipul ciocoiului vechi ce, folosindu-se de abilitatea de a lingusi persoane sus-puse, ajunge sa ocupe functia de postelnic, Chera Ducuca,

tipul femeii cochete care, asemenea lui Paturica, profita de pe urma celorlalti, vataful Gheorghe, tipul omului corect care lupta pentru dreptate. Numele personajelor reflecta caracterul lor(Paturica reflecta abilitatea lui Dinu de a intoarce orice situatie in favoarea lui, Duduca este un nume ce sugereaza mister si senzualitate etc) Romanul, asemenea unui roman balzacian, prezinta foarte detaliat societatea romaneasca a sec XIX. In capitolul XV, naratorul face o descriere a obiceiurilor pe care le aveau bucurestenii vara. In capitolul XXII este descris teatral construit de Doamna Ralu. In cadrul descrierii societatii din acel timp este folosita o imbinare a neologismelor cu arhaisme, regionalisme si forme lexicale populare. Apar si proverbe (Picatura gaureste piatra). Culoarea locala a epocii fanariote este obtinuta printr-un numar mare de turcisme si grecisme, dar este punctata si prin pagina de empirisc cosmetic din capitolul al VI-lea, pagina bogata in elemente referitoare la toaleta femeilor din vremea aceea. Avand in vederea structura, conflictul dintre doua segmente ale societatii, tipologia personajelor si prezentarea unui tablou al societatii putem spune ca acest roman este de tip balzacian.