Sunteți pe pagina 1din 69

,c

t,

Colecfia <CREDTNTA CULTURA $r " O


rsBN973-96208-0-9

PAISIE DIJFIO\N{ICUL

Arhimandrit Ioanichie B llan

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL


&
ffr de Cu o prel'ata I. P. S.

DANIEL
M T T R O P O L I T U LM O L D O V E I $ I B U C O V I N E I .

TRINITAS
MOLDOVEISI BUCOVINEI EDrruRA MITROPOLIEI IASI - 1993

Cuvint inainte

a PdrintelcPahie Olqu delaSlinta Manastire Sihltstria fost dftruit de Dumnezgucu darulvindecdrii gipaciticllrii sutlctelor rltnite depdcate.Invltgltura lui teologicdira, deodat4-siinpUt Ei Si tnleleaptd, evanghelicll prrcticd- Parintele Paisie oveao mareforld pasnicd dc a discemeugor gi direa esmlialul de trdite Sifllrd secundar, fdrd sd relativbae plinlltotea credingei sd o complicepin piedici inutile. Asemenea sfinlilor din pustie, care concentrau multd sfinta in cuvinteputine, PllrintelePaisiesputca tnlelepciune esenlialul in sfatui pdrinteltL Buntttateasa rut era sentimentalistQ iar nfinia sa nu era pdtirnaEd Ascet Si ruglltor, Fdrintele Pakie (Nea o severitate ftlrd crisparegi o smeranie ierQnaivitue: eraun om matur duhwnbeSteEicurat cu ininu Insd darul sht cel mai mare era rcela de a liniyi sau ;tacifica sufletutcelor cesemllrturiseatila el sau cereai binectsfntarea lul Paceape care o transrniteain jurul sllu verua din iubiiea saprofundd gi smeritdfagdfu Dumnwu gifa(l fu semeni. Din familiaritatea sa slintd cu Dumnaeu, Atotmilostivul gi lubitorul dc oatneni, se ndsteau rugdciunile gi biwcuvintdile salefarniliare, ptlrinteyi giStnga{e fald dc plerinul eredincios:,,Binecuvinteqz4 hatnne, cdsulalui, mAsup lui...; dA-i,'Doatnne, colliSordc rai'. Pronunla aceeasi un pentruoarnenii de rtnd gipentru patriortsau binecuvtntare mitropolit. Ptlcatul risipette;i tulburll iar $frntuL_Duh dttfl pacificd" liniste{te. $

cuvtNT[r,t,en'tre
Purtdtordc Sfintul Duh,pin credin[dsmeitd Si rugdciune netncetatd,Pdrintele Paisieduhovniculaduna mintea tn jurul inimii Siinima oatnenilor ltngdDumnezeu, tntr-o vreme tn id.eologia rdtdce cd min 1i,sd care comunistd ateetncerc sd a as pe usuceinimi Sisd dcpdrteze oarnenidc Dumnezeu. DeSislab Sifirav la tnfdpsare,Pdintele Paisie.a fost tn ultimii ani ai dictatuii comunistein Romdnia un adevdrat uias al spiritului romdnesccare, tn liniste, forttfica Biseica lui Hristos din inimile credincioSilor, timp ce in zgomotul tn c'apitalei dcmolaubiseici dezid. Dumneieu singurgtie cit se de mult prepiege un duhoihic ddtdtor de pace Sisdndtate a sutletului, atunci ctnd societateaumandseoryanizeazd tn sistem infernal ! Sfinlenia Pdintelui PaisieDuhovniculnu se p i mpunea s ectacu los,ci irez tibi I d.e aS ic,p entnt cd sfinge ia p n is n pe patimilor egoirte umanizeazd om, contrar careinstrdineuzd umanul din om. Cartea,,PdrintelePaisieDuhovnicul",publicatd.de Prea Pdinte ArhimanclritloanichieBdlandc lu Mdnd,;tiCuviosul rea Sihastria"ne cheamdsttinlelegemcleodatd de minunut cit Dumnezeu mijloculunuipoporsmeit Sicredincios lucreazd in nevoia de a aveaduhovniciadevdralicare Sictt de mare este sd ne lumineze caleadrepteicredinle. f DANIEL MitropolitulMoldovei Bucovinei gi

INTRODUCERE
Paisie Duptr trecereala cele vegnicea leroschimonatrului Sihastria, noaptea 18octombrie1990, in de Olaru,din Minastirea unul din cei mai mari duhovnici ai monahismuluirominesc din zilele noastrc,'se simfeanevoia unui volum cu cele mai alese sfaturi 9i povituiri duhovnicegti,pe care parintele le dAdea cAlugiri $i credinciosi. nrtmerogilor fii sufletegti, sai timp, seimplinegte Aceastl dorintasi datorie, acela$i in astizi, I. cu ajutorul lui Dumnezeu9i binecuvintarea P. S. Daniel, lucrfii de Mitropolirul Moldovei si Bucovinei,prin publicarea Paisieduhovnicul". fa1a, intitulatA, mod firesc,"PArintele in PaisieOlanr s-aniscut la 20 iunie 1897,in Ieroschimonahul Stroie$ti, comunaLunca- Boto$ani, intr-o familie cu cinci satul pirinli. Tatil stru,Ioan, era pAdurar, copii" fiind cel mai mic la iar mama sa, Ecaterina,casnici. Din botez a primit numele de Petru. in anul l92l a intrat in viala monahall la Schitul Cozancea luind la cAlugirienumelede Paisie.in anul 1943 din apropiere, a fost hirotonit diacon,iar in anul 1947,preot,fiind penttuputin timp egumenla schitulde metanie. In toamna aceluiagi an s retrage la Ministirea Sihistria, devenind duhovnic al intregii obgti, pinA la sfirSitul vielii sale. inre anii 1972- 1985s-anevoit ca sihastu la SchitulSihla,iar ln ultimii cinci ani a locuit in chilia sadela Sihistria,fiind bolnav, plni s-a mutat la Domnul, llsind mogtenire ucenicilorsAipilda vielii salede adevlrat monah gi plrinte duhovnicesc. In aceasti lucrare am introdus la inceput doui convorbiri ziditoarede suflet,realizatecu Pirintele Paisieln anii 1984 si,

IaEi, Duminica Ia Ortodoxiei, martie1993 7

INTRODUCERE

respectiv 1987, pe care le-am publicat in ,rConvorbiri duhovnicegti>,volumul I si II, fiind pline de har si cAlduri pirinteasci si mult gustatede monahi 9i credinciogi.Apoi am adiugat cuvintul drhimandritului Cleopa llie, cel dintii fiu' duhovnicesc al slu, care evoctr unele momente importante din viata PArinteluiPaisieOlaru. in continuaream adlugat un capitol nou, intitulat "scrisori gi selectiv,un gruP invltlturi duhovnicegti",ill careslnt prezentate, staretuluiMhestirii Sihlstria 5i unor ucenici de scrisori adresate citeva pagini apropiafi,cAluglri gi credinciosi-Apoi am adtrugat in adrcsate scris ucenicilor sli sauinregistrate cu sfaturi par'rnteSti pe bandi magnetici in diferite ocazii. Ultima parte a acestuicapitol conline sgurtesfaturi gi cuvinte intelepte ale PArintelui Paisie, pistrate in memoria Si i,n inima fiilor sli duhovnicesti wednici de crezare,redate sub forml de capete, necunoscutede cei mai mulli dintre noi. Cit despre "Ultimele cuvinte de.Plrintelui Paisie despreRai", cu care s incheie cartea de fati, cititorul este indernnat sl cugete mai profund la cele de dincolo de moarte. Mulgumesc lui Dumnezeu cu recuno$tinp pentnxrcalizarea precum gi tuturor colaboratorilor, cu acesteic6rti mult agteptate, care impreuni am adus la bun sflirgit lucrarea de fatl" pe carc o pe dorim sf, fie o celeuzi duhovniceasce caleamintuirii tuturor de Hristos. iubitorilor

COTWORBIREAINIT.
Bltndul IeroschimonahPaisie Olaru este unul dinre duhovniciiceimaicunoscutisi apreciatidin mlnistirile noastre. De aproape deani, acestcuviosptrrintevorbegte odihn{ 40 fdrl cu Dumnezeu$i cu oamenii, sejerde$tepe sine gi igi punein cump{nl suflenrl siu pentnr mlnhrirea numerogilor sfi fii duhovniceSti, cf,luglri gimircni, pecareli cre$te afta cilduri cu dragosrc. 9i Crescutgi fomrat tn Schinrl Cozancea BotoSani, pinAin urul 1947,apoiln Mhastirea Sihlstria, fir preajmasatplor9i tr mijlocul naturii, PfuintelePalsiea fost tnzestratde Dumnezeu cuun zufletpr,ofuird pentrutinigrc sensibil9i deopotrivedeschis gipentruoameni.Din tinereteiubegte nahrra"florile, iaoarele, clmpul hverzitgi cerultnstelatIi strt drdgisluj$le dnfstiregti, chtirile demiezulnopfii"pocziagi singrrrltatea Darmaipre'sus detoarcfi sht &agi oanenii ciluglrii nevoitorf ttaii asr dc soae de la chp, manele cu mulli copil" tincrii rvinov4i, bdfituii tmpoyer4i dc ani gi crcdineio$iiiubilori & Ilrisos" Pe .bf fi princge'cu dragosb, ti ascufte, fi m&Eisge; ti Uruuvineaz{ fi sfmiege Sisercagl lui Dumrslr panru el C&i P?bintlc Paisie esb, &opofirive, erbomb issit, affit pcffiu r{Lrgftr, cft Sipcntru mfucoi
1Aceast6convorbirecu ldroschimonahulPaisie Olarua avut loc ln vara anului 1984la chilia sa de la Schitul Sihla gi a fost trSlicate in Convorbiriduhovnicegtl'- I din acelagian. vol.

Arhim.loanichie Bilan

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

ieroschimonahulPaisie Olaru In nevoin[a calugiireasca, este tipul sihastrului consacrat,care nu poate renunla u$or la liniste, la viala retrasade schit,la chilia lui modesti de lemn, in a$ezata mijlocui naturii saula marginede codru.In schimb, viala de obgtedin marileminastiri,cu caluglri mul1i,cu program impus, cu zgomot gi griji de tot felul, ii estemai greu accesibili. ln duhovnicie, sfintia sa are o mare experien[a a vietii interioare. Eviti mullimea, unde mai greu poate da roade profunde gi de durata. Individual insi, prin taina Spovedaniei lucreazi:mult, cu ajutdrul Duhului Sfint. Aici, ca in fafa tronului sufletul, cerescde judecaa, se roagi, intreabi, asculti, trezeste de5teaptaconStihp omului, pune leac potrivit pe rana, da speranfi gitamiduiegte.Intii incepede la rugaciunegispovedanie, apoi adaugi untdelemnul cuvintului. ParintelePaisie este un inimii decit mintii. duhovnic al inimii. El seadreseazhmaimult Se smere$teel cel dintii, si chiar lilcimeazit ca si convinga 9i plingA pacatele. pe fiii sii sufletegtisi se smereasca sa-Si si Paisiereuse$te ridice moralul si Cu puline cuvinte,parintele oricirui suflet care bate in u$a chiliei sale, il izbavegtede deznddejde 9i ii promite iertarea 9i raiul. Pentru marea sa dragoste si mila citre to1i, sfintia sa nu infrunta niciodati, nu cu mustri cu asprime,nu ridica tonul cuvintului; ci il folosegte multa maiestrie,ca un medicamentrar pe ranadeschisi. Parintele E[ Paisieesteun duhovnic prefiospentrqzilelenoastre. reugegte pentru Hristos decit altii, pentru ca sa cigtigd mai multe suflete sti.r'uie mai mult, penfu ci lucreazi mai profund sufletul mai mult $i seadreseazldbectinimii. omului, pentruci iube$te El isi incepe deodatadialogul cu Dumnezeu $i cu omul, prin rugaciune gi cuvint, prin spovedanie, dezlegare, sfatuire Si canon. Dialogul cu sfintia saesteun dialog emotional, al inimii, al bucuriei si al lacrimilor. Un dialog aproapeharismatic, al increderii gi speran[ei de mintuire. Pfintele Paisie nu vorbegteaproapedeloc despreiad. In

schimb, desprerai gi fericirea dreptilor vorbe5tepermanent gi ucenicilor sii, pentruci esteun pirinte al dragost-ei nadejdii. gi salutulsiu obisnuitcare fiii sai duhovnice$ri De aceea esre "Sa acesta: ne intilnim la ugaraiului!". La virstasade aproape90 de ani,bunul pirinte Paisieplaru se simteobosit.Aceastal-a indemnatsaSeretragi in ultimii ani la Schitul Sihla, ca si fie mai linistit, mai aproapede cer, de Dumnozeu. Siaici il cautaoamenii- calugari, Dar preoli, stareli, gi de departe- pe care ii primegtecu credinciogide aproape aceeagi obiSnuiudragoste, numelelui Hristos si toti seintorc in intariil Sihraniti duhovniceste. Odatacu sedra,pirintele Paisie igi aprindeluminarea,seroagi in taini, citegtedin sfinteleciir[i, cinti cevasprelaudalui Dumnezeu,apoi se odihnegte douaore pe obignuita lavita.La miezul noplii, cind suni clopotul,igi ia toiagul gi coboari de sub stincileSihlei la bisericdsi asculte slujba Utreniei. ASaiSitraiegte bunul nostruparinte duhovnicesc ultimii ani ai vietii salepiminteSti.Nu se teme de ceasulmorlii, nici de , diavoli,nici de muncileiaduluipentru in toaa via[aa iubit pe ca oameni gi pe Dumnezeu;pentru ca s-ajertfit pentrumintuirea altora. Nadejdealui esteHristos, Mintuitorul lumii; averealui estesmerenia;iar lauda lui sint numerogiisii ucenici,pe care i-a crescut gi care se roagd pentru el. Dorinla realizariiunui dialog cu parintelePaisiem-a indemnat si urcadeseori munteleSihlei sprea-i cerecuvint de folospentru mine Si pentrutoti cei ce iubdscpe Hristos. Iati-ma sus,lingi chilia batrinului.Lucreazi la mica lui gradina de legurne.Ma apropii gi-i sarut mina care a mingiiat agiteasuflete. 1. Binecuvtntafi-mA" prea cuvioase plrinrc Paisie! - Domnul li MaicutaLui sanebinecuvinteze to1i,parinte pe Ioanichie!

10

PARINTELE PAISIE

2. Am venit sl vl vtrd si sf, primesc cuvlnt de folos de la sfinfia voastrl - Acum,noi bAtriniinumaiavemcuvintedefoloscumaveau

DUHOVNICUL

11

dupi Invierevenea de la biserici cu pasci sfrntitagi cu oui tata roSiilntr-un Stergar firumos.Noi il a$teptam vini Sicind intra si "Adevi.rat "Hristosalnviat!", iarnoi rispundeam: in cas{,zicea: a inviat!". Apoi, tatane atingeacu pasca sfintiti la frunte..
I

Am insa si sufletecarene intrec il fagaduiesc, fac mai departe. gura,ei 5i incep a facecu faptalucrul pe noi. Numai cit deschid Dar sAstlm oleaci, colo, pe banci in cerdacul iui Dumnezeu. chiliei. 3. Perintc Paisie,,spunefi-mi clteva cuvinte desprc satul natal, despre Pfrinft sfintici voastre gi degPre anii copiliriei. - intrebareasfintiei talemi indeamni sf,mi fac mic, si mi vad in satul meu natal, Stroiesti dih comuna Lunca, judetul Olanr.tin Boto$ani,$i in casaparinlilormei, Ioan qi Ecaterina minte citatil meua fost pidurarla boieritoativiatalui, piinila adinci balrinete.Parintii mei au avut cinci copii, Patrubiiefi Si o fata Cel mai mic dintre ei dm fost eu. lmi aducaminte catat^ m-a dus la Scoaladin sat pentru prima dati si m-a prezentat de profesoruluimeu atunci,cunumele$andn - Lanoiin satnu trei primare.In ace$ti aniamfost mai mult detrei clase seinvitau premiantul clasei. La sfirsitul.anului lmi clntau bf,ietii: "Ai iscultat, ai invilat, @roaneai luat!". Pe atunci se dideau ca piemii ciiti cu vielile sfintilor. Sigur ci mi mindream! la au Perintii qtei, Ioan SiEcarcrina, treit ln pace9i mergeau mari. lin minte, la Pagti, bisericarcgulat,mai alesla sarbatori

4. Ce sfaturi mai deoeebite vtr d{deau plrintii ln anii copiliriei? - Ca sfaturi,mai mult ne invifiau cu viafa lor, fiind oameni simpli.Darnui-amauzitniciodata sise ceftesausi injure.Tata ParaclisulMaicii Domnului pe de rost, precum si alte stia rugiciuriri gi se ruga cu glas tare cL auzeirmsi noi. Zicea ca preotul:"Domnuluisi nerugim !" gisebitea cupumnulin piept. Iar mamaeraprietenoasicu toati lumea$i ne spunea multe de ori: "Mf,i biieti, sa fiti cuminli, ca si nu dim cinsteape ru$ine!". 5. Dar de preotul care v-a bOtezatgi de bitrlnii satului vtr mai amintifi? - Pe preotulcarem-a botezatil chemaGheorghe Bercea$i peprezviterl Profira Parci il audpepArintele cintlnd ln biserica: "Aghios,Aghios...!"si sebateacu pumnulin piept Pe atunci beffinii hi lisau must{tr Sipurtaupanrl retezat iar copiii, mare, mic le dideau "Buni ziua". 6. Ctid v-au murit pirintii? - Mamameaa murit in timpul rizboiului din 1913,iar tata a mnrit ln anul 1923,cind eram la ministire. 7. Cinc v-a hde,mnat se intrafi tn viata cilugf,rcascf,? - Vietile Sfintilor m-au lndernnatla cAlugirie g'idragostea meapentruDomrul!

12

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

13

8. In ce an atl intrat la mlnlstire la Schitul Cozancea? - Am intratin minAstire dupi rlzboi, in anul l92l ' Ca staret Tot Vladimir Bodescu. in timpul era la Cozancea ieromonahul inci din lui am fost si calugArit.Dar schitul il cunogteam imi era draga. Am copilarie, ci, desi eram obraznic, biserica dragostede biserici din ci4ile ce le primeam premiu la caparar gcoala. 9. Ce tluhovnici mai sporiti erau pe atunci la Cozancea? - Am apucat pe atunci calugiri si duhovnici sporili la

socoteam gtiucevagi ci pot ceva.De multe orimi miniam, ci liind preaincercatde parintelestarelgi uneori imi ziceagindul si ma intorcin lume, cd am cu ce trai. Dar cind ma duceamla duhovnicSima mirturiseam,indati mi linigteam. l2.ln ss lmprejurare v-a[i retras la liniste ln codrii din preajma Schitului Cozancea Si ctti ani ati sihistrit acolo?

estemult 5ilucratorii pulini !". Ma suparam biserici, ca seceri$ul prea degrabi, dar cind mergeamla utrenie' il cind rni scula gaseam,ori agteptindpe pragul bisericii' ori umblind imprejurul ei. 10. In ce an v-afi cilugerit, Pfi4te Paisie? - Calugiria mea a fost in anul l922,vaia, in iunie; dar a fost prea pripiti, cici m-a cilugi.rit pe cazdeboala.Staretulmeu de atunii, FrotosinghelulVladimir Bodescu,m-a tuns cu miinile lui, schimbindu-mi numele din Petru in Paisie11. Ce ascultiri gi ispite mai deosebite afi avut ln primii ani de mrnlsfire! - In Schitul Cozancea viala de sine, iar eu eram rinduit era cind puteamsi cu toatafeaba in ogradastAretiei mi bucurarn $i ant fost rinduit paraclisier la iau parte la slujbe. Mai'tirziu bisericA.Insa am avut gi multe ispite la inceput' fiindcA ml

- In anul 1925 arn avut fericirea si fac o vizita pe la minastirile din Munlii Neamlului, in care timp am ajuns Ei la SchitulSihla, undeam rimasmai multezile. Arunciam intilnir mulfipustnici apropiereaSihlei laRipalui Coroi.De arunci, gi in mai ales,mi-a plicut sa trAiescin singuratate sa mir depirtez si de lume. Acest gind m-a indemnatsa mA retrag la mun1i.Am incercatsa vin la Minastirea Sihistria, dar starelulde atunci, Ioanichie,nu m-a primit fara blagoslovenia stare[uluimeu. Din aceasH pricina am tndragit o poieni@ aproape de Schirul Cozancea, undemi retrageam cind in cind pentrurugaciune din gi linigte. In anul 1930, schimbindu-sestarelul meu, noul egumenmi, a dat voie si-mi fac o casutdcu trei chilii in acea poieni[a,unde mi-am facut o mica gradinagi am plantatpomi roditoriSivita de vie. Acolo mli Iinigteam noaptea, ascultarea dar o ave:untot la minastire,la biserici. In aceacasu[aaveamgi un mic paraclis. Acolo am petrecut ani,adici pinain 1948,cind l8 am venit la Sihastria. 13. Ce ispite mai deosebite ati avut la tiniste $i cum le-ati biruit? - In acestrastimp de aproapedouazecide ani, nu am avut preamari ispite de la diavoli, ci nu preaii suparam.Doar de la trup eram mai mult ispitit, ci intrasemin razboi cu cei gapte ispititori,adica.cele pacatedemoarle,pe caredemulte ori $apte

14

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

15

le implireaur. Dar, pnn rugiciune, prin srnerenie r{bdre, [e $i cu darul lui Dumnezeu. biruiam 14. CGuccnici mai dcosebrF ag arnrt la lini$to? - Am awt mai multi, darcel rnai qporita fostfratelepadnetui chiliecu llie. Gheorghe Mi-aducaminEci locuiairn Cleop4anume gi era foate ticut Sinevoior la alt fratebfrin, mre nu $tiacarte, gi fratele nrgaciune lapos-Odati,pecindserugaueiimpreunfsear4 ca ob'raa s6-giatunge singur,peste Gheorghe croitdouipalmo, si-a a Atunci befiinul qperiaq sirit de [a rugicitrnesi a venitla somnul. gihu Gheorghe maipotcitipravila fratele mine,zicindci ainnebunit irnpreuni"Dareui-arnffititpe amindot h alti zi lucramlavie cu sapneglteascinras:L l-amtimispefrateleGlreorglrcIlie fxatii Seara pe venimnoi,gdsesc masi un mic tdletelpecae scrie "ItrclCford plecpurtu cinci zile si mApociiesc!"Mtrcim Paisie, ma parinte de noi, nefacempnavila searA ne culcarL Pela mieanlnorptiimi $i pomenescci bate cineva i:n geam. "Cine-i acolo?" inteb. p&{tosrl""Blagoslovege, pirinte Paisie,slnt frateleGheorghe "FraleleGheoqghe plecatpntnr cirrci zile la liniStesl se ese chilie.Eraobosit poc6.iasci!" rispun$ apoii-amdatdrtrmulnn i-arn giryerial-"Ce-aipedt?" trfiSal Ir elmi-arispuns:"Am gdsit l-am o gloapi i,npAduie mi-avenith minte si stauacolocinci zileca Si de gi rugiciunea sapostesc sarnl rog.Da cindciteamdin Ceaslov am seara accisnriSfurtilorVoievozi, auzitun glasttfricost "Ce si arnluatCeadon{ faci aici?"Eravr4irnqul! Atrnci, defrica,repede si nu stiucurn am ajunsaici. M[ rog de mtr iartli,pfinte Paisie". cei .ASa i-am "Durnnezeu teie.rte, Gheorghe, rispnms frate si P6fesc ce facoricelucru farablagoslovenie!". Sihistia, Ilie Dupi ce a plecatfrateleGheorghe la Mfriestirca fl altucenic totGlrcorglrc chemaEradin bun, mi-arimis Dumnezeu satulFlanrinzl a tbstciobania oi toati viap hri $i nu s-acisaturit albe niciodati-Unt*rtfrr minunatcuplete Sicubafte-kfunainflnire a fost int-o seari de iami. Pe cirnderam la vecemie,numai pe apare inainlea bisericii, descult, cu fafa senini, lgi grcrgea

Eu picioarelede zhpadL. atit pot si spundespreel,ji mi-a fost ucenicla chilie opt ani de zile, ci mAintreceain toate,gi in post, giinrugiciune,giin smerenie nimic nufdcea fhriblagoslovenie. si 15- Cc bucurii duhovnicegtl mai dcosebito ati avut la Schitul Cozancea? - Am avut destulebucurii cit am statla lini$te in cisuta mea din poienila, f,d ales cind mf, rugam noapteasi foloseam pe suflete$te altii. Dar, cele rnai sfinte bucurii duhovnice$ti le-am simtit la biserici, in timpul Sfintei Liturghii. 16. In ce an v-ati f{cut schivnic? - Gindul9i dragostea liniste,demai multirugiciune, m-au de marelegi ingercssilchip,adici in indemnat anul 1933si primesc gicaunfeldepregefte a-miindreptaviaF cuscopulde schimamae, dorcam marehag. si unde pentnr pustiilesihi.she$i, duhovniceasci 17. Cc egumeni gi duhovrici mai iscusiti 4i cunoscutl,a Schitul Cozancea? - Ca egumeni pina in 1933 art aYut Pe protJosinghelul Vitalie Piucl si Dosoftei Vladimir Bodescusi ieroschimonatrii VasianCuvuliuc, Tincu.Iar dupi 1933acr avut peieromonahul pinain 1947. Dinhe duhovnici,au fostmai vestili ieromonahii fostul meu duhovnic,$i CononGawibscu" vestit Catinic$usu, in tot tinutul Boto$anilor.Apoi, ierodiaconiiNicon Hguleanu marecintireg GhbrasimVieru $i alfi citiva calugf,riiscusiti18. Vendauclcdincio si fn slrbitori la Schitul Cozacca? -Venearnuldlume la schit,din toatepdtttlo Unii penunt pentru sporrcdanie pentru si citit, alFl pentru Sfinnrl lvf,aslu, lormulnrmiti Lachilia meadin la casele Suriresiseintorceau pidure, insi, veneaumai ptrtrini,ci nu erampreot.

16

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUI

17

19. Ce sfaturi duhovnicesti dideati ucenicilor?

mea linistiti. 20. Ctnd a1i fost hirotonit diacon 9i preot?

chilia din paduregi sacoborin ministire. Adici am dattinistea gi paceainimii pe+lUurare21. Intnrcft v-a fost drag se fngrijili de cei bolnavi, spunetr-ni cfte ceva despre sftrgitul frumos al uccnicilor sfintiei voastre.

de Gheorghe Mi-amintesc un fratecu numele Coimanciuc, m-a marenevoitor. Acestaimbolnavindu-se, chematlapatullui si a cerut sa-l facem calugar.A treia zi dupi cilugarie, s-a impartagit SfinteleTaine,$i-acerutiertarede la toti si filnd cu pemiinile mele, gi-adat sufletul lui Durnnezeu. Un.jftrodiacon, iard$iimbolpavindu-se m-achemat si- i citesc Ghp_rgqim ; $.p-ru, Meg_ilp_qjlglului. Cind l-am citit pinA l.qiunatate Baraqh1r1 si-a dat sufletul in brafeleDomnului. Alt ierodiacon,Nieon m-a chematintr-o zi si mi-a zis Driguleanu,mareostenitor, sa-lincuiin chilie,si sdvin la el adouazi la oraopt, "casi cintim eu cu impreun4 ingerii Aliluia". Fiind spieDuminici.r, m-am zabovitcu lumeagi nu am putut fi la chilia lui la ora opt. Cind Nicon abiamurise,ci amintratla e[, etaora noui, iar parintele ca cald.An"plins qi 411egre-tatmrrlt nu am venit cu o era.inca cu ori mai devremesi clntam lmpreq-na ingerii Aliluia! Am mo_nahu[Ghelman Condurache, cunoscut undt batrinminunat, $i toati viatasi cu,su-flet unbatrindeaproape deani,fostcioban 90 ewlavie,laSfntulNicolaie serugacama$a: curat. Avpamare sii "Sfinte Neculai, indura-tede mine picatosul. Eu batrin, tu bAtrin, mili demine!". L-am gasitmort in chilie intr-o vari gi ai Era in clopotelor. pe la l-amdusprintreflori la biserica, sunetul Sfintii Imparafi. Nu-l pot uita nici pe rlroqahul Ghenadie - Aviti.nninilsi, caremi-a fost ucenicdechilie opt ani de zile-El eu de imi spunea multeori: "Pirinte Paisie, in toati viatameanu mi nu pe pat, iar de medicamente am gtiut". C-,tnd am dormit bitrinul ficea metanii linga patul meu si ma fac lrnbolnaveam, mo4ii, sAq4tos--qa s4'rqnqglsuinainfsslui. Cinderain ceasul a cerutsi-l scotafaradin chilie. t-am implinit dorintaSi l-am pcpamintul iarbacu fala sptgr4sj,rrt asa-a,ad,ormit, asezatpe si gol, cum era deptins din tinerete,ca-ciohan-J.il-oi.Dumnezeu si-i ierte pe to{i. lf-tngAgB-lEsa mi a rimas srnereniagi cacinuErauoameniinviitati,cu multi carte,dar sQgplitrfgalor, adici lor, totceapucaseri ei delainaintaSii tinea,ucusfintenie; $i

DUHOVNICUL

19

18

PARINTELE PAISIE

pfavila de chilie, slujbele bisericii gi lu.cnrlmiinilor. tsa si cu rugiqiunea rnintii cred ci erau destul de sporili. 22- ln oc an aF inffi ln obstea Mlnistirii Sihistria Si cum era viata duhormiceasctrpe atunci fn aceasti rnrntrstire? - Am venit la $-&S.ga.ina4ul 1948.Cp qtaref erapirinteie Aici erape atunciadevf,rativiafade obSte. apucat Cleqpa. Am parinticarenu aveau chilie nimic, afaradepat gi citevaci.rfi in derugiciuni. Rarintele un Dometian, cilugarbdtringisporit,era npliBsitnoaptpa la bjserici. El incepea dp regulat miezonoptica. Un alt cdlugir smerit, parintele Cristofor, care ingrijea de bolnavi,il aducea noaptea bisericain spate frateleMihai, la pe careeraparalizat.ToIi fratii erau obligafi savjna la utrenie,iar cinenuvenea, mincaadouazi. To.lL nu eru$ulurmiti ci domnea p3sca-$i linisteain sfintaMinastire Sihastria. 23. Ce ascultaredeosebiti,ati avut ki Sihistria? - Am fost rinduit de parintele Cleopa-cfi-_$Fo-v,edania cA[UgArilnr mirenilof careveneau ministire,iar ctndavqlm |a $i timp mai lucram 9i la gradina. 24. Ctnd ati fost transferat la Mlnistirea Slatina gi c,.m era ,viata duhovniceascl ln aceasti obgtO ciluglrcascf,? - Ne-amdusla Slatinain toamnaanului L949,cu un sobor de23{e calugiri din Sihistria, in frunte cu parinteleC"leopa. Am apucat$i aici p$ntisporiti ln cetd duhovnicegri, pirintele ca arhimandritPaisie Inaintedemoarte, Cozma. pa'rintele Paisiea chematpe tofi parinlii Si.s:a ieltatcu,tofi. Am venit gi eu linga patullui Sil-am indemnatsA zicir I'DoamneIisuse"..l'. el Iar

mi-a rispuns: "Pirinte Paisie,sint om picAtos,sint tarepicitos, nu dar a-ltDumnezeu am cunoscut.Lui m-am rugat iiftoati viata gi cred ci El are grijh de mine..."! $i asazicind, si-a dat d-uhul in fala_n-o''a-slri. mai cunoscutun monah cuvios, pe care l-am Am Birsan.Qi"1ea luat submantie la schivnicie,cu numele.Iuvenalie gi mereu-lap-saltiresiiubea as-cultarea thqerea.Era paraclisier si ca coiivar si niciodati nu dadeagreg.Igfu4 -s3,14cia, nu aveain gti, chilie deci,t doui haine calugare un lol sipsaltireagiin totdeauna mai la eramullumit. ln timpul nostru s-au,adunat Slatir-ra mulli in minitstire, ci ce poate tiati Siera mUlta-a_scultare si.annonie Ii mai bun gi mai frumos pe pamint decit dragostea. 25. Att trtrit un timp la Schitul Rariu. Qs amintiri duhovnicegti pistrali tn memorie de la Rariu? - Am stat aproape un an si Lalctrirul-Rariu, care depindea deMinastireaSlatina.Acolo senevoiauciliva caiugari,din ceue Nico'{!m, tare c-9lmaisporit mi s-a parut rul-e4lu&4r"-gr-h"anume in credint?rqi iscusil in qfaluli'duhovnicegti. Veneau nruili credinciogila el pentru cuvint de folos $i se intorceaubucurogi lor. la casele To! laRarau, egurnenulschituluiry-a intrebatdaca am deprinsrug4_c.llllggmntii. Eu-i-am rAspunsca nici nu aln auzitde ea.Atunci el m-a inchis intr-oEhiliemici, cu geamurile astupate mi-a poruncit si zic mereu"Doamne Iisuse...".Am si stat inchis o saptaminn.Apoi m-a examinat daca am deprins [-am spusci nu am putut-odeprinde.Cind a auzit rugaciunea. el, s-asupirat gi mi-a zis: "E$ti un vasTi-c-Eigoj"! "Mai stai in

Am ca r-ugfu]luneqmin1ii".mai o chilieinCa saptirnina sSlt',reii

stato saptimind Eis"imbit6,cind m-a examinat,ca sanu-l supi.'r Iar din nou, i-am spusci am deprins-o. ei bucurosmi-a poruncit ni*ciacupn-am deprinscum trebuie s4"-o- s-ilAaltii. Eu insi dCg duhovniceasci $i nu iubescpe rugiciuneaminlii, canu am-,tiala Domnul cit ar trebui.

20

PARINTELE

PAISIE

DUHO\TbiICUL

21

26. Vi mai emintiti cevade folo sdin timpul clnd stiteati la Rartru? - Mergindeuodaticuucenicul schitulRariu, ffecut spre am pnntr-unsatdemunte,anumeSlatioara. calmi ieseinainte Iati gi-mispune este casi s hatrina, nu poate o femeie cA in dar muri c,4e$teceftatacu vecinaei. Am intrat in cas6,am chematpe vecina, le-amcitito dezlegare, le-amimpicatgicindiegeam dim casa, barinagi-adatduhul pace.SllggLe.r cu asteptaimp dcarea cafird iertare ne putemmintui! nu 9,q_!oti, 27. Ctad,v-afi lntors iari$i la Mlnistirea Sihlstria" cum vi s-a pirut viata duhovniceascl aici? - !r p_rimivara anului 1954rn-am intors din nou la sffnta noasfta Sihlstrie. Aici viataduhovniceasci deosebita cea era de de la Slatina.La Sihastria mai multa liniste,pirinlii mai era teic mai sm_eri1i_qi galpltin i. Nurrai ceisai evlaviogi u[i, lumg pind aici, saupinAIa Sihla.Din anul 1954pinAin ajungeau prezent separeceamai rodniciiperioada viafamea. mi din 28. C-aiuhonic al Mlnistirii Sihistria tinp de 30 de a.ni,cum afi ?mplinit aceastA grea ascultare? - Dulnvnicia esJecca mal grea ascultar viala de din nq_rnastire. O. depindem_intuirea osindafiecarui e_dgbgy$iq saq sJrrflet ii esteincrediotut. care D.,g-.I-d@dg c_ql_Ugefia de fralilor minastire. iezlggarga seimpirti$esc$icalugarii cg gimirenii lgi candidaliiia $j tg!9u dg4rggggl1-pgggliqlgi sehirotonesc preo{ie.t4arejaspgndgreare un duhovnicsi de aceeaclse mintuie$te mult mai greu decit. cAlugar un mirean.C;a un sau @ornic al Minastirii Sihiistria am avut 9i m'lte bucurii dlhqvnicegti, dar rt_ispitegi uneoridezamigiri. Am avut la spovedanie majoritatea parinlilor9i fralilordin obSte. mai Cei

rnultiSimairivnitorim-auascuitat, finutcontdeblagoslovenie, au s-auspoveditsincerli Si-aupredatsufletulin mina stare{uluiEi a duhovnicuiui.Acegtiam-au bucuratcel mai rnult. Iar eu i-am prfunitca pe copiii nrei sufletegti, i-am rningiiat, i-am impiicar cind erau in ispit[ $i i-gn invit[at sa iubeascacel mai mult slujba bisericii, tacerga,smerenia gi rugiciunea la asc.rharea, qhilii. U,tniidintrefrati insd veneaurar la spovedanie.iertau mai gdeupe ceilalti, cr4g4qin ascultare erau uneori nemullumiti. gi Cu acegtiaavearn mai mult de lucm. Iini trebuia mai multa ca Laldarq $Lrr\e$te+ug si-i ci5tig duhovnice$te.Uneori ma pe la chiliile lor. Alteori le_dAdeam canon maiarqsl, duceameu ii incurajammai multpi ma rugampenl-ru Pp Unii din ei i-am ei. folosit, iarpe altii magari-am menlinut si nu cadi mai rau si sa rimina in minastire.Clitam reqqltpe citi atn dobindit saupe ci[i i - am p ierdut, gtien umai singur Du- neee U_dgg11r411grStiu, u. ca pentru toti pe care i-am avut la miirturisire gi i-am pova[uit, vqld*a soc:xealain fala judecali lui Hristos. 29. Afiprinit gi cilugf,ii din 4fts m?nistiri la mirturisire?

- Ca-duhq$ic erarns-ilit primescla spovedanie din alte gi sa pentru a-i incuraja Sia-i indemnaIa viali curati, dar r-nil]astiri, mai'mult i-am indemnat pe calugari s,i-Siaiba duhovnici in ministirile lor. PrsotrLnrireni preaputini am primit, doar numai din cei qunoscufi din copilarie. Pe linga calugari, inq6, am primit, chiar din anul hirotoniei meie,.ibe-telulde-.mireni.Ei veneaudin eviavie gi eu nu puteamsi-i-refuz, cAzice Domnul: "Pecel carevine la Mine nu-i voi scoate afari". Dupa,cum$tim, au ,c:Cdinciosii mai multa evlavie la calugari, la preolii din ministiri, decit la ai ior. I-am primit pe toti cu dragoste.i-am imbraf$at pe to[i, i-am impacat, i-am spovedit, ie-am citit de sinitate, i-am blagoslovit, celcr siraci le-am dat Si cite un mic ajutorSii-am slobozitcu paceia casele In peste35 de ani de lor. duhovnicie, am astAz.i numerogi ucenici si fii duhovnice$ti.

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

a cf, Totu$i,ipqi* 4ag.Epau1a nu anr ajunsIa inallimeasufleteascd fata cu ca unui duhovniq-Lqggqiq si pot corespunde faPJp'[E, de Dar am nidejde in harui si mila lui cel{p-e-illvatEIfii. c Dumnezeui mi v arnintuigipemine,9ipefrii meiduhovnicelti30. Vi se paf,e mai grea duhovnicia mirenilor sau a cAlugtrrilor? - Esle maijr-ea dUb,onrugia calugirilor 9i a preolilordecit a mai preotil$iq4ugariiaufagaduinta raspundere fiindca mirenilor, si dar Canoane, nucuylnolllui Dumnezeu Sfin.tele si Eicr.mssc tlr.a&, lor. cu implinescdqloriile_ adici gregesc v-gi4*gi-qr-$dinta trar 9i lga din mr{ti gre$esc neminla Aici mai mirenii aurispundere mici 9i cqsqtul ShnteiEvanghelii,carezice:"Cui i s:adat seimplinegte pu[n, iar s-*a-.dat puln i seva cere'. mtrlt,mult i seva cere, ,c-Urj 31. Este bine si lndemn{m pe cineva la c[lugf,rie 9i ia preofie sau nu? - Lac.alugfie,maiales, binesaindemnam, lapreoge iar este este sepoateconstata la.qp4g?gl_dp-ttglq41$ire mult mai greu Nggnai_ ate riu, daci hul duhovnicesc qg_g*Ugg" sprebinesauqpre dac-i viafa gipeviitor depacat daca iube$te curatavpilta sasepazeasca 9i canu aminimuntimpdelacalugarie, indala estebine sa-imai Totusi, noi si se hotarasca apoi sa-si schimbehotarireaLa-"pleotic 9i girecomandirn-a-UgUfceiceauviafacurati.girlu sint pe indemnam Alffel, nu. cprifi deSfinteleCanoane. 32. Dacivreun fiu duhovnicesc nu ascult{ si devine rtlr duhovnicul lui arevreo vinl lnaintea lui Dumn wfl - Daci cinevaseabate la datorialui si qp"g{g."qlB sfatul de de inaintealui Dumnezeu. siqsur-vq".{asP"gg$e dubgynicului,el D-Sgyulcul insi, pste".datp^:Si" f,qagelui Dumnezeupentru S. lui intoarcerea si sa-i ierte.

33. Ce canon de rugtrciune dafi unui frate? Dq unui schimonah sau ieromonah? "IlogL, - Eu nu am datcanoncu numir. C,,*a a.S9ullatqr, dat i-am fta.te un cite si faci la chilie pravila,dupi Ceaslov, un acatist, paraclis gi daca poate, o catisma din psaltire.Ig:-canon, fratelui de ii minastixe dausI faci de la 40 demetaniiin sus;c{lugirului de pentruca la 100metaniiin sus;iq1-sghfu,oiqul dubleazicanonul, dea lgi i s au dat cinci talantrsi trebuiesiL incape atitia.Ey * patit-oodati cu canonul. m-amdusla Dupacem-amci.{ugdrit, meu Sil-am intrebat canon de ficut. Iar el mice duhovnicul am azis' !'Fiindca sub:scultate, facicitpoti!" Dar eunueraln esti si mulfumit cu vorba asta$i m-am dusgi a douaoarasa-lintreb. Aturici pir'rnteleduhovnic,cam supirat, mi-a zis: "'Dacdmi intrebia douaoari, dg-acurrsf,faci canonpina nu mai po1i,ci ridica o partedin in .aEqilIarea minastire si osleneah-obslgi}sga c4n-8n!" 34. Ce canon dafi celor bolnavi, care nu pot face metanii? - CelorbAtrinisibolnavili se:di-carron puterealor. Daci dupa tmpeasci, da1pol zice--mgiciuni,sa nu pot face osteneala dUbleze rugaciunilecu "Doamnelisuse-.-". Triia la Ministirea la Nicanor Bitica,care, bitrinete, schimonah, Sihistriawr parinte nu puteaface metanii,iar inchiniciunilele faceade pe'scaun. nici Dupace a ci.eutla pat,nu mai putea facenici inchinaciuni, inchipuiasemnulsfintei cruci, si asaisi cruce,rfg$ai l"e_p-iept facearanonul.A$adar,frecaresi facacit poategi cum poate, "ci dupasfatulduhovnicului, pedititorul debuni voieil iubeste Dumnezeu"35. Ce canon de poclinfi rlnduifi mirenilor, pirintrilor ciue au copii gi tinerilor carevor strsectrstrtoreasci?

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

-M_if cnilorledaucanondupgsUgr--sg-U1'e_Zinta.Pentnrceicu go-piimulti, mai marecanonestesa-$i cel creasii copiii ln frica lui Dumnezeu, si nu-i ucidi prin avortsau prin sminteala. C_.gi $i c-g._qu stnt datori si faci rnilostenie,dacl au-syce; iar 4U_gqLii daci sint sf,raci, nu fure_gi urmezela biserica. tinerilor si si Iar le daucanon ruaiinairifb casitorie,safiecumintisi cinstiti; ca, de iar dqpa cununie,le dau canon si nascf,copii cifi le va da Dumnezeu, nu faci avorturi,nici sasepazeasci sl pentrua nu aveacopi Apot, sa;Siglbalp-duhoynic=bun, m4lgriseasci i. si se desgisapazeasci legileBisericii,postul" lnfifnareagicurnpAarea 36. Care estc datoria principaltr a celor clsltorifi? - Cruceacasatoriti-lor 4-giimpliil-rto_at este legate d-elp"11ilq '4" taina n+ntii. Igtii si nasci gi si creasci copii in frica de Dumnezeu.Apoi, si-jEroigjilL,un'gindnr toate greutidle yretri Si si-gi pizeasca patul nelntinat' Daci sotilasculta de p_ot Hrigp$, de Biserici 9i de pastorullor sufletesc, implini cu gi-gi ci4gtedatoriilelor cregtinegti duc-cu ugurinla crucea vietii pe care gi-auales-o.Ialdag4_seJndeplrteazl Biserica,de de preot gi de sflnt4 rugi.ciune,ii_l4p"r9soad"ispitele +ireutatile viejdj,cadin picate demoarte,igi avorteazicopiii, seingreuiaza .d9!3ggreadefri g!nu semai temdepqnucile SfurteiEvanghetii. De aceia,multi casitoriti in zilele noastreseceartaunii cu alfii, divodeazi gi se lipsescde brrcuriilevietii cregtinegti. 37.Care stnt datoriil: principale ale ptrlugtrrilor? . Calugarii sint datori st$1-pAzgescI-fae6fuiDla care au pe calug*ftrie, Hristossi aSflnUluiAltar. Adica, inaintealui dgt -99 ascrrltarea necondilionati,_qlqig:]_abuni _y-glg feqiod?r de sau $i

3E. Cum trebuie str fie preo$i, afft cei de mir, clt 9i preofi cf,luglri?' - Ieromonahii 9i preolii, in general,sint datori c-dn_Ioafe ,Me sn-fi.p1xegatiti pentruSfintaLiturghie gi sa sejertfee=sca pentru dreapta credinta Hristosgipentru in mintuireaoamenilor, dupaputete aupadarulpe_care primit desus.Ei sintdatori l-au $ samarnrriseasci timp gi tatadmp peHristos;dartebuie mai cu intii sapredice faptele,adicacu viatalor gi apoi cu cuvirftul. cu Adici, a$a cumvorbesc, sagin4iasci,ca ceanqg1lulg-Sjgl a$a prqdr-cA ceatu :lqg[ gi apoicu crivintul e$e 39. Care stnt cele mai obisnuite Si mai grele ispite ale ctrlugirilor gi cuo se pot la;btvi de ele? - Tpatepatirnile cilugirilor 9i ispitele se nasc din doua pacarc: din neasculqi,ie dq..lercylea_,la Lugaciune.Cind si gi cadem sfiinta din ascultare fugim debiserici, derugiciune,de metanii gi de post, cadem ugor in toate ispitele 9i patimile omoritoare suflet gi ne pierdemmintuirea..Neascultarea de si lenevirea rugaciune, $i toatecelelaltepatimi, se-vindeca la ca prin nBrturisire curAta lgduh-o"ynic, princanon si prin plantarea in loculpicatelorcare stapinesc. mareajutor ne De {+telo&Une smerjf4cugeteresmerenia, spali pec'alea mintuirii neslnt care $i pacatele biruiescdiavolul. si 40. Careslnt, {upl exprientaceo avetride la spovedanie, care btntuie astlzi ln rlndul @ " credincio$ilor gi cum sc pot izbtvi de ele? - Dupa cum se gtie,doui sint cele mai grele patimi care stipinesc astazi rindul mirenitror: in Acestea blle5i_desfrinareq, gi Ucidnenumiratesufleteomenegti. sfiica$ulte familii Insi, daci seciiesc de aceste picate, daci le mirturisesc.lapreofigi le pirisesc, sevindecA prin canon.

.ffi-a.

pelinga:acert"u r4!ggr09ti6,saseroagifficetut

peutrugitrpenlmloafi-Iudrca gi sAaibi sflhta dragoste, de care atima toati fapta buni Si caie le raMi pe to?te.

26

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

41. Ca, faptc bune trebuie 8I aibl staretul gi duhovnicii unei m?n istiri" pcntnr a fi vrednici plstori de suflete? - Atit staretul,cit giduhovnicii q+qrpJldg_q;turor, prin sg_f"Ag qi smerenie.Numai a$asepot mintui si ei si pe altii. dlagoste 42. Ce canon dali pcntnr avort gi ucidcre de copii? - Picatul avortuluigi al uciderii in general'se pedepsegte cu parere rau-iglgat'i4Jipta, de piri.sirea picatului, qanon metanii de fiecare zi, psgt pinh seilra miercurea gi vinerea, naslqire h Si botezarede copii ln locul celor avortafi si oprip."de Sfintele aniln-s,rs-Femeile, ins6,sepot imparti$i mai taine de laSap-te pruncului. up_ntede nagterea 43. C-r:si fef tincf,ii pcntru a se izbtrvi de plc*ul desfrlnfii? - Tinerii sa pizeasce in"g[r_gf9a$i_gs40pAbre4 pgsturile si picatelor gi canonulgi, si ascultede sarbatorile,r.rJ-1r_turisirea parinli 9i de prbogi. #. E *-glz" affi ata& multvi4a drftovniccascf fn ilodul cndincioCitor nogtri? - "Pe$ele de la cap se strici"! spunbetrinii. pea mai mare vini o poartepf$gnl_e_SqAgF. Daci am fi noi mai buni s-ar schimbasicle*inii. 45. Glu rc po+A h oi asttzi viqi duhovrriccasctrln ilhrdiri ti gchitri?

gi smerenie. Unde sint acestea, acoloviala duhovniceasci este la inaltime qi se pot forma frati Si cilugiri buni. Iar u-nde qlgpirplk-m3tgna, la lenevirea rugiciune,ueass_rdtarea si traiul bun, acolo slujbelela bisericasefac de mintuiali Sinu sepor cre$te cilugiri. sporifl. 46. Din__qe_-eAuZi shbit rlyna, pentru rugtrciune 9i d. pentru orice fapttr bun4 afft ln mlnf,stiri, clt gi lntrc mircni? - Pentnr aslibi! WdilFin toatA ci lumea. Asrazi;fiecare cregtin calugdimarnuisegte semai cinu poateruga prezen!cumse in 9i rufla inhecurNUuaic,,,,,,,,,,,,,,,,u-gra!aSile$iosteneali, uniici.{ugaribunisicregini igimentinnaciqnmp,Fr.al4d.e_ziSidenoap-te.C*e,ilalfisinremmereu aw-Auitids+griji,deoaueqisi&-neputinte;ielgrqdqe-tgaam,14inrea ptinadi gindrni9iraspindire. neeste Auinain ffi c$rel egg* prin carea fiecut Mintuitorul pe munteleispitirii, clnd L-a ispitir safana, inficulacputia aldoilea_c":fpglndfiareileac_uleerpdlnla, sial "DomnuluiDumnezeu neinchinam este si blgJeaodcAnrialac ca cearta SinumaiLui si-i slujim". ASgZfcsrc_mare_ lntreceledoua surorialelui Lazar, Martagi\&da" qglgl-$i:a_ales_p.artea ceabuni". In mirnastin, capeste I@a 4quprc$e Mariagin-o lasasase tot, pe Daci T9e nraimult, iar Mariapllngenemnngiiatd- vom pune_ftfi bisgrraa-leq@ adici U-D:-u-rrnezeu, pe Maria gi apoi ascultarea, lucrulrniinilor, adicapeMafta,anurci toateministirile 9ibisericile noastre trfiori Eidiavolular fi izgonitdintreoameni. ar Ig-:pgIiIgA a frecanria incepe la agqste de cuvinte:"Dofte da 4rbp. qpa$Ep, Xl-r/, sa-mivadpacan|g.lngle si nu osi'ndesc frarele qi pe meu..." 47. Din ce cauztrselnmultesc agade tare secteleln satele gi orasele noastre? - Ssqteleseinmullesc m4,iintii dU_cauZA_pre$ilor nu care augrija pentruturma lui Hristos.Undepreofii iSifac datoriade

DUHCVNICUL
PARINTELE PAISIE

29

pAstori Si uAiesc preculYlinvati pe oameni, apolo nu patrund sectele. Mai mult decit cunoa$tereaSfintei Scripturi Si decit

.!

ilui. Aceasta $itrebuiesd este a8. Cunaot ajuta clluglrii gi m?nlstirile noastre la comhaterea sectclor $i a patimilor ln rtndul credinciogilor? - Potajutaprin aceste Cu doui: prql[pcraresi4[gActune. cit vblinoaiinalta prin minastiri,i4_rug.ic!{rejnllost, seya duce-.o. in_WreglA-Sijub-lre fata de credinciosi, cu atit se va intfi in credinta viataduhovniceasci rindul mirenilor.SAnu uitam Si cum senevoiaupfin1ii nogtriprin ministiri si sale urmirn. 49. qare-eSa-qalgal qar"egl cdlugirilor di ntotdeauna? al m?nlstirilor si al

amintegi de cuvintul prooroculuiDavid, care zice: "Slujili giva Domnuluic_ufri_ga bucuratiLui cu cutremur"(Ps.2, 9). gi, in sflrgit,orice facem_si sprelaudalui Dumnezeu$i safie fie ficut cu smerenie, precumneinvafaHristos:"Cind veli implini toateacestea, ziceficAs[gbgrrgbnice qftltem,ci ce am.fost sa datori si facem,aEgea ficut" ({-uca17, 10). Atit cAlugArii, am gi mirenii, dqcaigp4pe_1llglq-ei. cit adicii paceaDomnului,a coo$finpi si dacaau dragoste, por mintui. se 51. Ce clrfi shnrc mai de folos recomandafi pentru c{lugtrri 9i nireni? - Eu m-amfolosit cel mai mult de Yir*ife-Sfin1ilor, pilda de vie+itlor. Dar de marefolos sint si invaffturite Sfintilor_PAnoF Toatesint de folos la timplJor. ales $i_rfrat SfintaScriptura. . 52. Cenrgf,ciuni recomrindatri pentru cf,lugf,ri gi mireni? - Toatecartilede rugiciuni sint de folos, nqmai sale citir4 cuevlaviesicredilrta, ne_toalfaDumnezeu. rugiciurea cici la Prin "Doamne lisuse Hristoase, lui -Dumnezeu, Fiul miluieEte-mi", gtarn_dg.y_or_ba_9g EL.@ estesitirea psaltirii :{espartlcrpar. la slujbele ea bisericii.Acelerugaciuni $r.11rar care pg_lgg{lpsc mult gineatragsufletulEgLe.IAqem, mai numaisi nu

Iumea. \Sd' ei si pentrulo-a14. @,pentru. '{+gg9--pgl!qalp-{r! Ftwnnezeu, pe s4-inveleri sa.mingiie pe


credinciogi. In minastiri,lvlarta trebuie si ascultede Ma.ria, iar in nu invers gi si tri.,iasca armonie una cu alta. De vom face aga "nimeni nu va strica cetateanoastri!".

50. Qlu trebuic s{ trdiascd ctrlugf,rii pentru a-gi mlnhri suflercle lor? - Satraiasciin dragoste, spune ci MintuitoruL"Prin aceasta vor cunoasteoarnenii ci sinteti ucenicii Mei, de-gqll ave,a f4gqdaloria aoi" (Ioan13,35).Apoi, fieeare'sa-Si rinduit,cubucurie de Iui, adici undeeste $irAra cirtire. S{__nqv-eJA4 altii, dar si ne aducemamintede cuvtntul. si pe v4$ge gi ya inv,AF, ggelamare se Domnului,carezice:"Cj-l .c.g vachema intnr impArA1ia cerurilor"(Matei5, 19).Si ne?ducem

[glgneJ-i{n, 94fugh,|-dg
qqstruMintuitor.

diavolulca s6 nu ne rugirir.
ne,lrnegte Hristos, dulcele cu

53. Cum putem ajuta noi, cilug{rii, la mlntuirea credincio$ilor si a oamenilor ln general? - Ii ajutam pnn prinrugacrune, c-uvi4t _elemplul+quonal. $i Scopulpentrucarefaci o faptabund,pentrucarete rogi, acela conteazila Dumnezeu pentmmintuireanoastri Ei a celor din

30

PARINTELE PAISIE

DUHOVI,iICUL

31

jurul nostru.Eu, odat4,stAteam cerdacul pe chiliei mele de la un caretrecea tn Cozancea. fatanoastri, seridicaun dealpeste drum de cimp. Intr-o zi treceau pe drum mai multe care incdrcate, intrecareera$iun om sirac,cuuncarincircat, cu doi boisori.La un dimb nu puteau boi$oriisaridice,iaromul ii bitea iar ii indemna.SaraciiboiSoriau c6zutin genunchi, eu fiind si qicit puteam de tmpingeam pecerdac m-;tm a$ezat genunchi in "D-oamne cerdac ziceam:"Hai, mii boi$ori,sculati-vi!Hai g"u ai dgtAl". Aga strigind, nurnai ce vid ca juncanii se scoalagi Cam pleaci,iar eu bucuros, zis: "Slavf,,Ji-e,Doamne!" a$a am rnryug.indla povaralo-r ar trebui saajutam la mintuirea altora" si rugindu-nepentnrei. 54. Cc fel dc nilostcnic sc cadc strfacl c4lugirii? - Cilugarii careau cu ce ajuta,si faci milostenie cei ce cu au aunevoiedeajutor.E-u credsiimai margplata cei cp ajutape a strainisi chiarpe vrijmagii lor. Insi, _q.parqai milostgnie mare galugarilorestesiliesiecide-oricemateriegisiseroagepe-nft u p1i. Ca zicepsalmistul:"Bogatiade arcurge, nuya-Upiti-in_ima ce nimic; ierc*e1 nu si d,g a." Qgi-ce-e!r, fie ca gi cum nu ar avea nimic, ca Si cum ir avea de toate.Mtntuitorul ne inva[A: AU "Facefi-vi prieteni din Mamona nedreptilii'r.Adici, de am cigtigatcevadin cele ce-ngsint ale np_?stre sale-dim la.slraci, i@i.@a.DarPentnr cilugiri, mai mareestesiricia gi rugiciuneacurati! 55. Cum putc,n $[ irnpicem pe cci ce stnt certiti? - I;uii si ne_ ruBaq penurr ei. ^{poi sl-ijndemnlm st se cu spovedeasci duhovnicSi,S&i-sf,flnrim cuvintedin Sfinta [a Evangheliesi se impace,dupAcuvintul.Domnului:"Ferici;i se facatorii de pace, ci aceiafiii lui Dumnezeu vor chema" (Matei 5, 9). Pertt" pble.m, ne striduim silaep-m-pace, ca s4

sintem fi i ai lui D r.unnezeu p-@jg4pt pjrcea irhuluiSfinr D Si Cei ce nu seimpaci unii cu al1ii, sepot impirra$i. nu 56. Cifiva fii duhovnicesti i-au cerut pirintclui.,PAisie. : cuvtnt de folos, iar el le-a rlspuns: - Nu vAdoresc pepirnint, nici slavi, nici altDeva cele aici din trecitoare, toateacestea ducla pierzare. ca ne Daq.facind voia Domnului, veli avea gi aici folos indestulat, dincolo de gi rnormintve[i aveafericirea vegnici. cea 57. Altor fi i duhovnice gti careau ajunsp-tni la chilia-lu i; la Schitul Sihlq le-a zis: - Sinu uilati demoarte. aceiacare umblatdupa Togi au $ava omeneasci9i s---ay amagitde grijile acestei lumi, la sfuSftali.:: ' . regretatamamic,dar poatepreatirziu. 58. Doi cilugtrri tineri din Mfnistirea Sihtrstria i-au cerut bitrlnului un sfat duhovlicesc, ia el le-a spus: - $aavetifrica lui Dumnezeu sapunelizilnjc inceput bun. 9i Cei carea1igchiopdtat, indreptafi-va; carenu afi gchiopitat, iar stapinifi-vicudarulDomnului, nu cade[i. nu-i aga ugor si Ca de a trii, d.@. fqli cei care-inofrifide viata aseasta vad tnaintgaochilor S-mai celece sfffi-ul..msrtri sarr le-aufictrf ,hrrne rele.Odati m-amintimplatlingf p3rtul unjd gepregitit, care se chinuia si rnoari, 9i striga la mine Orn "Nu deanadijduit: mi lisa,plrintePaisie, mi lasa!"Cauta nu sa "Numi lisa,pirintePaisie"! amurit.Dumnezeu: fugagistriga: gi sa-lierte! , * Altul, care eradoqutt bolnav, a murit agafrumos! S-a s-a EpqYedir, funnart5sit $i-a cerut si.l fac calugir. &Ll-arn gi g4[gngt in patullui de suferinla simbata plecatla Somnul. a Dar,lnainte ceasul de modii m-atrimis si chemduhovnicul ca

32

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

33

puttn.La urmi Apoi s-auitarla drepta si s-abucurat infricosat. ca irni zice:"PArinte,stingeluminarea mai amoleaci!"'A venit de duhovniculsi i-a.c.-rd-t-molidadareasufletului'Era in zori de caa$a mai ziui. S-auadunat multi in jurul monatrul.uiGherv-asie,

59. Ce sf, fac, ci mf, binriesc de mlnic? l-a lntrebat un ucenic- Mlnia nu lucreazi drepnatea Dumnezeu'spune Sfinta lui
nu.e$tistapi,nitde duhut luiDumnezeu, ci

raz.bunadi,a[ru0drr-ei.Sial-qlge esti robit de indeamnasi nu te pocaie$6 sa.nuie4i' si'nu te deminie Siderazbunaregisauryram Domnului

gm

Dumnezeu. ii cineva, Dumnezeu pmuncegte te si Ctd te ocaraSte oci.rasci.Cind tf- ia cinevavrcun lucnl Dunrnezeu ponrncegte ii sa-[iia,casA faci calugar. te tiu, @d temutadeici colo maimarele Dumnezzu schimba iti locul,casi-ti schimbiSinaravulSiobiceiul. Taffnfrdri4dimponiva, atunci Astaa fi smereniaceaadevi.rati. este qlndlE,ir-r.prezi in minteaSiputeriletale;ctndsocotragti egi tr tine, ca mqlpnceputdecitdtul, maibundecftalurl, frumos decft mai altul, mai sporitin faptebune Si mai plicut lui Durnnezzu decitaltul. Atmci egtistapflnit pacatrl cel wtt al mindriei, de caresi ne de fereasclpe tofi Dumnezeu, ce S-a smerit pentrumi,ntuirea Cel noastraca mhtuL Sa Sa.ue,ueung-tatiloa celmindrunu sepoate plingempacatele arcr,casa bucurfundincololn veci,ci noastre ne din tup, toti ne vor.uita Sa nu ne punem fupapleEarcanoa.sftA nqdejde4 oameni, i,n ci"UwnaiinDsmnpl. omul seschimbi Azi Ca ilr daSimiine cere; Azite laudi Si mfineteoc5ra$te. CLSgWp1@Er fi gihil ourgpginiciodataSevaajute u Dunnezeu cuhaul Lui savafolositideresurl vietii, sporind fapte ln bune,Simai intii in smerenie draglNfie, si vi minfri1isufletele ca $i voasFe safolositi 9ipe aftii,inddmnindu-i Hristos. sprre Si ' 61. Intr-o zi aceiaSiucenibi i-au cerut cuvlnt de folos, iar betdnul le-a rtrspuns: -Dapiamavdanoicfg4inla-caDpnr-lgzeug-s1epenwmentcu mai sisiin ppi, nu nelaq1 temenici demoarte,nici defoamete, nici de boal6, cici am fi tncredinlali ci sintem in brafelelui prcumcopiii in bra{ele Dumnezeu, mamelor 1or. insan-am Noi ajunsla masura ci aceasta, ne incredem bani Eiin pliceri mai i:n mult decitin Dumnezeu! 62. Cum aSputea si em perm^mentcugetareano4ii Si a judecSii de apoi? l-a lntrebd un fiu duhovnicesc. - Vaideacelom careva cideain miinile Dumnezeului celui

inva@zicind:".-.tli{a[i-va dela Minecaslutblindgismerit carene cuinima $iveti aflaodihnisulletelorvoaste"(M1t9iI 1' 29). Sane rugarnmai mult, pfinte! 60. Ce este srenia" plrinte Paisie? - l-au lntrebat odatl ctfivaucenici- Sfr,re-.Igia cugetul care lnqedinteaza cA inir-niinoasue este de mila lui slntemmai picitofi decfttoti oameniigi ner
Dumnezeu.Ci,ndne defhimampe noi inginenu caavem

9i Ci, smerenie. atuncici,ndaltul ne ocaragte ne it frateluisa gizicem:"Durnnezeu i-a public,relqoig..Hep ( aceasJa smereniacea m6 ocirascapentnr pacaelemele", adevf,rati.DecL sa primim toate ca din mina gi cu voia lui

34

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

35

un te De viu! arispunsbatrinulsuspinind- la o inchisoare mai scoate undene avocal Dar cind seva umplecupamlniei lui Dumnezeu, de aminte pacalele vomascuhde la fataLui?S44g3$3gro1galgu de viiioaregi in veacnu vom mai gresi. ngasfte deceasll judecA$i $ 63. PerintPaisie, daF-miun cuvtnt de folos, - i-a spus un credincios. Iar bltrlnul i-a rlspuns: - A$aam intrebat eupecinevasi mi-ardspuns: nu faci gi Sa tot ce poti; sanu crezitot ce auzi,$i sanu spuitot ce stii! 64. Alt{dat{, acelagiucenic i-a cerut cuvlnt dem?ntuire, iar Plrintele Paisie i-a rtrspuns: - Si cerem de.la Durnnezeu, prin rugiciune, frica de gi cugetarela mo4rte;ca frica de Dumnezeueste Dumnezeu inceputul intelepciunii,iar frica de moartegi de judecati ne cred pi.zesc picate $i ne indeamnila pocainti. Acestaeste, de pentrumiieni. Din frica de Dumnezeu se eu, cel mai bun sfat iar nasc gi cresc in noi credinp, nadejdeagi dragostea; din senasclacrimile 9i clint4 pentrupacate. temerea'de moarte meu, ca si tmplinesc 65. C\rn rl mn port cu "p-up"t" l-a tntrebat un cilugir. porunca dragostei? - Sasocdte$ti aproapele mai bun decittine, si-i ceri pe tau sfat, in loc s6-i dai tu, iar lipsurile lui si i le completezicu ta. dragostea FA irceasta te mi:ntuie$ti. $i 66. OdaU, l-atntrebdun c{lug& din Itmnfstirea Sthdstria - ParintePaisie,ma inviluiesc ispitelest parci nu mai am rabdarc! - Ascultaparinte, ariryunsbitfttrl Siditn slavaluiDumnezeu ci ne incearci cu ispite, cu boli 9i tot felul de necazuri,aici pe

pamint,,iarnu dincolo. Ca dacatri{m neci.liti prin ispite,nu putem sa ne mintuim. Precumestefocul pentruaur,agasint ispitelev iefiipentru Ne intire sc,nec6Llesc, daumaimulti noi. ne credinla,ne smeresc ne invati si ne rugamgi s6ceremsfat. $i Cineeste bun,maibunsi sefaci gicineabiruit ispita,saseioage pentrucel careestein ispita.Ispitelele biruim prin rugaciune, prin post,prin spovedanie indelunga ribdare. Dupi furtunA 9i vine Sisenin, darulluiHristos. cu Sanerugim,parinte.Iardaca parintiino$ti duhovnice nemustri p"nt, ma.iptarea gti noastl, si nu ne supiiam, ci drumul mintuirii estepresarat ispite. cu Acum, lnsa am pafit gi noi cum a pept Elie preotuldin Legea Veche, fecioriiIui. EIie gi-acrufat cu feciorii gi nu i-amustratla vreme,cind gregeau inainteaDomnului, de aceiaau murit cu tofii gis-auosindit'Sane fereasca Durnnezeu avemsoarta sa lui! 67. 'codrilor admirltnd bitrlnul frumuseXilenunfilor si Intr-o zi, singuratici de la Sihlq a zis citre ucenicii sii, suspinl"d dp inimf,: - Tarema tem si nu rarninemnumaicu raiul acesta aici de si sal pierdempe celalalt"din pricina lenevirii noastre! 68. In dte zi, stujea be,ffinul vemia dinPostul lt{ae h bisctla Schfului Sihla $l sc citea" strae peEmia din catca la prooroculuilsaia deryrejudictadcapoi lrPfrimelcpaisie stfieah genunchi toaintea Sfutului AIta SLnrzindcclece seciEaua oftatadfocgi a zis fu sine: - Vai! Vai! Vai! Ce infricogar^i fi judecata Dumnezeu va lui ceade pe urma!gi a inceput plinge... a 69. Sffindbitrtnul tntr-o zi de vorbi cu ucenicii sli, iau oerutcuvtnt de.foloszufletesc, el le-arlspuns: iar - IatAce. parinlilor.Fiecareigi pregate$te mincarea dupa

36

PARINTELE ,PAISIE

DUHOVNICUL

97

Tot bun gospodar. a$aqi cu mintuireasufletuluinostru.Rivna, ajuuicel mai mult pe caleamintuirii. *g5[iun"u $i smerenia 70. Intr-o'scad" sfnd de vorbf, cu cltiva credincio$i, frumoasi istorioare din Prolog: le-a spus acesf,4 - Ascultati!Eraun pustnicgicugeta intru sine,cu cine si fie Iati, aude cu el asemenea? sfrntul Antonie?cu Avyaldacarie? un glas de sus:"Ce cugeli aga,parinte?Ca nu ai ajunsnici la Constantinopolului" lui rn,alura ZahariaAiubotaruldin cetatea "Aici $i nu l-a ribdat inima pe sihastrupini nu s-a dus la el. Ciubotarul?M-a trimis Dumnezeula tine. locuiegteZahaJia

71. In alt[, zt [e-a adtrugat Si accasttr istorioartr din Patcric: - A venit odati un pusfrricdin muntein cetate, suitpe o s-a prati inaftAgi a inceputa plingb gi a striga:"Oamenibunj, nu malasati Ajutafi-mi ! Altrtali-mi !". " Ces-aintimplat" ! pirinte?" l-auintrebat "Eu in viap meaam avuttrei datomici. oamenii. In tinerete mult doi mi-aucerutdatoriagim-auluptal AOegtia mai gi sint desfrinarea mindria. De acegtidoi am scipat eu cum am scapa!dar de al treileadatomic nu pot scapapina la moarte.9i acestaeste foamea, flirninzea. Ajutafi-mi sa scap de acest datomicneimblinzit!".Atunci oameniii-au dat un galben, s-a duspustnicul brutarie, cumpirat o piine gi a fugit din noula la a pustie, mai a$teptind ia restul.Agaam pidt Sieu.Nu pot ne si scapa al treileadatomic,adici de foame,oricit mi ostenesc de si mi infrinez. lz.PfrtfiaPaisie, spunefi-nem cuytnt dasprerai; i-au qpusodatl ucenicii. Iar el lc-a rdqruns: - Sanu iscodimcu minteaunde esteraiul gi undeesteiadul, ci nici Sfitttii Perintinu ne dauvoie la aceasta. Mintuitorulatit "Mi duc si va gitesc{oc, ca undevoi fi Eu si nurnaine-aspus: voi s?r (Ioan14,3)-Aganeinvafi Domnul gi nunetrebuie fif" mai mult. Noi sa zicemmereurugiciuneaSfintului IoanGura deAur: "Doamne, ma lipsi peminedebineleTiu celceresc; nu Doamne, izbivegte-mide muncile celede veci, Amin!". 73. Merglnd odattrctfiva crpdinciogi la chilia bttr{nului, pe ctnd se nevoia ln munte la Piciorul Crucii, i-au cenrt cuvlnt de folos duhovnicesc. Iar plrintele, arftfnd pajigteaplial de flori 9i mireasmtr,le-a spus: - Sa vi faceti nigtealbinute hamice care aduni nectargi mieredin florile celemai curategi binemirositoare, nu nigte iar

iolosit la chilia lui, dind slav6lui Dumnezeu' Am spus aceasti isrorioari ca si nu ne mindrim' !A are careaufamilie gialeSiprin 9iorage' sate Dumnezeudestuidrepti si greutffi, dar ne intrec pe noi prin raMare,poSt,rugiciune, miiostenie viatacurat[Si

DUHOVNICUL PARINTELE PAISIE

39

g?rrgduni bondaricare aduni hrani din balegarsi din toate si bunecelemai de pref9i mai u$or Rivniti la faptele buruieniie. rugiciunea,mila $i smerenia' de dobindit, precumdragostea, vom ca sa Din acestea va hraniiigiamnadejde cu acestea vedea i pe Hristos,Mintuitorui lumii. 74. La urml a adlugat bf,trlnul $i acestecuvinte: - Cel mai bineesteca si he omul oaladelut, careestebuni mincare, zi. de pentrutoategisefoloseSte tcitiin fiecare gipentru oala,vasulde aur se ii p"nttu apa,gipentruoricelucru.Pecind pune pe polile, se incuie in dulapuri,esterivnit de hoti Sisb numai la ztlemari sauodatApe an. Oala de lut este ioloseSte vasultrebuinlelorzilnice,ciici tofi o cauti Sisefolosescde ea. El cinste5i dregatorie. ri'rnine ASaSiomul smerit,catenucautir ii nebigat in seami intre cei de jos, dar pe'toti ii folosegte, de el. ii si indeamna, ajuta,ii odihneqte toti il cautaqi sebucura pentrucnlugarisi crestini! Mare dar estesmerenia 75- Perinte Paisie, ce este constiinta? l-a lntrebat un cilugtrr. Ia'r bitrlnul a rlqluns: pe - Constiintaeste carepazegte om' ingenrllui Dumnezeu tecearta trebuiesi Si inseamnici Dumnezeu Cincieatemustra, ci nu te lasauitarii.Trebuiesi avempunrea inaintea te bucuri noastri picatele noastre,ca si ne pilmuiascacongtiinlaprin si sa mustrare, dobtndimlacrimila rugaciune sanu mai gregim' peste un Silui Paveli-a datDumnezeu ingerriu casa{ loveasci pomene$te obrazpentru a nu se inalfa cu mintea.ConStiinta Hristosa venit gi, ne picatelenoashe pomenindu-le, smere$te. gi nadejde curaj,si Deii, si avem pentrumintuireapAcitogilor. si nu mai gregim,si facemmilostenie, nerugamdupaputere5i ne mintuim cu darullui Dumnezel.

76. Un cre$tin lntristat i-a cernt betdnului cuvlnt de mlhgliere, iar el i-a spus: - Asculta frate.Fd,riispiteSinecazuri ne Putem nu mintui. tulburim, nici si slibim in credinta,ci acum Dar sa nu ne oamenilorca altadati,cii diavolul di mai greu riaboi asupra saraMim $i saneaducem vedecAaretimppulin. Sine rugf,m, amintede cuvinteleDomnului carene-afagaduitci va ramine de Nici sane deznadajduim cu noi "pini la sfirsitulveacurilor". nu viati in vremea azurilor,ci Dumnezeu nelasaparesif. Ce nec Dumnezeu llieTezviteanul, precuminvremea Slintului proooroc mai avea "inci 7000 de birbati alesi care nu si-au plecat inci areDomnul genunchiulluiBaal", totasasi in zilelenoastre tari in credinti si nu destuibarbatrsi crestini alesi,caresint gi-auplecat sufletul in robia patimilor. Are Dumnezeudrepfii care careIl slivescziuagi noaPtea, Fiiesc Lui prin sate ora$e, si in fecioriesi infrinaresi fac mila cu sdracul cu vaduva Dar $i numele$i numi,rullor il stienumaisingurDumnezeu. 77. O fe,meiecatc nu voia sl aibe copii multt i-a cerut bltrlnului sfat, ce anume sl faci. Iar el i-arlspuns: . - Daci fugi decopii, fugi demintuire.Nici sanu rirnfi la un sint Mai sS.nitoqi copiii singurcopil,casi nu-l pierzi 9ipeacela. multi in casi,Iar undeestenumaiunulsaudoi, deobicei$i aceia cuvintul Sfintului sint rai sautrolnivicioSi.Aici se implinegte pavel cate zice: "Cine seamini cu binecUvintare, cu gi secera, cine seaminacu zgircenie, cu va iar binecuvintare (2 va zgircenie gi secera" Cor. 9, 6). Grumazestide A venitlaminequ multo femeiebatrinadin "Sorl, citi copii ai?". Neamt la spovedanie, am intrebat-o: $i au "Pdrinte, copii am avut!Opt i-a luatDumnezeu, optsprezece in murit de mici, gi zecesint primii gospo<lari sat!". "Citi venit si o alta femeie,de departe, am inftebat-o: A si

40

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

41

copii ai cre$dna?""Nici unul, pirinte". "Dar, cite avorturi ai?" "Patnrzecide avorufi! " "Du-te,femeie,launepiscopSibmAfiuise$e 9i te pocaie$tecit mai ai vreme, ca este infricosati judecata lui Dumnezeu!". Dupf, bpAdarcade credinta cel mai mare picat care se face ln lume esteucidereade punci. Aceste doua pacateatrag grabnica minie gi pedeapsA lui Dumnezeu pesteoameni. a 7E. Un frate lncepf,tor l-a lntrebat pe bitrfnul: - Parinte Paisie, nu maipot face ascultareace mi s-adal Ce s:i fac? - Daca poli gi nu wei estepicat, -a rispuns batrinul. Iar daca nu po1i, ci eSteprea grea sauegti bolnav, nu estepicat. Numai si-i spui staretului Si el iti va rindui alta ascultare, cum il va lumina Dumnezeu. In minastire iimic si nu faci fari binecuvintare. Ca dactrpehecemsub ascultaregi tiierea voii, ne mintuim cu siguranfa. 79. Un ctrlugf,r a venit la pirintele Paisie si i-a zis: - Pi.rinte, fac cerere qi ma duc la Sfintul Munte, ca aici mi tem ci nu mi mintuiesc! Iar bafiinul i-a rispuns: - gi eu m-ag duce, dar cind m-or trimite saum-or da afara de Dacivrem sineminotim sinune facem aici. A$a, gtiueucecer? niciodati voia noastri, nici si credem mintll noastre. -Parinte, amauzitcivorduce o pate decalugAila alteminastki. - Foarte bine! Dar acolo nu este Dumnezeu? Auzind aceste cuvinte s-a folosit ci.lugarul $i s-a intors Iinistit la chilia lui. t0. Cttiva ctrlug{ri tineri i-au ccrut pirintelui Paisie cuvlnt de folos, iar el le-a ryus: - De trei lucruri trebuie sd se pizeascf, mai mult cd.luganrl: de betie, ds iubirea de argint gi de vorbirea cu femei'

81. Un alt ctrluglr l-a tntrebat: - PArinte dati-mi un cuvint de folos. Paisie, - Lasa-te pace in tntotdeauna voia lui Dumnezeu vei avea $i nu in sufletulsfintieitale.Fa ceti sepomnce$te, lucranimic fira eba, iar binecuvintare, nu Stiiintreaba, cindnu aipecineinft. cind va uittacaleaceabuni. iti roaga-rc Dumnezeu $i - Dar cindsi;nt vojalui lisat si alegsingurginu gtiucareeste Dumnezeu, sa faq? ce - Roagi-te staruitorcu post gi metanii,micar frei zile si asculti de glasulconstiintei.Cum te indbamni ea mai mult, gi aceeaeste voia lui Dumnezeu E2. Odatl l-au tntrebat c$iva frafi: - parinte Paisie,oare de ce nu mai avem dragostede rivna si evlavieca la rugiciwie ginu alergam biserici cu aceiagi la incepuf cind am venit la mlnastire?

gi in egFgf-9-aluggc-Lty.lii". alt loc: "Daci cilugiml facealtceva acelaestebatjocoritdediaiolul ". A$adar, in vremea rugaciunii, pe ne dacapirisim pravilabisericii si Dumnezeu pf,tasegte noiD acf,inlocuimrugiciunearinduiti la biserici si la chilii cugrij a celor trecitoare, sintem batjocorili de diavoli, cl-1lngiU$a q{-lgg3g[q19$_F_Wp'91ggqa:.sdlau$g_geincetatpelDlrnnezeu

ulumq-sipg-g"S"i-elgrgs.p4qatrtgrlgr.Nsmai $is*?!9ry,?g-pe-nft
poruap-4-asp*ul14gi cel mai mare ti slqiirell bohelllor in de la vremearugaciuniine scutegte a mergela biserici, Dar si de Racirea atuncislntemdatori sane rugdrncu Sgqqlqlpg.qrintrii. rivriei pentrucele sfinte,$i mai ales dragostei lruputinarea Si pentrubiserica, estesemnulpustiirii noastre.
l -tsj:.h:?F+

42

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

83. Unui ieromonahfln& ti dildeabffiul acestedmri: - Sa nu primegti femei in chilie ca si le dai sfaturi, ci este pentruciluginrl tinar.Daci cersfhtde mareprimejdie,mai ales folos, vorbegte-le biserica,iar nu in chilie si dacate caut6,nu in primejdie.Cadin vorbireacu femei ci te bucura,ci teme-te este vine si caderea! 84- Doi fr+i tnce?itori i-au cruJbltrhului cuvlnt de mtngficre si fotos pufletcsc. Ia beftfnul suspinlnd, le-a zis: - Am citit ta Sffntul TeodorStuditul aCest cuvilrt "Sfinte sint coapsele acelea careausiminti ln Sion! Binecuvintatisi sfintiti sintparinfi vogi carev-auniscut giv-auddnritlui Dumnezeu. Traiti cu bucurie si multi dragoste in casa lui Dumnezeu. De Minastireaeste Ierusalim si Sion duhovnicesc. nevoinla Sa noasffi de aici, depindedobindireaIerusalimuluiceresc. fiti fericiti ci sintetiaruncafiln brapl,eDomnului si locuiti ln curgile caseiDumnezeuluinostm.Citi n-ar dori si fre aici cu voi, si cinte impreuni cu voi, si seroageSi si sebucureimpreunacu voi in acestcin ingeresc,dar n-au fost chemati gi alegi de Dumnezeu.Deci, bucurafi-vi si aSteptati'mila Lui. E5. Un duhovaic i-a ccrut betilnului sf4, iar el i-a zis: - Celmaigreupenttupeoteste Sffntal-ifryhie $iSpovedaniaPreof,rlde Unii s-ausmintit 9i chiar au cizut de [a spovedanie. ace'ea cheami duhovnic, pentru ci el este lumine pentru se cpitalti 9i poarta in el darul Duhului Sftnr si daci are in el pe Dutrul Sfint, elnu sesminteste neputinple rramenilorci este de Harul asupralui 9i poatesi lecUiasci sufleteleoamenilor.Iar daci este pitimag, Duhul Sfint nu lucreaztr el Si u$or se ln cindaude picatele oameniloi. Un a$fel de preot nu sminteSte trebuiesi spovedeasca lumea. Duhovniciasedi" dupi Canoane,

43

numaicelormai vtrstnici gi cercafi. Duhovniculnebuiesi fie luminApentrutofl, plrinte pentruto[i, sfetnicbun Sipovifuitor iscusit de suflete.Sa fie.pastoradevirat, iar nu naimit" care slujegte sfintepentrubaniSicigtigpamintesc. ftebuiesi cele El fie cao luminare sfegnic, salumineze in ca tuturor, nu subpat. iar Duhovnicul, chiardaciisesmintegte uneoridepacatele oamenilor la spovedanie, nici un civ el nuoFebuie sminteascA in si pe credinciogi, atunci a pierdut toati osteneala. ci Orideciteori spovedim, sintem datorimai intii ia nerugam,apoisafim blinzi socotealigi cu darullui Dumnezeu 9icu dreapta putemdobindi pe mulli. 86. Un frate de mlnf,stirs a cerut cuvtnt de folos de la pirintele Paisie, iar sfinXiasa i-a spus: - Celmai bunsfatcareti-l C.au saai rabdare minastire este in la toate.Ca dacasfintri rabdauchinu,,ide moartede la pagini pentrudragostea Hristos,cumnoi sanurlbdim un cuvintde lui mustrare lacrestini delaparinfiino5tricare de aupeDumnezeu Si gi vor sane mintuiasca? E7. Un alt frarc l-a tntrebat pe bttrtnul:' - Pirinte,ce si fac in vremedeispitaca si nu ma Liruiasca? - Frate, safaci; sate rogi gisi rabzipini vine slobozirea. una Ai vazut,cind vine ploaiacu fulgere,cu tunete9i furtuni, fugi ln casi la adipost;iar dupace trecefurtunaieSidin nou afari. ASasi in ministire. qi"d vin ispitelegi te impresoari,fugi la rugiciunein biserici, fi un paraclis MaicaDomnqlui,inchila ni-te la sflntacruce,citeSte catismi saudoui din psaltire;iar o dupace treceispita gi se face liniSe in suflet, iesi din nou la gimulgumegte ascultare luiDumnezeucdte-aacoperitinvremea . necazului.

44

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

45

EE.Unui frate carevoia si plece ln alti m?nlstire i-a dat acest sfat: - Este pilcatsi te duci de voia ta in altaministire, ci nu ai rispuns inaintealui Dumnezeu.Ci daci pleci nealungatdin ministire sauclin1ari,iti facivoia ta ginu impline$ticuvlntullui Hristos care z.ice:"De vi'vor alunga din cetateaaceasta, duce[i-vi in alta cetate..." 89. O femeie bolna '{'s-a mtrrturisit la bftdnul si a cenrt canon, iar el i-a riq>uns: . - Canonulbolnavuluiestepatul, patul suferintei.Si rabzi boala c.u multrumire te mintuiegti. Cit mai po1i, zi "Tatil Si nostnr",rugiciunea"DoamneIisuse","SfinteDumnezeule", "Crezul", "Doam-ne ajutaf' gi daci nu cirtegti in boali gi te viata ve$nici inainteamultora. spovedegti regulat dobindesti 90. Unii betrhi l-au lntrebat pe pirinteloe Paisie: - Careestecel mai greupicat in lume, astiui? - Cel mai greu picat care stapine$te lume astiei este in necredinta Dumneze'u, de aici se nasctoatepicatele pe in ci pamht. Ca daci omul nu credegi nu setemedeDumnezeu, nu maiareniciunsprijin, nicio nadejde, niciobucurie, niciun scop pe pimint gi cadein toaterelele 9i in prapastiadeznidejdii, de caresi ne izbiveasci HristosSiMaica Domnului. 91. Odatl au venit ittiva preofi duhovnici la p&intele Paisie gi l-au tntrebat despreteina Sfitci Spovcdanii. Iar bttrlnul zuspinlnd, le-a zis: - Ei pirinlilor, duhovnfcia estetare grea,mai alesln zilele noastre!Picate multe, credintapugnA, rugiciune din fug6, vremuri de pe urmi... Numai mila lui Dumnezeune poate mintui!

92. Si iarisi l-au lntrebaf - Estebinesaprimim la spovedanie cei pltimagi,carenu pe sepot lisa de picate? - Sintemdatorla primi la mi:rturisiiepeoricepacitogi;Inca cu toati dragosteaCaci chiar de nu fac canonul, micar gtiucit demareestepicatul gi ce ostnda agteapti nu sevor pocai. ii de Ast'el, poateseindreaptaSiei 9i parisesc celerele in viitor. 93. Apoi iari$i l-au tntrebat pbtbitrlnul: - hredicdinbisericarugiciunea penfiutofi, sfbtrirea mirenilor, milostenia celelalte prin fapte carc cautam folosimpe si credinciogi, si ne ajutA mintuire? la - Dacapentu unpahadeapidatinnurreleDomnului nunevom pierde plata cucft mai mult penft rugAciune sfetufue milosenie 9i fdcuticucredintigidragose. Numaisinunebiruim deiubireade gi argint deslava desarti,cimindria Silacomia jefuiesctcatZrplab ne gi ostenelilor noastre ne aducinci SiosindaSi trvipm din pilda fariseululGlndulgiparerea el esEmaibundecftvame$ul" ci acelea l-auosindithainte lui Dumnezzu. ' 94. Cum pot sctrpade p{rerea de sine gi gtndurile cele necurarc?l-a titrebat un fiu duhovnicesc. - hin aducerea aminte de ceasulmo4ii. Sanu uitam ce am fost inaintede a fi, ce dupi na$tere, sintem astAzigi vom ce ce fi miine si sale atribuim toatelui Dumnezeu 95. Drci lnv{ prseltii h bisice $i ease, a zis acelagl dar nu fac oo ryrrn, cad sub o$nda lui Dumneqeu?Cc . tehrie sdfac pe viitor? Ia pirintele Faisie a respuns: - Aici $ieu sintvinovat.Darm-am marturisitduhovnicului meucf,nu facceeace invafpeal$isielmi-aspus sifac asemenea

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

47

celui cu talantii din pilda Minl.ritomlui, adicasinu-iingrop,spre dobindSChiar osindi, ci s6-idaula altiicae potlucracu ei siadrrc dam argintul, adici darul dat noua' daca noi sinternlenesi,-sa buna,celorhamiciSi inteleciunea,cwintul de invAFuua o caxte care lucreazacu el. $i a$a inmultim talantul, mai rivnitori oamenilorimpnnnutindu-lunii Siajutindla mintuirea ry 96- Cc dat dc folps ilati ucenicilor de prin m?nlstiri gi sate, calt vf, iubosc.gi se toagf, pentru mlntuirea sfintiei voastrc? - Satraiasca drryr tle desavirsita cu al1ii,si seroage unii in de cirti, si asculte meneu, iubeascibiserii.iri citirea sfrntelor si poate mult la multii milostenie,ci aceea duhovniciilor, safaci Dumne2eu sisafie intrutoatesmeritisiblinzi. Cu un cuvint,si facem cu totii fapte vrednicede rai $i sanu uitzunde moarte niciodata.De vom faceaqa,sigur ne mintuim! 97. Unul dn uccnicii mai apropiafi i-a zis bffiului: - Cecuvintdeinvilitura imi lisad catstament, pentnr mA a gi pe mine 9i a ajutagi pe ahii pe caleamintuidi? mintui - SafacemSinoi ceea tnvatampe altii, $i tot ce facemin ce via{asi fie spreslavalui Dumnezeugi sprefolosulaproapelui. va acoperirnultimede picate". Acesttestarnent ca "dragostea cum ne dragostei, las tuturorucenicilormei, adici testamenhrl vor "lntru aceasta cunoaste oamenii invati frrsusiMtntuiorul: trte dragoste voi" (Ioan13,35). casintetiuceniciiilbi, devetiavea 9t. Undc atr dori $_avcti mormtntrrl, Pirinte Paisie? l-a lntrrebatuctnicul sdu. - Asi fi voit ca undeimi va iegi sufletuldin sirmanulmeu trup, acolosi-mi fie $i mormlntul.Deocamdati,aici in schirul Sihladorescsi ma pocilesc:

99. Cc leglmint duhormiccr avdi cu p&inble Clcopa? l-a lntrcbd accla$i ucesic. - In toamnaanului 1935parinteleCleopaveneadin armata sd $i a ftecut pe la mine, la Schitul Cozancea, ia binecuvintare. prin padure,l-am intrebaf' 9i la plecalecum il petreceam - Ei, acumce ai de gind si faci, frate Cestache? inci nu Ci eracalugir. Ramii la Cozancea? teducidin noula Sihlstria? Sau - M-agducetot la'Sihistria,Pginte Paisie, undeam statcinci ani Si unde sint mormintelp fratilch mei. Acolo arn mai multi . tiniste... Atunci ne-amdescoperitamindoi,am statin genunchi,am ficut trei metanii si eu am zis aceasta rugaciune: "Doamne, binecuvinteazlfAgdduiinla noastrtca sI fim amindoiimprreun{, gi Siin veacul acesta in cet ce va si fie. De voi muri eu intii sA fie el la capulmeu, iar de va mud el lndi st fiu eu la capul lui! Amin!". Apoi ne-am serutataffdoi gi m-an despa4it.. De pirintele Cleopastntlegatcuinimecelmaimult ln viataaceasta! 100; Vt nulfirmecc, Pif,inte Paisic, pcntnr .ccrtc frumoase curdnte de folos suflctcsc. ,'- Si ne vedemcu totii la ugaraiului,parinteIoanichie! - Anin!

DUHOVNICUL

49

CONVORBIREA A DOUACu cit stnt mai rari pfinfii bAfiini, marii nostri parinti Iar mai cu duhovnice$ti, atiitslntmaiinteleptr, iubiti,maicautafi. lacrimi, " cuvintele1or, cu udate boabede calde9i simple,adesea sentinteunorveritabile puline$iarivaloarea sintdin cein cemai pentrucei bolnavi medicament ' Ele sintporuncipetttr1r.r."nici, Desprinse viap pentrucei ce iubescpe Dumnezeu. la sufletsi duhovnicilor sint total de cele pamintegti,,cuvintele aproape din har Siau ceva'dinlumeavegniciei, lumeasfintilor piitt" a" sfaturileb[trinilor 9i ale intotdeauna ii a tngeritor. De aceea, sufletul, inima,hranesc calmeaza liniStesc lecuiesc, par'rntilor $i vietii si daubucuriesi speranta' cari.rile limpezesc ^Cin"tt-u.t harisrnatiC, " cuunpdrinteduhovnicesc orbitweodata 'acela nu infelege taina 9i putereacuvintelor pline de duh, de rostitein oeasuri liniSteSi izvorite din iubire 9i rugaciune, sufletmereuva eiuta, va cere $i va Un reculegere. asemenea batetn ugi inchise,pentrua primi un raspuns. Unul dintre marii no$tri parinti sufletestidin ministirile de Paisie Olaru din Minastirea este gi Ieroschimonahul astAzi Paisie sa sihistria. La venerabila virsta de92 de anr,Parintele ca a rimas la zufletgi la inima acela$i, in anii tinerefii.Acelasi privire 5i memorie,aceeagi buni chip blind gi senin,aceea$i
.) Aceasti convorbire avut loc in vara anului1987la Ministirea a Shesifia, in cfrilia sa unde zlcea bolnav la pat, 9i a lost publicatdln in vol' duhovnicegti", ll, aperut anul1988' ,,Gonvorbiri

inima plina de iubire, aceeagi mil[ parinteasci,pentrutofi, aceea$i cugetarela cele vegnicegi rivna pentru neincetata rugaciune. Suferindde un picior, in ultimii doi ani, ParintelePaisiea fostnevoitsi seizolezepadial decredinciogi, bunii sai'fra1i de Refias<<1a linigte>>in mica lui chilie si in Sifii duhovnice$ti. cimara inimii sale, Parintele nostnrPaisiesepregitegte mai tot mult de mareacilAtoriela cer.Vorbeste ce in ce mai pufin din cu oameniigi mereucu Dumnezeu. roaga in taina ziua $i Se pe noaptea obiSnuitul scaun, lui careii estegipat, gimasi, giloc de nevoinli, gi scaun cetcetare ceiorce i semdrturisesc de a Ai judeci pe sinetnaintea undeel insuSi se Oonuluidumnezeiesc. Ci6lite zilnic dinPsaltire, $fintaScripturi 9idin operele din gi SfintilorParinti. Iubeste alesscrierile mai filocalice,Patericul Vietile Sfintilor.Iar citne seari, cind soarelese ascunde dupi munfi,ucenicul aducesbi$nuitamincarede ii legume. toate Din se impartagegte bucurie gi buna rinduiala gi da lauda lui cu gi Dumnezeu pentnrcelebune,qi pentrucele mai pulin bune, caci toatesint rinduite deTatil cercsc sprea noasbi mintuire. Apoi vine monahul G.herasim, iubitul siu ucenicde chilie,care ii slujegte multi ani cu marecredinld nevinovatie cbpil. de de 9i gi Dupi ce punetoatein bunarinduiala,ti potrivegtecandela sfegnicul luminare ceari, aprinde bob detirniie adus cu de un de la LocurileSf,rnte,cere, deobicei, ii ca cuv obignuitul int defolos, ia bineduvintare seretrage. Blindul ucenicestbprimul carefi Si desihideugachiliei 9iultimul carei-o.inchide. gtiemultedin El tainele bAtinului,pe caremulti dinnenoi cei mai virsfiriciinci nu le gtim.Noaptea ales,Parintele mai Paisieri.rninesingurin chilie,ou Dumnezeu, candela cu aprinsi,cu psaltireaSicartile sfinte lingi el, cu rugiciunea lui Iisus pe buze gi cu bucuria Duhului Sfint in inimA. gi Aceasta astaz.i este nevointa blftrdului iscusitului duliovnic, Ieroschimonahul Paisie Olaru.labineeuvintata virsti denou{zeci

.DUHOVNICUL

50

PARINTELE

PAISIE

51

Mirelui Hiistos. Cu toate Sidoi de ani. Mereu stain a$teptara nu acestea incoteazisi steain dialog gi cu oamenii.Cicizilnic cafevin din ascultaSida sfaturifiilor saisuflete$ti spovedegte, niinastiri $i sate.DeSiintr-o misuri mult mai mic6, Parintele cu Paisiecontinui sf, binecuvrnteze o mina pe cAlugfi $i cu. safre, in egalamisur6,duhovnicsi cealalti pe mireni, reugind

m-arn scirbit ca n-aurodit. Eu la toli arndat acelagi sfat,aceeagi sanrinldam seminat, dar ce pot si zic!? poate parn-intul inimii lornu a fost pregatitsaua fost pietros!poatesi noi i-am smintit... 3. Sfntefi mulgrmit aclrm la capit de drum de. fiii duhovniceSti ai Sfinliei Voastre? Sau vl pare rlu ctr nu aF f{cut mai mult pentru ei, pe,ntnu Biserice? - Voi fi fost gieu vinovat ci nu am ficut cit trebuiapentm ei, saun-am,priceputmai mult, sau le-amtol eratpreamu Ir. Clopca, cind puigorii sint mici, ii acoperi cu aripile; iar dupii ce cresc, unii mor. ASa Sieu, dupice am vizut ucenicii mari, n-am prea indraznit sa-i mustnr. M-am rugat numai pentnr ei gi i-am tndemnat cu blindete gi smeienie, incredintindu-i voii lui Dumnezeu. chiar daciunii s-au departat,ori au ricit in credinF gi rugiciune, pentru tofi estemintuire, daci se intorc de undeau cl'a,utgi pun inceput bun cu pocainl^l. 4. Ce ati dorit sd realizafi $r ce atl ra.lizattn viati? Ce ai dorili sI m_ facefi pe viitor pentru Hristo s gi uccnici? - Cind eram tinar ma gindeam singur qi-mi faceam multe pluq.uride viitor, dar nu pe toate le-am realizat.De exemplu, am dorit in tinerefe,cind aveamdoar 25 de ani, si mi fac puirnic in ' Muntii Neamf dar poaten*a fost voia lui Durnnezeu. prin anii l930-l932am venit la egumenul Sihastriei,parinrpleloanichie. Si i-am cerut se mi primeascain ob$tealui, sau si mi rerag la schitul sihla, pe atunci vestit pentru viap pustniceasci. El insa m-a intrebat:"Dar ai blagoslovenie vii la Sihishia?" 5i cum si eu venisemfaravoiastarefului meu,m-amintorsinapoi gim_arn ficut un fel de "pusfiric"in paduriledin jurul Schitului CozanceaCred ci in trecut agi fi putut sa fac mai mult, dar regret ci n-am ficut pe cit am putut. Am facut mai mult rele decft bune. Acum dorescsi mai facceva,darnu mai pot giimi parerauca aufiecut

pe solicitato convorbireduhovniceasci, carebaninula accepscrisi cu tat-o cu multa bucUrip.Esteo convorbire-testament la lumina sfinti de propriile sale miini in miez de noapte, candeli,pe careo publicamin paginilece urmeazi1. Prea Cuvioase Perinte Paisie, tn numele ucenicilor Sfinfiei Voastre vi cerem bltcva cuvinte de folos spre mlntuirea noastrl Vi nrgtrm sl nu ne lisati flri de rispuns. - In numeleTatalui si al Fiului si al SflntuluiDuh. PArinte Ioanichie,imi cereti lucruri mari, ce depind de ajutorul lui Carea zisca" fari deMine nu putetifacenimii"' Am Dumnezeu era gustatoleacadin primul razboi mondial gi aceasta parola la noaStri:"Biieti, ochiul la inamic, urechea comandi si cu ASatrebuiesanepurti.rnSiin razboiulcel inainte!". Dumnezeu duhovnicesc.Agadar, cu ajutorul lui Dumnezeuqi dupa mea voi rispunde la celece urmeazi. priceprea 2. Ce bucurii duhovnicesti v[ aduc ucenicii Sf,tntiei Voastre, ctrIugf,ri $i nireni, Pe carc i-ati crescut gi i-afi unit cu Hristos tirnP de peste Patruzoci de ani? - De unii m-am bucuratca au ficut roadebune,dar de ahii

52

pARrlrrur

PAISIE

DUHOVNICUL

53

atitiaani firi roademai multe.Dupi raaboimulti viteji searati! Darcurabdare$icumulgumireinaintealuiDumnezeu mila Lui' nidajduiescsa dobindesc 5. Cun aiutati 9i mrngiiafi fiii duhovnicegti acum ctnd stntetr bolnav ln chilie? - Mi bucur cu cei ce sebucura$i asculti cuvintelemele si
.

lar cununa tuturor, sa fie gatala nevoie a-gi pune gi viafa gi sufletul pentru biserica lui Hristos Ei pentm liii sai sufletegti. 7. Cum putem totugi cunoagte care slnt duhovnici buni pentru fiecare dintre nqi? Si omul dupAfapte! Sa ne rugam mai mult si vom primi rispuns. E. Se observi tn unele perfi cI se neglijeajf, spovedania , 6isc d{ preades gi chiarnecaonic SffntalmpnrtlSanie. Cum este nai bine de ficut in aceast{ situafic? - Nu putemrenuntaIa Sfintele Canoanegi la practicamilenri a Bisericii. Samergempe dmmul Parinlilor gi inaintagilornogti. pe dmmul canonical sfintei rraditii. Nu deasa impartiganie neducela desivirgire, ci pocain(acu lacrimi, deasa spovedanie,pffisirea pacatelor, rugiciunea din inima. Rivna unora pentru deasa impartaganieeste semnul slabirii credintei si al mirn&iei, iar nu semnulsporirii duhovnicesti. gi Indreptarea sporireanoastra calea pe mftrtuirii lncepe cu deasaspovedaniegi se continui prinpost gi rugiciune cu lacrirni,prin parisireapicatelor, milosteriie,impdcarea cu toti gi snerenie. Numai dupa ce facem toale acesta puterm ne lmpartagi mai des, a$a cum arata Sfintele Canoane Si taditia Bisericii. Aldel cum saprimegtipe Domnul cerului gi arpeminurlui in casacind sufletrrltiu estenecurat,nespovedit,robit de patimi gi mai alesplirt demindrie?Infii avemnevoiede lacrimi, de nrg{ciune gideasaqpovedanie, toatecelelalte apoi danui ni 5sadar rvtfuristirile {. noaste intotdeauna linut caleaimparateasca mijloc. crnd ese au de cazul, sa urmam practicagi sfatul lor. 9. Care este folozul ruglciunii inimii ln special? tn general gi al ruglciunii - Pomul se cunoa$te dupd roade

care ca la rugiciunile mele,cu nadejdea dragostea, estecununa toati dorintaspremintuirefaptelorbune,le va implini tutur-or 6. Intructtpeste tot estemarelipsl doPerinFduhovnicegti' cun trebuic si aleagf,caluglrii 9i mirenii duhovnici buni, duPI voia lui Dumnezeu?

'

bisericasi pe toti oamenii,si fie smeritsi blind cu striubeasca care cu ceismeriticareseciiesc depicatelelor $iasPru ceilene$i picatele;sanu fie iubitor de nu mergia bisericagi nu parasesc nici baniSiIe lucruri pamintegti, si fie iubitordelaudi Sicinste.

- Folosulrugaciuniiesteimplinirea scopului ei, adici iertarea

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

55

pacatelor mintuireasufletului,indiferentcf,o facemcu gura, Si prin cuvinl cu mintea saucu inima Fiecarecum il indeamni numaisdnupiardi si cugetul, duhul siduhovnicul,asa seroage, este mai de folos care izvoriste mintuirea.Acea rugAciune lacrimi de umilinta, care ne ajuti si parlsim pacatele9i sA cre$tmin dragoste,'insmerenie in credinta.Fiecaresi se Si mai roagecu rugiciuneacareil ajutasi sporeasca mult in fapte bunesi pocainta10. Rugdciunea ftre lasrini este primftfl C\rm putem dobfndi lacrimi de pocfinP? -.leeiig{qspt9Sg_gl{TglgfLlurldarp.eleduhovnice$tinu sedau,nici nu seimprumrta ggdg 3elnDgry..,l. Deci "i_tU!--ne sau si le cerem si atunci cind vin, fie^ca rug48_-gLgura cu la inrns ,e_le !gne- si mq_\{glgl4g-.*", ca sf,g1;le Doqmul 9i sin! nu Num"al-sa n-ernerg"la-D-gnBnul. nu mrndgn, g-4-gi pierdem laprimile. I 1. A slfbit rlvna pentm nrgtrciunepestetot astizi. Cum putem doblndi tlvnA $i evlavie mai multi pntnr sflnta rugf,ciune? - Qigg cre$tin,fie calugar,fie.g,rirg4g"g-eluie. aibaun sa pecare pJqg{4nj:e^-ru-g-agigne, sintemdatoris-ofacem"pinace cu dupa $ gbi-sng$gu ea. Dupace ne obi$nuim rugaciunea program, fara si vremo facem,cigb|qg1gl*-bmsau.Giu: ost si prin casele Dacaam mergemai despela spitale, U4tqra1_doua pe noi mo4ii desuferinta, la cei siraci$idaci amcugeta la ceasul gialjudecatiicareneagteaptiL, mai ne-arnruga mult giam atunci av.e,a desigutulgS,f$l-Lgrbtrlila:usaciuneanoastra. Rggagiqnea p-u-finf,, din facutA mecanic, gil4saudeochii attora, buni, dar este Duhul lui Durnnozeu de nu aducemult folos, pina seatinge. t idmile-noasae.

12. Pufini credincioSi Srchiarmonahi mai citccc asHzi Psaltirea Care estc folosul citirii regrrlals u1 Psalmilor?

- p*gg{itlp$d qgg*@glsalfieg cao rugdciune permanenti-Bauniio Stizu derostgio qpuneau goapta ascultare, pe fui la sau merghdpe Credinciosii" cala putinimai astazi doarpsalmul stiu putsea 50.Esgpapatg_4ler.n crrrroatbm umai Psttrff, _frurnuse[ea a"hovruggryiggq{silor. Chdvao rosteau isonsau Cintau, in o i4i_Ardpesfi ger-i-Da-senuuifi n{ii_fr mcicjdfrlnsalmilorrestruprl

ffipuraas,,fteffi EffiEE'fiila;imtgmorEdffietarcsi
atentie aducepufufOlos . 13. Uniiqedinciogi spnclnrcibscPsatircapctrEcilefrc diavohl mle irpfo" De cc scEm diavoliib panit

rugaciurii ia inte@ sdsg al psalmilorestesuflefirlrfgaciusit

p-sattrca *ti'Ac" posu,t srnere"i" cele sint Ei {plcateloqryreasffiA maiputemice arme tnpoffia cliavolilor. Cu-aceasta izgonfi sfingii diavolii &i lituiie-$iCoborari ingeripe paminl Cg*jpp ^ciE$re pe P.salmi@lrntrcuei. 14. Unii din duhovnici recomandf, la spovedanie hrgiciuni din Ceaslov, mai ales cele $apto laude; altu ccr acatiste 9i paraclis, iar altii cer mai mult rug{ciunea inimii. Ce fel de rugtciuni recomandafi pentru cllugtrri gi pentrn mireni? L Sputte Mintuitorulin Slinta Evanghelie: acestea le "Pe sa

56

PARINTELE P,{{SIE

DUHOVNICUL

57

facetigipe acelea nu le lisati". Adica si le facemgipeunele si qi pe altele,dupi a noastarivni $i putere. putemrenunp Ia Nu nici in Ceaslov, la acatiste caresearati ririnunilesfintilor.adici ribdareamucenicilor$i ostenelile cuviogilorcarele-ausuferit debunavoiepentru dragosba Dumnezeu. unele de Prin rugic iuni laudampe DumnezeuCel in trei Fe1e. inchinat gi marit; prin altelelaudampe shnfi gi faptelecredinpi lor, iar prin altelene picatelornoastre pentrutofi oameniicare gi rugim spreiertarea prin noi cermila lui Dummnezeu. unim rugiciunea Si citita gi cintal6,adicErugiciuneadin ca4i,cu cearostitain tainainimii, firl cuvinte, dupi slatul duhovniculuigi atunci vom spori gi vom dobtndimulta bucuriegi pacein suflet15. Crm putem deprinde,mai bine nrg{ciunea inim ii, ce astAzinu mai avemdascili demgiciuneca odinioari? - Rugaciuneanu este reorie care se invafi in gcoali. ' ", adici g*s1g_o Rugsiuup--a...rnimii, ceafacutac'' simtirea' pe careil primescnr{ftrri ug*4.ardesss, @t, qeiyl,edniq! el. La biserici secinta:"SAne curilirir simlirile, de ca si vedem pp Hristos gft.alucin!uL inimile noasue".Ciqp rtr!p-$g,pe_ Dumn gzeg4trl_tptsg{Ielul, _6in6 aIil-VfttureaSi din teata llglla sa,-eqlgiaj.se-d aluieste-d!,gl-rygegiuniiinimii si A ltfel, pofi cip ila rugaciuneainimii din dan{"SJintp-lgJ],aerimi.. experienfa dupao lungapractici, dgg-g9p_ier_dg caciiniroa 11-S*or, nJ-gfdg-dgiubi&.penfru lJrislos. Eu am mai ficut cindva o expierenfa rugaiiuneainimii, la schitulRariu, dar acumnici cu eu nu o:un16. Ce plrere aveli despremonahis,mul astizi? Cum de trebuie sl ne nevoim tn viita monahall ca s6 { doblndim mlntuire? - MonahismuldeastAei cu,$coalamuita, este darcu"praetici

jeaml$19$i,{ti{Cff ega-d.uinjelAFalu$rc$ti, pJlina.Q.,_rileJigli :af l.Msintboiile-p-tincipsLeca"r"e-buttuieaqum. g.4pg : Cum spune proverbul "P.9 $!._e_l,e*_4e_ strici !r'. I-n^ I iag4! se yom gcoal6lnsi, daca-ne nu cu ob-qliitrpbui-.e^p-qsle'-[t-zuJigE, ne sili sametggmpe urmelepg!glg13-q"1$r, vom mintui17. Cuo putcm doblndi , care estemarna ruglciunii? - Sane aducem amintede cuvintul Mintuitorului carezice eami in ziuajudecifii"; m-am oiit". -aglv-o-rbit, dar vorbeau'lgapte vorbe W-z;|", crim sespune, c $i cu neince[4t.Daca vom pune ihainteanoasua buzete$e r-ugau p,acrr"fe-"ioiitrt, oeasul'mo4ii si ziudludeeatii, lncet, incet dobirrdimdanrltaeeriisi alrugaciunii Sanerugi'rnlui Dumnezeu David: "Pune,Doamne,pazagurii cu cuvintelePsalmistului mele gi ugade ingradireimprejurulbuzelormele". (Ps.140,3). 18- Care estefolosul cel riintti al ruSlciunii? oricefaci,eSfigsltumit, dqbevniceasci-Oriundeesti, ul. Cind estecingv-a in Stiind iar cind nu to pici it pgge, gi suflet,estetulburat"cu chipul agitatgivorbegtefaracugetare Si le sufleteasci! cu pic e-qtAp-Lc-9e_,_Qlllqlfumirea cerempernfanent la Dumnezeuin rugiciunile noaslre. de 19. Pednt Paisie; aici la Jvlrnestirea Sihistria aveti acecasipacc ai liniste pe care le aveati la Schitul Sihla gi la Cozancea? - Spune proorocut David in psalmi: "In tot locul stapinirii

58

PARINT'ELE PAISIE.

DUHOVNICUL

59

meupe Lr"ri, bin-eg1qy_inteeza-s*flste,al Domnul!"-Agazic $i eu. pe locul. Sanu uitam stinteste Cdnu locul sfinle$te om, gi oriunde trebuie ribdare cu c are ispitele lui cf,. ci mulgumire. n alt pfi ntespune "aurulselimuregteprin foc, U prin ispite", ci "trecindprin fgc si prin api, he-ai iar,barbatul sint scosla odihna". minAstirile inviluite de mqltegriji, care uneori tulburi paceaob$tii, dar se cuvine si se impace Marta cu Maria ca sint surori. 20. Cum seva-puteareinnoi duhovnicegtemonahismul pe viitor? - Nudeprndgde-rloireinnoirea ci monahismului, maialcsde .slargf lw[inati si duho-vnici buni care pot forma calugari Cu tlnbllu4tatrIiiJbilod dar.ugaciunederrevs-inta$i smerenie. viafa intotdeaunase.innoigEtem_onahis1Bul, iar niciodatA.Daca-slar.eiiisi duhovniceascd, fi'ri acestea, pastorul duhovnicii yql-fi qa rrr. m-ergg.-c--a s&sniq $I.-vor cel bun,ru-aintea turs-tei, atunciminastirilevor inflori vazindcu ochii, iar ealugarii vor laudapeD umnez-e-u Lmpreunicu lngerii, iar daci nu, nicidecum. 21. C-csfaturi duhovnice$tr datr c{lugirilor tineri gi cclor fnccpffori? Cum pot spori fn dr4ggstepentru Hristos 9i h ascult4p? - Pirimeloanichie, ce sfaturiduhovnicegti daeu acum, pot g--bo"'hav! dupa cuvintul Mintuitorului, vinul nou se bn.ginCa pune in vasenoi, casi sepoati menfine. Daci sepunevinul nou givinul vasulgi in sepierde estede mare folos, ci si pe slggre,$Ie om si.ne di rivna pentru rugaciune $i unecri si lacrimi. Sa nqeruga*fiatiinraides $isavorbeascicu cei

"C , arnlbSthoiieri;si sa _$o-41 ei ii vor invila cama5a: foarte adevdrat cuvinteste ce. h[rnoi-azi,veili tumiine!".Acest gipoate defblos.Apoi sa h , vo&a multa: Si nu le ugnfoa-pdcf.niacuceilurne$i si de rdrninacanonul rugaciunisi metaniiia chilii, savinaregulaita gindrnile duhovnic. la biq--rica sa-sirr-rar"tuisearcavptaurinal si bwr u este decalugi,r cugreuva 9i tinerisitufi.rorsa celormai corabia salaliman. "ajunge nJtlor $flrnlilorsiinvapnrileSfi gi ascultare, si leurmeze viala.Iarpentm Pgrinti, ca cubinecuvirrtare4*rrugarciune,riin-tr,e.barc atitle qpun: $inu sevor cii niciodati22. Careestesemnul sporirii duhovnicesti? rlrarebucuriqlninirna$i tirdetoaozidirea-

23. Cum putem birui cugetul desfrtuArii?

cele dintii arme'impottiyqggg$gl-pg1-imi. privim femeile $4


b-a@ ale noastre,i e, ca pe

Apoi @ sruoritre+iieelesoasue.

Sisa

c*Lsf,neacopere Pestetoate acestea @t, Druunezeu-cu-darul Duhulxi",S{foiqca, fara ajutorul de sus, nimeni nu poatebirui. strfac4' Vl,lJn duhovnic vi tntreabe,Pfrinto Faisie, c-9 llsa de pdcat? Cum c:Lgei+ffinasi car nu so Pot poate si-i vindece? naturi in om. La i formeazi a do-ua

60

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

61

t4nartuireaacestei invechite boli cu tr,ebuie doctoriscus( care, un ,ajutonrl Dumnezeu, faci aceasti lui greaoperafie salvaeprim si de Buqa-fieApti de salvarea omului este poi urmeaza c_g4qgul Pacatosul hebuiesdr facl un canondupi puterepenfu ispaSirea pacat"e,lor-sale. adicasiLnu mai faca.Dacaomul patima5, fagaduieste, -se le de5i n$ poate depacat" ldsa atunciduhovnicul, dupamai multeincercirl Si pentnrelsi sa-ltrimitaIa afltduhovnic rnai iscusir seraage, 25-Ce sl faci 66rrahii cre nu-gi pot fmplini canonul cilugiresc de rugicirmi, metaii $i Srrcfrintrciuni? - Monahii $i fuatucarenu-si pot facecanonulcalugaresc diU arugaclgnii lui,Iftus. cu Sau, voiaduhovnicului pentruei, Eiaga ajutA pe alFl Sisemfrrtuiesc Dumnezeu se unii unii prinaltii, Ingsanufaoemrugicirmea$icanonul , dtpsila"durcbfga[e,nicimilosteniA
c-4:l fog14yqisil ir{r:$te l-\4nqe'ul'.

spovedanie primeasci numaidaci i-amuritduhovnicul si-l sau gi arebinecuvintare dezlegare la duhovnicullui. de 28. O cllugfritl dtntr'un schit carenu arenici duhovnic, niciliturghie, lntreabi ce strfactr?Sf, seducl tn dltl mlnistire care le are pe amlndglf, sau si stea la metania ei? - D-gq4-e-stc girurtaciunea, si nevoitoare iubelte lurr-stea ri numai din timp in timp si se duca la i $i miniistirea aplopiata pentruspovedanie, mai SlintaLiturghiegi lmpartaganie. daci inima ei nu arepace, inuein obgte Iar sa de girinduiali- Insi cilugiirilecubinecuvtntare liniStea sinuleLase, cA areDumnezeu grija de fiecare suflet,de fiecarepasare lu de iarbA. si 29. Un ctrlugtusurd 9i flrlvedere vllntreabi" simeargi la slujbcle bisericii sau si se roage la chilie pentm ci tot nu tngilege-slujba? - Daci poate gi merge, seosteneasca samearga; si i ba,decitin chilie.LarsfinUtlui pasiisi va primi platapenru osteneala Si ii vanumara lui. ginupotmerge pentrumine sintbolnav picioare s-q1gage.9i ca de la bisericA: 30. Clfiva ctrlugtrri tineri vi tntreabi cL{[ pot sl lnvete iniml? Si s{ doblndeasctr rugiciuneaaceasta, estec care . Dar s.i inceapi a serugamai "c4_digpti-sssuUnimii graiegte gura".Apoi incet-incet volspori in tainaruglciunii. La fel face$i copilul cind se simte singur 9i ii este foame.Strige la mamapina ii raspunde da rnlncare,apa 9i tot ce-i trebuie.Sa imitam pe si-i

26. G si factrmonahii btrrlni c:tle n-au avut ucenici gi fii duhovnice$f, fn viaf5? - Calugarii bAtrini caren-au avut ucenici in viafa, ori nu le-adatDumnezeu, n-aufostin stare ori roage s6-iforrneze, ni 9i saa$teple sfirsitul intru ribdare. , 27'.' DacL vine wreun monah sau credincios duhovnic s4Udj! afltlpafte Si cre rmui duhovnic c{-l mlrturiseascL este bine s{-l primeascl saunu? - SA-l primeasci nur-nai penbu sfat duhorrnicesc, la iar

62

PARINTF,LE PAISIE

DUHOVNICUL

copii gi oameniisimpli,carenu\sliu multe rugaciuni,dar zic "latarlnostru"in genunchi cu lacrimi. si vl lntreebtrcum sl se 31. Monahii $ fratii roage, ci nu pot veni regulat la bisericl din cauza ascultirii? --Seopuleste Daciparintiisinttrimisi telorbune. pentrufolosulqbstii,s-o faci cu cu binecuvintare de lnueenicie_ _e$te= ln4l__!I4redecit nrgaciunea. bunavoie nli. DacalaqiEfeultarecudragoste $i e,-9faci usor$ibinesi te bucuriin Domnutsitu_$cel qg te-a trimis gi ai plata de la Mintuitorul penfry+abdare si mafrune_q{qa Rgaga-te_lachilie, _bolnav. *roa19_c,u:g {g_Lad,trtq mintuiegti! ,rBiuce-tge-tezva

33. {$lpreot vtrlntreabf,c._um cu sasq-ggsp"g;fg sectantii gi necrdinciosii care amigesc pe credinciosi gi dez,biniturma?
i,gradatiisiruceimaiexpusisiobservafideinamic, circrdaci stntuci$idintre comandanli, indati soldatiisint luati

sectelein rindul credincioSilor, a

ca si nu patrunda Lin-brme. Apoi iunea5iconiP ortarea =lglel,e+c -A$adat-dWlg oam.eiilor. d_e.cef+rin

Mintuitorul: "V3i decel ce sesminte$te,

pestmeascf, mai 32. Ilnpreot de pamhie lntre,abi cum is.e lui de bine, dupl Dumnezeu, turtna tncredin{afii llristos? bitul.49_L9AS
mult cu exem arnvon.
v

s"se pistore$te cuJluierasul, iar nu cu S.9 , iar nu cu asprirne. pasFlpgJe.mai


ica de la "ca.oamenii, , decitcuvo.tEle,

34. PeriDfii a doi copii vtr tntreabi ce sf, factr cu frii lor cici, de la vtrsta de 16 ani, nu-i mai ascult{ si trliesc i rn ptuate? - In aceasti pfuintiicopiilgr,care situatie sbldgggjlrno_y_a1i i o educaliecre$tineascd i-auJasatinyoia si le-auinsuflatdemici credinlasi frica deDumnezeu. Iati,

vqz-Ut_dtep-lelgqg!e_b!llq1l9_yg,4strg,sislaveascapeDumnezeu". ci-rlu

la un preotbun la spovedanie, cisatoreaspi, deprinda sa-i si-i r:instea estesperantadg gi df& lqu_qUb_ige.gca, muncaj cu cu iertaregi indreptare

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

35. O feneie crpdincioasi, cu copii, al-ungatl din faniliedc "soil- ci care bea, tntreabl ce strfacl? Strgi pfrlseascl eoful 9i copiii isarl sl se lntoarcl tn famite gi serabd toaltg? - O mami credincioasicarg are barbat gi copii, qricit ar rabdepentru mila copiilor. Apoi suferi de 13solul.ei, pe p{q t+rba-auougigi trebuie si asculte egte-le-gata barbat de si Pavel, carc ziceci "fgmg[a cledinc-ioasimlntuiegtepe S.Jlnful pun rued,cru$S,-pgsIsi:abdarc- cu A$a, barbatulnecredincios" si ajutorul lui Dirmnezeu, duci pina LacapificruepacA$ oripi. copiiJa tinerete 36. O altl femeie car.-o gi-a riuas flri copii, vtr tntreabf, cun se-gi phnga ptrcateleei? yjafapacatele, pgSlsil_4p_rimi-qi+rfumilostenie salngrijeasca cu de copii orfani u de bolnavi, dupi sfatul duhovnicului ei. 37. O-fcmeie finlrl, maltra.tati"d fp4ate de soful ei str-giucidd copiii prin avort gi paala vl lntreabl -cec,3gggslfacf,pcntnr adobtndi iertate gi mrnfuire de ' la Dumnezeu? se duc in.osinda i sitgalie f.g$_e_ia si se?esFafi-de la inceput. Deci, mai intii s [_a or up__{plovniciscusit. Apoi pina searain ggi$i, 6"alti qpp-ii loc, sgpg.qlgggci ln de si tg-ati v,ialao z.i pe,-sipt4mintr, obicei-vjll-e.lea, faci grLtaaii si milpgeniue dupi putere gi avem nadajda cl va dobtndi mtntuire si milA de la Dumnezeu.

38. O sofie credincioasf,cu copii, a[ ctrrei sot'triiege rn adulter cu alrc femei, vtr tntreabf,cc strf.acltl Strdea divorf do sof sau str se sacrifice pe-Dtr.r1 copii? pixf,seasci._de htoarcerii soillui la poclinfa gi"sn-nul mila coprXor. daci nu arecopii si{ nlriseascf,un-timp ptni Iar gi, daci o cheami, si se reintoarcain di.dovada<l+poe+lnta familie fira a-i rnai aminti de picatele ficute ln trecut. * Mi-amintesc aicici , dincaredoi, amfostpefront tnprimuLtiu,boi e.u nn-fr-a@ si mo-ndial.T.aterminarearizboiuluin_dli_soldatimurea+rpecale rdefrigsilgli. Mana*mea,-eetinea, ie$eazilnic la poarti 9i plingeadupi noi doi: "Dragii ns$Ldtragrimeip*opii dc qenu maivenifi?".Nudupimulttdmp sia*urit. gipe cindo scote4u depefr_onl fratek -s;g_ingroape, , $i totr plingeau moarteamamei. Mama mea Catincaoi fiul ei Gheorghe,Dumrlezeusd-i ier.te!C.g4dgyapt pimint, decitnumelede nu-i mai scumppe zrcest rB4ma!... 39. O- alti femcie flnere, c{rcia i:a muriLsoful, vf, fntrcabe dacl poatc sl so rectrsf,torea^scl tn ce Si ' conditii? Iar Altele tin doliu Urselunisi chiar una,rr. dacf,estetinari si are jeffpagc_Apg-ngr*y$qrul cfestere-a Daci nu sepoatemai lor. S-i mu,ltinfttna, si secisitoreasc{ cuFjnesuyfinririapreotului ei, infiinare. cu frici deDumne s

qegii, traasca mnEnare m-ai sia@-Fpb.-&_fiffia un in sa p-o,pii ctg-g4sl pen-tru si sase lulD.:rinnezeu,

DUHOVNICUL PARINTELE PAISIE

67

40. I fe,nneie vtrduvl" oirisiflde copii, vf, lntreabtr ctun* gi lntoarcl fiii la sd-qi petreacl vtrduvia si pocf,inti? - O"aca s in nici un caz si eSlerirstniceSiveauva nu semai cisitoreasc4 d_ar si triiasci in desfdnare. nici Daci posibil sf,seimpace estelisati debirbatul ei, si faci tot ce e$te pentrusalvareacopiitrorcuel,($i;;iitloi slse osteneasca D-upi . pe pirtat ln tot felul depicate. Marn4vld.uye, pArasitidecopii, iipoateln!$Ipe cq dragostesi-ascultare cu spreea $ sple Dumnpzeu, ei.liu estealtig:ale.SAse roagepenlruei,sAmeargip.alab_iserici, Sfalrtprcorulpi ei, saind,smne.eopijila s{lejea:gefus.f44ihue spoyerdanie, gi gq incetul li lntoarceDrunnezeu cale a ceabun6pe pel{ristos si dop,asqsi-qi mintuiascf, dlgAtubes_c41. Dgltinffii vf, tntcabl ce se abage? Se i se cisitoreasctr sau sd intrc tn viata modahaltr se rlujeascl lui Hristos? -4mindqgaeiilasinlb-neeu.y_intate,66dcFinde-de-vointa

Amindoua ciile duc la mlntuire, sint respt tate datoriiie crs$tines1i-oblig;atorii. I a binecuvintataniadoui ciile, cecales-aleaga fiecare. sc. B3trnii no$El aveau aceastA vorba $ infeleapti:']I a cilugfie $ila cisitorie !". 42. CfFva sXrapi agteapti un mic ajutor la uga chiliei dintieivoastlc, pf,rintePaisie.Cedorifi seb ryune6i? - D,ali-le cite*geya-din au aduscredinciogii, "argint gi ce ci aur nu am" 9i spuneltle si fie sinitosr Sic6.se*oage_cuminfl, -pgffirm'iDesrslquuitedeDumnezeu.,se mlnqie_sc nuurgoldeclt noi. 43. U+&0e rn@4t, r vtr lntreabr ^'t- poate.,sti d4q44Ie qlu nu aplecare pentnr vr-fa nonahaltr gi cum trebuic si sc preglteasctr pcntru mlnlstirs? - Bine facefrateleci lntrreabi,ci si eu,amirttrgbatac-umf6 in minastire.ItAaiintil. fritele , c@ care doregtevi4p de mtristire, de . Qig,"u{gf tegularlabiserica, slse ro4gemult, si c_onsu l_te cl+isfinte, sAcp:r4sf,atul ptrrinFor b*trini, s4i$beasga fecioria,

" sisemlrturiseascehdUhoafcii

calea maibunl este srhrgiris. cea $lgiGiurtea, viap de familie mai mult, adici copiii, lucml Iar Cgq4 iubesc miinilor si tgaregrifile acestei'vffi, sAintre ln viata defamilie.

de dlnout-gAbgfuil. C! 9i eu m-am i,ndragostit minastiretncii din poali, qitind viataS8nurlgi Savacel Sfrntit gima cere4mla minastirela Cozancea, apropiere,dqf_gl4mgg4 frr nrl-aopdt, zicinOi Dragrilmtrrnucii, sanuteducifu"flGarii, crgpptolste clamv6zutcumafost aga: <<Doamne, daci mai am zile de triit Si imi sint spremintuire, lasa-m6si mai ftiiiesc; iar,dacinu, ia-m6la Tine!>>".A$aci.am ascultat pe

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

gi, rAeboiului, m-am dus la armatA dupi terminarea mamuca, de viata Sfintului Sava Si de dragostea ryj*n3d11s-.gr_rinte la copilarieimelesi ar.Iintrati'nvialamonahala schitul,Cozanceain anul L921, si am trecut prin toate ascultirile -potggani, mlnastiresti.Dar,casinumilaud,in-ge,batipeP_Fnglgclggp4 de ca,elmftcunoa$te cind eracopil mic. qql3p-ie g0-o.I4rde, sqU_4_ln, in familie, satica sint Fulin-bolnavi, depicatele qauca nu seinpleg in casi, sauca*si sepqp-$Qrytr tinerelii, saircasaajungi preoti, sagdin altepricini. s14rullolal btnecuylntareaduhovnicului sau. de laviafaingereascd. frumoasachemare zus ceamai Aceastaeste monahul tn viati? M. Qe anume trebuie - Credcitrebuie larugiciune,lamila c.ga--sUl mo4ii Si al judecAfi. Dar mai bine lut-DumqezQu, !a cL vedeape Dumnezeu"; pe intrrcabi ceicuinimacvtatA," aceiavor p_e 9i clqd ma _rugaql biserici eu, _!4 pentru pacatelemale. ca si mi smeresc 45. Cum poate ctrlugtrnrl sf, devinf, uo bun ostasd lui Hristos? .- Daca monahulestO $e o$ cu Dumnezeu$i cu"sine;-dag[319 cu toti oamenii, inffirta Si.smpgti; daci nu se teme de ceasulrno4ii gleste a.-lhit decelep*nlo,c@[n al tui Hristos, buni cum spune SflntulApostolPavel:"Intrarmafi:vi cani$te si ". Qredinl4Qre. rugacJunea$ismEqb sint ostasi lui Hristos... ai c-ele dintii sicelemaiputftnicearmealecilugirului Sicrestinului. Iar ultima gi ceamai m4revirtutea celor ce credtn Hristos,Cel

inviat din modi, este h,,adiclsi iubeasclffui deosebire tofi oameniigi toati zidreacre-ati Dumnezeu. pe de ' 46. Cilugltii

preotra?

stnt obligaf BI primeascl, la ncvoie,

- Calugiria s_c-eje de_fiecare candidat, ci nimeni nu poate -, fi celugfit daci el singurnu o cere a se_d!$ipSlp_-ap 9i p di dupi multi nevoinlisirerificare, numai celor vrednici.C4l$ggrll si ceari $i si doreascipreofiagi duhovmnicia, , s-opnmeascd, recornand-f, didafi're vredlnici preolre. n"aan , dacA de Iq sver d4grgU_r_i1qpg11g, a carel a rec-omandat gi cit carel-a hirotonit cu grele impedimente_ cangnice. 47. Spuneli-mi cltcva cuvintc despre perintii nogtri duhovnicesti, Arhimandritul Cleopa Ilic si Protosingbelul Ioil Ghcorghiu? .

dp 50 de ani cft au $Ait h Sihisuia irirpreun Plf 4qlg qbqp a lucreazlcucu*intul, iar .pinnrcle i. {otf sl4jA*igioatele Mintuitorului nostrulisus Hristos.Asa naflijduimsifie!

Do certatLqtc;iqjat4_timp*

ffi#,1",#'jt,lTg:

48. Carc ests_ cct=-diDfiiquilnt al uccnicului cltrc duhovlic? Dar al duhovnisuluictrtrre uoenic? t al-.ueeaicuhi ctrtne duhovnicul este: lui "Iarti-mA,pirinte, gi nu ml uita la sfhta rugiciune"; iar al

70

PARINTELE PAISIE

DUHOVN.TCUL

71

sf, duhovniculuicatreuceniceste:"Dumnezeu te ierte,fiule; si vedemla Rai!". si ne 49. Pedntc Paisie, ce-s_faturi_9uhovnicesti ucnicilor dafi sfinfiei voastre care v-au fost credinciogi ptntr Ia urmtr 9i v-au urmat sfaturile gi binecuvlntirea? - Sauna.p la sfintarugaciunecit vor fi in aceasti viata trecitoare si si creasci$i ei uceniciduhovnicesti. Qe,"au vdeutbunla mine,si urmetegiei;i4rceauvizutriu, sf,mi ierte, ca si fie si ei iertati de Dumnezeuin cer! usenicilor de chilie care vtr rngrijcsc 50. Ce._sfatt|ri daGi ln suferinftr? -Sapgalte_n fp--1ef_nele-trupesti,precumle-ampurtatgi eupe alelor q*kSgfl9te$ti.Iq tinerel-eamga grijit 9ieudeun am parintebAfiin gi uneoqii-"tlgg4lr,nemultumiri gi il suparam. penlru"el laDumnezeu si {poi indata4seraaltr_iprBre m-arugam aici, $i ziceam:"Doamne,nu cer sa-mirasplategti ci dincolo!". Apa ii spun gi ucenicului de chilie, c.i.,dincolo va rasplati fi gi pe Domnuldragostea osteneala careo facecumine,picito sul. 5I- Pfrin'tc Paisie, rrl tcmeli de ceasul mortii? - Cdmsanumitem, dacisUlqm pjlqitos!Clci SiMintuitorul, cindserugainGridinaGhetsimani,zicea:"lg_qiggrl_e_steI Meu pini la moarte". ela,tlteaam vizut sflrsitul multor pAiingsi credincio$i, d nimenidzindin clipa mg_4ii*c i! 52- Ce aliceva nc mai spunetr despre sfrrsitul acestei viefi trectr0ouc? - Dragii mei fii sullete$ti, dorescsi ajungelicu sahitate vi

zilele Sianii mei, dar prin citp iSprJe incerciri am trecut eu, si Si pe D-umnezeu cei va pAeeascf, Dumnezeu!Va spunci qup de vreme,ca si nu gregeasci,iar pe unii ii ridici dm mai ii din-b-AEirli ingaduie gi ii rabdd satra_iasci mult ca si se pociiasci' Tiuerg&aesteca o floared9primlvara, iar bat4netea Savi estecasoarele asfinfif,gqF in to! geasul,-d.prnoarte. spun la o inttmplareadevirati. hgL"l926 avenitla schitul Coz4ncea un fratela cihrgirie, fqst cjohaala oi. Il chemaVasileArapa$ul. Era tare apropiatde mine. lD,Jg3Ls-a imbolnivit bluinelul. "Pffite Paisie, $tiu nu Intr-odimineital-amrizitat si mi-aspus: noapte ce are si fie, dar-asla aa-mqg9a$Lspre"rasirit, gi pa un-c-finp--v3fde, atita lume mergea,citA frunza 9i iarba. unflicdoas.c+de.30 mergea sirhai bine de ani, Inaintga-urturor giamauzit inspate. cucapuldescoperitgi 'lUndernerge$?" a raspUnsfinaml carePurtacrucea: un glas: Si batrinelu.l "Du-c-emzi la putrmezeu!".A do_u-aa_m-urit Vasile.Er4 dg lgc de linga BotoSani. Sa'vi citesc acum felicitareacaremi-a trirnis-o parintele Paisie, QasianfBlna, noul egumendela schitulSihla:"Par'rnte giMaicaDomnului sa a un sgapropie annou.Dumnezeu putere$iribdare samai statiinhe noi pacltogii9i sii ne fi L rugaaiunileMaiciiDomnului $ialgEltutors.fintilortoateuec.Eu mf, rog Bunului Dumnczeusi Maicii Domnului si va tina sirnitos,pini ce ve-1itrimite pe toti ucenicii sfintiei voastre, mintuifi, inainteA Dumnezeu. lui Maipe urmasa.v-enifisisfinlia v*o,astri. Anul,carevine poatesalie anuimintuirii 5i al plecarii noasfe.Dumnezeu vAtin6 sanitbsin mijlocui nostru,ca sa sa ne intariti in ispite.Amin!" 53. Ce alte sfaturi dali c{lugfirilor $i credincio$ilor? am fi sfinli! E-uinvafampe algii sd aibarabdarein suferinla.

DUHOVNICUL

7g

72

PARINTELE PAISIE

lmi Agur4 cind sint in suferinfa,vad q4 nu am {q.lqq_rab_d.af,e. Un frate mi lntreba: nu ribdare febuie, "Se poate ca li.r_timpul suferintei si potolim durerea cu rugiciunea?".Aici este u, i-am rispuns eu. biruie$tedurerea,cum spune Hristos D-fagggte4_duhay4gq4qgi despre uiti femeiacareestein chinurile nasterii,ci dupi nagtere "ci s-aniscut om pe lume". Marelucru este, pirinte, a dqrerea cu lui. ne.alatura celce pitimegte,si luim partela durerea Sd putemtrececu binevalurile ca ezeu'; si vie1i. acestei i $inu o faci, estepAcal Stnt oamenicarenu aucopii, sau nu au rrnrt si aibi, saunu le-a dat Dumnezeu. i-.au l_e birinefe ii dorescSiplftrg ci nu au copii, dar esteprea tirziu. se apropie= in_ims_qnului, de aeneltoateiseparugoare;iarc , atunci toatei Sqprulele. Atunci suferi, strigi 9i plinge, cum face gi copilul pirisit de mama lui. Uneori mi intreb, oare su&rinta Ci fiepin4omnu estecumva o arvuni a v ietii ve$nice? fnpn-li_a astri&ala4iulonr"ljriDurnnezeu [a o C_in_d_qtqlemrlscruce in via1i, si facemdouilucruri: sI . Eu mai degrabi mi riticesc i:oor-& decit in pidure! N_glgrUf+e--qiljjullgem dpla ghduqa de Dumnezeu Dumnezeusi atta 4-aiungpaumaiacela si{tag te'tapta c&_facelo-ia_lfUDUqrr_r9z_eu.zice Mlntuitonrl "Nu tot cel Ci ce-mi zice: <<Doamne,Doamne>>,va intra lntru impiritia lui Dumnezeu". Mai mult str faci , dacit si vorbegti cu cq1'lntul.ce l@'-darygE4lqtt!-c_99 pun ponrr-rE-ileEvaqg@i-litraclici.Prindfoartebinesi-cwlntul dutrovniceasc, indemnul,predica, sfanrl,mustrarea, c{r1ilebune. Dar de la cuvinte trebuicsi-trecem $ijajapte, c

a tevoijudeca",ziceD omnul,cici giDumnezeu creatlumea numai cu cuvintul $i erabuni foarte!Inca $i sfintti mirturiseau din peHristosprin cuvint,invatau$iscriau cartiinspirate Sfinta i. Noi Evanghelie. noi cei de az.t Dar -ce estede folos sprelaudalui tebuie si vorbim putrn $i tot un D_glgnezpu. Spqnea filozof lnft-o carte:"Cine spune ce gtie,acelaStieputin gi prost!" Dacriam fi ff,cut Sinoi tn viafa partedin cit am invifat pe al$, tot ne-armintui micar azecea Dumnezeut linistegti. ,i nu-i u5o1sa-i pasto_rului suflete. de Aig ,a lor, careaucevain(elepciune mintea darqe_mfil4fgsc in ,in inima loi. p, dar credci au cevagi se c-auza mindriei. si_ca sf,-i vindeci 9i sd:i scoti dintr-alelor, de nu multe ori te ostenegti degeaba. Eg_care am mai nimic, cum qq!r nu-i fac mai pe 499_$_Li s4_r_invat _qarneni? pentruci nu dau pulin rai. Alteori, , Laetei4r Eg,e$esc, ajutor.aproapeluicarearenevoie.Dg,_rygeazig-ea@lqttlqqE inaidefuiDr.rmnezeu".krvif gieupeceicarevin la mine, seamA -in cgasul gcela gi cum mi primi Domnul ostenealagi dragostea noastrA. 54. Ce sfaturi mei dsoselite dati uccnicilor? - Cel mai mult ti lndemn pe totl si se roage: Rugali-_vi mereuf-Rugati=v4-din-inima! Rugati-vi clt mai mult lui Ounnezeu!Acestaestetoati speranta mtntuirii noastre. idor{sc toatefaptelehune.Ani vtrzutcredinciosi}i plln calugfi c_919 geaula_rug iune. lc meudela schitulCozanceami sculain fiecarenoaptela Utrenie

74

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

vino doui ceasuri mai devrenre Paisie, $i-mi zicea:"Prarinte biserici, c{SgqsuSulestemult 9i lucrtrtorii sint pufini!" In pe fi ecare miezdenoapteil giseamagteptind pragulbisericii,ci era foartenevoitorla rugicrune.A$a s-arcuvenisi facemto[i. pu uceniciimei care$nt duhovnicr. in .AldoileasfatPgntru qslg$, viala,neAdp+r.pqi

75

Sfintele qi mtntuitoareleTaine. L4_fe!_glcelor , ti, n-r lndali si le dim SlintaImpirtAganie. toatecazuril.e In lt p c la ,r.qi aucazui grele,giDumngzeu si de cele sfinte.

p.4r_asssp pAcatele, sa-idezlegfun,pininu spctriesc Lafel gi cu S de efedin inima si b pirasesc. , cont,pecit sepoate, si deBr_aEtieaplrintilor ispqqrti--de-a$A"zi. tntre asprimesi iertare,intre sc,umpiLtate iconomie, ig_UUde-UUSlUn, in cazurigrelesa sau $i rqhqqq{npe duhovnlcii 1sc11gi1i_gi ales pe ierarhii no$tri. mai impotriva $Il4-fudecati-C Sfprc[q paagane,+iaufacut$eirtrti Bisericii lui Hristos.Apoi ifiu uliatu qfjpJlPreqtil cilugin si demirslntddorisr+iaiba

cu!n.grnleazurilede casitsiifffiegrde szudivorF ds , ae{afi-cu cineVa,descurdafi, prea-slabi,.luptati. cugetetruFe$tl calgiujUdcci{ sausint blestematidepreoti Si dg_parintiilor, sau*ctedin vrijitorie, $rmai alescate Bu-fiqut pipate afg$si$ilAzA" salB[indemoat gi pealtii laaceste:glgle d. e_moarte, Ardatit Sfinia Imp[rt4$anie,ciluan.fsc plriseasci picatele, si respecte . 9-Lsa=isfaruin-sA vreme indelungati, sh FostOascA" s4jace milostenie,si e..anon fqql-netanii Si F.lgiciimi dupa putere gi , c ic, acesta le dea sl

55. Crcdefi ctr ln viitor rn?nistirile noas'treSi acest sflnt loqas vor spori tn viaftr duhovniceascf, gi tn iubire, sau vor decidea din ce ln cc nnai mult spre cele ptrnnlntesti? - Inci nu am ajunsin rn{surahceasta a ctrnoaqte va fi ce de dupi noi.Dar dupi faglduinlaMintuitoruhri, carezice:"Iati Eu_ slnt cu voi pina la sfirSitulvea:urilor", si credem in aceste gi cuvinte ci Domnul va fi cu noi gi in viata aceasta in cea viitoare. Dar'numai daca vom plzi poruncile Domnului, figiduinfele de la cilugirie gi sfaturileparinlilor care ne-au crescul Iar dacduceniciiSiurmatii no$trinu vor iubi biserica, nici sfinteleslujbedupA postulti mirinduiala, rugdciunea, nici Io-stenia vor tai h neunire, robiagijilor pamintestr in uitare ftt Si Si deDunrnezerg.ffinci viitorul mnnistirilor fi noastre.va diir oein ce va mai innmecat viataduhoi'niceasci decddea mai mult Si ne tot Si luiDumnezeu sibinesrvintezeministirile noastegipeviitor rugfun cu stareli, duhovnicisi cdlug6ridin in cemai buni. 56. Spcrdti si nc lnflninn dincolo, tn hrmina lui Hristos tmpreunl cu perintrii nogtri plecatr rnai dinailrcf - De vom pfui peurmeleVietiilor Sidevom trii in deslviniti dragosteunii cu altii, avem credintA gi rlldejde ln mila si bunitatbalui Dumnezeu ne vom vedeadincolo, trt vegnica cf, viata ajuti:ndu-ne hanrllui Durnnezeu, rugicirtnile PreaCuratei Maicii SaleSiale tuturor sfintilor:

76

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

. 57. Care stnt ultimele cuvinte pe care afi dori si le rostiti tn clipa plec{rii la Hristos? In ceasulacelaasi dori si repetrugiciuneaceamai de pe urmi a Sfintului Apostol si Arhidiacon $tefani"Doanine in meu!" miinile Taleimi dau.duhul 58. Iubitul meu pfrinte duhovniccsc, ce cuvlnt de folos spre mlnfirire tmi datr si mie, lnainte de plecare? - Piriirte loanichie,estetimpul s[ pui in practici ceace ai scris $i ai invafat pe altr; ci nu cel ce invati este mare la Dumnezeu;"ci cel ce va face si va invifa, acelamare se va " cherna intru imparAtialui Ddmnezeu! 59. Ve mulfumesc, Plrinte Paisie, ln numele tuturor ucenicilor si fiilor duhovnicesti ai sfintiei Voastre, pentru aceste tnfelepte sfaturi $i cuvinte de folos zufl'etesc,pe carene Yom strtrdui si le tmplinim gi cu fapta, spre lauda Prea Sfintc Trcimi. - La plecaresi v4 citesc o scurti rugiciwte, dupl obiceiul si PreaMilostivul, vi binecuvinteze, meu:"DomnulDumnezeu, Domnul sd vi ajute, Domnul sa vl miluiasci, Domnul si vi pazeascade tot raul, Domnul si vi umple de bucurie Domnul, ca un bun si iubitor de oameni,si,vA duhovniceasci, ierte de pAcate $i tn ceruri cu dreplii si vl primeascd! gi Binecuvinteazi, Doamne,pe robii tiii ace$tia nrgiciunea 1or, gi dragostea si credintalor, si bucuria lor, si smerenia si lor, [or, lor, ribdarea 1or.BinecuvinteazL,Doamne,osteneala Siclsuta gi lor, gi piinealor 9i.copiilor, vialaior si sflrsitbunle daruie$te, ca iar dincolo un colti$or derai le di.ruiegte, binecuvintatestiin veci. Amin!"

Arhimaudritul Cleopallie, despreIeroschinonahul Paisie Olanr

Il cunoscpePirintele Paisiedin anull924, cindpi$teamoile cu fratii aproapede schitul Cozancea Botogani.Dumnezeu s6-l odihneasciin Rai. El ne-afost povafuitorduhovnicesc la toati familia noastra. A venit la minastiretn anul 1921,dupace s-aintorsde pe frontul din Ungaria-Cind erain rizboi s-arugatlui Dumnezeu zicind:"Doamne, daca scapicuviafadepefront,cilugar ma rni fac!" gi l-a scipatDwnnezeu viafi. Statutle-adatcelorceau cu luptatin razboicite5 hectare teren. de Parintele Paisie tmpa4it a pAmintullaceitaltripatru fratimai maridecir.el, aufostcinci caci frafi, gi s-adusla schitul Cozancea. era viali de sine: Aici La inceput a flcut trei ani ascultare bucatarie,cici era la foarte smerit, ticut $i ascultator. Apoi a fost paraclisiermulta weme la biserici gia avutduhovnicpeunparinteblind Siiscusit ieromonahul Calinic $ugu care l-a deprini cu nevoinla c6.lugareasci. LaCozancea, Pir\ntele Paisie avea chilie cu citevainciperi. o Cilugarii il iubeaumult pentnrci petofi cei bolnavi si bitrini ii ingrijea cu toatii dragostea,ii cercetala chilie, le ducea de mlncare,aducea preotuls[-i impirti$easci, gi stitealingi ei in ceasul morfii. Apoi ii insofea pini la cimitir Sitetamiiamornrintul 40 de zile, dupi rinduiali.

PARIN'I'ELE PAISIE

DUHOVNICUL

79

In Cozanceaera un ieromonahpe care il chemaGavril Apetri. Era duhovnicbun gi citeamolifele SfhrtuluiVasilecel lume multi la citit qi'numai incipea in chilia lui. Mare.Venea Paisie si i-a zis: "Pirinte Paisie, Atunci a venit la Par'rntele multi $inuamundeii primi". di-m i simie o chilie, ci amoarneni Dupa ce i-a dat o chilie, nu a trecutmult si iar i-a zis: "Pi.rinte una".gi i-a dat-osi Paisie, di-mi o chilie,ca nu-mi ajunge mai pe a doua.Mai tirziu iarasi i-a zis: "Pirinte Paisie,da-mi si La chilie, ca sfintia ta staiin.paravan!" un timp ii z.ice: cealalta "Parinte sfinliataitigasegti Paisie, ce?Di-rhi giparavanulca stii sa stai undeva,ci am lume la citit si dormit gi nu am unde-i fiind milostiv si linistit, i-a dattoati culca!"Iar ParintelePaisie. numaisi impace chilia, iarel seculca inh-omagaziede Lemne, pefiecare. Dupao weme, pfintele Gawil Apetris-aimboktivit . Paisie, cici eraplin de 9i l-a ingrijit pln6 la moartetot padnte[e pentruHristos. paceqi de dragoste cilugar numit Prin anul 1935traia in schitul Cozanceaun cu Ilarion Bolovan,care duceacarti bisericegti ciruciorul prin pe satesi le dadea la biserici.Mai ttiziu $i el s-aimbolinivit qi l-a tngrijit pina la moarte ParintelePaisie.Ii ziceab&trinul: "Pirinte Paisie,sfintia ta esti tata$i mamamea!". se Odatfl peclnd Pdintele Paisie rugaintro mici poienitadin pidurii, la citevazute metri deminastire, auzituncor de a mar$nea Era ceresc carecintafoartefrurnoscintaribisericeStl un semnci in maretiestejar acoloupbuie facfio micibiserici. A puso cnrce si lamitopolitrlMoldoveisialuatbinecuvintarc toculaceta s-adus apoi mic pamclisde lemn,cu irramulSfutul Mucenic safacaacoloun dahui Mina Dup[ cel-a frcut, l-alipig apusin el icoangaconstndt In astattreonoui o casicr.lcitevachilii senevoiaacolo.aoeachilie si se la aru.Ziua fiiea ascultare biserici"la grldina, h vie iar seara din linistea ciliva ucenicila paraclisul poian6cu ' La inceputa avut ucenicdechilie pefratelemeuGheorghe. Dar Era foartenevoitor.. intf-o searl a l6satunbilet pemas6,pe

carescria:"Pirinto Paisie, iarta-ma mi duc pentrucinci zile ci si mi pociiescin pidure!". 6i-aluatceaslovul cltevaluminiri, si la $i s-aa$ezat rugiciuneintr-o groapi din pidure. Pe la miezul noptii, clnd seruga gi citeala psaltirecu luminareaaprins6, a venit vrijmasul la el in chip dearapnegruurias Sii-a zis cu glas infricogitor: "Ce faci aici? Nu gtii ca ai venit i[ra blagoslovenie?.,.". Cuprinsde marefrici, fratele Gheorghe a luat Ceaslovul a fugit la chilie. Apoi bitind in geama zis: si Binecuvinteazi, Pfinte Paisie, Si mi iarti pe mine picatosul! - Dar cinee$ti,frate? I - Sint frateleGheorghe p6citosul! - FrateleGheorghe plecatin pidure si sepociiasci... este - Iarti-rn6,Perinte Paisie amplecatfiri blagoslovenie!... ci A mai ayutunucenic bun,pemonahulGhenadie Flimirzanu, fost multi vremecioban.Era necisitorit, purta barba gi aveao viafa foarte curati. Pirintele Paisie,ctnd l-a vizut ci vine la gi iama,descult seroagaa$a mult cu metaniisi cu Cozancea de lacrimi, l-a luat ucenic la chilia lui din poianA.Toati ziua si noaptease ruga bltinul 9i ficea mii de metanii, iar cind se tnchina la icoanaMaicii Domnului clrgeau multe lacrimi din ochii lui. Apoi s-aimbolnivit 9i la ingrijit Plrintele Paisiepini s-idus la Domnul. Mai firziu s-aimbolnivit la Cozancea ierodiaconulNicon si Driguleanul, carecinta foartefnrmosgi aveaviafa deosebiti.Si pe el l-atngrijitpdrintelecu multi dragoste. Seara, inaintedea muri, l-a vizitat Plrintele Paisie,iar ierocliaconul Nicon i-a zis: "Pirinte Paisie, si vii dimineali la ora 8 la mine si cintim tmpreuniAliluia!". Cind s-adusdiminea1A, i-aspus:"De acum mi duc la Domnuls&clnt lmprermicu ingerii Aliluia!". gi gi-a dat duhul in miinile lui Dumnezeu. Imi aducaminteci lmpreuni cuPirintele Paisieamfdcutun legflmint amindoi.Era in primivara anului 1935. Eu venisem

80

PARINTELE

PAISIE DUHOVNICUL

din armati intr-o permisie pe acasi. Apoi am trecut gi pe la ParintelePaisiela schitul Cozancea. intoarcere petrecut La m-a pirintele pini intr-o poiani din margineapidurii. Era o zi de primavari cu soare,cintau cucii $i cimpul era inflorit - FrateCostica* rn-o tntrebatPirintele Paisie- nu ai wea si vii la Cozancea, dupi ce te liberezi de armati? - Nu, prea cuvioasepfinte - i-am rispuns.Eu a$vrea sl raminla Sihistria. Acolo m-am dusdela incepu! acoloaumruit frafii mei Vasile gr Gherasim,acolo estemunte gi-i mai multi liniSte... Anrnci, hai si facemun legimint - a spus pir'rntete.9i dupf ce irm ficut amindoi trei inchiniciuni, am statln genunchi,iar PArintelePaisie a spus aceasti rug{ciune: "Doamnedacaeste voia Ta,vreau,dacimoare fratetelcesta inainteamea,si fiu eu la bapullui; iar daci mor eu , si fie el la caputmeu...l - Amin !,Apoi sirutindu-i mlna, amluatbtagoslovenie a$a $i nerarndespirfit Pirintele s-alntors inapoi, iar eu m-am dusla Sihistria gi apoi la regimenl : Mi-aduc aminte ci tot cu sfanrl Pirintelui paisie am primit si fiu staretla Ministirea Sihistria. $i iati cumafost Eraln vara anului 1942. Ministirea noastri era arsi dup6 incendiul din 1940,o marepartedin pArinti s-audusla MAristireaNeamt ci aici nu mai erau chilii, iar starefulnostru IoanichieMoroiera bitrin Sibolnav tn pat gi nu rnar puteaconduceministirea. Atunci plrinti.i din consiliu auluat aprobare la lvlftristirea de Neaml si aleag&alt starel Staretulno-stru, Ioanichie,le-a zis: "Puneliegumenin locul meupe Cteopade[aoi, c6este b[iat bun li ascultitor!".Ei lnsl nu mi-au spusnimic.Intr-ozi, pecind eu , tundeam pemuntpleTaciunete,am vizut cl vin la mine toti oile perin$ din consiliu, ln frunte cu duhovnicii CasianCojoc gi CalisEatBobu. Unul dintre plring mi-a zis: "p[rinte Cleopa,a venit vremea ca pe timpul lui David, si lagi oile tele necuvlnttrtoaregi si pisore$ti pe cele cuvtntitoare! latA,

81

ministirea estearsi, starefulnostnresteorb $i bolrrav,cilugirii \Irnt gi ajuti [a refacerea seirisipesc... mlntrstirii. Te wem to[i, te cheaml gi pirintele staretIoanichie,carene-acrescutpe toF, ci el nu mai poate...". le-am zis: "Vl'rog, Eu, -vizind ci nu este alti scf,pare, parintilor rnai llsati-mf, si mi rog lui Dumnezeu Si si m[ gindesc lunidezile, ci sintttnarginustiucesi fac...".PArintii o m-au lisat o hrni de zile si m[ mai glndesc.Dal eu indati am bunul meu sfetnicdin scrislui Plrintele Paisiede la Cozancea, tinerete,Si l-am intnebat: - Ce si fac,'Pirinte Paisie,cl sint la o mare9i grealncercare in viati? Siprimesc stiretia Sihistriei, sausi rimin in conti4uarc la oi? cuvinte Dupi vreo zecezile imi scriePirintele Paisieaceste pe care nu le uit toa0i viata: - Dragul tatei, de la mine picitosul si fii ca cum n-ai da si ca cum n-ai lua! Nu te'bucuraclnd te-or pune staretgi nu te supf,racind te-or scoatedin stiilefie! Atunci eu, lf,sind oile, mi-am luat cojocul, am coborit in mftristire si am fost numit locfiitor de staret Paisiea fosthirotonit diacongipteol .In anul 1947pLirrntele luni. Dar ivindu-seunele $ase Apoi a fost eguiren la Cozancea netntelegeriin obgte,plrintele a cerut si fie primit in obgtea Ministirii Sihistria, dupl 27 de ani cft s-a nevoit la schitul lui Eu Csz.anena- m-am dus la Ia$i cu cererea si i-am prczenimediat" tat-oepiscopuluivicarValeriu Moglan.Mi-a aprobat-o gi parintelePaisie. cici tinea mult la Sihistria. Pe urmi a venit I-am dat o chilie aproape biserici $i l-4m numit duhovnicul de Affgii obgti.Spovedea 9i noapte9i cilugiri si mireni. Lumea zi "Mergemlapusnricul lizicea "Rrstniculu,"Undeestepusfrticul?" de ta SihAsda!". Nu aveatimp nici si minince. La 30 august1949,eu am fost transferatde la Sihf,striacu 30 de cf,lugiri la minlstilea Slatina cu ordinul Patriarhului

DUHOVNICUL

83

82

PARINTELE PAISIE

vestiti ctitoriea lui Alexandru Iustiniansdreorganizim aceasta Lipugneanu, pe care autoritatile voiau s-o transforme in spital, cum mai fusesein timpul primului rinboimondial. Atunci l-am luat cu noi gipe parintelePaisieOlaru. A statla Slatinacam patru calugari ani. Se ocupa numai cu duhovnicia. Permanent spovedea chilii alAturi deparaclisulMitropolitului si mireni. I-am dat doua Veniamin Costachi. Nu avea timp nici si minince. De acolo s-a dus citeva luni Si la schitul Rariu, care depindea tot de Slatina. Aceastaera via[a gi nevoinla Parhblui Paisie.Minca gi se pe Nimeni nu gtiacit gi cum.se ostenea ascuns. roag6,cit gi cum poste$te"ce lucreaza gi ce taini are. Era plin de smerenie. de blindete qi de dragoste.Plingeacu cel careplinge gi se bucura cu cel care se bucuri. Nu tinea la haine bune, la bani, la nimic si fugea de cinste, de laudi, de multa vorbire, de clevetire gi de oameni niari. Parintele Paisie ne-a crescut gi ne-a fost sfetnic qi parinte duhovnicesc in Cozancea la cei cinci frali care am plecat in ministire. Fara sfrntia sa noi poate nu mergfflm nici unul la calugirie. Iar dupi ce am venit la Sihastria gi cit am stat impreuni la Slatina, Pirintele Paisieinia fost duhovnic. Eu mi spovedeam laiel si el la mine gi tot ce aveammai de taini ma sfatuiam cu dinsul gi epamfoarte mulfumit ci l-a adus Maica Domnului la Sihastria. In anul 1951, mi-aduc aminte ci Patriarhul Justinian a hotlrit si nra duc staretIa Minaslirea Neaml cu 100 de cilugari, 10 de la Slatina Si 30 de la Sihastrie;cd si innoiasci viafa duhovniceaSca acolo. Atunci eu in-am rulbprat de aceastagi de nu $tiam ce'si fac. Dar mi-am adus aminte de sfatul marelui parinte Vichentie Malau de la Agapia, pe care l-am avut gi un timp duhovnic cind eram in armati, cd imi spuneaaga: 'lMAi baiete, cind vei da de necazuri mari, si postegtihei zile Si sa te rogi cu lacrimi gi Dumnezeu te va invita ce sl faci!".

Decim-aminchisintr-ochilie la stirefie Sinu $tianimenide mine,numaiucenicul meu,Serapion. parinlii din minastire Toli gtiaucl sintdusIa Patriarhie. postit gipte zile, de luni pina Am Duminici. Dupi citevazile de post,noaptea, cum stAteam pe gi parcaalipisem,am vizut o lumini cereasciin jurul . scaun icoaneiMaicii Domnului din perete.Apoi Maica Domriului mi-a graitdinicoani 9imi-azis: "Nu teintristapentrutulburarile de la MinastireaNearnf,ca le voi liniSti! Dar sa nu fii intru digamie..."Adica si nu fiu in indoiald.Ca un gind imi spunea sami duc la Neamfgi alt gind ifni spunea ma duc in pustie. sa i'Virra, Ci veneauunii cilugiri de ta Neamt si:mi spuneau: parinte Cleopa, la noi cL te ajutim si indreptezi viala duhovniceasci aici!" Iar altii imi spuneau: de "Nu te ducela Ministirea Neamt, ca acolo este greu gi nu vei putea pune rinduiali ca la Slatina..." Atuncim-amdusindatalaParintele gi Paisie dupacem-am spovedit" i-am spus ce am auzitgi am vizut la icoanaMaicii tot Domnului din chilie, iar el mi-a zis: "Poate este un semn dumnezeiesc. nu mai spunedeocamdatiniminui vedenia Dar aceasta. Acum pregitegrc-te miine sate impArti$e$ti de-o Si $i fr de la Dumnezeusi vi duca la MlnastireaNeaml Maica Domnului o savi ajute;.Iar nu va fi voia Lui, o sardrnineti de pe'A loc..." douazi, dupi ce m-arn impi.rtigit, am primit vestedin Bucuregti Patriarhuls-a sfatuitcu mai multi Si a hotarit si ca ramini lucrurilepeloc-Ag4 cu rugiciunile Maicii Domnuluigi cu binecuvintarea duhovnrcului, s-aulinistit toate. Parintele Paisiea statla MinastireaSlatinadin anul 1949 pini primivaraanuluil953,cind, s-aretrasdin nou la Sihasuia, unde aveamai multi liniStesufleteasci.El a vrut si vina la Sihistriainci inaintedea intraeuin ministire, ci ii placea locul acesta retrasde lume,mai alesla Sihla unde s-anevoit Sfinta Teodora.

84

PARINTELE PAISIE

parintele Paisie a fost sfetnicul meu cel mai bun in viafa de

cuvintul lui. Ca cine nu asculti de duhovnic, nu asculti nici de Dumnezeu A$a era Parintele Paisie: smerit, fAcut, blind, inplept la

scRrsoRr INVATATURT DrrHoyrvrcT,gTr $r


a. Scrisori adiesate de Plrinrcle Paisie Aftimanddtului Victorin starcful Mhestirii Sihlsrria PreacuvioasePirinte stareL Vi felicit pentruziua de Anul Nou 1982,ziua numelui de botez a Sflntului Vasilecel Mare. Multi ani cu pace,sinitate gi sporin toateceledefolos,atit trupeste,cit gi duhovnicegte. ' M-am bucuratde venireaPreaCuviogieiVoastre Sihla, Ia pentru dragostea ce-o aveli gi pentru grija ce ne purtafi. M-am bugirat.de rnele progresein gospodarie. M-am bucuratde paceace cu ingaduinlag! r6bdareaPrea CuvioEieiVoastrese pistreazi in SftntaMinastireSihistria- M-am bucuratci sinteti apropiatde inimile Sisufletelecelor ce cu darul lui Dumnezeu ii conduceli.Inci m-agbucurasi audca sintetiin unirecu tofi $i ci nu aveli nici un potrivnic. M-agbucurasi audci avetimila decei bolnavi,ca-icredeti $i ci nu-i trimiteti la mamalor. Pentruci mania lor sinteli Prea Voastra. CuvioSia M-ag bucurasi audci tot ce fagaduimla calugarie, adici "dorescviafi pustniceasci", biserica,curifenia gi ascultarea trebuiesaSiimplinim.Ascultareao fratii, darmaimultsiliti, fac

penfiu altii. Uneori baftinul dadea 5i acest sfat, cum ne invata insuli Domnul nostru Iisus Hristos: "Cel ce va rabda pini la sfirsit. acela se va rnintui". or, PairintelePaisie a ribdat toate ispitele gi necazurile vielii.paminteSti pina la sflu$it, mai ales utti*ii cinci ani de orbire, de surzire Sisuferintaia pat pinA cind si-a dat sufletul in miinile lui HristosNoi ca fii duhovnice$ti ai Par'rnteluiPaisie,carene-a crescut gi ne-a format in gcoala fricii si iubirii de Dumnezeu, sintem datori si ne rugam pentru sufletui lui, ca si-l otiihneasci in ceata dreptilor din Ceruri gi sinu uitam ci 5i noi miine ne vom duce dincolo, si dirn socoteali ce-arn facut bun sau riu pe pamint.

86

PARINTELE PAISIE

DUHOYNICuI;

87

nu tocmai din dragoste.Ascultareafirinrgi.ciune esteo ocupafie pe careo au $i mirenii. Dar mai alesbiserica,curitenia $i dorinta pentrrrmintuirea sufletelor s[ Ie urmfiti, si le impunefi la toti. Ci "mare sc va chema cel ce va intoarceun suflet riticit". sa M-ag bucura, cape lingi asculfare, gisili un sufletcareii place iinigiea$i are nevoie cieliniste. Nu si i se impunf,,ci sd o ci caute,si o doreasci; nu si se odihneasca, si se nevoiasc4. la nevoiesc,m.erg bisericit, si M-ag bucuu'a audca toti fratii sp(rugiciune gi c4non) $i se intrec cintind la sffaniL ca la pravila 9i pirinlii cintifeti sint binevoitori. M-aS bucura si aud ci dore$te vre-un parinte sa se iinisteascf, la poiana din "Piciorul Crucii" Poatear trebui sapropuneli care doregtesa selinisteasci, sau si lc dati canon celor bolnavi, saucelor ce nu ie place ascuitareagi biserica. In sfirgit, ar lrebui si-mi vi<i de pircatele mele $i si zic iertafi-mape mine pdciitosul. Paisie

$i daca acestscris nu este potnivig il vom drege cu alti ocazie,cu duhul blindeflor: Blagoslovili Simi iertatr. Paisie pacitozul

PreaCuvioasePdrinteStaretVictorin, Cu ajutoml lui Dumnezeuam fAcutfiei paqiin acestsfint $i marePosLSintembinigor.Asemenea dorim SiP.C. Voastre vi la intregul sgboral SfinteiMlnastiri Sihastria. regretci am Cu 9i c auzit ci PC. Voastrasinteti pulin bolnav. Iubite pitinte, potrivegteaga;ca si nu vi grAbti nici prca, prea gi nici foarte,foarte. Noi cu tolii va pomerim la newednicilenoasuerugaciuni. pini la Sa'vi ajuteDomnul si puteli ducecu dragascultarea sflrsit si sfrsitul si fie bun. Iertati gi nu ne uitati. Paisie

Prea Cu.vioasePdrinte Starei, Bunul Dumnezeu sAvf, dea sd,nitate$i putere de munci, ca si putefi scoatela bun sflrpit toate cite a1iinceput gi cele ce inci avefi inca in plan sa incepeti Ne bucuri:rn ci aveli ln vedere si de Sihlisoara noasfta, ca dupa plecarea Pirintelui Chiril mai muit va interesafi cu Acum s-afacutbun de gospodiria, mai ales drumul era necesar. rners gi cu piciorul si cu magina. tot cu blagoslovenia P. C. Voasfie, S-a reparat fintina de la poart6, care era degradata. Acum mai mare dragul si intri pe poarta. Seamina a viefui oameni gospod4ri. Biserica cu slujbamerge bine in toate rtnduielile. Pfintii si fratii de aici isi fac datoria, dupi cum stiti...

Prea'Cuvioase arinteSraref, P Va mulfumim penfu toati dr3gos@a ati aratatf4A de ce noi picitoSii. Inci o dati vi ceremiettarepentmtoate'Si'iarlgi vit zic la tot intregul soborpost u$or gi s6 ne intilnim'laCSa Raiului. Paisie '

Urare de Criciun a Pirintelui PaisieOlaru din Schitul Sihla citre obgteaMinastirii Sih6stria:

"Slavd^int:u de suslui Dwwezeu gi pe plrrtintpace"$i cej in Sihlisoaranoasffi si Sihasnia$i in sufletele floa$Fepacnl

88

DUHOVNICUL PARINTELE PAISIE

89

b. Din scrisorile Ptuintelui Paisie citre ucenicii sli ciiugf,ri gi mireni. Trei scrisorideraspuns adresate lrina Iordache monahiei din Ministirea Varateccares-a nevoit mai multi ani la Locurile Sfinte. M. SihAstria. decembrie. 1973

Iubitoarede Histos, Irina, Vi mullumescpentrudaruriletrimise gi Dumnezeusi vi rispliteasci dragostea. Din parteanoastri avefitoati biagoslovenia raminetiSi sa mai departe Locuriie Shntesi si va supune{i la celor ce,pentru Domnul, vi au in grijA.Sintetidezlegate toatecelece avefi de de datorie. Sama ierta[i,cain ultimul timp mi-a slabit vederea aproape de tot. gi Pomenili-ne penoi ia sfinteleslujbedela LocurileSfinte! Seai grija si fii supusiSisadepinzideun duhovniccaresa f,re dupi Dumnezeu, rispundi de sufleL si Dumnezeusa vi ajute la toti cei ce v-a1i inwednicit sa ajungetri acolo,undenoi numaicu gindul mergem! Cu dragoste,al sfintiei tale duhovnic ce nu te poateuitaPaisie M. Sihistria, 26 martie, 1976

rinduri, momente.Cumaregreutateam putut si vi scriuaceste dar Stiindcf, dragostea toate le poate,le-am scris.Dragul titucufei, aurul estetot ar[, ori undel-ai amnca.Et este curata$iadevi,rati, estetot aur,iararama tot arami. Credinta ori tn ce loc ar fi e4 este$i se credea fi adevdnata si ASadar, vi nevoifi si si vi siliti a va pastracaaurul iurat vi Din parteanoastri va dorim sdL pistrati micar aga,ca in pus ziua cind aXi piciorul pe acel pamint sIint. Mai aveminci o dorinla,ci, daci nu seva puteasaneintilnim aici, sirneintilnim acolo sus ln Patria Stipinului nostru, Domnul Iisus Hristos. Amin. Cu drag,al tau pirinte, . Paisie P.S.I6rttr-mi:ci slnt aproapeorb. Pomeniti-mi ca'si-mi ingaduieDumnezerr cft si ma pot purt4 daci sepoate.'Dar afit fre voia Domnului! P(aisie)' Schitui S'ihlu 23 aprilie, 1983

Iubitoare de llristos, fiica si maicd lrina, Dorinta noasftd ca, atit duhovnicegte,cit $i trupe$te,aceste scurte si umilite rinduri si va giseasci in cele mai fericite

a Fiind ocupatcu;lucruri omene$ti,nu am putut a rispunde Teodorade la indatf Dar citind acatistulSfintei Maicii noastre ce vi. mulfumesc.pentru dragostea ali avut$i v-ati ostenit Sihla, de l-ati scrisa$afrumos. Dumnezeu si vi rispl{fieasci gi, cu rugiciunile Sfintei .Teodora,si vi ajute sa petreceti aceasti viattr ftcitoafe u ribdare $i iar cu r6Mare gi cu dragostesiribdati toatecelp ce noastrA. le rinhuiesteDomnul pentu rnJntuirea ctt bucuria Cruceape estedegre4 pe atft der6splititi esGcLr vegnici si fericiti. AgteFam Sfhta hviere cu pacegi cubucruii duhovnicesti.

MaicilorkinagiPaisi*

90

PARINTELE PAISIE DUHOVNICUL

Am primit pachetul gi cartea pentru care vi multumim. Si ne intilnim unde va rindui Domnul! Cu toati duhovniceasca dragoste,al fragiilor voastreparinte gi duhovnic. Paisie Patruscrisori a<iresate unorfiice duhovnicestidin ob$tea Sfintei Minastiri Agapia, scrisedin Schitul Sihla Si din Minastirea Sihastria. fubitoare de Hnslos, fiicd gi sorA Georgeta, Avind ocazic,va trimit citeva rinduri, prin care agvrea si vi mai improspitez gi si vi asigur sfinta mintuire. Diagui tatei, riibdare, riMare, rabdare. Dar raMare, nu cu noduri; ci rabdare 9i indelungi ribdare cu dragoste.Ca daca ai ciragoste,dragostea le rabdi pe.toate pentru Domnul, pentru mintuirea ta. Sa nu zici ci aceasti ascultareimi este data ca o pedehpsi, fie ea gi pedeapsa, ca o rizbunare. Dar si Stii ci sau sl'intii au patimit, dar daciL au pAtimit cu dragoste, s-au Si incununat. Agadar, scopul se intreaba.Pentru ce faci un lucru? Vrei si cigiigi ceva lucruri saubani?Nu! Ci, vrei si te mintuieSti.Atunci sigur te mintuiegti, daci ai rabdare.gtiu, ci am gustat Si eu din toate cite oleaci. $tiu, ci mai multa ribdare ii trebuie celui ce tace bine. cici pe cine fericegteDomnul mai muit? latilce zice: "CA am fost flilnind gi bolnav si m-ati ingrijit". Asta o cere. Domnul la dreaptajudecata! Agadar, din partea mea iti doresc sa fii sanitoasi, sa faci ascultare, dar si o faci cu dragoste. Ca daca o vei face cu dragoste,ai plata de Ia Domnul gi treabaiesebine... N-am avut ocazie sa Stiudacate-ai mirturisit, ci trebuia de doui ori si te inpArtise$ti in post. Iar cu mirturisirea, mai des.

91

Nu hdehrnEa,cate ispiteleinaihte o pitegi. Satemartnisegi iau Si la un dulrovnic te asculta te qde...Sanu tejelui la toate, care oi $i nu te folosei;tite ademengasci sa carev4ci se SA'stai obSte nu la grambitia ivegteura Sinq aiincrederein oricine, canugtiicumscapi o vorb6,siafinci ai delucnr.Sateimpacicumaicile,sale.iub6$ti ca sateiubeasci dapa necijegte cineva rabzicudragoste. ele e si De Si alimimhnrireata Eu si:nts{nitos 9i tn pacecu to[i: M-am tmpartAgit doui de ori gi acuminci odati, Sa StieMaica Staretain ce starete gisegti. Daci ai vreo nemultrumire, la spune-o duhovnicSie[ va facecunoscutmaicii starete. Agadar, dacf,vei fi multumiti, Dumnezeu va da sinitate ifi puteresi rabzitoate... 9i pe Din parteamea,eu vi pomenesc toatetrei, si vi dea Domnulribdare.Pomeniti-ma peminela sfintele rugiciuni... 9i Paisie Iubitoarede Hristos,Gorgonie, Cu ocaziavenirii sorei Domnica, lti trimit citeva rinduri. Eu" cu ajutoml lui Dumnezeu,am implinit srrna de ani. Dupa cum gtii, cu sfuritateanu sint wednic si mulfumesclui Dumnezeu. Slnt tn pacecu ingeragii(?) si toatemeig dupavoia Domnului. A$adifr,s{ multumim Lui pentm toate, si he dea Donlnul rlMare. Am auzitci sfurrcXi bolnave,pentruci v-a[i supirat ci cam a sporit obgtea bolnta. la Dragul meu,si te rogi lui Dumnezeu si-ti dearaMarc si si qADumnezeurinduieStetoatepentnrmintuirea noastri. ryn .AstaestecruceamlntuiriifrAtieitale.Si Stiici maicaParaschiva seroagi si puteli dugecnrceapinl la Golgota sus.

DUHOVNICUL

93

92

PARINTELE PAISIE {

obgtea. Sa nu te superipe mine ci am zis si-ti sporeasci gisapogiajuta prisoseasca ribdarea, fii siLn[toasa si Numai sa-[i SfinteParaschiva, si altora.Sacitestiacatistul (pe bolnave), le cite$ti salecinti9idaci Sale iubesti cele si si c6ci cu iti mai cadeinci una,si o primegti toati dragostea, aga sinceri si deasi vom ci;tiga un colligordeRai. Cu marturisirea
vel reu$I. Doamne ajuti! P a i s i e, P.S. MaicaGorgonia, de cei bolnavi! P (aisie) fostul tau pirinte si duhqvnic esteaingriji

deea,ci miinile ei sint sfinte,ci a scrisfrumosSimult a invifat Si o pregitegtisi sepoataimpartagi si va pregatifigi voi Si pentnxSfinta Impdrtaganie, Sfrntii Apostoli. Postiti de la la DuminicaMare o saptamini. Eu m-am tmpirtigit, sint bine,am pacecu tofi..Ascultarea scara cer.Si faci ascultare dragoste, este la nu cu de siltr,ci din milA.Saai mila debolnavi$i Dumnezeu avea va rnili Side noi. Doamneajuta,ci Hristos a inviat gi pe noi ne va invia! Paisie Peversoaceste scrisorinedatate, Parintele Paisieigi evoci in citeva cuvint,pe iubita sa mami care l-a niscut, scriind urmitoarele: Pe m6.rnucamea chemaEcaterina. o Parci o vid cu ochii minlii cum in brafema tinea Sima invatadeale credintei-Draga mea,mimuca mea! Ci nu-i mai scumppe acestpamint"decit numelede mami! Ea pe mine m-a niscut $i m-a crescutpini si-mi dau seami. Ar trebui sa o iubesc mai mult $i ga o pomenesc mercu gi pentrusufletul ei scumpsi mi rog [ui Dumnezeu. P(aisie) O scrisoare derispunscltreucenicile dinMhistirea Agapia:

si pe attii.

Hnsfo.s S-aindltat, Gorgonie, M-am bucurat cind am auzit eh ai de lucru! Sa te bucuri si lralia ta, ci a$aspuneMintuitorul: "Mai bine estea da, decit a lua", Mai bine estea ajuta,decit a cere ajutor de la altii! Sa fii sanltoasi si poti facebine cit de mult! Mai crula+e! cit ca Fi ascultare potri, gi eu agface,dar nu mai pot... Cit despre m ine,nni simt bine. Nu sintvrednic samullumesc lui Dumnezeu! Pe linga acultareape care o ai, ili rnai dau gi eu o ascultare. (?), Sa ai grija de mielugelulacesta ca nu ceremincare,nici api! P(aisie)

lubitoare de Hristos,fiicd, sordgi maicit Gorgonie, Si nu te grAbegtisi vii la noi indata, si nu cumva si pierzi plata, ci am auzit despremaicafaraschiva ci este chzut|lapat. ASaci ar fi bine si fii cu grija, sao ajuli pina la sfir$it, saai rnila

Adevdnt a Inviat Domnul ! Am primit dragostea fritiilor voaste. Vi rnulturnesc. Fentnitoate'cite scris,riu estealt leacdecifnurnainabdare ati

94

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

95

Avefi cit de multA,mArturisire citmai deasi $i cautati.-vhpacea. frica lui Dumnezeu $i, pe cit putefi, rugafi-vii mereu, cit cu cuvinlul, clt cu gindul gi cu "Doamne,nu ne lSsa!" Noi, cu darul lui Dumnezeu,nu vi uitAm. Si ne intilnim la ugaRaiului! Cu toata dragostea, Paisie

Pisarile-acolo cinta frumos 9i laudi pe Domn_ul Hristos. Ingerii neincetatslavoslovesc,'cintind slavi Imparatului ceresc. Iar MaicufaDomnului stade-adreapta fiului. Acolo sadorim si fim, in vecii vecilor. Amin! Iar pina atuncitrebuieribdare, cit putemducein spinare! Paisie

O alm scrisoarede mingiiere citre una din ucenicile sale din MinastireaAgapia: Mucit Mihaeia, ...Si te lasi in mina Domnului, ca lutul in mina olarului. Olanrl, cind vrea si facao oala mai de pre1,o da de doui-trei pini sefacedupaplacerea ori prin foc, o cilegte gi o ciupegte lui. (la Domnul) pina ce nu vei fi Asa si frafia [a, nu vei pleca gata. Nu va mai fi nevoie de oarecarepregatiremai siguri. Pini artuncisa tii linistiti gi spune-imaicii Magdalena, daci doregte mantie, si faca canonul fratiei tale, 600 de.ihchinaciuni si 100 de metanii. Iar fritia ta safaci inchiniciuni cit demici, pecit po1i, ci de la cel bolnav nu cereDomnul canon. ci sarabde boala cu multumire, ff,ri de cirtire. Agadar, sa fii in pace, si nu te obosesti, si cind $i unde va fr voia lui Dumnezeu, ne vom vedea. Apa frece gi pietrele rirnin. Lspitele vin gi se inlocuiesc unele pe altele pina ta ultima risuflare. $i dupa ce vom tece noi dincolo, nici in urmi n-o sd ne uiti.rnAcolo e lumina lina, luna e intotdeaunaplina, Soarele niciodati nu asfinfe$te,iar clima nu se racegte. .

Scrisoare, adresatialtei ucenicedin MhastireaAgapia,aflati in suferinti ta spital. Maicd Magdalena" Am primit aceastiscumpi scrisoare la sorafrafiei tale Si de fiica mea duhovniceascA Mihaiela Aceasti scrisoare citind. mi-a riscolit inima si amintirea,aniloruecufi, prin pribegia acestuivqrc cu multe feluri de ispite gi prefaceri. Da,imi amintesc amindouiveneali cumultadragoste cum si in Hristosspuneati ne-amlegat,pirinte, sane ajutamuna pe ci altapini la sfirgit! gi eu v-am blagoslovit"a5asi fie!", Nu v-am uitat gj doresc sI fiti cuminfi, sinitoase $i ascultitoare.Iar dacaDomnul vi iu6esb Si va riiduiegte cite oleaca incercare, de adici boali, si vi deaDomnul ribdarc cu dragoste, prin ribdare secigtig6Raiul... ci Nu +e supdra fi-a rdmascanonul, canonul ci c&ci bolnavului este patul. Panrl bolnavului este blagoslovit Si sfintit prin ribdare. Nu uita ci Domnul, p cine iubegte, incearci"ca mai il mult si fie aproape El. de Si ne bucurlm .si^si mulfurhim bunului $i induranrtui Dumnezeu pentnrtoatc.De frica bolii gi a altor incerciri "nu ne vom teme,nici ne vom tulbura,eici cu noi esteDumnezeuli'_

96

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

97

sa Totdeauna fid cu gindul la biserica,c6, acum se cinti Heruvicul;acumsecinti Axionul gi,frdtiata intoneaziin minte e "Carepe heruvimi..." "Cuvine-se adev6rat...". cu $i sa. A$adar, hi slnitoasa. Paisie D(uhovnicul) P(aisie). din O scrisoare ultimii ani de sulerinti ai Pirintelui Paisie catreuceniciisaide la Schitul Sihla,intitulata: In amintirea fostului duhovnic Paisiede Ia Sihla, Aflati ci sint ln Sihastria,'la sfintaMinastire,dela na$terea Credca incerc suferintelor. f,rii D omnului. Sint inc6laexamenul gi ati auzil Prinmilalui Durnnezeu rugiciunileMaicii Domnului unora,mergsprebineincet. Dupaparerea am ajunspinaastazi. Slavit si he Domnul pentru.toate! Stauca acasi la mine.Am de toate,nu slnt wednic.Am la dispozigie slujbabisericii,in toataziua o ascult. 9i facetri ascultare, slavalui Dumnezeu dati Varog strfif linigtitri, gi sanitate. lnca nu estevoie saprimesc(pe nimeni). Paisie

.c. scurtc ro"ep*i d.hovnicestr ale plrintelui paisie adresateln sctis ucenicilor sfi din m?nistiri gi sate, Sihla,3.II.l 980 ...Dumnezeu cine iube$te,il tine aproapede El, ca nu pe cumvalibertateastr-i schimbemintea si lnselaciunea lumii sii cistigesufletul.ASadar, sintemdatorisi primim cu dragoste acestd incerciri si si-i mulfumim lui Dumnezeu pentrutoate. Si ne rugim si ne deaDomnul riMare, c6 "cel ce va rabda pina in sflrgit,acelaseva mlntui" Iar ispitele vin, cuvoia lui Dumnezeu penlruincercare ce vin gi pentrua ne fine pp calea smereniei. Numai si cunoa$tem slibiciuneanoasffi, si ne rugim gisi ceremajutor:"Doarnne, 'lu-ne lisa in ispite!"...C6 vin qi fer6voianoastri, dela trup,de la lumegi de la diavol.A$a ci, orideunde noi sintemdatori vin, si nerugim, strigind:"Doamnb,ajuti!". Insipentru a ne u$ura de.ele, este nevoie s6 ne mirturisim. Aceastane duce la smercnieAceastarugiciune scurti neajuti la toatefaptelecble bune,ci Domnul a zis: "Firi de minenu putefi facenimi.!". SI ceremajutor de la Domnul gi si ne lisim ln voia Lui... Cu toati dragostea, Paisie

a Ultima scrisoare parinteluiPaisiescrisi cu doi ani lnainte tuturor ucenicilorsai: siu de ob$tescul sfiirsitsi adresata

1s8b
ribdare, la Sarbltori fericite, multi anicu sanatate rabdare, si rEbdare toate.Rabdare boali, ribdare in ocartr,rdbdare in cu in mulfumire,pentruscumpa minfuire!

98

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

99

Oriunde vei fi, saai grija si sa{i implinesti datoria-CafhgAduinla dat6la Botez, ca gi la calugirie, estedat4 inaintealui DurnnezeuSi ni seva cerein ziuajudecagii. - Dragul tatei, lasa-tein gnja lui Dumnezeu! - Daci nu ceremiertareSinu iertirh, in zadaragteptimPaStele! Putem spuneca sintemegali cu cei ce nu cred in Inviere. - SZivi pazfii sanu auzili, nici sa vedeti ale altora sllbiciuni, ci voastre... numai si numai pacatele - Daca vrei si ai pace,'Iacauti si paceaaltoia.- Dragul meu, nu te liuda ci esti calugar,nici cI e$tiucenicullui Paisie,ca bate la ochi $i sevede cit de colo ca te mindre.Sti! - Daci teveipohivi glndurilor$inule veimirtruisi, nuveiajunge gi bine. Ia searnace gindegti,ia seamace vorb,e$ti ia seamace faci, ci wajmagulnu doarme... - Sa fti cuminti micar de azi inainte! - Nici odata sa nu scoti la iveala vorbele auzrteSi si nu faci Ci rizbunare, ca nu-i cre$tineste. si vezi $i si nu vezi; si auzisi si nu auzi. Saceri iertarede la carecrezici i-ai suparatSisaie4i din inima pc to[, si nu ai wejmaSpe nimeni. - Curateste-timintea Siinima de toatariutatea - Cauta-fi paceacu tofi vecinii 9i nu pierdelegaturacu Domnul si cu Miricuta Lui. - La supirari qiispiteai nevoiesate mai descarcila duhovnic,dar numai si numai de boala ta de slabiciuneata savorbestl - Cauta-ti paceaqi fii ln pace,ca toatetec caapagivin altele,ci
a$a e vlafa.

- Nu te avintala postmult, ca trebuiesi faci ascultare. P(aisie) - Zibodaproste MaicaDomnuluiestecu noi nu lisa cA si rugiciunea."Certind,Domnul m-a certat,dar mo{ii nu m-a dat".Si ne vedemla a douaInviere. Paisie. (O scurti sqrisoare insemnatipe un bilefel qi adresatiunei fiice duhovnicegti bolnavedin Ministirea Agapia). -...Seai pemamala dreapta moartea stinga.Mingiie-te la $i cuele.Cindegtifricoasi te rningiiemama, adicarugaciunea; iar cindegtipreavoioasi,temingiie moartea, adici lacrimile.Aga, in toati vremea, aceste doui suroriifi vorfi demarefolos.Spor ln toatecelebune. P(aisie) (O scurtascrisoare adresatiuneifiice duhovnicesti din Bucovina). . , - Domnul sa-tideasi.natate ribdarecu bucuriein boala, 9i cici pecit tnrpul setope$te, atit sufletulseimputemicegte pe gi securafe;tede toatepacatele. - DeocamdatA dorim rabdare bucuriegi dupa aceea vA cu pacesufleteasci bucurieduhovniceasci. gi - Si te simti totdeauna brateleMaicii Domnului vei in 9i vedea marepacevei avea. sintem ce Noi incapeloc ai nerugarn pentrupaceaatoatl lumea9i pentrusin4tatea fratiei tale... Paisie (Scrisoare adresatiunei calugarife lnave). bo

- Safii cumintesi nu lAsa rugaciunea

P(aisD

(Insemnare un biletel) pe - Si nerugirn pentrupacea FrA, paceln casa$1insulletele in noastre. - VA doresc pacea toata sulleteasci un coltisordeRal si Paisie Cu dragoste.

100

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

10-1

d. Sfaturi gi cuvinte duhovnicesti ale Pf,rintelui'Paisie, adunate gi povestite din memoria verbalf, a ucenicilor 1. Dupa evenimentelegrele din decembrie 1989, auzind un b4trinul, a zis: "Aceastaeste seilln mare ci s-aluatpaceade pe pdmint. Cici s-a zdrobit capul garpelui,dar veninul lui a ralas $i s-a raspindit in toata lumea prin coada lui"in'varaanutui 1990,ucqricii ii spuneau 2. Fiind secetamare Pirintelui Paisie, care zicea la pat "Nu plou6, p5.rinte,este mare!". Iar el raspundea:"Si ne rugam lui Dumnezeucu seceta lacrimi gi sipostim, ciDomnulare deundeda,dacirarecuida!" Dupi ce'a inceput sa plou4 ucenicii i-au spus: "Fdrinte 'inceput a plinge in pat gi a zis Paisie, ploud afar6!". Iar ei a uceniculuisiu de chilie, monahul Gherasim:"Adi-mi si mie un paharcu ap6 de ploaie de afara si beau, ca cine stie ale cui sint lacrimileacestea!" din it 3 . O clataau v.en la bAtrinul cifi va c?rlugari altaminastire si i-au cerut cuvint de mintuire. lar el, suspinind i:ncet,le-a zis: - Prima grij?r,si aveti mintea treazi intotdeaunala celece a;i fagaduit irr lala lui Dumnezeu la calugarie. Apoi sa nu viL tulbura[i mintea cu bdruturiqi cu minciruri alese.Apoi, feriti-va de vorbirea mulu, mai ales de vorbirea 5i prietenia cu femei gi umblatul pe drumuri fara rost, ci iesired deasa din minastire duce Ia raceaiasufleteasci. 4. Ucenicul sdude chilie era intr-o zi tulburatdeuneleispite qi i-a spus aceasta ParinteluiPaisie. Iar ei a rispuns: - Cu ce ai supirat pe Domnul 9i pe Maica Domnului? Sau poateai intristai pe cineva, ai clevetit saunu ai ficut ascultare Ci cu dragoste? bunul Dumnezeu vede toate 5i cauti la inima. gi cauti la dragostea la mila pe careo avem Sinoi fati de altii. E[

Gindindu-se uceniculla cuvintele parintelui,gi-addtseama c4 el a supdrat Domnul Si din aceasticauza venit aceste pe au ispitegrele asupra lui. 5. Pirintele Paisie, zacindultimii saiani in pat,cu un picior rupt, fdrf, veder.e, cauzaunei duble cataracte ochi, $i din la ap(oape surd,la virstalui depeste.gO ani,ori decite ori avea de cite o tulburaresaudureresaumihnire,el se ruga gi plingea, zicindin taina:"Iar amsuparat Dumnezeu!Apoi strigaincet pe " culacrimi: "IartA-mi,D oamne, multTe-amsuparatfr aicuta ci I Domnului,nu mi lasaci nu mai amnici o putere Incotros-apuc ! Iisuse bun,Te a$tept 9iundesi ma duc?Tea$tept, aici, plingind in drum!... Ucpniculvazinddurerea pirintelui plingea$iel demila lui. Darbatinul nu gtiaci estein chitie.Apoi iar seinseninalafafh, seinsemna trei ori cu SflntaCruce, gtergea de igi lacrimilecu un prosopgi continuasi se roagein tainAcu rugaciunea inimii, clatinindu-gi ugorcapulintre peme. 6.Avenitodati un staretlabatrinul cearlsfat, sa-i cici avea cifivafrafi careli ficeau tulburaregivoia sa-ipunala canonsau sa-itrimita acasi. gi-a Auzind aceasta Pi.rintele Paisie, agezat miinile crucigla piept 9i, suspinind, zis cu bllndete:, i-a - Parintestaret nu aga!Ci cu pace, pace!Ca aSa cu strigam cu miinile la cer,cind ne rugamh oriceectenie c<jrere. sau Cu pace,pirinte, ci egtipastorqi pistorul "igi punesufletulpentru oi". $i maibune$imai slabe, toatesintdinturmasfrntieitale,tofi au sufletqi au nevoiede mlntuire.Apoi de toti vei da seami in ziuajudecalii! Cind ii primegtiin ministire, incearci-icu ascultirile da6a gipeurmasa-itrimiti in lume. sintbunisaunu.Nu-icilugfui aga, Cavei fi lntrebatde fiecaresuflet9i decel mai mic frate.Fii cu

142

PARTNTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

103

blindete $i cu rnila gi cautapaceasi linistea9i a lor si a sfintiei tale. Mai lasi-i la biserica,ca toti trebuiesi ne mintuim- Fii cu gi dragoste la paceacum cind po1i,catareestegreuia urmi cind te mustr?i con$tiintaEi cind nu mai pofi face nimic! Ca timpul trece gi nu-l mai gasim. Ma uit la mine, citA mustrare de con\;tiinti am,'darnu mai am nici o puteres[ mai adunpe cei ce i-aiii smintit gi i-am supZrat.Tare mare durere aducemustrarea de con$tiintei.Pirinte, saluim amineci avemmareraspundere sul'ltelepe carele-am addhatsi se mintuiasca.S[ nu ne judece ca nu i-im povf,[uit;apoi si qtie de pecat.Ca pdstorulbun faie de Eioile bune gi le pazegte lupi fi ie da Stapinuluisi.nitoase$i Iar pistorul rau Sipe cele bune le facerele! toate la numir. 7. Prin anul 1986era bolnav parinteieNicandrulordachesi se pregitea de plecarela Domnul. Atunci a chernatla chilia lui pentru uidma date,cise pe ParintelePaisie si-i spovedeascf, Ucenicii l-au dus pe parintelepe sus, afla pe patul de firoarte. pini la chilia lui, cici era cu piciorul rupt. Dupa ce l-a mirturisit de 9i l-a mingiiatmuit, dindu-i rnarenaciejde mintuire,patl4J.ele gliu te Nifed{g _Le$}ls-su lacrimi; ||Pari11 Pa!g-ig, eain curin d m a Dar de duc la Dornnul sii dau so_c-oteali tot ce am facui.pep^amint. nu-mi Faremai rau in viati, decit de ca maqturisesc de nimic "a p mDUna!

8. Spuneuceniculsiu de chilie cLztlnicii duceabiuinului de mincare ta patul sau de suferinli, iar el ii c-eieamai infii anafori, apoi zicea:"Iarti-mi gi Dumnezeu te ierte,pirinte sl Gherasim!". Apoi rosteain tainarugiciuneademasi gi minca, gustind cite pufin din tot ce i se aducea. Uneori ucenicul il indemnasamlnince mai mult ca si selntireasci- Iar Parintele Paisierispundeacu glasblind $i smerif "Ei, pirinte! nu fiaim ca si mincd.rn, mincam ca si traim! Caci trebuie si avem ci lntotdeauna con$tiinta minteacurati;carugiciuneanoastri, si $i poati ajunge cer!". la gi 9. Uneori uceniculil giseapebitrtnul suparat pLingind 9i il intreba: - Preacuvioase, cesintelisupfuat? de v-am intristatcu Poate ceva?Iar pirintele Paisieri.spundea lacrimi pe obraz: cu - Am suparat Domnul ginu ampacesufleteascf,. imi pe Caci pierd.rabdarea suferinta deaceea in pling...Unde si ma dirc? Si Incotrosi apuc? Apoi, dupapufinit6cere, totbitrinul raspundea: "Nu mi duc, Iisusebun; ci Te agtept in drum!" aici 10. Iarasi spuneucenicul siu de chilie, ca daca ii didea cihevaun pahardeceaisaualtcevasi guste, ParintelePaisieii gi recunogtinli:. ziceacu mulgumire - Bodaprosti! aveamareplati dela Dumn eze!,ci'eu nu Vei am nici o putere! 11.Alteori il inftebabiffinul pe ucenic: - Cit esteceasul? Esteqapte? - Parinte Paisie, ziui afaraSictnti pasfile in pidure. Iar este el, suspinind,zicea: Dragul meu,la mine estetot noaptegi tare greu mai hece timpul! Cindvedeam, luamcucititul.Dar decind sintnumai ml la intuneric,nu vi dati seama ribdare trebuiesi ai, sa stai citi

p tirn ul _ e 9$9--lgrrgrr1qgL;1-*-du*-fara -qlgi:{t.|9 igI, pe loc si marog,sf,-Lslavesc Dqlqezeusausa-facaltalapta


Dupa citeva zlle a rAposatparintele Nicandru, daf jakinul

d ori i, i , mearg la biseric ori si seroage, saciteasc vreocarte-sdinti .c[milostenie, ogo{gryr._o11sac9-1cet91gp,ec.9!b-o-lnay*i"o*d".sa-fu viegii, ori'qaS-e_p"-dtl-uteasci lucreze miinilegelg4enpv"o-ie cu ori si omului, spre c[ q]-diur'[;;t toab iint tasatede Dumnezeu mintuire.

ulthdleqgvblgalelui, merc:ramrolgq ol cge Ye_!_e-+UJe-e-!" lrytlf qa Ci, permanant Iru p-iard-a ind-e-mntndu=i tLlryu-l-inzadar. ori sa

104

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

105

altii mergegisaagtepfi tepoarte ! Insi celmai sa in pat"sanu potri mintii ri a inimii. Prineavorbesc mult mi mingii cu rugaciunea cu Mintuitorul... 12. Fiind imobilizatla pat baffinul aveao ftinghielegatade grind4 cu ajutorulcireia se sprijinea$i seintorceacind riminea iar funia si il ajutaucenicul, el zicea: singw,Dar,uneori,nu gdsea =Maica Domnului te-atrimis sdmd aju{i,ci nici metaniile nu gtiuundesint...Insafryet1!$,te!I4$&ojte:_ca s[ avetipl-ata 14Du4ngTeu! mici grupuri veneau chilia ParinteluiPaisie la 13.Adeseori toti ministiri si credinciosi, fii de preofi,calugfi si maici din duhovnice$ti batrinului,dorind si-lvadi, sdia binecuvintare ai un scurtcuvtnt de folos. Atunci uceniculil intrba: si sa-iceari - Ce safac,Parinte Paisie,ca'airvenit la usi si Pling,dorind sava vadi? - Da-ledrumul! lingi in Dupi ceintrau,ii sirutaumina Sisbagezau genunchi numele,altii ii cereau patul siu de suferinta. Unii igi spupe4u se iar cuvintdefolossufletesc, cilugariple si credinciogii rugau cu in taini si licrimau.P-#Ik-le Paisie,cunoscindu-i duhul,le Qidea sfatqri. _f-ogile-l'cruler-d4l pline d9 _illglpciune intocmai sfatullui. sesileasi-ur$ezb" dU@ La urmi, bnsnutlUs gpitabilulSic+rceaixata in.cuialaturide mingiiere5i rugaciunede-sanalate,.de el si le ci[eapg-d_e,-1q-s-Lo guvi@eare pe.tefi,Laurma ii*rtirea dqbine. le ziceac,ublindele: - Ce samai vedeti acum?Osenedagiiurerc-lNici nu-vid, nici-n-"u--aud, nicinupormerg !,.: Dnrm bun ! Sanevedemla u$a Raiului! Dar de ce, pirinte, la usaRaiului $i nu ifliuntnr? intrebau cei de fa[A.

14. OdaA a venit o femeiecaresemirnrisise la batrhul *i i-a zis: 'Pirinte Paisie, nu zlm flcut canornrlcarc mi l-ati dat la Ce spovedanie. si fac? - Sorii ori Raiul, ori iadul! Alegeunadin doul ! Farhsa-tifaci de canonulde la spovbdanie, ce maiveniti lamine? Duceti-vi la preonrl din sat spuneli-i picatele care'mi le-a1ispusmie la e[, mdrturisiresi face$cevi va spune cinumai silitorii vor intra intru Impadda cerului!..

"1t:TiTj;*Tfr:i"'t1f?tdare, r'Mareboara, rabdare, in


in oricen@az.Darcind ajrtngisi rabzitu, afuncivezicit estede greu de rabdat! gi incepeaa lacrima.Apoi zicea: Bitinetea si mi-au luat toati putereal\frno,ingerag!! ggu $i.!rla!u durerea, cap pln la picioare, 16. Spun unii din ucenicii ParintetuiPaisie ci veneau lftiduialaMlndstirii Sihastria, cum la saptaminal spovedanie, este , $i ii ziceau: - ParintePaisie, am grggitgin-amimplinit canonul la dat iar gi nu voi mai ci ultima spovedanie, voi pune inceputbun

suferinfi spwreabitrinul uceniculuisiu 15.In ultimul ande"

106

PARINTELE

PAISIE

DUHOVNICUL

107

ptrcatui limba, cu gindurile,cu auzulgi cu ochii... cu - Ce faci, frate,cu mirturisirea?raspundeabatinul glas cu apisat.Dacate tmbracicu o hainl curati$i te duciinfie oameni cumpofi site 9inu bagideseamica te-aiatinsdecevamurdar, mai duci intreei, ci toti fug Sirid detine.Dar in fataDomnului cum te vei duce, Stiindci "nimic necuratnu intrf, in tmpirfiia cerurilor? Ia amintecefaci,caziuademiinenu-i datA " nimanui! 17. Zilnic, cind plecauceniculde la batinul ii zicea: - Par'rnte Paisie, binecuvintati Si mi iertati, ci ma duc la ascultare la biserica! si Iar elziceacu toati inima: - Domnul si-i iertepe toli, gi pe cei vii gi pe cei mo4i! 18.Acelasiucenicde chilie spune daci plecauncalugAr ci tn vreo cf,{itorie, bitrinul eracu maregriji pentruel, si nu i se inttmple weo prim-ejdiesau ispiti pe cale, pina auzeaci s-a intors sturatos ministire. ParintelePaisie cerea fiilor sii la duhovnicegtisi nu plece la drum firi rugiciune gi, atit la plecare, Si la lntoarcere, ia binecuvintare la staretr cit sa de Si duhonicsi sa facatrei metaniila icoanaMaicii Domnului, ca si-i acopere to! riul. de 19.Alteori spunea ucenicilorstriapropiafi: - Taremi bucurcfuid debine,depace,gi dedragoste aud in minlstire gi taremi suparcind aud de rau! Daqi nu suntemin paceungl cu altul 9i nu ierti.rn, nu-i primit nimic la Domnul. Degeaba purtim hainEtunei Si stffn in minesfu cauti la inima. nu la fatA! 20. De multe ori spunea ucenicilor: - Tot cef4gcli-sa-faceticudragoste,g4 !e_4vef :B_latii!g,nqq__ b3elg4dr4gasteaesre_col_o.ana_tlur[urorfaptelolbune!

21. Clnd eranecajitqi bolnavgi nu vedea,plingeasingurgi zicea:"FADbamnecu mine cevrei, numai irl iad sf,nu mi dei, ci sunttarepicdtosSimi-i tricl si nu cadcu cei pacffo d!" 22. Alteon ziceu "$ggfaci_si @aci I ,estebunsggput o valoare!" quare_uilI__-.

23. OdatAl-a tntrebatuceniculsiu de chilie: - PerintePaisie,ce datorii are un monah? Iar bifrinul i-a rispuns: - Are datoria si.-si pizeasci figiduinta pe care a dat-o irnaintealui Hristos 9i a Sllntutqi ^Altar.Adic6, ascultare

24. NtAdatAiaragia zis bitrlnul: - Toa@patimile gi ispitele cilugarilor se nasc din doui pricini: din neascultare 4lqlgneygg la rugiciune. la metanii $; . si post Din cauzaacestor douapacate cademusor in toatejsp{clc__ patimile omorftoarede suflet Sile-pierdem_-minhrhea. 9i - Cum putemscipa deaceste doui grelepicate, l-a intrebat ucenicul?Iar pArintelePaisiei-a rispuns:

25. ALtldatliariqi ziceabirinul ucehicilor'sii: - De male ajutor pe caleamintuirii ne sint smeritacugetare $i smerpni4 care spala pacatle.Apoi esre trffiffi,amin

108

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

109

dragoste cregtineasci. Caci spuneMintuitorul: "lntru aceasta vor cunoaste ci sinteliuceniciim"t, dura toti iGuEugmf" "eU intrevoi" (Ioan 13,35). 26.ln altqzi iarigi ziceaucenicilorla chilie: - Atit cil:. iitii, cit gi mirenii, dacdau paceinhe ei, adic6 pacea inimilgi a go.ngtiin1ei,dacaaudragoste, potmintui... se $i 27. Uneoi spunea .'cehicilorsii: - Si nu uitam de rnqllg.c-a-firide.-veste.vjne. Toti cei care gi auumblatdupaslavaomenr'asci s-au amigit degrijile acestei lumi, la sfirSits-auciit, dar poatepreatlrziu... 28. Adeseo ziceaucenicilor,calugiri $i mireni: i - $4 a"y-ep ffi"q -lB P-tlgl4.g'i.t-slsa+une*zihic tnceput bun! Odati m-am intimplat linga patul de moarteal unui om dlfpregatit" caresechinuia sam-oariqi strigala mine: "Nu md lisa, ptrrinte Paisie, mi lisa!". 9ibd:uta fugi 9istriga ajut nu str si-l $i a murit aganepregatil 29.Cind veneaciteun ucenictulburatlabtrtrinul, spunea: ii - S,alg&c.itot cepoti, qanqjryZi tot ceauzigi sanu spuitot ce Stii!... I {a . 30. Unor fii duhovnice$ti care i-au cerutcuvint de folos, beftinul le-a rispuns: - Si ceremdela Hristos,prin rugdciune, fricf,deDumnezeu gi cugetare[a moarte. Frica de Dumnezeueste incepuful tntelepciunii,iar frica de moarteqi de judecatA pizegtede ne picate $i ne indeamni la pociinld in aceastiviatA,caci dincol6 nu estepocainfa. 31.Altor fratri iaragile-a zis:

nealtre, - Trebuiesi avempunugainainteanoasfiepIciatrQb c4 s! nu ng mustrecongtiintra, doblndim lacrimi la rugEeiune sl gi si nu mai gregim.ConStiinta pomene$te plcatele noastregi, pomenindu-le, smeregte. ne 32. Spuneuceniculsfu de cl{ljg-,c{uneoripArinteleJaisie cu lacrimi $ictndtl infiebadeceplinge,bitfuiul

tiind-b-imitide

deincercare suferintisi si
veacului celui dc pe

33. A venit odati un,shrcfdeministire la bdtinut si i-a spus ci a ficut afta recolti.decereale, areatlteavite, ci a inceput ci atitealucriri deconsffirctiisi lnnoirc a chiliilor pentruvieluitorii ministirii. Iar pirintele Faisie i-a zis: - Pariffe starel nwqqezeu$ularra_hfieba la judecaticite naterii am adunat,cite case arn construit Si cite vite avem la mlnistire. Qlgqy'a_intreba ci ci Siciti s-au ne ciutam de suflet!

Einruitffi

aicidacanu

34. Zilnic 11 cercetaduhovnicul[a chilie pe pirintele paisie 9i il lntreba: - Ce mai faci, Pirinte Paisie?. - Dadmaisintzile dela Dumnezeu,iati tot aga gisegti. mi sint tr asteptarea Mlntuitorului! hf-dugJrucea sl 35. In alti searl,bitrinul a spusucenicilorsii: - lnjumesinl4sutrfelurj deanimde - domestice silbatice. gi Ce[e domesticestau pe linge om,_ a$teapti hrani gi se zupun 6mului, iaqgebs4batiee,n,r.Asu"ittt $i oamenii.Unii ascutE de Dumnezeugi sesupuncu bucurieponrnbilor Lui; iar altu se lmpotrivesc lui Dumnezeu gi nu vor s{, pizeasci poruncile

110

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

111

cum este mintuitoarealeDomnuluinostru IisusHristos.A$adar, cu animalelesdlbatice,a$a$i cu.oameniishAinide Dumnezeu. 36. Altor fii duhovnicegtile-a zis, la plecare. - Vadoresclatoti satraiticit amtriiteu, darprin ce amtrecut eu si nu mai .r:aca nimeni! 37.ParintelePaisie,stindin chilie larugaciune,sl inrnednicise r, pe care intotdeauna le ascundeade ochii ucenicilor sai. Odata,.pe:ind se ruga cu multe lacrimi, a intrat ucenicul lui in chilie fara si-l simta baftinul $i i-a zis: - Einecuvintati, P6.rinte Paisie! Va doare ceva? - P-adnte Gherasim, mimeci suntbolnav, nu pot merge...Poatemi slobozbste mai vid, nu mai aud; nu mai Dumnezeu!... A$a$tiaba$f;nul s.i+ir:iin*iase+rooinesa+idanrllacrimilor cu care il mingiia Dumnezeu, lncit nici ucenicul de chilie nu-l cuno$tea indeajuns.

Dumnezeu, miluiegte. deo sutideori "PreastintaNiscitoarede "Sfinte PreaCuvioase Parinte ne pe noi"; de o suti de ori zic: penffuminephcatosul"deo suti lui Paisie, roaga-te Dumnezeu ; de ori: "Sfinte Ierarhe Spiridoane,roagi-te lui Dumnezeu pentru mine picatosul"; gi de o suta de ori zic :"Sfinti MintuitoruluiHri stospentrumine mironositi Veronic roaga-te a, mai picitosul". Apoi iarasile repet.Mai vine la mine cineva, cite la citesco rugaciune bolnavi,mai spovedesc uncilugar,mai gi slujbe, oieaca totagaplna shntele maipling,maiafipesc ascuit ctndvine Domnul... 40. Unui ucenicapropiati-a spusParintelePaisieaceste scurtesfaturi:-, ? sa-tifie ca lauda.Cind ne rugim, trebgierepetat mereu:"I-@-g.ri-nig,Doamne,cum iert gi eu". Iar tabdarea dedoua este Adica ribdare fueasci si
'*1

ribdare duhovniceasci.

38.Zhcind in patul saude suferinti, batrinul rosteain taina s. Apoi, cercetindu-l ucenicul, [-a intrebat: - Par'rntePaisie, avdti nevoie de ceva? Iar eli aratinduimplaniitre din mina sa, i-a zis: - Parinte Gherasim, mg rog lui -Dumne-zeusi Maicutei ram.4S! Domnului, ca {g_acgry atit m[;3,_tnai 39. Alta dam l-a intrebatucenicul: - De cite ori pe zi nebuie si rostim rugaciunea lui Iisus cu inchinlciunrJ lar biftinul a rispuns: - Eu zic mereu de o suti de ciri rugiciunea "Doatnne Iisuse pe Fiul lui Dumnezeu, mihdeste-mA mine picitosul" ; Hristoase,

41. Unor caluglri dintr-o rninistire le-a dat batrinul acest cuvint de folos: plqq 94p-A! toate! Qgry te gindestila moarte, la l.p-ai-termina!.8-e-.-t-o-ate.Cicitretruiesa,,!$pregatim-lnhfdeauna, in cuHg*sFsgi si ne rugim mult, ca si ne savirSim $ifitn uf-rjtri pacegi sadobindimcolti$orulderai...Dar estegreupinaacolo! spunea ucenicilor: in^Hristos, 42.Iar pentrudragostea - V.e-&tfge_$$ntsl-Arhidiacoit.-$tdan?Dacd nu se ruga pentrutitii lui, cgreilucideaucupietre,casi-iierteDurnn@zeu, Agadar$i noi si ne rugim nu numai nu-""-tdeasetutitgd$ehi$o! qi pentrubunii nostriifrati giprietenicareneiubesc, gipentrucei fi.ii s",tn-!em, lui Dumnezzu ca-sA-de.ygd,ilLta carg-rurxe-iubesc, gi si vedem Raiuluideschisipentrunoi. uga

112

PARINTELE PA/SIE

DUHOVNICUL

113

43.Unorcdlugfile care nevoiau Sfintele se tra Locurigierau Ilicelesaleduhovnice$ti, daturmdtoarele le-a sfaturi: - Vregpsava insofesc eu gi Locuri, la I la Sfintele , pe careunii din parinlii no$tris-auinvrednicitgi l-au vizitat $i au vizut unde a fost inmormintattrupul Domnului nostruIisus Hristos...Vi insotesc eu cu gindul qi merg cu Ai plnaacologile zic: "Binev-amgasit, sfinliilevoastre parftrlilor, fra[ilor,maicilorgi surcrilorcaresintefi gi v-ati invrednicit aici sa sta[i !a J_,i1eunde s-aumintuit Sfintii PArinti$i unde s-au nevoit gi unii dintre sfintii no$tri pe care i-am
cunoscL!t...

45. Unor calugarife,fiice duhovnicegti,le-a spusParintele Paisie: - Sinteli su.eins-pe-.p-_4t!-int. Aiutafi-va una pe alta, sprijiniii-r,a una pe alta,impacati-vagi agavefi aveabucurii gi aici pe pimint 9i dincolo demormint. Dumnezeusi vi ajutesAajungefi r]ltl_$"p c u bin e la Ioca$ul v ostru $1Sa_4qA_p_9-l[S," e m ine p icat gsul, n_q.-v_te.-dn-ic,ulvosrnrduhovnie.,Paisie... 46. Altor frali cregtinile spuneaacestecuvinte: , Moartea le pune caplfila toate! Cum te gindp$tt-lanqgarte, a, trebuiesi nepregitim totdeaun le-ai terminatpetoate.De aceea, 'safirri in pacetotdeadna, vine si.nemgam" safim in agteptare.-ci d!... , 47. Usgni nsii de la Mormintul Domnului, le spunea baffinul: - Dumnezeusi vi intAreasc6 credinta.Ma bucurca sinteli in de Mintuitorul. Nu ca noi, prin imaginalie Ei cu mai aproape gindul; ci sinteti cu trupui acolo pe urmele Mlntuitorului, pe unde a postit gi S-arugat,undea pitimit, undea fost inmorminlat, le uride a inviat si de unde S-a iniltat la ceruri. I sintpji +Ho*?pg dglJ1gUul $i in,toate locurile pe unde mergeti ya inc[inali, spunetilui Dumnezeu.gi"ceva-desp..rg m!le. Ba nu A$adar, Dumnezeu sa va ajute. Daci in via{a aceasta ne apoineyam,tnlilni-dincolo,u , vommaiintilni, spin. Vi doresc tuturor un colti$or de Rai. n t Am,in. 48. L-a intrebat odata un fitr duhovnicesc, pe-=cindera

Barnheti pe locurile aceleasfintepe care le-atridorit din


copiliirie gi sa nu n9 uitali gi pe noi la rugaciunile pe care le inAlpli inaintea Sfintului Sa avefi dragoste una fafi de aira ca sinteti surori $i straine acolo. |-a sa fig- mama-la cealalta, iar alta sori" celeilalte. Dragostealui Hristos sa va fie sfetnicul cel bun. , acolo este Domnul nostru lisus Hristos; iar unde nu estcdragoste,acolo nu esteHristos.ASadar;

Dquulutst

si lisus,Hristos fie cu voi

acologi in veci... Dumnezeu sa vi ajute. Mergefi sindtoase,sa ajungefi cu bine Sisa vi rugafi gi pentru noi pacatogii. Acolo sane bucuri.rn de mila lui Dumnezeu,de rugaciunilePreacuratei SaleMaici 9i de nrgaciunile tirturor sfin1ilor.Amin! 44. Unui fiu duhovnicesc ii dadea batrinul urmatoarele

$g:g_T"tt"ri*"*J,re.rulaq ca dacAmaturi casamai des, li-i dragsi stai in ea.DacAspelicimaga, drags-o imbraci. 1i-i Cacidaca facemult gunoiin casi,este greudescos se mpi afara. SatemaruriSpstipai des,d4cA in fiecare nu qAg4f saptd.rnina, iqfre._CAtg.._lgna.

n-W+lpqYEdanie:

av: - Cemai faceti, Parinte Paisie? yna - Pdrinte, 4rog Lui sa-nri m Du,mnezeu dsadrago.sleasif

114

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

115

pecarele-amavutintii, cind am intratin minastireLaCozancea, cd nou inCepator! pe 49. Cind il gdseau batrinulbolnavgrav,uceniciiziceau: - Parinte Paisie,da-nebinecuvintare ne ducem la alt si pina vi facetiiaraSi sanatos. elzicea; Iar duhovnic, - O_ati_pt pe masasi staticite epi[ah!lg!. cici-nid4drrie5c si ma intareasca unul sa va mdrturisesc, cu Dumnezeu putere sus... de 50.Odataa venitla parintele batrinabolnavasii-i citeasca o rugaciuni' de_sjtnatnte. i-a rAspuns: El
.g--.---

batrinul b-o.!rav, 53. Cind vreunuld lsCsimtea ii zicea: - NtlBunggbe+tri qae$i bohav sau te doareceva.Ci r lat44Mornnuhrsidu-tesif4 undeegtirimis $ijndati le-vindecide boala. ascultare Toti careurmausfatullui, seficeau indatasirnitosisidadeau slavalui Dumnezeu. Paisie, dupi ce;iSpp:p*dea ci 54.SpunuceniciiPdrintelui si t 9i rugitor: le dddea unelgsfafuri,le zioeacu gi el. dqhovnic,cacilu-el, ci DuFne-ou vcrrbeste lucreaz4prin aceastA La urmi bitrinul adauga ryg@lile-deiertare hilor carc saiduhovnicegti, Ie miscainima pini la lacrimi: - I.g{4ti ma giDdmnezeu vi ierte,ci p"o"a[,9 smintit v-am sf, nu sau-p-oate m-arnpurtatcu voi cu mai multi dragoste. Sane unii pentrualfii, ca D--umnezeu ne invrednciascidg si r4intuire$i sene frcii na Rai... f _d-e 55. Odata a venit la sfintia sa o-calugariti bolnavade Batrinul a spovedit-o,i.a citit de mai intristare-su{leteasca. rugaciunj de sanitategi a pus-o la muite ori I La Paisie multeziles-aficut sanatoasa. urmaParintele dupamai sfaturi: i-a dat aceste - @, este caci I;aclrma vielii noastre este-Ldintuitorul-xostru lisu-sJLristoscu B-uoul-Dumnezeu, Duhului Sfint, nurnai MareuBDoUuluj. EtqsemPfiracu-harul g:dqfinla-ulsaclrne.l sagg-lis, batrinul obi$nuiasi deafiilor sai 56. D:gpteanondqoh$re, Psalmul 50, 10-20deori Tatil nostm def gizllnic sarosteasca ,

- $i eu sint bolnav! Cum sa-ti citesc?Iar batrina a zis:

lntr-adevdr, dupi ce i-a citit citeva rugiciuni, s-au fircut s.4qalosi-$iparintele +i barrina, cu s. 5l. Cind pleca vreun pirinte din obSte calitorie gi venea in la batrinul sa ia binecuvintare,ParintelePaisieii spunea: - Sanu spunefi nimic despre mine, nici de bine, nici de rau! 52. Odatl a venit la Minastirea Sihastria un crestin de dcparte.dorind si cuhoascape ParintelePaisie. Auzind ci este in gradina la ascultare,s-a apropiat de intrare 9i, vizindu-l l-a intrebatchiar pe el: - Cine estePirintele Paisie, ci dorescsavorbesc cu dinsul? - Iar batrinul, smerindu:se, spus: i-a - Este un sahrgir, aenutincios$i b,olnav!Ce treabi avefi cu el? Dar vazind pe credincios c[ pleaci intriStal de la dinsul, l-a ajuns din urrna, l-a invitat la chilia sa $i mult l-a folosit cu cuvintul sau blind Si smerit.

116

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

117

Iisusg.'." de100d-q-ori 100 si dg3 ori Crezul;<le deori "Doamne "F.-reasfi -Ngqgelo-are Dumrle d-e zeu milu ieSl-e-lqlpg-lune n-tirpalalelssarl$i le rinduiasf,citeascir, p,aEalqsul". h Maicii., i $i,celormai Paraclisul $oapte4r'n acatist-si rivnitori sau fzira servici, sgciteascaun Aooi pescurta sfinttrlui zilei, citeva capils{.dbsfinttusIlpturi, via{a Sfintilor ParintiSialteca4i sfinte. pagini din invatdrturile e $i emuiobilije+arimi aveau 57. Celor -qare salfrsteasca obligaloriu loatePosBrrile vechi,le rinduiabatrinul e un.tirnp.r-anre$rulei qjzrlclarinduitedeBise slptamind' de obicei vin. qi--sa-ax,bea Apoi pinalaorelejtdupa rElglgutea$i ving_rga, @ q0asa" pinasearasauchiarpina a douazi $i le taJ0'trall4oF{ii. Iar celoJcare savirseau-avorttri, rinduia si copii in locul celoruci$i,siusi$Qleze-$isi imb'ace nasgaaltr dupanumi.ruiavorturilor,s'u tiinfieze capii fari cgpx-sa-raci parrnli. gti, avea sc 58. Marhd se fiii saiduhovnice capfinleleP-aisie binecuvintare $i qrare;trucurie il vizitauucenicii5iii cereau cind lor, stat.lar cind plecausprecasele aueg-lqereggja-sanu-lise ptn-a ca-au4iunsculine' De auzea i@cale, de aceea, $i !0loglfJllaa"gjle46lsliacio$ilor fiilorsei nrgaciunea plecare' decablode si le dadea"b-ursarryi$are drum-rnainte-de acest giapurtatgrijadefiii sii duhoVnicegti, Asa si-acrescut mareduhovnical ministirilor noashe. ca uceniciilui apropiafi p9-ee-r"QafesAeeu 59. Marturisesc batrinulnui mushaaspru- pmoea Ciri i&L@, iertare, le ci ii cu dragoste, incuraja Dumnezeu di d3gA+fuAsesc : gi le adau a aceste cuvig!9'de-im!,g arbatare

qliesi, ssoali-tp*@gpslgllpaca-telp, ii tp=Ir*la:tleanonul,intreabi$ pip4qiu-ngl la Golgota.Noi cu faptele noastte s-us* LaHdtxqs, tru. p , @-!qda-lu!- Dunnezes,-&r1', t duhsvur-csi-firlnr gaciunileBrsenq-ii. @ Ilumai mila- Runul ui D umnqze-u - $La-!{qr! i i @-blgP!a. sd D-omnului neajutesi ajungern9i noi la ugaRaiului,$i acolo Doamne, milostiviriiTale!" u$a sastrigan tare:"Deschide-ne, ii 60. Pe alti fii suflete$ti indemnasa repetemereu,4up4 inimii, $i aceastf, ;,'llzb-ayegte.p4, {ggaciunea DoA&ne--de-$uncikde-vecisinu-rnalip-gl-dp_-b_tae_le_Tauqel 'jI@ g.erqse". si repete$i aceste Saq stihuri din Pg,-htuIJO, gi curataai-de$te inlrumine- D_umngzu-le'duhdrept innoieste 'iNur'nalepada min-e pe dinAunrualemele" Apoi sazica: "ple gi puhulTiu cel Sfuit-nu-Llua de la mine". de"-la-fana-Ta 61. Alteori ziceafiilor sai duhovnicesti: - Dacine lisim in voia lui Dumnezeu, fim sigurici nu si ne va lf,sa.Dar sqp{U4im_t-oite-cq-dragoste.si bucurie,boali, ci ocari, ispite,ori de undearveni. @imeni, s4ne inyinuun qEAi#-pi. in-c-e-t:q-au.-sa-Sg din ucenici ca d"aga 62. Marturisesc batrinulnu le B la spovedanie, nsi a, trdrep!4t-e4_sg,i iar-eiplecautulburati de la i nu le dideanic sfintia sa.Alteori le zicea:

- Dewei s[ asculti si te folosesti,tglg$ $!,1_e94--tp_i! :gig si tlplg$id-ragaslep-rto-a$tra.. vsia[uiDumnezeugiprilr'estc-gytf la Paisie nuvortreaniciodati perSoana sfinLielsale, Barintele d--u!tgy111ci. ci sereferea 1419$.pr-e--ofii nu.tiqeaco_r!!binecuvintarea batrinului de cineva 63.Dae4

118

PARINTELE PAISIE

DLIHOVNICUL

119

bine. q!fagg! cav-a dupdvoia sa,oieied4la4g.i,nq,ejg.e4 Iar dapa si acumestevoia lui Dumnezeu Pirintele Paisiezicea:".G3La, blagoslovenia...", lucru;aitoata atutrrciloaf ileci 9isiifaci acest cu folos gi cu bucurie,cici erau ficute cu lui binecuyintarea $i-rugipiunea si a Sfintei Biserici. 64. Uneoriziceabatrinul: - Ct-rru taceomul sacap-e!9_paga-Sdklcasga! celorfulburafi: Alteori sDunea 65. Odati, dqga-:uori.dintr-o minastireerau tulburategi cind s-auintors de la biserici, au Iar nu-qiaflau liniStea. seata, decinevanecunoscut, alat un-bilelglln u$a,adus dplaPtuintele pe Paisie""tfuhovnicullor, carescria: - Fifi in pace, ruga1i-va Dumnezeu-..Miicu1a lui avefilinigte, Domnului ne lasa...! nu t suflete$te se aceleurrdug $i Cug+al^tr.ilit Irllraude undeqtieduhovnicullor ca ele sint tuIburate. hindcuasgultarea 66. AIti ucenica , erafirlburati 9i a cerutsfanrlbatrinului.Iar el i-a scris @ De nrlbumta? sx0s,ede$iiabdarc. cesahi aqa Ti:a,!1tulgUpug-ggie: picioare, cum lui Squ asemenea Hristos? at-Ery-rltlqdDtSi b-pelmQ, noastr6?"... Aceslepugine cuvinte, Domnulpenfru mintuirea Aavut pacea Dumnezeu inimaei. lui in auadus i.aragi gi i-a 67- U n fi u sufletesc cerutcindvao binecuvintare multi Mai tirziu,iarasi vreme bAtrinul l-aingaduit facacedorea. nu sir i-a cerutaceeagi binecuvintare, Parintele iar Paisiei-a rispuns cu blindete:

- D-UfffUge[fuqe-vQijlc.e-lgt de as.seteqt Dinsul! SSnuainici de Duhul Sfint! a-idgiala in-cuvjntelespuse 68. Altui ucenici-a dat bafiinul acestscun sfat: de partq--dp, -soltiSor Rai! ul dina 69.Odata venit o crestilra Humul-eEltgu la Pi.rintelePaisie,care se nevoia la Schitul Si sppveAi+,or i;a-binesrYiolalcopila gi i-a zis: - SAllhineculrintati de DumnezeuSideMaicaDomnului

@t

firtga 12-@i,copila a intrat in viala monahali,ficindu-se lui mireasf, Hristos. $ti, 70.Altidata avenitIa SihIa o-b4FiU4dinHusruie o veche La Oebemap4Bqcllv-aaParinteluiPaisie. fiica duhovniceascf, Sfint,-azis ugalui era lumemulti. B@utr.gl
cdtre cei de la rt$A;

Lasati-o . - Sg-vln4-P*af-aS-c-hi,v-aincasa! si intre! la Femeiaa intrat emotionath biitrin, auzindca-i spunepe nume.Apoi a zis: - B@inainle, atita ci abiaamvenit9ieste ,
lume la ugf,! - t"ag4sAsee@aoile de cap!9, - arzispunsbatrinul -,9a9

tdr-qars-sintlaJSaau-veoit+ren

vedenie!

la 71- in altazi o qrg$lnaa adusmaim"Le femei Paisiea fiecare,Parintele Dupace s-a mlrturisit Wo:rediurie. spqsfricei lui duhovnicesti: - Sota,s3!U&k Srgi asemenea ! femeiIaminela spovedanie g,.ainta ! llqU,venrt_cg-gl9digtr-Si

120

PAR/NTELE PAISIE

DUHOVNICUL

121

72. A venit odat6o crc$tini-bofusy5fu.Sihta Ean4daiduia ca sev-ind-e-ci binecuvintarea cu girugiciunilepirintelui paiiG" Dar,fi ind muI1ioameni citit,erainfistata ci biElnul nu-i pune la ei miinile pe cap.Dar in tirnpce plingeain genunchi, si ashtit o nrina-celda creqtetul carea rirnaspeste pinala sfirsitul pe ei ea rugaciunii. Dupi ces-aridicat jos gis-aintors de acasd simtit s-a sAndtoasi. 73. Barinul 9i bunui parinrepaisie iubea_foare-mullpe lcenici gi sebucuradin inimacind il ciutau gi il cercetau sii fiii sufletesti.Iardac*a:edea c4rniiil+axasesc sau pe la chilialui, ziceaqu-mihnire; -'Iala-eutare-sr_c_-utare. Poatesint laspovedanie. bolnavi. S,a.1r_poatQ fi smintit de-mine,cum_le-am s.or _v-orbit! D.gmnrd*$ie. amatltadragoste oricesulletsi semintuiasci Eu ca foloseasci,cu d4rulluinumnezeq SLas yrea ca.pe s-a nu--l.sup-ar si=l.smintesc... sau ,74- Unjinar. fiind nehotidtlncenarte si-gi indrepteq,alea y-tglri, venit la PirintelePaisie anulf$[! 9i i-a cerursfatul. a in Iar el l-a intretiiaaca arCdrtt"ffior r-a spus: - Urmeazi sfatul duhovnicului, c6ci el hotaraSrc! Tinarul insa,voia sAaudi cuvintul batrinului.De aceea se gUra_P_-arintelui ,H$1-tn-!!rn-aSa.i vorbeasci.l-lurnnezeu p.nn_ Paisie:"Doamne,Tu caregtii inima fiecfuuiom $i celece-i sint lui de folos spremtntuire, pagnleluip.aisiesi:mi sp_uni ypiaTaQuminein,Sceasta ci nu v,qiesc c-4ge_este si l'igF, sefacavoia mea,gi nurnai,{pia Si_se Ta faci lntm toate"...

P:nntele-Paisie i a pus anlbeh-milni+e--cap, l-a 9a--in--v.ia{a" bfuguy!ilaf gi, dup6'citevaclipe de'-tacerssfhtcj-a zis: - ErailAsile-site -faci calugar! stainlume.Auzindde Din clipaaceeatlniruln-amaiPutut duhovnicullui,i-a adaugat eL "FrateVasile,daci vei aceasta $i Paisie,nu vei dupa cuvinful Par'rntelui urrna viata monatrala frumoasi"! regretatoati viata atit estede t /5. Dupi ce a intrat in via{a monahati' iarasi s-a dus la batrinul s4-icearacuviRt de fotos. Iar Parirrcle Paisiei-a spus: - Si&.catqgil.gggdeJSfAf! Sinn fii numaiun cintiret la strana! r76. Altiilati iaresil-a intrebatpebaffiriul dacaesb-binesau Iar nu sa studieze.teotrogia eI i-a rispuns: '- Sanue-duci! ! A-d-ica-si ziqr-dj[idma,crr:tentie-gijasimi-:"Doann9[isuseltristo-ase, Acolo Figl lu! Dumneze4miluieste-ml Pe minqPlq4!-o--qul"! porunc a... este ar sanatogi...D daca nevoie5ieste trebuieoameni acelaface artedin obsteaMinastiriiSihlstria, AstaziEn-aml f gi poartA numelemareluiduhovnicPaisie. eslq-l rgTCInah pe 77. Inv:ra-anulult990 a venit in.pelerinaj la minastirile Paris.Ajungind 9i la din Moldov4untinir ortodox,athitectdin $i sihastri4a auzitdevestitulduhovnicPaisie dorea Minastirea A si-i cearaun sfat duhovnicesc. fost primit cu dragostede bitrtnul. - Pirinte Paisie,a intrebattinarul pelerinprin translator, sa-lag,in vJ4La,--s.4-ms-cjsalorpf,c*-sau*u-n0il fac cilugar? - Citi ani ave[i,a intrebatPlrintele Paisie? - Am 3l de"Eri, pirinte! - Dacaa -ft-ec-ut f,a-te vrernea cisitorie, du-tela o minastire, de platain ceruri! mare lui calugir srslujeste Hristosci vei avea

122

PARIN'I'ELE PAISIh

DUHOVNICUL

123

Intorcindu-se patriasa,acest in tinar nu mai avealinilte ln suflel esyink-le Parintelui Paisie +r elasulnuhululsfinr il sa Dupacitevaluni toate =qbemaurenunte^"la $i sasefacd.monah. a intrat in obqtea Minastirii Sihastria astizi esteierodiacon gi Si mulfumegte Dumnezeu lui p.gntru primit. harul 78. O familie din comruraStr4ia Suceava aveacopii. nu gi Solul eranecredincios igi opreasoliade la biserica.Ia Ainsi chematDumneze$ credinta, prin.P]'AnntelP. Li la al_sie_. QUil[i:4 s-a nascuto feti{ainfirmA.Timp de doi ani copila nu seputea scuiadin pat.Doctoriinumaiaveau si-i faca.Sistemullervos ce ceniralera greuafectal Dar, au.zind-d9-I"e1o9g$gr-o_n_ahu-lPaiqie_Qlaf-u, 2 la indemnulunorcredinciogi, dus te nev,oieilaschinul5;51u, s-au la el sale faci rggaaiuntde-sanatuIe pentru fetita bolnava.Clci Ie spuneauprietenii: "Dagi acestparinte nu va face copila sinitoasi, nimeni altul nu va puteas-o vindece"! u pina la chilia lui. Batrinul i-a primit cu Ag qrcal
dragoste, lq-.4aseultat necazul, i apoi le-a citit

familie este Astazihica lor estenormalagi intreaga copilei 1or. pentrutoate. nelipsitade la bi.serici5i aducelaudi Domnului foarte'nevoitor, 79. Pldntele Faisie'era. @S;1igpninu gtia dosreaC,gaJnlgg{qpirtedm-timpulzileisianoptii.oJa+ria din eare tUi-Dumsezeu, Spoyedrndfumea venea toatepi4ile Frii 30-50 de gi de toate nivelele gi virstele. In medie spovedea pezi, stlndintre 100 zi, oarnenipe iarin posturisi sdrbitoripeste la care se adiugau altenre4enru ffi, jL,dc-zlegariricfaturiduhovnicesti.Minpade r--ugipjunideqfelr iar q.l11pet_gJAl!+e31 dupa--amiaza, cind avealume multi la adici spovedanie,hlt-uo,irlcdliffi4halu rerqdna.p'e-toti, doar gusta ceya.Qg!!)ti1[4!E" soaratlrziu daci $$@9a dupa . Iar de dormit, atipeadup4sieatelnoplu, adie"a sauinlins PQ pat tare' un Uf"elri,@ Paisie PArintele oameniidemarturisit, 80.Indatacetermrna spduceain+radinaminastirii,lhg -c,ugitiye-gggtti-cirg

sile,-j-datilft tdelexrn sfiD1it bojnavaacaseperorrrupul,timpie_Esizile, La t4ta[:g_9,gilei promis lui a .S-eara. intoarcere, {u4_inea!p.$_i D*gmDreuci, deseva facesi.natbasi fetita lor, elseva inroarce lgttedinli, vamergere-gulatlabiserica-va+osti toate-.posfirile, 'se-va-pociideJoatapacatele mielsuea sale. gind acasi auficut cum le-a spusbatrinul. Arrhlb_rAc_at Ajun copila bolnavi i Srhla, 4g_f4cut aulinutziledepost giauunszilnic fetila cu untdelemn nrgaciuni, sfintit. sofui se A_treia c'lqdS;a-lntgqq dela servlclu,f_etita sc_glase 4i, r@vorbeasgir,c#lpinaalury-lera-far"*agrai. Vezrnd_qlge,l1gne, panogi-au-cazut-b=gpnunphi gi su Iaguqd_{ierhinli-a-u. mulfumit lui Dunrneze.gJentru vindecarea

toate-Apoi caraapagi uda straturile. nici'in -fari-:lucru. 8l. Ntgg clilib,niciin gradina. Tqt!i!0puUue&@q9a spovedind,sfituind, nrgindu-sepentru oameni, a sufleteloT, din in faclndtot felul de sluS'be, biseilcasauin paraclisul chilia de d, cituiatzvoare apdpotabila flcea 9i sa.@ puneacite mici fintinite,Pecarele proteja,le zideaimprejur5i sd o crucede lemn $i o candi beatrecatoriiapi.

124

PARINTELE

PAISIE \

DUIT.OVNI.CUL

125

82" Qfgd.ye-qe.pg_p_apeni Ia spovedanie rugiciune, gi mul{i baftinul lAg,j$gdigt lucrul manual,sespalaperniini, securi(a depimint, si intrain chilie,careintotdeauna rf,minea descuiati, unde il agtepta lumea,apoiiAeegeamAmuisirea cirredurafiri 4-ipio pauzl, ore in girpina"sear+tirziu,fiind,ingrit dp,D-uhul $fist. __-lg4iqlA de rnf,rturisire bifiinul ro.stea_tnqorldol;tfi rlel '(qP@jg-pg je"rosr,,dupi care spuneaunscurf.-cuvissde La mirturisire p$ipea-infi @"duhovniceaseii. cogiiiuie,t, bAffinii, bolnavii si marnelecu aopii. Apai primea peceilallimulli,iqgepindpu-c-e_i_carp_vcUeau&gdat$i.terrrf nha cu-qeigare-nu mai veniseranici od216. 83. Lt-spovedanie obicei,emnasurar Nufineamult, mai de alespe cei cunoscuti, nigi-nustaruiain pacarehnici, qrcinu cqpa,s! clte4sca fiecarespov-edaniadupahir-tie. ltliciauds-seur4ia vreodati pe cinevapentrupacatele mari cum ci nu.[ mai iarti D umnezeu.Cisuruifiksimph,dar+_lUede_dub.si+ilre, desshideainimileatsu{leteleJuturor, trszeacon$fiinfelqscotea l4nmi de pocainfa,eop_ x4qa pefiecare sa seBocaiasca,sa p_ar-f, sca pacatplEsi qlpJl4jlglpglbrlg, Zab$reasainnult se..a cU, dlati in pAcale-Eari, neeridinfain-Dumnezeqavort, cei ca: diy-oIt-infl inaresicerturilnfamilie:La ue-ntasectara-belie,-desft urma intrebapchecaredac["_l.mai arecevapecqget",gi dup6ce tagaduia c6-i parerau pentrupicate,ci le plr-ase$te primeste Si c4qontrldat*.rCIsfea rugaefum@. - CanonUAeh spoveaanie eranipi prrea greu,nici preaugor. nu Cipra -bine,chibzuit, dupa@i-a$sza[sa suflet@ fiec&qia Qelmaimultg4a @14 Sfuta lmpfitasanie gli pentu avp@. Peceicaeaveau Ligg#-;3pt , dbribicpin*idezlega ci4$gi&h.po4rl_dp . Iar.peceinehotariti, nu fhgiduiausasepociiasca care ilin

pel*qrylf s[ toc-arnima iipmhaSi-i indenura maivini- Fenq; q-e,1 reguhti la sfinteleslujbe,ad!94 obiguiasIdeacanon, rylgrge.r,pa posl cite P-$attbir" doui-tnei catisrnezilnic, mgtAnii-., .Bin4.*qgqa, regUlafia postrrilo4 citireaci4ilor Il-xtptgtggS-$tJinerp4 lrnprea etc. sfinte,.milostenb, 84. C"pl!0ai importanllupruolaacestmare duhovnic era pgterealui hari$na&n cu carepltrundea sufletul si constiinta Apoi mitasiiubircaBmfunda cu ciueprimea pe credincio$ilor. gi carecucerea thtorcea toti, $i @rin transformtnd radical pe cei care veneaula el cu ta pocainJa, credinti. Toateacestedaruri cu care a fost inzestratde Dumnezeu, l-au fiiut cunoscutin toata tara si l-au invrednicit si aiba un mare numat a" fri dutrovniee$ti,mireni 5i cilugari de toate duhovniculcel mai virstele si stfile suflete$ti,fiind considerat tn din taranoastra ultimele ciutat gicu ceimai multi hi suflete$ti decenii. Paisie uceniciipe Parintele {SS.Oaatal-au irntrebat raspuns: - Ma duc irngradina gi lucrez,casa-uil-.de maribpacatepe %fe$*atlilla siove't a'rie- Caci E-qbipei dia#ob{.sa,aduba auzitela spovedanie, tffiArci duhovdcilor pacatele . Apoi lucrez mai pentru a mai-atesceletrpegti, mult singur ca sA.4i-Palsga cpnrgaciunq.-m'in{ii si sa mi in fata oamenilor si @ fntiggsasrdlete$te. sufletele nu cuvintulnostnr$irugaciunea auputere'sischimbe , si viata credinciosilor. 86. Unui duhovnic i-a zis bitrinul: ln lucrareanoasfii, in tot ce facem,mai ales

126

PAR/NTELE PAISIE

DUHOVNICUL

127

starelii Si duhovnicii, cacijl@ altul in pacat.

ducem gi pe

i-a 87. Apoi iara5i zis: - Este vreme pentru tot lucrul. Este vreme de smerenieSide stapinire gi de mustrare gi de mingiire Si de crufare gi de indriznire Si de bunltate gi de asprime,adici pentrutot lucrul. Ci uneori se cade a arhLa smerenia $i ai numi pe toti fra6i 9i fii intru smerenie. Iar alteori, cind cere trebuinta, a lua gi a athta stipinirea sprezidire, iarnu sprerisipire. $i in y:eneafr-r-ingfierii secade a arata bun Ltate,iar rn-vr-enqg4-4_spgpii a aratarivnd spre De asemenea,duhovnicului.i-se cade a lua hotirire frecare. dreaptf,, 88. La urma i-a adlugat $i acestsfat:

- Doamneajuti, drumbun, rlarPtuiinteb-eleooa pleapa nu gi cuvintul bitrinului a Linistit obgtea df-nici! Rugiciunea minastirii si a i2bavit pe toti de aceastiispita. 91. Altadatas-l-lus ta Pfintele Paisie un.duhovnipsaJ cerc.e.tuz&boah. Iar bitrinul, la urmf,, a zis: in - Urc-este-grcaduhoytricia @trg_u pe ! p.este p i! legatsi aurdezfegat am sufletele.dgp6cate. Darstiugtr daci nu cumva am gregit, dq m;a certat-l)omnul cu boala 'cetrebuiasi dezlegsi arndezle-gat ce qi aceasta, poatelajudecatas,imilaluiDumnezeu, trebuia si leg?hsaramlne,tabd ci omul lntotdeauna supusgregelii... este 92.lnaltazi,ParintelePalsieafostqetcetajtdrrhoo-niceSte-de cel-mai-iubitfiu sulletpspal sfinfiei @, qg!e,cu care au vorbit multe probleme.lp,spc.edaniesi de a mintuip, La urmi, bitrinul, suspinind, zis:

leneveasci,nici si deznidljduiasca. 89. Statuia batrinul pe duhovnicii mai tineri din ministire, zicind:' - $a*g-am la spoyedanigsamenii caresintcupacale-uag la si-se spovedeasga sl:aare-sin-lde dcFarte. q'@i90. @-1990 au venit-cifiv+Peds+ileolo gi {in_Eflea-Patriarhiei Rom2ne si-l cheme pe_Arhimand{tul CJeopalaBucuresti intr-o misiune bisericeasc6speciala.Pldnfu din_obStea Minpsffi Sihisda e,rauintn stafi de aceastagi cereau ajutorul lui Dumnezeu. Ultimul cuy-int il agteptaude la Pirintete Paisie.'S-audus to[i s6-l vad6 si si-l intrebe. Bafrirrul le-a e,itit dupi obicei , iar la urmi le-a spus cu hoti.rire:

- P"arinte.Ctreopa, dintredu.bovn-ici. ni[rcni

git

preagrelela mirturisire, c49!mi,a-fost Eu-nuamdarcanoane mdi de {ieeare gatplbs cu cel careplingea5i m'am-buQur-at oi pe O:rengp-e-nfuuulfinlcapa-cateloq cu cel caresebuqura.,. aceasta?... Va m-a c4lele.amde"zlegatprearlsor ajunssuferinta rqg $aYarugalimai mult pentrumine! 93. Intr:Q fltL.zi a venit uulcenic al batrinului la el sa-l cerceteze suferintasi !:a afl*-tn-pat+lingind gi rugindu-se. in Paisiei-a zis cu lacrimi: Pa'rintele Dupi cea luatbinecuvintare,

DUHOVNICUL

129

128

PARINTELE PAIS/E

blindegJ4lglg4, snerenia $i intelepciunea sfintiei sale, vaz in du-i iUdeltlng:ilfolaIe, tacerea,rugieiunea-delain a mereu,b{Ltae cu care prigrea $i lacrimile care curgeau toate necazurile ngtemerea de ceasulmortii. lui. bi Dintre numeroasele sfaturigi cuvinteduhovnicegti, sale r LgfArqat Ir uhq-s:ArLU$at,im in in d scri senumai in iqinilp Dar pufinele care s-au pdstrat in f,i-.1-or-.sai-su-flsteSti. ,rnemoriaucenicilor, s-au adunatin acestepagini, spre slava lui Dumnezeugi folosul de ob$teal tuturor. Ultimele cuvinte ale Pirintelui Paisie despre Rai Blindul $i smeritulduhovnic,Ieroschimonahul Paisie Olaru din obStea Minastirii Sihistria, care a crescutin viata mii de fii sufleteSti,ci,lugari 9i mireni, Lntotdeauna despre-sfinti $i despre bueurra @i, nq-lnluirii,9i foarte rar ne aminteade chinurile iadului. D-up{ molitva de soo-vedanie tinea un scurt gi ne pitrunzitor cuvint de invatituri, iar dupdce ne spovedea, ne citearugiciuneade calatorie,la sfirsitul careiaadiuga : "Domnul Si aceasti rugfl-c-1q-pp*__d-e---binecuvintare Dumnezeu., Preamilostivul, vi binecuvinteze; sa Domnul sa va ajute, Domnul si vi miluiasci, Dornnul si vi phzeascir tot riul, Domnul sa vi umple de bucurie de duhovniceasca; Domnul, ca un bun Si iubitor de oameni, si vi ierte de pLcate in Ra-i, dreplii si vi primeasca! cu $i Binecuvi nteaz d,D oam ne, pe r obi i T i i ac egti a, Si rugiciunea 1or,gi dragostea $i credintalor, gi bucuria lor, gi smerenia lor, gi ribdarea [or! Binecuvinteazd, lor, Doamne.osteneala gi cisufa1or, piinealor, 9i copiii lor, $i

;"aa, sa primeasci sfat sau si [i se faci rugiciuni de c-ici mdmori+, graiul si stareaihterioara t,binecuvintare. ; \iaJ.""'"."-"a I Din acestescurte intilniri cu Pirintele Paisie multe

sLflef id$tit,nnulte*intreb-adlffaraspurlq-49--f-9st e---s=auf dil"gut", multi calugiri si credinciogis--.ufolosit de

130

PARINTELE PAISIE

DUHOVNICUL

131

iar dincolo' un lor, $i viafa lor, 9i sfirsit bun le daruie$te' e$ti in veci' colti$or de rai Ie rinduie$te,ca binecuvintat Amin!".

jnrilnrill'!111f:*:ll^Y,"# quis"#i;uii"i'"r'*:'Sa-ne intilnimcutotii in


;ilil; ; ;ili
l+-u$a Raiu-lui?"'Iar Rai. De ce doriti si ne intilnim g'd'em

din Cfndieseam chilialui,-f,gritelePaisie;:i,ffi ti;;;;"*: "Noi vrernsi ne

: "S r .. up" na. u cu-Bge-ide-stblin"dele e ne-al-aisi, ln


Sfin+ilor' pUD

]ia"tjiJ5 aiutot ce-1.e.niD-ogtutgi,


estegreu!"-

':P:.lHi

ui, gi llu ne lasa El afarf,! Fini aici


.

'

--^r^ J--L^.,, marele duhovnrc d zodizilLsi de-18octom-brie--1990' 94 de 'ani' si-a dat Paisie Olaru, i!-fU$q S.ejBro'ape de-doi din ucenicii sufletul in miinile lui Hristos' insotit ca un somn saiapropiati.Un sfirsitlinistit $i binecuvintato cu il a'$tepta Jui.., pe c'aresi l-a pregitit din tineretesi atita dor. dru* Sjgrhiti, ?o octomhrie'a fostpetrecutpeultimul ugAtt $i m ireni' culuminAri aprinse de-mii-de-u*i"i-*'t iq-fruqlg-su-Inalt de in miini si de un sob"or-mare preoii' =d f : -. : f --r f\ ^ ^ i aI t/t i trnnol i tu I MoldoYeisi Ett9.9:tilr9i. vrrry PreaS{inlitul Dar-ttet'

gi deschida nguA,fiilor sii, porfilecele incuiateale mult dorituiuiRai. Din simbataaceiabinecuvintatide octombrie,candelaSiluminirile nu s-aumai stinsfamormintul Pirintelui Paisie. Cimitirul Ministirii Sihistriaestede atunciun loc parci mai sfint,depelerinaj, rugiciunegideimbirbitare de fiilor sai atit de iubili, ramagi a duhovniceasci acumfara pastor. D-Ip4-4-0--d.e--z-4s' av ir gin du- i - se to ata rin dui aI a s cuveniti, UruLl sai a rlin"tre:rsen-iEii apropialiserug - D e obosealh, a afi pit aJ atinlelu i Paisie l]gggl :ilr.==gh-1-li putiningenunchi, SLl.:a batr"inulimbr -vazu-t+e , c-ffi, stind la margineapatului siu, c.l unde zicuse in suferinfagaseani de zile, -cruggaill.,GinA, qi plingind.Uceniculintristat,i-a sirutatcruceagi mina, si l-a intrebat:"De ce plingi, ParintePaisie?Te doare ce.ra?". el i-a rispunst"Nu" dragiimei._ Iar .uu pljpgeti,@i, de ajuns_la O. aresufletulatunci! R-ai. cita nevoieSicit q!-pllgi-tu.pgnltu-Iiggeis-r, cine sate plinga dupdmoarte? numai acela ptinge. V-eigg cum_trege timpul?! Vai, vai, sa nu vi tteeeti tlmpul farl folos, cii nu-l mai intilniti. Ce putefi face asttrzi,facefi, gi nu aminatipg1lgne, ci nu $tim daci mai ajungem pin4 atuncil mare de ggqg,u-lui,n as.oun nimic.... ! po-tr

s-a I" *;tt.tl pt"f*L alclopotelor' vorbit"T:li:lil' :: fie.rbinti la c-uPrinscse -tlf1 :rci 1e

au vf,rsat lacrimi si s-au inlltat rugf,ciuni timp, slujba inmormintlrii aveasi Dumnezeu.In acelaqi db mare sperantA' atmosferasacraa unei zile de praznic Si pTint"f" n*tru Paisie, care ne vorbise o viatf, intreagd "

cu-9ere aceltrrcru.Doregti _facj.ffi.-__,____-4

um s' mt'rl9Q? prg despre Rai, -d,e-s luc trria-unidleu Hr isto a' c4 prin rugiciunile lui sf,ni se la-cer

si pIaci oamenilor saul_uiDunnnezeu? estescumD Raiul si tare lllgre ate-fiesffe Pentru-el. C_a anii ne ajutd nu dr agi im ei " .

CUPRINS
r e f a I a O et . P . S . O a n i e l , MitropolitulMoldovei$i Bucovinei. . . lntroducere, de Ar hi m andr i tul l oani c hi e an B6l 5 Convorbirea Tnt?ia 7 Conv or bi r ea doua a 48 Ar hir nandr i tul eopal l i e, Cl l er os c hi m onahul s i e ar u de s pr e Pai Ol 77 Scrisori invdtdturi duhovnice$ti: 9i a. Sc r i m r i adr es atede l er os c hi m onahul Pai s i e Ol ar u, Ar hi m andr i tul ui c tor i n Vi OanelestaretulMindstirii Sihistria . . . . 85 Pai Ol b. S c r i s or i el er os c hi m onahul ui s i e ar u al c d t r e f i is d id u h o v n i c e g . . . . : . . . . . . i .ti 88 c. Sfaturiduhovnice$ti scrise cdtre fiii s6i 'duhovnicegti,cilugdri g i m i r e n.i . . . . . . 97 gi invalSturiduhovnicesti d. Sfaturi orale, p d s t r a t ei n m e m o r i a u c e n i c i l o rs i i , c dl ugdrgi m i r eni i 100 Pai Ultimel e uv i nteal e Pdr i ntel ui s i edes pr e c Rai.. ...... :.. 129

RedactonPr. NicolaeDascdlu llun de tipar: aprilic 1993 Apirut: 1993 Formal16/ 6l X 86 Tiparulcxccutat la: TipografianritropolitaniTRINITAS lllilniistirea(iolia - lUiinistireaNeamt '

lslrN 973-9620t"0-9

n=q--a-r---'

--6ti-

' *'"