Sunteți pe pagina 1din 1

Mihai Eminescu Misterele nopii Cnd din stele auroase Noaptea vine-ncetior, Cu-a ei umbre suspinnde, Cu-a ei silfe

opotinde Cu-a ei vise de amor; Cte inimi n plcere i resalt uurel! Dar pe cte dureroase Cntu-i mistic le apas, Cntu-i blnd, ncetinel. Dou umbre, albicioase Ca i fulgii de ninsori, Razele din alba lun Mi le torc, mi le-mpreun Pentru-ntregul viitor; Iar doi ngeri cnt-n plngeri, Plng n noapte dureros, i se sting ca dou stele, Care-n nunt, uurele, Se cunun cznde jos. ntr-un cuib de turturele Ca i fluturii de-uor Salt Eros nebunete, l desmiard, l-nclzete Cu un vis de tainic dor; Iar n norul de profume Dou suflete de flori Le desparte-al nopii mire Cu fantastica-i optire, Le resfir, pn mor. Cnd pe stele aurie Noaptea doarme uurel, Cte inime rznde, Dar pe cte suspinnde Le delas-ncetinel! Dar aa ne e destinul, Vitreg prea adeseori, Unui lumea i-acordeaz, Iar pe altul l boteaz Cu-a lui rou de plnsori.

Evaluare