X. Prelucrarea pieselor pe masini unelte din grupa strungurilor 10.1.

Probleme generale Mainileunelte sunt destinate prelucrrii pieselor prin procesul de achiere. Mainaunealt este o main de lucru avnd ca scop generarea suprafeelor pieselor prin procesul de achiere, n anumite condiii de productivitate, precizie dimensional i calitate a suprafeei.

10.1.1. Principiul de lucru

Strungurile sunt maini-unelte destinate prelucrarii prin aschiere a suprafetelor de revolutie cilindrice , conice , exterioare sau interioare . Operaia de strunjire (fig.10.1) se realizeaz prin combinarea micrii principale I , executat de semifabricatul P i micarea sau micrile de avans rectilinii (longitudinal II i tansversal III) executate de scula achietoare.

Fig . 10.1 Principiul de lucru la strunjirea suprafeelor a) strunjire cilindric exterioara; b) stunjire profilat

Utiliznd accesorii speciale, se pot realiza i alte micri de avans ca: nclinat (pentru piesele conice), circulare (pentru suprafeele sferice), pendulare (pentru corpuri poligonale). 10.1.2. Principelele tipuri de cuite de strung (vezi laborator) 10.1.3. Clasificarea strungurilor Strungurile se clasific dup diverse criterii ca: dimensiuni, precizia prelucrrii, destinaie, construcie, numr de scule utilizate, pozitia arborelui principal, numr de arbori principali, gradul de automatizare, etc.

n general, este utilizat o clasificare care ine seama de mai multe criterii (construcie, destinaie, gradul de mecanizare sau automatizare) conform cruia strungurile pot fi : normale (SN); frontale (SF); carusel (SC); cu mai multe cutite (SMC); strunguri revolver (SR); strunguri automate (SA). 10.2. Strunguri normale (SN) 10.2.1. Utilizare i clasificare Strungurile normale sunt caracterizate prin poziia orizontal a arborelui principal care execut micarea principal de rotaie, prin avansul longitudinal (sau transversal) continuu i n special prin universalitatea prelucrrilor pe care le poate realiza. Prelucrrile ce se pot executa pe SN sunt strunjirile cilindrice i conice (exterioare sau interioare), plane (frontale), profilate, de filetare, prelucrri de gurire, lrgire, adncire sau alezare, iar unele dispozitive chiar prelucrri prin frezare sau rectificare. Strungurile normale se fabric ntr-o gam foarte larg de tipodimensiuni pentru a putea prelucra semifabricate de diametre i dimensiuni variind ntre limite mari i cu grade diferite de precizie a suprafetelor . n funcie de dimensiuni, precizia de prelucrare, construcie SN se clasific dup urmatoarele criterii: a) dup dimensiunile caracteristice (diametrul maxim ce poate fi prelucrat d i distanta intre curbe L) pot fi: - strunguri mici cu d 250 mm , L = 450.600 mm - strunguri mijlocii cu d = 250800 mm , L = 5005000 mm - strunguri grele cu d > 800 mm , L > 12000 mm b) dup gradul de precizie pot fi : - de degroare

- de precizie normal - de precizie ridicat c) dup turaia arborelui principal sunt : - normale (n 2500 rot / min) - cu turaii mari (n = 4000.5000 rot / min) d) dup construcia mecanismului de avans pot fi : - strunguri de filetat (cele universale cu urub conductor) - strunguri de producie (fr urub conductor utilizate n producia de serie) 10.2.2. Parile componente principale i descrierea acestora (vezi laborator) 10.2.3. Cinematica strungului normal (vezi laborator) 10.2.4. Accesoriile stungului normal (vezi laborator) 10.2.5 Elementele regimului de achiere n scopul asigurrii unei prelucrri economice se impune stabilirea elementelor regimului de aschiere. Elementele regimului de achiere se stabilesc n urmatoarea ordine: 1) adncimea de achiere (ap) se determin n funcie de adaosul de prelucrare Ap, duritatea materialului semifabricatului, calitatea i dimensiunile sculei achietoare. Dac adaosul de prelucrare Ap nu poate fi ndepartat dintr-o singur trecere, se determin numarul de treceri (i) i mprirea optim a adaosului pe fiecare trecere: ap = Ap / 2i pentru adaosuri simetrice ( 10.1 ) ap = Ap / i pentru adaosuri asimetrice ( 10.2 ) 2) avansul ( f ) depinde de : rezistena corpului cuitului, rezistena plcuei din carburi metalice, eforturile admise de mecanismul de avans al MU, rigiditatea sistemului MUDSP, precizia prescris, calitatea suprafeei prelucrate. Dup alegerea valorii avansului conform datelor din literatura de specialitate, se fac o serie de verificri care in seama de condiiile de lucru i n final se adopta f, alegnd din gama de avansuri a MU, valoarea cea mai apropiat de cea calculat (imediat inferioar pentru cazul operaiile de degrosare sau imediat superioara pentru operaiile de finisare). 3) viteza economic de achiere ( v ) se determin cu relaia: v = Cv . kv /Tm . apXv . fYv ( m / min ) ( 10.3 )

Cv = coeficient care depinde de caracteristicile materialului ce se prelucreaz i ale materialului sculei; T = durabilitatea sculei achietoare ( min ) m = exponentul durabilitii; f = avansul ( mm / rot ); ap = adncimea de achiere ( mm ); xv = exponentul adncimii de achiere; yv = exponentul avansului; kv = coeficient de corecie a vitezei care ine seama de condiiile de lucru. Cu valoarea vitezei v calculat mai sus, se poate determina turaia arborelui principal, n: n = 1000 . v / . d ( rot / min ) ( 10.4 ) Pentru a determina turaia efectiv a arborelui principal se adopt din gama de turaii valoarea cea mai apropiat de cea calculat cu relaia ( 10.4 ) i se noteaz cu nef . Se calculeaz viteza efectiv de achiere vef : vef = . d . nef / 1000 ( m / min ) ( 10.5 ) 4) momentul de torsiune indus ( Mt ) , care se determin cu relatia : M t = Fz . d / 2 . 1000 ( N . m ) ( 10.6 ) 5) puterea de acionare a MU ( P ), prin relaia: P = Fz . vef / 60 . MU ( W ) ( 10.7 ) MU = randamentul mainii unelte . 10.2.6. Prelucrri executate pe strungul normal Lucrrile de strunjire pot fi de degrosare sau de finisare. Prin degroare se ndeprteaz cea mai mare parte a adaosului de prelucrare i se obine aproximativ forma cerut a piesei. Prin prelucrarea de finisare piesa capt forma, dimensiunile i rugozitatea final (sau apropiat de aceasta dac urmeaz alte tipuri de prelucrri). 1) Strunjirea cilindric exterioar se aplic n special la strunjirea arborilor netezi sau in trepte, la care ncepe ntotdeauna cu strunjirea frontal pentru a crea o baza de msurare i a se putea executa gurile de centrare. Treptele se pot executa prin: - strunjire n straturi succesive ( fig. 10.2.a ) - strunjire in trepte succesive ( fig.10.2.b ) - strunjire combinat

Fig .10.2 Metode de prelucrare a arborilor a) n straturi succesive b) n trepte succesive

Metoda a doua necesit un timp mai redus de prelucrare, n schimb necesit o putere mai mare, scul achietoare mai robusta i fixarea rigid a piesei. n figura 10.3 sunt prezentate cteva scheme de achiere a suprafeelor cilindrice exterioare.

Fig.10.3. Strunjirea suprafeelor exterioare cu avans longitudinal a) degroare cu cuit drept; b) degroare cu cuit ncovoiat; c) finisare cu cuit lat

2) Strunjirea cilindric interioar se aplic pieselor care au o gaur realizat anterior. Se realizeaz in condiii mai grele dect strunjirea exterioar, deoarece achiile de metal rmn n interior mai mult timp i transmit cldura piesei i cuitului; rcirea forat cu lichid se realizeaz mai greu; lungimea n consol a cuitului este mai mare; urmrirea procesului de achiere este mai dificil.

Fig .10.4. Strunjirea interioar a)degroarea (finisarea) gurilor strpunse; b)degroarea (finisarea) gurilor nfundate; c)prelucrarea canalelor

3) Strunjirea suprafeelor frontale se execut prin prinderea semifabricatului n consola sau ntre vrfuri cu avans transversal.

Fig.10.5. Strunjirea suprafeelor frontale

4) Strunjirea degajarilor, racordrilor i retezarea se realizeaz utiliznd cuite cu cap ngustat i de forme potrivite scopului urmrit.

Fig .10.6. Strunjirea degajarilor, racordrilor i retezarea a) strunjirea degajarilor; b) strunjirea racordarilor; c) retezarea.

5) Strunjirea conic se poate realiza prin mai multe metode n funcie de lungimea piesei, mrimea conicittii.

Fig . 10.7. Strunjirea conic a) prin rotirea saniei portcuit; b) cu ajutorul unor cuite late avnd taiul principal nclinat corespunzator; c)strunjirea prin deplasarea transversal a vrfului ppuii mobile cu h = L. sin; se aplic pentru prelucrarea pieselor lungi cu conicitate mic . 80.

6) Strunjirea suprafeelor profilate de diferite forme se poate executa cu ajutorul cuitelor profilate.

Fig. 10.8. Strunjirea suprafeelor profilate

7) Strunjirea suprafeelor excentrice se poate realiza prin rotirea succesiva a semifabricatului n jurul fiecarei axe.

a) prin trasarea cu centre multiple

b) piese disc prinse n platou prin deplasarea independent a bacurilor

c) piese disc prinse n universal folosind un adaos a = 1,5e ( 1- e/2d )

d) prinderea pe dornuri speciale

Fig . 10.9. Strunjirea suprafeelor excentrice

8) Prelucrarea filetelor de diverse profile se realizeaz cu ajutorul cuitelor simple sau pieptene de filetat, realiznd o legatur cinematic rigid ntre rotaia arborelui principal i deplasarea cruciorului (obinut de la urubul conductor) prin relaia: L = n1 p1 = n2 p2 i = n2 / n1 = p2 / p1

Fig . 10.11 Strunjirea filetelor 1) cutia de viteze; 2)universal; 3) lira roilor de schimb; 4) cutia de avansuri i filete; 5) pinola papuii mobile; 6) suport port-cuit; 7) cutia cruciorului; 8) urubul conducator

Precizia de execuie a filetelor depinde de forma i aezarea cuitului. Poziionarea se poate face i cu un ablon special (fig.10.12).

Fig. 10.12. abloane pentru poziionarea cuitelor la filetare

Execuia obinuit a filetului triunghiular se face n mai multe treceri, cu avans n adncime, dup urmatoarele modele:

- cu avansul cuitului perpendicular pe axa filetului (fig.10.13a), metoda utilizat la execuia filetelor fine cu pas mic (< 2 mm ); t = 0,02..0.05 mm; - cu avansul cuitului paralel cu tiul din dreapta (fig. 10.13b) nclinnd sania port-cutit cu 2, obinandu-se flancul drept mai puin neted, n schimb degajarea achiei fcndu-se mai uor, se utilizeaz adncimi mai mari t = 0,1..0,2 mm; - cu avans de adancime; unghiul < 0 ceea ce permite t = 0,3..0.5 mm, dar filetul este mai puin precis.

Fig. 10.13 Metode de filetare pe strungul normal cu avans transversal

Prelucrarea filetelor cu alte profiluri nu se deosebeste principal de cea a prelucrarii filetelor trapezoidale (fig .10.14) .
Fig. 10.14. Prelucrarea filetelor cu alte profiluri a) degrosare cu un cutit cu cap ngust;

b) prelucrarea flancului stang;

c) prelucrarea flancului drept;

d ) finisarea cu un cuit profilat.

O metod productiv care permite filetarea ntr-o singur trecere este filetarea n vrtej (fig.10.15).

Fig.10.15. Principiul filetarii n vrtej 1) capul rotativ in care sunt montate 16 cuite 2) semifabricat; 3) cuit.

Capul rotativ este acionat de un motor electric separat, montat pe cutia cruciorului i execut mpreun cu acesta micarea de avans longitudinal. Axa de rotaie a capului este excentric fa de cea a semifabricatului 2 astfel nct cuitul vine n contact cu semifabricatul numai pe o poriune 4, din traiectoria sa 5. 9) Gurirea, largirea, adncirea i alezarea se execut prin prinderea sculelor aschietoare n pinola papuii mobile (fig. 10.16), executnd micarea de avans.

Fig .10.16. Gaurirea pe strungul normal 1) semifabricat; 2) burghiu; 3) pinola ppuii mobile; 4) ppua mobil.

10) Pe strungul normal se pot executa i prelucrri prin rectificare sau frezare a unor canale de pan, montnd pe crucior un dispozitiv adecvat scopului urmrit.

10.3. Strunguri frontale (S.F) Sunt destinate prelucrarii pieselor de diametre mari (1000....4000mm) si lungimi mici (piese tip disc) cum sunt : volanti, roti pentru curele, roti dintate etc.In functie de elementele caracteristice, strungurile frontale pot fi: cu batiu comun (fig 10.17a) pe care sunt montate papusa fixa si caruciorul cu batiuri separate (fig 10.17b) pentru papusa fixa si carucior. FIGURA 10.17 1 papusa fixa; 2 carucior; 3 bara de avansuri; 4 cutia cu avansuri; 5 suport portscula; 6 platou cu patru bacuri. Dezavantaje: prinderea si centrarea in platou se face greu; solicitarea la incovoiere a arborelui principal care conduce la uzarea rapida a lagarului; precizie de prelucrare scazuta; productivitate redusa.
Cu toate c prezint o construcie simpl i sunt ieftine, aceast categorie de strunguri sunt utilizate din ce n ce mai puin datorit urmtoarelor dezavantaje: prinderea i centrarea piesei n platou este greu de realizat; solicitarea la ncovoiere n consol a arborelui principal conduce la uzarea rapid a lagrelor; precizia de prelucrare i productivitatea reduse etc.

10.4 Strunguri carusel

10.4.1 Particularitatile strungurilor carusel. Strungurile carusel au arborele principal vertical si ca urmare platoul pentru fixarea pieselor de prelucrat este asezat in plan vertical. Aceasta particularitate, confera incomparatii cu strungurile frontale, o serie de avantaje: fixarea pieselor in platou se face sigur si rapid; arborele principal este solicitat la compresiune; se pot realiza strnguri cu platouri foarte mari; conditii mai bune de spraveghere a procesului de aschiere si masurare mai comoda a pieselor; rigiditatea sporita duce la o prcizie de prelucrare ridicata; productivitate mare datorita echiparii cu 2...4 carucioare. Constructiile actuale de strunguri carusel permit prelucrarea semifabricatelor cu d= 800....25000mm si inaltimi de 700....6500mm si masa 1,3....220t. Strungurile carusel se clasifica dupa mai multe criterii: dupa constructie (numarul montantilor), pot fi: cu un montant pentru piese cu d 2000mm; cu doi montanti pentru piese cu d > 2000mm. dupa felul traversei, pot fi: cu traversa fixa pentru piese cu h 800mm; cu traversa mobila pentru piese cu h > 2000mm. dupa destinatie, strungurile carusel pot fi: universale si speciale ( pentru prelucrarea anumitor piese cum sunt roti sau bandaje pentru material rulant, roti pentru mori de ciment etc). dupa gradul de automatizare sunt: mecanice, la care comenzile se fac manual sau semiautomat; prevazute cu dispozitive de copiat; cu comanda program. 10.4.2 Partile principale si cinematica strungurilor carusel. VEZI LABORATOR 10.4.3 Prelucrari executate pe strungul carusel. Se utilizeaza in fabricatia de serie si mijlocie, a pieselor de dimensiuni mari si foarte mari. Prelucrari: strunjire exterioara, interioara, a suprafetelor cilindrice, conice, plane sau profilate, burghiere, adancire, alezare.

Pentru suprapunerea operatiilor se obtine o productivitate ridicata. In fig 10.18 este prezentat principiul de prelucrare pe strungul carusel (se prelucreaza in volant). FIGURA 10.18 S1 strunjire frontala; S2 strunjire interioara; S3 strunjire frontala; S4 strunjire exterioara. 10.5 Strunguri cu mai multe cutite. Sunt masini-unelte speciale destinate prelucrarilor in productie de serie cum sunt: arborii in trepte sau cotiti, axe cu came etc. Aceste strunguri sunt echipate cu cel putin doua carucioare independente pe care se monteaza mai multe cutite care aschiaza simultan. In acest fel, se suprapun timpii de masina pentru diverse prelucrari obtinandu-se o crestere sensibila a productivitatii muncii. Aceste strunguri principial seamana cu cele normale, dar au o constructie mult mai robusta (rigida), au motoare puternice, au mai multe carucioare. Prelucrarea simultana cu mai multe cutite se poate realiza dupa mai multe scheme (fig10.19). FIGURA 10.19

10.6 Strunguri revolver. 10.6.1 Generalitati. Strungurile revolver sunt destinate prelucrarii pieselor tip bara, precum si a semifabricatelor forjate, matritate sau turnate de dimensiuni mici. Aceste strunguri nu poseda papusa mobila. Caracteristica lor principala o constituie prinderea sculelor aschietoare intr-un cap revolver, care prezinta 6...18 pozitii pentru prinderea unui numar egal de scule aschietoare. Sculele se aduc succesiv in pozitia de lucru prin rotirea intermitenta a capului revolver in jurul axei proprii.

Este remarcant ca se pot utiliza simultan mai multe scule suprapunand fazele de prelucrare, fapt ce reduce timpul de baza. De asemenea, la aceste strunguri se reduc foarte mult si timpii auxiliari pentru fixarea semifabricatului si sculelor. In acest mod productivitatea prelucrarii pe strungurile revolver creste de 3...4 ori fata de prelucrarea pe strungurile normale. Clasificarea strungurilor revolver se face dupa diverse criterii: a) dupa pozitia axei de rotatie a capului revolver sunt: - strunguri revolver cu turela cu axa verticala (SRV) - strunguri revolver cu disc cu axa orizontala (SRO) b) dupa diametrul D al alezajului arborelui principal sunt: - strunguri revolver mici D= 10...32mm - strunguri revolver mijlocii D= 32...80mm - strunguri revolver mari D= 80...135mm. 10.6.2 Partile principale si cinematice ale strungului revolver. VEZI LABORATOR 10.6.3 Prelucrari executate pe strungul revolver. In mod obisnuit, pe strungul revolver se executa operatii de strunjire cilindrica exterioara si interioara, profilata si plana, gaurire, largire, adancire, alezare, filetare precum si retezare. Prin utilizarea unor dispozitive speciale se pot executa si strunjiri conice. a) strunjirea sprafetelor cilindrice interioare (fig 10.20). FIGURA 10.20 b) strunjirea suprafetelor frontale se face de obicei simultan cu centrarea, folosind o scula combinata (fig 10.21). FIGURA 10.21
c) gaurirea, se suprapune de obicei cu strunjirea cilindrica exterioara. Datorita

fortelor Fy (radiale) create de cutitul 1, piesa se inconvoaie si diametrul gaurii executate va fi mai mare (fig 10.22). FIGURA 10.22

d) strunjirea suprafetelor profilate sau conice se executa cu cutite profilate late, respectiv cu cutite late cu lama inclinata fata de axa de rotatie a semifabricatului (fig 10.23). FIGURA 10.23 e) largirea, adancirea, alezarea se realizeaza asemanator ca pe strungul normal (fig 10.24). FIGURA 10.24
f) strunjirea interioara se realizeaza prinzand sculele in capul revolver. Pentru a

mari rigiditatea se utilizeaza bare portcutit ghidate (fig 10.25). FIGURA 10.25 g) filetarea se executa obisnuit cu ajutorul tarozilor sau filierelor prinse in mandrine speciale. 10.7 Strunguri automate (SA). 10.7.1 Generalitati. Clasificare. Strungurile automate se caracterizeaza prin faptul ca intreg ciclul de prelucrare, incluzand toate miscarile de lucru si auxiliare, este executat automat fara interventia operatorului. Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor in productie de serie mare si de masa, avand o productivitate mult mai mare decat strungurile revolver. Clasificare: a) dupa gradul de automatizare, pot fi: - strunguri automate, la care intreg ciclul de prelucrare este automat, inclusiv aducerea, prinderea si desprinderea piesei prelucrate; - strunjiri semiautomate, la care intreg ciclu de prelucrare este automat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderea piesei finite. b) dupa tipul semifabricatului folosit sunt strunguri care prelucreaza semifabricate c) dupa numarul arborilor principali: - strunguri monoaxe; - strunguri multiaxe. d) dupa pozitia arborilor principali pot fi: - orizontale; - verticale.

e) dupa destinatie pot fi: - universale; - speciale. 10.7.2 Principalele tipuri de strunguri monoaxe sunt: 1) stunguri automate de profilat si retezat. Lucreaza dupa principiul strunjirii tranversale, cu doua sau mai multe sanii.Datorita lipsei avansului longitudinal sunt destinate prelucrarii pieselor scurte avand o forma geometrica simpla: bolturi, saibe, role, bucse filetate. In fig 10.26 este prezentata schema de principiu a unui strung automat monoax de profilat si retezat. In fig 10.27 sunt prezentate fazele prelucrarii unei role pe un strung automat de profilat si retezat. FIGURA 10.26 1 batiu; 2 - arbore principal; 3 - sanii tranversale; 4 - arbore pentru prinderea si fixarea burghielor. a) retragerea cutitului de retezat 4, eliberarea semifabricatului 2 si avansul acestuia pana la opritorul 3. FIGURA b) strangerea semifabricatului 2, retragerea opritorului 3, profilare cu cutit de profilat 5 simultan cu operatia de gaurire cu burghiul 6. FIGURA c) retragerea cutitului de profilat si a dispozitivului de gaurit si retezarea cu cutitul de retezat 4. 2) strunguri automate de profilat si strunjit longitudinal. Sunt destinate prelucrarii din bara calibrata a unor piese precise. Se utilizeaza la prelucrarea pieselor tip bara avand d= 4...32mm; l= 70...220mm. Caracteristic acestor strunguri (fig 10.28) este faptul ca bara de prelucrat executa pe langa miscarea principala de rotatie si miscare de avans longitudinal fie impreuna cu papusa arborelui principal, fie numai impreuna cu arborele principal. FIGURA 10.28

1 bara de prelucrat 2 - cutit 3 - sanie transversala 4 - suport 5 - papusa arborelui principal 6 - arborele principal 7 - dispozitiv pentru prinderea si fixarea sculelor axiale. 3) strunguri automate monoaxe revolver sunt asemanatoare, dar au automatizate toate miscarile. Sunt utilizate prelucrari din bara calibrata a unor piese de forma mai complicata, care necesita un numar mare de prelucrari exterioare si interioare. In fig 10.29 sunt prezentate etapele prelucrarii unui surub dintr-un semifabricat tip bara. FIGURA 10.29. a) avansul semifabricatului pana la atingerea opritorului in scopul fixarii piesei. FIGURA b) strunjirea exterioara de degrosare cu cutitul 3 si 4. FIGURA c) executarea filetului cu filiera 5. FIGURA d) retezarea cu cutitul 6 a piesei finite. 4) strunguri monoaxe semiautomate sunt destinate prelucrarii intre varfuri sau in universal, a semifabricatelor turnate, forjate sau matritate cu dimensiuni mijlocii si mari, de forma cilindrica sau conica, in trepte sau profilate. Prelucrarea se face cu grupuri de cutite montate pe doua sanii laterale. 10.7.3Strunguri automate si semiautomate multiaxe.

Sunt masini-unelte destinate productiei de serie mare si de masa, deoarece au o mare productivitate, poseda mai multi arbori principali (obisnuit 4, 6 sau 8) pe care se prelucreaza mai multe piese, utilizand in acelasi timp si suprapuneri de faze. 10.3 Strunguri frontale (S.F) Sunt destinate prelucrarii pieselor de diametre mari (1000....4000mm) si lungimi mici (piese tip disc) cum sunt : volanti, roti pentru curele, roti dintate etc.In functie de elementele caracteristice, strungurile frontale pot fi: - cu batiu comun (fig 10.17a) pe care sunt montate papusa fixa si caruciorul - cu batiuri separate (fig 10.17b) pentru papusa fixa si carucior. FIGURA 10.17 1 papusa fixa; 2 carucior; 3 bara de avansuri; 4 cutia cu avansuri; 5 suport portscula; 6 platou cu patru bacuri. Dezavantaje: - prinderea si centrarea in platou se face greu; - solicitarea la incovoiere a arborelui principal care conduce la uzarea rapida a lagarului; - precizie de prelucrare scazuta; - productivitate redusa. 10.4 Strunguri carusel 10.4.1 Particularitatile strungurilor carusel. Strungurile carusel au arborele principal vertical si ca urmare platoul pentru fixarea pieselor de prelucrat este asezat in plan vertical. Aceasta particularitate, confera incomparatii cu strungurile frontale, o serie de avantaje: - fixarea pieselor in platou se face sigur si rapid; - arborele principal este solicitat la compresiune; - se pot realiza strnguri cu platouri foarte mari;

- conditii mai bune de spraveghere a procesului de aschiere si masurare mai comoda a pieselor; - rigiditatea sporita duce la o prcizie de prelucrare ridicata; - productivitate mare datorita echiparii cu 2...4 carucioare. Constructiile actuale de strunguri carusel permit prelucrarea semifabricatelor cu d= 800....25000mm si inaltimi de 700....6500mm si masa 1,3....220t. Strungurile carusel se clasifica dupa mai multe criterii: a) dupa constructie (numarul montantilor), pot fi: - cu un montant pentru piese cu d 2000mm; - cu doi montanti pentru piese cu d > 2000mm. b) dupa felul traversei, pot fi: - cu traversa fixa pentru piese cu h 800mm; - cu traversa mobila pentru piese cu h > 2000mm. c) dupa destinatie, strungurile carusel pot fi: - universale si speciale ( pentru prelucrarea anumitor piese cum sunt roti sau bandaje pentru material rulant, roti pentru mori de ciment etc). d) dupa gradul de automatizare sunt: - mecanice, la care comenzile se fac manual sau semiautomat; - prevazute cu dispozitive de copiat; - cu comanda program. 10.4.2 Partile principale si cinematica strungurilor carusel. VEZI LABORATOR 10.4.3 Prelucrari executate pe strungul carusel. Se utilizeaza in fabricatia de serie si mijlocie, a pieselor de dimensiuni mari si foarte mari. Prelucrari: strunjire exterioara, interioara, a suprafetelor cilindrice, conice, plane sau profilate, burghiere, adancire, alezare. Pentru suprapunerea operatiilor se obtine o productivitate ridicata. In fig 10.18 este prezentat principiul de prelucrare pe strungul carusel (se prelucreaza in volant). FIGURA 10.18 S1 strunjire frontala; S2 strunjire interioara; S3 strunjire frontala;

S4 strunjire exterioara. 10.5 Strunguri cu mai multe cutite. Sunt masini-unelte speciale destinate prelucrarilor in productie de serie cum sunt: arborii in trepte sau cotiti, axe cu came etc. Aceste strunguri sunt echipate cu cel putin doua carucioare independente pe care se monteaza mai multe cutite care aschiaza simultan. In acest fel, se suprapun timpii de masina pentru diverse prelucrari obtinandu-se o crestere sensibila a productivitatii muncii. Aceste strunguri principial seamana cu cele normale, dar au o constructie mult mai robusta (rigida), au motoare puternice, au mai multe carucioare. Prelucrarea simultana cu mai multe cutite se poate realiza dupa mai multe scheme (fig10.19). FIGURA 10.19

10.6 Strunguri revolver. 10.6.1 Generalitati. Strungurile revolver sunt destinate prelucrarii pieselor tip bara, precum si a semifabricatelor forjate, matritate sau turnate de dimensiuni mici. Aceste strunguri nu poseda papusa mobila. Caracteristica lor principala o constituie prinderea sculelor aschietoare intr-un cap revolver, care prezinta 6...18 pozitii pentru prinderea unui numar egal de scule aschietoare. Sculele se aduc succesiv in pozitia de lucru prin rotirea intermitenta a capului revolver in jurul axei proprii. Este remarcant ca se pot utiliza simultan mai multe scule suprapunand fazele de prelucrare, fapt ce reduce timpul de baza. De asemenea, la aceste strunguri se reduc foarte mult si timpii auxiliari pentru fixarea semifabricatului si sculelor. In acest mod productivitatea prelucrarii pe strungurile revolver creste de 3...4 ori fata de prelucrarea pe strungurile normale. Clasificarea strungurilor revolver se face dupa diverse criterii: c) dupa pozitia axei de rotatie a capului revolver sunt: - strunguri revolver cu turela cu axa verticala (SRV) - strunguri revolver cu disc cu axa orizontala (SRO)

d) dupa diametrul D al alezajului arborelui principal sunt: - strunguri revolver mici D= 10...32mm - strunguri revolver mijlocii D= 32...80mm - strunguri revolver mari D= 80...135mm. 10.6.2 Partile principale si cinematice ale strungului revolver. VEZI LABORATOR 10.6.3 Prelucrari executate pe strungul revolver. In mod obisnuit, pe strungul revolver se executa operatii de strunjire cilindrica exterioara si interioara, profilata si plana, gaurire, largire, adancire, alezare, filetare precum si retezare. Prin utilizarea unor dispozitive speciale se pot executa si strunjiri conice. h) strunjirea sprafetelor cilindrice interioare (fig 10.20). FIGURA 10.20 i) strunjirea suprafetelor frontale se face de obicei simultan cu centrarea, folosind o scula combinata (fig 10.21). FIGURA 10.21
j) gaurirea, se suprapune de obicei cu strunjirea cilindrica exterioara. Datorita

fortelor Fy (radiale) create de cutitul 1, piesa se inconvoaie si diametrul gaurii executate va fi mai mare (fig 10.22). FIGURA 10.22 k) strunjirea suprafetelor profilate sau conice se executa cu cutite profilate late, respectiv cu cutite late cu lama inclinata fata de axa de rotatie a semifabricatului (fig 10.23). FIGURA 10.23 l) largirea, adancirea, alezarea se realizeaza asemanator ca pe strungul normal (fig 10.24). FIGURA 10.24

m) strunjirea interioara se realizeaza prinzand sculele in capul revolver. Pentru a

mari rigiditatea se utilizeaza bare portcutit ghidate (fig 10.25). FIGURA 10.25 n) filetarea se executa obisnuit cu ajutorul tarozilor sau filierelor prinse in mandrine speciale. 10.7 Strunguri automate (SA). 10.7.1 Generalitati. Clasificare. Strungurile automate se caracterizeaza prin faptul ca intreg ciclul de prelucrare, incluzand toate miscarile de lucru si auxiliare, este executat automat fara interventia operatorului. Aceste strunguri sunt destinate prelucrarii pieselor in productie de serie mare si de masa, avand o productivitate mult mai mare decat strungurile revolver. Clasificare: f) dupa gradul de automatizare, pot fi: - strunguri automate, la care intreg ciclul de prelucrare este automat, inclusiv aducerea, prinderea si desprinderea piesei prelucrate; - strunjiri semiautomate, la care intreg ciclu de prelucrare este automat, cu exceptia prinderii semifabricatului si desprinderea piesei finite. g) dupa tipul semifabricatului folosit sunt strunguri care prelucreaza semifabricate h) dupa numarul arborilor principali: - strunguri monoaxe; - strunguri multiaxe. i) dupa pozitia arborilor principali pot fi: - orizontale; - verticale. j) dupa destinatie pot fi: - universale; - speciale. 10.7.4 Principalele tipuri de strunguri monoaxe sunt: 1) stunguri automate de profilat si retezat. Lucreaza dupa principiul strunjirii tranversale, cu doua sau mai multe sanii.Datorita lipsei avansului longitudinal sunt destinate prelucrarii pieselor scurte avand o forma geometrica simpla: bolturi, saibe, role, bucse filetate. In fig 10.26 este prezentata schema de principiu a unui strung automat monoax de profilat si retezat.

In fig 10.27 sunt prezentate fazele prelucrarii unei role pe un strung automat de profilat si retezat. FIGURA 10.26 1 batiu; 2 - arbore principal; 3 - sanii tranversale; 4 - arbore pentru prinderea si fixarea burghielor. d) retragerea cutitului de retezat 4, eliberarea semifabricatului 2 si avansul acestuia pana la opritorul 3. FIGURA e) strangerea semifabricatului 2, retragerea opritorului 3, profilare cu cutit de profilat 5 simultan cu operatia de gaurire cu burghiul 6. FIGURA f) retragerea cutitului de profilat si a dispozitivului de gaurit si retezarea cu cutitul de retezat 4. 3) strunguri automate de profilat si strunjit longitudinal. Sunt destinate prelucrarii din bara calibrata a unor piese precise. Se utilizeaza la prelucrarea pieselor tip bara avand d= 4...32mm; l= 70...220mm. Caracteristic acestor strunguri (fig 10.28) este faptul ca bara de prelucrat executa pe langa miscarea principala de rotatie si miscare de avans longitudinal fie impreuna cu papusa arborelui principal, fie numai impreuna cu arborele principal. FIGURA 10.28 1 bara de prelucrat 2 - cutit 3 - sanie transversala 4 - suport 5 - papusa arborelui principal 6 - arborele principal 7 - dispozitiv pentru prinderea si fixarea sculelor axiale.

3) strunguri automate monoaxe revolver sunt asemanatoare, dar au automatizate toate miscarile. Sunt utilizate prelucrari din bara calibrata a unor piese de forma mai complicata, care necesita un numar mare de prelucrari exterioare si interioare. In fig 10.29 sunt prezentate etapele prelucrarii unui surub dintr-un semifabricat tip bara. FIGURA 10.29. e) avansul semifabricatului pana la atingerea opritorului in scopul fixarii piesei. FIGURA f) strunjirea exterioara de degrosare cu cutitul 3 si 4. FIGURA g) executarea filetului cu filiera 5. FIGURA h) retezarea cu cutitul 6 a piesei finite. 4) strunguri monoaxe semiautomate sunt destinate prelucrarii intre varfuri sau in universal, a semifabricatelor turnate, forjate sau matritate cu dimensiuni mijlocii si mari, de forma cilindrica sau conica, in trepte sau profilate. Prelucrarea se face cu grupuri de cutite montate pe doua sanii laterale. 10.7.5Strunguri automate si semiautomate multiaxe. Sunt masini-unelte destinate productiei de serie mare si de masa, deoarece au o mare productivitate, poseda mai multi arbori principali (obisnuit 4, 6 sau 8) pe care se prelucreaza mai multe piese, utilizand in acelasi timp si suprapuneri de faze. Pagina 167-191 XI Masini unelte de gaurit si alezat 11.1 Principiul de lucru

Prelucrarea gaurilor ( alezajelor ) se poate realiza prin diverse procedee in functie de caracteristicile, dimensiunile, precizia geometrica materialul si forma piesei in urmatoarea ordine: gaurire, largire, adancire, alezare. Gaurirea este operatia de prelucrare prin aschiere realizata cu ajutorul unei scule numita burghiu ( cu diametrul max. 80 mm.) in scopul realizarii unei gauri in materialul plin. La gaurire se disting doua miscari si anume : ( fig. 11.1 ) - miscarea principala de rotatie I ( n ) - miscarea de avans II ( f ) in lungul axei burghiului. Ambele miscari sunt realizate de scula aschietoare. Prelucrarea suprafetelor interioare se realizeaza in conditii mai grele decat prelucrarea suprafetelor exterioare, deoarece sculele au o rigiditate relativ scazuta, conducerea sculei se face dificil, nu se poate supraveghea procesul de prelucrare, eliminarea aschiilor si a caldurii se face greu. 11.2 Utilajul folosit la gaurire. Masinile de gaurit sunt destinate prelucrarii gaurilor in semifabricate cu ajutorul burghielor, precum si prelucrarii prin largire, adancire, alezare si filetare a gaurilor existente. Masini de gaurit: -portative -fixe verticale -radiale -multiax -orizontale -in coordonate Partile principale ale masinii unelte de gaurit, descriere, mod de functionare, cinematica ( vezi laborator) 11.3 Accesoriile si sculele masinilor- unelte de gaurit a) scule aschietoare : burghiu, largitor, adancitor, alezor, lamator, tarod (vezi laborator ) b) accesoriile sunt utilizate la prinderea si fixarea sculelor aschietoare, la prelucrarea simultana a mai multor gauri si la prinderea semifabricatului. Prinderea si fixarea sculelor aschietoare se realizeaza, direct in pinola arborelui principal, prin intermediul reductiilor de legatura, cu mandrina - vezi laborator Prinderea si fixarea semifabricatelor se realizeaza: - cu suruburi si suporturi de fixare

- pe prisme - in menghine - dispozitive speciale ( vezi laborator ) 11.4 Elementele regimului de aschiere Alegerea segmentului de aschiere la gaurire se face in functie de conditiile de lucru, materialul sculei aschietoare, materialul semifabricatului, precizie, etc. Elementele sectiunii aschiei nedetasate se pot determina cu relatiile ( fig.11.??) - grosimea aschiei a = f.d sin x (mm. ) (11.1) - latimea aschiei b = d /2 sin x (mm) ( 11.2) 2 - sectiunea aschie : A = a.b = d.f/4 (mm ) ( 11.3) in care : f.d reprezinta avansul pe dinte f.d = f / 2 (mm / dinte) ( 11.4) f = avansul pe rotatie ( mm / rot ) x = unghiul de atac principal f = Cf d0,6 (mm/rot) ( 11.5) Cf = coeficientul avansului care depinde de materialul ce se prelucreaza, tipul gaurii ( infundata sau libera ) D = diametrul burghiului (mm) Parametrii regimului de aschiere sunt : a) adancirea de aschiere: ap=d/2(mm)- pentru gaurire ( 11.6 ) ap= (d0-d)/2 (mm) pentru largire si alezare (11.7 ) b) viteza economica de aschiere : ve =cv.dxv/tm.fyv.hbnv(m/min) (11.8) in care cv reprezinta coeficientul care tine seama de materialul burghiului si semifabricatului, conditiile de aschiere, parametri geometrici ai sculei aschietoare: d diametrul burghiului (mm) T durabilitatea sculei aschietoare (mm) favansul de lucru (mm/rot.) HB = duritatea materialului ce se prelucreaza

xv; yv;nv ; m exponenti. 2 DESENE FIG.11.1 Elementele aschiei si fortele la gaurire

c) viteza de aschiere v = viteza celui mai indepartat punct al Taisului fata de axa burghuiului . v = .d.n/1000 (m/min) (11.9) unde: n = turatia burghiului in rot./min. d)avansul de lucru f = cf .d0,6

11.5 Fortele de aschiere la gaurire Fx forta axiala sau de avans Fy forta radiala Fb forta principala de aschiere

(fig.7.1)

Fortele Fz formeaza cuplu Mz care solicita burghiul la tensiune: M t =Fz.d/2 =CMt.dxMt .syMt .(HB)nMt [N.m] (11.10) Forta axiala este : Fx = CFx.dxFx.syFx.(HB)xFx [N] Puterea efectiva la gaurire: Pe = Mt.n (W) (11.11) (11.12)

11.6 Prelucrari executate pe masini unelete de gaurit 1) Gaurire ( burghiere ) reprezinta procesul de aschiere care se executa in material plin (fig.11.2) 2 DESENE 11.2 GAURIREA -11.3 LARGIREA 2) Largirea reprezinta procedeul de aschiere al gaurilor, obtinute in prealabil prin turnare, forjare, matritare si mai rar prin gaurire in scopul maririi diametrului acestora ( fig.11.3 ) 3) Adancirea este operatia de executie a unei gauriri cilindrice sau conice, la extremitatea unei gauri existente coaxiala cu aceasta (fig.11.4 )

2 DESENE

Fig.11.4 Adancirea

4)Lamarea este operatia de prelucrare prin aschiere a suprafetelor frontale ale gaurilor pentru a asigura perpendicularitatea suprafetei frontale pe axa gaurii ( fig.11.5 ) Poate fi exterioara sau interioara. 2 DESENE Fig.11.5 Lamarea Fig.11.6 Alezarea 5)Alezarea este procedeul de prelucrare prin aschiere a gaurilor la care se prescrie o precizie dimensionala si o calitate a suprafetei superioare. 6)Filetarea se executa cu ajutorul tarozilor. XII Masini unelte de frezat 12.1 Principiul de lucru Frezarea este procedeul de aschiere a suprafetelor plane, cilindrice sau profilate cu ajutorul unei scule prevazute cu mai multi dinti denumiti freza. La operatia de frezare, miscarea principala este realizata de catre freza, iar miscarile de avans sunt executate de semifabricat. (fig.12.1)
1. Freza 2. Semifabricat

2 DESENE Fig 12.1 Principiul frezarii

I miscarea principala de rotatie II- miscarea de avans longitudinal III- avans de patrundere ap- adancimea de aschiere apx = B latimea de aschiere - unghiul de contact fd- avansul pe dinte In functie de sensul miscarii de avans fata de miscarea principala in punctul de contact, se disting doua metode de frezare ( fig.12.2 ) 2 DESENE Fig.12.2 Metode de frezare a) in contra avansului

b) in sensul avansului a)frezarea in contra avansului -are loc o crestere treptata a fortei pe dinte, grosimea aschiei crescand de la zero la valoarea maxima. Aceasta crestere treptata este favorabila din punct de vedere al solicitarii sculei aschietoare si a organelor masinii unelte. Sistemul de forte care se dezvolta conduce la componenta Fv care tinde sa ridice piesa de pe masa masinii unelte. De aceea se impune aceasta metoda de frezare numai in cazul masinilor unelte robuste -metoda se recomanda la prelucrarea pieselor turnate sau forjate care prezinta o crusta dura la exerior, deoarece patrunderea dintilor frezii se face la interior, reducandu-se astfel deteriorarea taisului. b)frezarea in sensul avansului forta pe dinte are o valoare maxima in momentul intrarii in aschie si apoi aceasta scade pana la valoarea zero cand iese din aschie. Aceasta solicitare este defavorabila dintelui; componenta verticala a fortei Fveste dirijata in jos, apasa pe masa masinii unelte, imbunatatind conditiile de lucru. Prin aceasta se micsoreaza rugozitatea suprafetei prelucrate si creste productivitatea prelucrarii. Folosind aceasta metoda de frezare, se pot obtine rezultate favorabile numai daca masinile sunt prevazute cu dispozitive pentru eliminarea jocului din mecanismul surub piulita de antrenare a mesei ( deoarece existenta jocului determina o frezare cu vibratii ) 12.2 Utilajul folosit la frezare Masina Unealta de frezat cu consola formeaza categoria principala a masinii unelte de frezat. In functie de constructia lor masinile unelte de frezat cu consola se impart in: - orizontale - verticale dupa pozitia arborelui principal - universale Descrierea, functionarea si cinematica masinii unelte de frezat universale ( vezi laborator ) 12.3 Accesoriile si sculele masinii unelte de frezat Accesoriile utilizate au drept scop prinderea si fixarea sculei aschietoare, a semifabricatului si extinderea posibilatilor de prelucrare a masinii unelte de frezat.

- Prinderea si fixarea sculelor aschietoare se face direct in arborele principal al masinii pe dornuri speciale sau in mandrine. - Prinderea si fixarea semifabricatului se poate executa cu suruburi si placi de fixare, prisme, cu menghine. - Pentru extinderea posibilitatilor de prelucrare, masinile unelte de frezat pot fi echipate cu dispozitive speciale: cap dovizor, masa rotativa, cap de frezat universal, cap de frezat vertical, cap de mortezat. ( vezi laborator ) Tipuri de freze, criterii de clasificare vezi laborator 12.4 Elementele regimului de aschiere Elementele regimului de aschiere sunt 1)Viteza de aschiere (v) se considera viteza celui mai indepartat punct de pe tais fata de axa frezei. v = .D.n / 1000 (m/min) in care: D= diametrul frezei (mm) n= turatia (rot / min) 2)Viteza de avans sau avansul pe minut ( fm ) reprezinta marimea deplasarii mesei in unitatea de timp. fm=f.n (mm/min) (12.2) unde: f este avansul pe o rotatie n este turatia frezei In cazul frezelor se utilizeaza si notiunea de avans pe dinte ( fd ) fd = f / z (mm / dinte ) unde: z = numarul de dinti ai frezei 3)Adancimea de aschiere ( ap ) este distanta dintre suprafata initiala si cea prelucrata;poate fi considerata in doua directii si anume : - in directie paralela cu axa de rotatie a frezei ( apx) se mai numeste si latimea de frezare si se noteaza cu B - in directie perpendiculara pe directia de avans ( apy) se mai numeste si adancimea de frezare si se noteaza cu ap Regimul de aschiere se stabileste in ordinea :apx; apy; fd; v. Viteza economica v se determina cu relatia: vec = CvDqv / Tm apxv fdyv znv Buv (12.4 )

in care : Cv; qv; m; xv; yv; nv ; uv; sunt coeficienti si exponenti. Turatia frezei se determina cu relatia: nf = 1000v / D (rot / min) (12.5) 12.5 Fortele de aschiere la frezare La prelucrarea cu freze cilindrice cu dinti drepti asupra fiecarui dinte actioneaza o forta care poate fi descompusa dupa o directie tangentiala Ft1 si o directie radiala Fr1 (fig. 12.3 ) Fig.12.3 desen Se noteaza: R1 =Fr1 + Ft1 (12.6 ) Prin urmare vectriala pentru zona de contact, rezulta: Rn = R1 +R2 +. . . + Fr (12.7 ) Componentele frezei de aschiere la frezele cilindrice cu dinti drepti Pentru o freza cu dinti elicoidali( fig. 12.4) se obtine : R = Fx1 +Fr1 + Ft1 (12.8 ) Desen Fig.12.4 Componentele fortei de aschiere la frezele cu dinti elicoidali Valoarea medie a fortei principale de aschiere Ft se determina cu relatia: Ft = CFt.yFapx.fx pd.z.D-qF ( 12.9) Componentele orizontale FH si FV ale fortei de aschiere se pot exprima: FH = (1,0...1,2 ) Ft la frezarea in contra avansului (12.10) FV = (0,2...0,3 ) Ft FH = (0,8...0,9 ) Ft la frezarea in sensul avansului (12.11) FV = (0,75...0,8 ) Ft 12.6 Prelucrari executate pe M.U. de frezat 1)Frezarea suprafetelor plane orizontale 2 desene (fig.12.5)

a)cu freze cilindrice b)cu cap de frezat 2)Frezarea suprafetelor plane verticale 2 desene a)cu cap de frezat b)cu freze cilindro-frontale 3)Frezarea suprafetelor inclinate 3 desene a)cu freze unghiulare b)cu freze frontale prin inclinarea semifabricatului c)cu freze frontale inclinand capul de frezat 4)Frezarea suprafetelor profilate 3 desene a)rotunde b)unghiulare c)combinate 4 desene a)in forma de coada de randunica b)dreptunghiulare cu freza disc c)dreptunghiulare cu freza cilindro-frontala d)canale in forma de T fig. 12.5 prelucrari executate pe masini unelte de frezat

XIII Masini-unelte de rabotat 13.1 Principiul de lucru

Rabotarea reprezinta procedeul de prelucrare mecanica pe masina unealta de rabotat la care scula aschietoare ( sau masa ) executa miscarea principala de aschiere ca miscare rectilinie alternativa in plan orizontal, iar masa (sau scula ) executa miscarea secundara de avans. (fig.13.1) Desen fig.13.1 Principiul rabotarii va - cursa de lucru vg - cursa de retragere ( mers in gol ) ap - adancimea de aschiere tx - latimea de prelucrare a = grosimea aschiei b = latimea aschiei In functie de elementul care executa miscarea principala de aschiere exista: -masina de rabotat cu cap mobil (seping ) la care scula aschietoare executa miscarea principala de aschiere -masina de rabotat cu masa mobila, la care semifabricatul executa miscarea principala -masini de rabotat muchiile tablelor la care atat miscarea principala cat si cea de avans sunt executate de scula aschietoare. Indiferent de principiul de prelucrare, in cazul masinilor de rabotat exista o cursa de lucru (activa ), deci o viteza de lucru va si o cursa de mers in gol vg (inactiva )cu o viteza de mers in gol vg,, cu vg>va . Deoarece in cursa de mers in gol cutitul se raceste la rabotare nu se utilizeaza lichide de racire-ungere. Avansul intermitent se efectueaza la capatul cursei de mers in gol. 13.2 utilajul folosit la rabotare - Masini de rabotat cu cap mobil vezi laborator Principiu constructiv, descriere, functionare, schema cinematica.

13.3 Accesoriile si sculele aschietoare utilizate la masinile unelte de rabotat. Accesoriile masinii unelte de rabotat sunt utilizate la prinderea si fixarea sculelor aschietoare si a semifabricatelor.

Prinderea si fixarea sculei aschietoare se realizeaza cu ajutorul unui surub de stringere in suportul portscula -vezi laboratorPrinderea si fixarea semifabricatului pe masa masinii unelte prin intermediul menghinelor cu falci sau cu suruburi si bride. Pentru prelucrarea simultana a mai multor semifabricate sau pentru prelucrarea suprafetelor inclinate se pot utiliza dispozitive speciale. Cutitele de rabotat au aceeasi geometrie si unghiuri ca si cele utilizate in cazul stringerii, dar mai robuste decit acestea deoarece lucreaza in conditiimai grele, patrunderea in aschie efectuindu-se de fiecare data cu soc. Cutitele pot fi drepte sau cotite (fig. 13.2 ) 2 desene fig.13.2. Cutitele pentru rabotat a) cutit cotit b) cutit drept

13.4. Elementele unghiului de aschiere. de prelucrare, repartizandu-se 90% din pentru operatia de degrosare si 10% pentru finisare 2) avansul de lucru (f ) reprezinta marimea deplasarii transversale a cutitului ( la raboteze ) sau a mesei ( la seping ) pentru fiecare cursa dubla. Se exprima in mm/cursa dubla si variaza de la (0,15...4,2) mm/cd in functie de timpul prelucrarii (degresare, finisare), materialul semifabricat, materialul sculei aschietoare, geometria sculei aschietoare, calitatea suprafetei prelucrate, rigiditatea sistemului tehnologic. 3) Viteza medie de aschiere (v) este data de relatia: v= L.n (1+va/vg)/1000 [m/min] (13.1) In care: L = lungimea cursei (mm) n = m.de c.d./min va= viteza medie a cursei active (m/min) vg= viteza medie a cursei in gol (m/min) Daca: va = vg, relatia (13.1) devine: v = 2.L.n/1000 [m/min] (13.2) Numarul de curse duble /min se determina cu relatia: n = (1000.v/L).1/ (1+va/vg ) (13.3) sau, daca: va = vg => n=1000.v/2L (13.4)
1) adancimea de aschiere (ap ) - se stabileste in functie de adaosul

13.5. Prelucrari executate pe sepinguri

(fig. 13.3)

1)Prelucrarea suprafetelor plane orizontale desen l1=lungimea de intrare in aschie l2=lungimea de iesire din aschie l =lungimea aschiata L=l1+l+l2 lungimea cursei de lucru 2)Prelucrarea suprafetelor plane verticale a)si inclinate b)(fig. 13.4) doua desene a)prin inclinarea suportului port cutit b)prin inclinarea saniei port cutit 3)Prelucrarea canalelor in forma de T

fig. 13.4 (fig. 13.5)

trei desene a) strapungerea canalului b) prelucrarea unei parti laterale c) prelucrarea celei de-a doua parti laterale a canalului doua desene d) finisarea partii superioare a canalului e) executarea tesiturilor fig.13.5 Prelucrarea canalelor in forma T. 5)Prelucrarea danturii cremalierelor (fig. 13.6 )

doua desene fig. 13.6 Prelucrarea danturii cremalierelor fig. 13.7 Prelucrarea canalelor exterioare 6) Prelucrarea canalurilor exterioare (fig.13.7) 7) Prelucrarea unui canal de pana interior (fig.13.8)

desen 1 semifabricat 2 menghina 3 suport port-scula fig. 13.8 Prelucrarea unui canal de pana interior

XIV

Masini unelte de mortezat

14.1 Principiul de lucru Mortezarea este prelucrarea prin aschiere la care miscarea principala de aschiere rectilinie alternativa se executa in plan vertical de catre scula aschietoare, iar miscarile de avans sunt executate de semifabricat (fig.14.1) Desen fig 14.1 Principiul de lucru la mortezare

Utilajul folosit la mortezare Masinile de mortezat sunt in general utilizate in productia de unicate. Principalele caracteristici a acestora este lungimea cursei utile. In functie de acest parametru se deosebesc: - m.u. de mortezat mici, avand cursa < 250 mm -m u. de mortezat mijlocii, avand cursa intre 250 si 800 mm - m.u. de mortezat mari, avand cursa >800 mm. Dupa constructii si domeniul de uitlizare m u. de mortezat se clasifica in : -m.u. de mortezat transportabile -m. u. de mortezat speciale . M.U.de mortezat obisnuite au cursa de lucru intre 100si 1500m Partile componente principale, descrierea si functionarea m. u. de mortezat. vezi laborator-

14.3. Accesoriile si sculele aschietoare ale m. u. de mortezat Cutitele de mortezat se deosebesc de cele de rabotat prin forma lor constructiva. Au doua taisuri secundare si doua suprafete de asezare secundare. Cutitele de mortezat ca si cele utilizate la rabotat sunt mai robuste decat cele de la strunjire, fiind supuse la socuri. (fig.14.2) Fig.14.2 Scule utilizate la mortezare 3 desene Pentru prinderea si fixarea semifabricatului se utilizeaza dispozitivele de la m.u. de rabotat. Prelucrari executate pe m. u. de mortezat 1) Canale de pana interioare ( fig.14.3 ) desen fig.14.3

2) Executarea canelurilor interioare (fig.14.4)

desen

fig.14.4 (fig.14.5)

3) Executarea canelurilor exterioare 2 desene fig.14.5 si fig. 14.6

4) Executarea cremalierelor (fig.14.6) 5) Executarea diferitelor profiluri interioare si exterioare desen fig.14.7

(fig.14.7)