APELE NATURALE 1.1.

Rolul apei

Apa, ca si aerul, e un factor de mediu indispensabil vietii. Apa se gaseste totdeauna acolo unde exista viata si formeaza substanta cea mai raspndita pe Pamnt. Apa proaspata este o resursa finita, esentiala pentru existenta umana, pentru agricultura si industrie. Fara apa proaspata si n lipsa cantitatii si calitatii ei, dezvoltarea durabila nu va fi posibila. Apa a avut un rol de prim ordin n aparitia vietii pe planeta noastra si continua sa aiba un asemenea rol 313i85d pentru ca: apa constituie factorul de care depinde productivitatea plantelor si animalelor;

ea intra n constitutia tuturor organismelor animale si vegetale, toate schimbarile organismului cu mediul si implicit mentinerea vietii acestuia petrecndu-se prin intermediul apei; nlesneste si regleaza procesele fizico-chimice din celule, difuziunea substantelor nutritive n celule si tesuturi, procesele de digestie, absobtie, circulatie si hranire a celulelor; procesul de fotosinteza pe care l ndeplinesc plantele verzi, prin care acestea sintetizeaza substanta organica din saruri minerale, nu poate avea loc n afara apei; apa transporta n interiorul organismelor, sub forma de solutii sau suspensii, diferite substante din mediul extern si tot ea vehiculeaza spre exterior toate resturile de substante de care organismul nu mai are nevoie; regleaza caldura organismelor prin evaporarea la suprafata etc.

Importanta apei pentru viata omului reiese si din faptul ca fara mncare acesta poate rezista circa 40 de zile, n timp ce fara apa nu poate trai mai mult de 4 zile si numai rareori 7-8 zile. Necesarul mediu de apa pentru metabolism al unui om normal e de 2,5 l/24 h. Plantele contin apa pna la 95% din greutatea lor, animalele mari si omul ntre 6070%. 1.2. Forma apei

Apa n natura exista sub urmatoarele forme:apa de suprafata (ghetari, oceane, mari, fluvii, ruri, lacuri) si apa subterana (straturi acvifere si izvoare). n mod obisnuit, n natura apa se gaseste ntr-un circuit continuu. Astfel, apa din ruri, lacuri, mari si oceane se evapora si trece n atmosfera sub forma de vapori alcatuind apa atmosferica. Aceasta este purtata de curentii de aer pna atinge zone mai reci, cnd condenseaza si cade la suprafata solului sub forma de apa meteorica. Odata ajunsa la sol,

apa poate ntlni un strat permeabil, pe care l strabate cu usurinta pna la un altul impermeabil, ramnnd la suprafata acestuia din urma si formnd apa subterana. n cazul n care suprafata solului este impermeabila, apa meteorica, mprumuta cu cea subterana, ajunsa la suprafata prin curgere n sol, formeaza apa de suprafata. n natura, apa nu exista n stare pura, ea contine: gaze, substante minerale si organice dizolvate n suspensie. Pe glob, apa e distribuita dupa cum urmeaza: total apa oceanelor si marilor apa dulce calote polare si ghetari apa subterana si umiditatea solului lacuri si balti atmosfera ruri 1.400.000.000 km3 - 100,0% 1.362.000.000km3 - 97,3% 38.000.000km3 2,7%

29.336.000km3 - 77,20% 8.512.000km3 - 22,40% 113.000km3 - 0,35% 15.200km3 - 0,04% 3.800km3 - 0,01%

n afara de faptul ca se poate gasi n cele trei stari de agregare: solida, lichida si gazoasa si ca trecerea ntre aceste stari constituie repere fixe de temperatura, apa este o substanta cu caracteristici deosebite care explica existenta ei la suprafata globului n cantitati uriase. Aceste caracteristici sunt: 1.3. densitatea maxima (0,9999) la +3,98 oC; cresterea de volum la solidificare; tensiunea superficiala foarte ridicata; caldura specifica foarte mare; caldura lenta la topire considerabila. Apa si proprietatile ei

Apa pura este o combinatie chimica bine definita ntre oxigen si hidrogen, care, la presiunea de 760 mm col Hg si temperatura T>0C (4C), se prezinta ca un lichid incolor, transparent, fara gust si miros; n strat gros, apa este usor colorata n albastru. Cu toate ca peste 2/3 din suprafata globului pamntesc este acoperita cu apa, ca urmare a cresterii populatiei (rata mondiala de 19%) si a intensificarii formelor de consum, se estimeaza o dublare a consumului de apa dulce n mai putin de 35 ani. n actualul sfarsit de secol si cu predilectie n ultimul deceniu se ridica din ce n ce mai numeroase semne de ntrebare referitoare la raportul resurse de apa dulce - consum, care reprezinta tot attea avertismente pentru a se recurge la masuri ferme de nlaturare a risipei de apa, n ciuda faptului ca natura pare a pune la dispozitie cu larghete acest bun mondial si national. Statisticile ONU, ale caror rezultate au fost prezentate n cadrul Conferintei de la Mar de Plata - Argentina, evalueaza volumul total de apa existent pe planeta, la 1400 mil. km, din care oceanul planetar reprezinta 1362,2 mil. km (97,3%), iar diferenta de 37,8 mil. km (2,7%) o reprezinta apa dulce. Daca se are in vedere faptul ca numai 0,46% din volumul de apa dulce poate fi utilizat direct, restul fiind reprezentat de vaporii de apa din atmosfera, ghetari etc., apa dulce disponibila pentru utilizare reprezinta de fapt numai 0,0124% din ntreaga cantitate de apa a planetei. ara noastra ocupa locul 21 in Europa n privinta resurselor de apa formate pe teritoriu (37 miliarde m/an - 1800 m/an.loc.) si locul 11 daca se au n vedere resursele totale de apa, inclusiv cele n afara granitelor tarii (205 miliarde m/an). Ramne un semnal de alarma pentru ntreaga omenire perspectiva lipsei de apa ntr-un viitor nu prea ndepartat, fata de care Raymond Furon, referindu-se la populatia anului 2000, spunea "Unii pot sa gndeasca ca acestor oameni le va fi greu sa-si procure hrana, dar nimeni nu banuieste nca viitoarea lipsa de apa: este o grava eroare". 1.3.1. Caracteristicile chimice ale apelor naturale

Pentru a aprecia calitatea unei ape, pe baza buletinului de analiza ntocmit, este necesara detalierea principalelor caracteristici ale apei, indicate de acesta. Reactia apei dupa natura si cantitatea substantelor minerale dizolvate n apa poate fi acida, alcalina (bazica) si neutra. Aceasta clasificare se face in functie de concentratia ionilor de hidrogen existenti ntr-un litru de apa si se exprima prin indicatorul pH. n functie de indicatorul pH, apele pot avea reactie neutra (pH=7), reactie alcalina (pH>7) sau reactie acida (pH<7).

Duritatea apei reprezinta caracteristicile ce le confera apei compusii de calciu si magneziu aflati in solutie. Se considera ca un grad de duritate este echivalent cu 10 mg CaO continut ntr-un litru de apa. Dupa natura substantelor continute, duritatea poate fi: temporara si permanenta, mpreuna formnd duritatea totala. Duritatea temporara se datoreste biocarbonatilor si poate fi eliminata prin fierberea apei: duritatea permanenta este data de compusi de calciu si magneziu, care nu se elimina prin fierbere. Este cunoscut faptul ca o apa dura cu duritate temporara mai mare de 12 grade (apa dulce) este greu digerabila, fierbe anevoios alimentele (ntareste legumele), sporeste consumul de sapun si detergent la spalatul rufelor, iar unele alimente chiar nu pot fi consumate daca au fost fierte ntr-o asemenea apa (ex. fasolea). Apa cu duritate mare, folosita n instalatiile de ncalzire, micsoreaza randamentul caloric al acestora prin depunerile sub forma de crusta pe care le produc. n cazul cazanelor cu fascicul de tevi fierbatoare, prin formarea crustei si apoi fisurarea ei pe alocuri (ceea ce face ca apa sa ia contact brusc cu peretele fierbinte al tevii) se pot produce explozii ale tevilor si deci deteriorarea cazanului. n cazul instalatiilor de apa calda pentru consumatorii individuali, duritatea apei trebuie sa fie o caracteristica bine cunoscuta pentru a se putea lua eventualele masuri de dedurizare prealabila n scopul protejarii cazanelor de ncalzire si deopotriva pentru sporirea randamentelor termice ale acestora.