coMERr AUXITTK'-TFDE

prealabile 6. 1. Preciz5,ri Auxiliari de comer! sunt de dou[ categorii: dependenti qi autonomi sau independenfi. Auxiliarii dependenfi,se afld in raporturide muncdcu comercianlii (depind categoriese includ: prepugii (392 Cod com.), comiqii de comercianfi);in aceastd pentrunego!(aft.404 Cod com.)gi comiqiicilatori pentrunego{(art.402 Cod com.). fafd cu Auxiliarii autonomi suntindependenfi de comercianfii care coopereazd; fac categorie parte:mijlocitorii (art. 3 pct. l2 Cod com.- intermediarii) din aceastd Ei agenfiide comerf(Legeanr.50912A02). 6.2. Reprezentarea Pentrua infelegeraporturiledintre comercianfi qi auxiliarii lor independenfi rapotturi, institulia respectiv, instituliacarestdlabazaacestor sd estenecesar analizdm are covArgitoare. reprezentirii, carepentrudreptulcomercial o imporlanta prin care o persoani numiti este Reprezentarea procedeultehnico-juridic juridic in numelegi pe seamaaltei persoane numiti incheieun act reprezentant
46

reprezentat, efectele actului astfel incheiat producindu-se direct in persoana celui reprezentat. In funcfie de izvorul s5u reprezentarea de 2 feluri: este > legali (imputemicireade reprezentare izvorbgtedin lege) qi pdr!ilor). In funclie de intinderea puterii de reprezentare,deosebim: ) reprezentarea totali (general5) care conferi reprezentantului putereade a incheia pentru reprezentattoate actelejuridice ale acestuia-cu exceptia celor strict personale, de ) reprezentareaparfiali (speciali) careconferdreprezentantului putereade a incheia fie numai un actjuridic fie numai anumiteactejuridice. Pentru a fi valabilS,reprezentareatrebuie si indeplineasci trei conditii: existenlaimputemicirii de reprezentare, intenfia de a repr gi voinla valabiik a "tirrtu, reprezentantului. > imputernicirea dati de reprezentat este un act unilateral; ea pote fi constatatd printr-un ?nscris numit procuri. Reprezentantul trebuie sd actione numai ze in limitele imputernicirii primite de la reprezentat. ) reprezentantul trebuie sd actionezecu intenfia de a reprezenta pe cel de la care a primit imputernicirea. Mai mult reprezentantul trebuie sd aducd la cunogtinla ter{ului calitatea de reprezentant. sa > la incheiereaactului juridic cu tertul reprezentantuligi manifesti vointa sa proprie. Din acestmotiv voinla sa trebuie sd fie liberd qi neviciatd,pentru ca actul juridicjncheiat sd fie valabil. Incetarea reprezentirii. Reprezentarea caracter intuitu personae. lilcii are acest caracter este afectat de anumite imprejurdri, reprezentarea inceteazd. imprejurdrile avute in vederesunt: ) revocarea imputernicirii, > renunlarea insdrcinarea la primitd, ) decesul, _ > interdicfia, > insolvabilitatea sau > aplicarea proceduriiinsolventei. Reprezentantul are voie sa depdgeascd nu limitele imputemicirii prirnite. Dacd acteleincheiatede reprezentant depdgesc imputernicirreaprimit6, folosesc(slrt ;"ltile) reprezentatului, incadreazdin categoriareprezantlrii aparente qi sunt c*iesid*rale se valabile.Acesteactepot fi ratificateulterior de reprezentant. Reprezentarea indirecti. Acest tip de reprezentare, pres{rHr{i cd r}c reprezentatul reprezentantului di imputernicire ca acesta incheie;rq":ful sI !urrr{ic cu tertul in nume propriu (proprio nomine), dar pe seama reprezeniaturlui.
41

Efectele actului juridic se produc astfel numai fald de reprezentantpentnr cd l-a incheiat in nume propriu. Dar adevbratulbeneficiar al efectelor actului juridic este reprezentatul,in temeiul raportului de reprezentare dintre reprezentatqi reprezentant, deci efectele actului juridic se produc in patrimonial reprezentatului. Reprezentarea indirectdcu consecinfele ardtate, fost reglementatd legein material contractuluide a de comision(art.405- 412Cod com.) '+,) t alvurw/- C-tru.r-q,Le.OA}-Y/ 6. 3. Auxiliarii dependen{i (niu Auxiliarii dependenti nu dobhndesccalitatea de comercianli, chiar dacd sdvArgesc de comer{. acte Intermedierea realizatl, acegtia de intre patron (reprezentat) ter! areIabazd, gi nu o imputernicire (procurd) ci un contract de munc5. Deci relatia patron (comerciant)reprezentat estede subordonare. Din categoriaauxiliarilor dependentifac parle: prepugii comercianfilor, comigii pentru negof (comerf), comigii cilStori pentru negof sau cornisu1 voiajor. care esteinsdrcinatcu comertulpatronuluisdu,fiein locul unde acestail exerctd,fie in alt loc,,.O persoaniarecalitatea prepusdacd: de exercitarea comertuluipatronuluisdu, > activitateacomercialdestedesfrgurati la locul unde comerciantuligi exercitd comerlul (la sediul comerciantului),sau in alt loc determinat (la sucursal5,spre exemplu). Prepusul reprezintd, alt ego al comerciantului.Puterile prepusului sunt un generale fiind jalonate de obiectul comerlului pe care esteimputernicit s5-1exercite fiind exercitatdpAndla incetareacalitdtii 9i au caracter permanent, reprezentarea salede prepus. Puterile prepusuluiau insi anumite limite, in sensulcd acestanu poate face acte care sunt strline comerfului pentru care a fost insdrcinat de comercianf"Cu ocazia incheierii actelor cu terlii, prepusul este obligat sd aducd la cliiroqlin1g acestoracalitateasa de prepus(de reprezentant), dacdactul se incheie ?rrform[ iar scrisdesteobligat,lingd numelegi prenumele sdu,qi numelegi prenumele sau llrrna comerciantului scriepe act mentiunea sd rrprin procur5rr.incazcontrar actui va fi considerat numepropriu, qi il va angajapersonal. in De,.r;;'ece il inlocuiegte comerciant comer,tul pe in s6u,prepusuluiii revin anumite oblig:*{ii profesionale specifice comercianfilor. Astfel, prepusulesteobligat si- [ini,irr:p-i:;{.re comerciale contabilitate. potrivit arL.397 de Iar prepusul Cod corn.,, tr,:I.: ;;i,:;.,;': ,:;d nu-l concureze conlerciant(obligat la clauzade nonconcurentd),, pe nu iili:i"ili:,,-t.l poate, fdrd invoirea expresda comerciantului, facd operafiuniin nr-unele sd s6u
48

propriu gi nici nu poatesi ia parte,pe seamasa ori a altei persoane, un comer{ de la felul aceluiacu carea fost ins6rcinat.Asemenea operaliuni sunt considerate fapte de concurenld neloialS. CaLitatea prepus inceteazd prin revocarea imputemicirii, de prepusului, prin moartea, interdicfia, insolvabilitatea gi aplicarea renuntarea judiciare gi a falimentului comerciantului. proceduriireorganizarii )'Comigii pentru negof. Potrivit art. 404 Cod com., comiqii pentru nego{ sunt prepuqii pentru vdnzareain detaliu a mbrfurilor. Degi legea ii denumeqte prepugi, nu au calitatea de prepugi in sensul precizat anterior. Calitatea de reprezentant comigilor-pentru a negof rezultd, imputernicireaexpresdsau tacitd a din comerciantuluiori din naturafuncgieiindeplinite.Puterile acestorreprezentanti sunt limitate. Astfel, sunt salarialiai comerciantului, fiind obligali sd exercitecomertul numai in limita spaliului (localului) autofizat pentru acesta.Pentru opera{iunile efectuate in afara localului are nevoie de imputrnicire speciald din parlea comerciantului, altfel operaliunilesunt incheiatepe riscul lor. Art. 404 Cod coln. precizeazdin acest sens, ci ,,Afard de magazin ei nu pot cere plata creantelor patronului ftri autorizalie speciald in cazulvdnzdrride bunuri, ei pot cere qi incasa ,,. prelul acestora, putdnd da chitanla valabili in numele patronului lor (art. 404 Cod. com. ) )' Comigii cilitori pentru nego{ sau comigi voiajori. Spre desebirede comigii pentru nego! care aqteaptl intr-un local autorizatclientela, comiqii cdldtori pentru nego! cdlStoresc alte localitali pentru a gdsi aceasti clienteld (localitSlile in sunt stabilite de obicei de comerciant- patron). Ei sunt salarili ai comercianfilor, fiind platili prin salariufix saucu un comosionpentru fiecareafacereincheiatd. Comercianfii insdrcineazd, comiqii cdlitori pentru nego! ,.,sd. pe tratezesau si facb operaliunide ale comertuluisdu(aft.4}ZCod. com.). Aceqti reprezentanfi sunt insircinafi sd caute gi sd gdseascd clienfi, sd adune oferte saucomenzi,iar actelejuridice perfectate suntincheiatein numele $i pe seama comerciantului.Calitatealor de reprezentanti, carepoate rezultadin circularescrisori avize sau alte documenteale comerciantului,trebuie adusdla cunogtinlaterfilor in momenul incheierii actelorjuridice cu aceqtia, caz contrar sunt obligati personal in fala de ei. Fa![ de terti, comerciantul va fi angajatprin actele juridice ale comigilor pentru negofnumai in limita puterilor conferite. Comisul voiajor nu incheieactuljuridic cu menliunea ,,prin procur6"(aceastd menliunerevine exclusivprepugilor),trebuietotuqi sd aratenumelepatronuluipentru carelucreazl (potrlit art 403 C.com.). 6. 4. Auxiliarii independenfi autonomi Agenfii comercialipermanenfi. Activitateade intermediere comercialS realizatgi prin intennediul unei alte s-a
49

* n,,*.1"") ( n^^f c-e-wd-'e

categorii de auxiliari denumifi agenfi de comerf. DeoareceCodul comerci;riri-a reglementataceastd categoriein mod expres,statutuljuridic al agen{ilorde comert a fost definit pe baza pricipiilor generaleale intermedierii comercialegi dispoziliilor art. 402 Cod com. referitoarela comigii calStoripentrunego! . itt pt"z".tt, Legea nr.50912002privind agen{iicomercialipermanentiestecea carereglementeazd. statutuljuridic al acestei categoriide comercianfi,profesionigti. Agentul comercialpermanent esteun comerciantpersoandfizicd saupersoand juridicd, eare, in calitate de intermediar independent,este imputernicit in mod statoric sd negociezesau sd negociezeqi sd incheie afaceri pentru o aitd persoand frzicd sau juridicd, denumitd comitent, in schimbul unei remunerafii. Raporturile dintre agent gi comitent nu sunt raporluri de muncd (prepugenie) se stabilescprin ci contractulde agenlie.Dreptul agentuluila remuneratiedin parteacomitentului este condilionatnu numai de incheierea prin intermediulsdu a operatiunilorcu terfii ci gi de executarea obliga{iilor rezultatedin contractele intermediere. de ) Mijlocitorul Deqi activitateade mijlocire esteprevdzutdin Codul cornercialla art. 3 pct. 12, ca faptd de comer!nici condiliajuridicd a acestuia nici contractulde mijlocire gi nu sunt reglementatede acesta .In dreptul comertului interna{ional, mijlocitorii poartd denumireade curtieri iar activitateaacestorase realizeazdprin intermediul contractuluide curtaj. Milocitorul urmdregte pund fa15in fa{d doud persoane sd care vor sd incheie o afacere qi, gralie diligenfelor sale, sb le determine sd incheie contractul avut in vedere,deci, punein contactcererea oferta. cu Statutuljuridic al mijlocitorului areurmdtoarele caracteristici: > mijlocitorul nu este un, rprzentant al pirfilor, el pune in ieg[t;ri potenlialii contractanti gi face demersurille pentru a-i determina sd incheie operaliunea; > mijlocitorul esteun auxiliar independent,el presteazd serviciilesaleunui numdr nelimitat de persoane. Natura juridicd a relafiei dintre mijlocitor gi respectivele persoane este ceaa unui contractde localiunede servicii. activitate in nume propriu, qi aceastd activitate constdin operaliuni pe care e*dui comercial le considerd fapte de comer{ - art. 3 pct. 12. In aceastd calitate, mijlocitoruluiii revin toateobliga{iile profesionale comercianfilor. ale Pentruoperaliunileincheiateprin intermediullor, mijlocitorii sunt remunerati, fie de ambelepdrli, fie numai de una din ele, dupd caz.Dreptul la relrnrrh:efti-irti* se nagte din momentul in care plrfile puse in legiturd au incheiaf ctlqltrx{ltr;1. Dreptul mijlocitorului Ia remuneratienu este legat de executareacor;lr;ir.'Luiui incheiatdei;ho,r,onal, in categoria mijlocitorilor au fost incluqiagenfii oficiali ai

Amintim in acest specifice. existdreglementdri bursei, chiardacdin materiebursierd privind piafade capital.Mijlocitorii sauagenfiioficiali ai sens,Legeanr.29712004 bursei nu lucreazdin numele $i pe seamabursei, ci in nume propriu, reahzdnd primite. de operafiuni mijlocire potrivit insarcinarii de 5. 5. Mijlocirea in operafiunileimobiliare.Activitatea mijlocirein actele de juridice care au ca obiect bunurile imobilea fbst reglementatd O.G. nt. 312000 de a imobiliari.O.G. nr.312000 fost respinsd activitafiiagenqilor privind organizarea activitateade mijlocire in opera{iunile Astfel c5, in prezent, Legeanr. 581/2003. imobiliare este supusi regulilor generale privind mijlocirea in activitatea comercialS.
T [T [,TTT,II

Y'

legislatieifiscale.
{l