1.

DE ALE PROIECTARII TEHNOLOGJILOJJ .. :

DE PRELUCRARE CONTROL
1.1. SfBlTCrtiBA Jnoo;SVI,VI TEBKOLOGJC DB PRELUmtlUI'
IIEfANICE . ..
Realizarea unui .produs Intr-o tnueprinde:re constructoare de
are loc cu participarea directi sau inctirectl a unui de factori care
Indeplinesc anumite activitlp (acfiUDi) .bine determinat<:, la locuri. de
muucl bine precizate. . .
Totalitatea de tranafozmare a materiei prime,
materialelor sau semifabricatetor tn prodttse finite, procesul de
Produsul finit este produsul tn faza de livrare
alti intreprindere. tu aceastA produse finite pot Ii: .
. subensambluri, ansambluri. etc. . . ..
Totalitatea. care realizeazl un anumit stadiu al tranE:
fonnmi materiei prime n produs finit pxocesul tel1nologic. Deci,
procesul tcln:.ologic este o parte din procesul de De exemplu:
procesul tehnologic de elaborare a. semifabricatelor (de turnare, forjare,
sudare, sinterizare etc.), procesul . teh..J.ologic de (mecanice, ne-
priil deformare plastici la rece etc.}, procesul tehnologic
de control, procesul tehnologic de vopsire, procesul tehnologic de asa.nl-
bJare etc.
tehnologic de prelucrlri nu.canice n structura sa
urmAtoarele! faze_ treceri. mnuiri . .
tst:e partea procesului tehnologic de prelucrlri mecanice
care ae encutl asupra unui eemifabricat {sau dteva semifabrlcs.te care
le prelucreazA din prlnclere} de cltre un muncitor c--u grup de
muncitori). tn mod continuu ti la loc de m.t1D.CL .
OperaJia reprezinti unitatea. ele bazl tu. pregAtirea tehnologiei a fabri-
catiei. Ea poate sl una sau mai multe prinderi ale semifabric:a-
tului. cu de a . se p1sb:a continuitatea .
Paza este partea operaJiel tn care se uecutl. printr-o .siogml pdn-
dere. o sau mal multe simultan, cu scilll (sau cont.-
plet de ce lucreul simultan) 9i acelqi regim. de &fCJ',iere. Schimbarea
unuia dintre elementele ce caracterizead faza. - ICUla,
resmuJ de - conduce la. &clrimbarea fuel. tn de
timpi . existente. legate de prinderea ti desprinderea tle-
tnifahricatetor stnt tratate ca faze auxiliare sau inaCtive, care se trec
1
ta. din planuri de l,rin unnare, fa1;elc pot
fi active. cu indepArtare de a9Chii, ina<:tive sau auxiliare, firi
de chii. :&'
. este o parte a fazei care se tutr--o MllgtlTii
a eculei (sau a unui complet de scule} in raport cu de prelucrat
ti fn avansutui In care se produce qchierea. tn de
adaosulut de prelucrare, acesta poate fi trecere
a eea.lei sau ln mal la fiecare trecere un strat de
metal de grosime egali cu adincimea de apdef'e, t. Trecerilc snt ele-
mentele cefe mai simple ale snt legate direct de
formei f dimensiunilor semifabricatelot'.
Kfnuirea este o parte a fazei un grup de cu &
anumiti finalitate necesari. executlrii fazei. de material
(afclill). Potrivit mtnuirea ette o parte auxlliarl, inactivi a
fazei .. CEL de mtu.uiri pot. da: pornirea
-apropterea sculet de semtfabncat. reglarea
Ja coti, cuplarea avansului, decuplarea avansului. reb:agP.xea sculei
toate, oprirea etc.
este o parte a mtnuirii care intr-o
simpli a mu.ncitorultti. De exemplu, pornirea ma.,init-unelte. mt-
nuitea respectivA mai multe sintple: r.Uinii
butonuJ de pornire a electromotorului. pe buton ... lietragerea
mtiuH, mtinii cltre tnaneta ambreiajului, prinderee manetei.
cuphttea am.breiajului tn vederea de a piesei.
degajarea miinii muncitorultti., miinii n de la
care a plecat.
ln cazul de serie ele masl, tr-ebuie
analizate la nivelul mtnuirilor simple a:
o normare a timpilor cit mai
1.2. STRUcrunA PROCESUUJI Tlmt"(QI .. OGIC DE tOifln&J..
TEHNIC
Procesul tehnologic de control tehnic in de ma._"Wi <.Ste
definit ca totalitatea de constatar:e a
(prelucrlrii) cu a.
subansamblurilor ;. usan1blnrilor de utilaje.
In de etapa tn care se . controlul fi:
primar al semifabricatelor, controlul 1o .. o.rfaz1c la Felucrlrile mecamcc,
controlul controlul 1 i nal. .
Principalul soop al controlului constl iu depistarea, tu timp util ..
a abaterilor (neregulilor). dt mai aproape de faza de Inceput ... astfel tnclt
la. urmltoarea fazl sau de prelucrare, tie
numai piesele subansamblurile care de
prescrise in tehnici. Bste faptul cu cit o
se depisteazl mai aproape de faza de inceput (Ja cercetare,
sau:tn stad_ul de elaborare a semifabricatului a prelucrlrilo.r
cu. attt costurile aferente snt mai sclzute, n cu ca1ul c!nd
s-ar descoperi tntr-un stadiu. foarte avansat. De exemplu,_ la
un arbore cotit se abia n faza moutaj.. este fisurat.
8
CODduce la conclul.ia el toate mtcanice auterioare
s-au efed.aat in modinutiJ, din cauza unor ale
uu s-a flcu.t mm trebuie la timp. Desigur costurile pot fi ; mai mari
daci neregulile se coaatati dupl Uvrarea produsului la bcaeficiar, dud,
. prin scoaterea dia a produsului, au loc prejudicii mult .. mai
mari. Iatl de ce controlul tehnic de calitate. se impune si .fie efectuat
ca competenti fn mod dupl
:fiecare fu.l sau operatfe de prelucrare sau de asamblare. In caz contm.r,.
. pot a.vee loe grave de Ordin tehnic economic privind ucse-
ali7.area tehnice n caietele .de sazcini, mlrirea
consumurilor de materiale scwnpirea ceea ce tn final va con ..
duce la fabricuea de produse necompetithe lipsite de eficien}l eoonomicA.
O rentabilitate a impune o preglttre te:tneinicl
a in cadrul clrcia tn rol deosebit l au tehnologiile de
dotarea locurilor de a punctelor de control cu mijloacele
de control necesare. Este cunoscut faptul, firmele de renume jmpun
urinltoarele mijloace d.e control ; mijlocul de control numlrul 7, exist&t
mijlocul de control 2, cu ajutorul
se primul mijloc, la anumite intervale de timp, precum mijloc-ul
de control numlrul 3 tn de .laborator, cu ajutorul clruia se ''e-
rlfici, la alte intervale de timp, primele mijloace de control. Pro-
astfel, la montaj vor fi admise numai piesele realizate n to-
prescrise, ceea ce etiminl cheltuielile pentru remedierea defec-
telor de fi cheltuielile pentru intirzierile de livrare a produselor
tn cau.d..
In scopul mlrirli tehnic:o-economice. impune, tot mai
mult, caracterul preventiv al controlului tehnic de calitate, in sensul
fntlin_pinlrii rebutului.
In baza celor arltate se impune ca produsele in urma
lucririlor mecanice si fie supuse., tn mod obligatoriu. controlului tehnic
de calitate. ln cazul prelucrlrilor prin stmnjire se_ att forma
dimeusitmile finale dt precizia, respectiv calitatea pr(..ot;Crt
se u desenul de Controlul tehnic nu calitatea ci o contro-
lcazi. Prin unnare se impune ca muncitorul, care produsul,
posede cel tot atitea de control tehnic de calitate,
ca fi controloral de piese. .
Procesul tehnologic de control tehnic ca procesul teh11ologic de
prelucrare este format din: faze, mlnuiri
de control este partea din procesul tehnologic de control
care ee realizeazl tn mod continuu asupra unui produs de cltre un mun-
citor specializat, la acelai loc de munci, destinat controlului de
calitate.
Faza de control este partea de control care se realizeazl
pe o sau un grup de ca mijloc de co:1trol,
cu ca controlul si fie efectuat n mod continuu, la fiecare piesl.
Acest control poate fi executat de muncitorul. care piesa res-
tn acest caz, fa7.a respectivi se trece in plnul de ti
anume, la de mecanice.
lDDuirea. este o rute din faza de control care un. grup de
ce se ef'!Ctueazl periodic de cltre muncitorul carerealize-at-Apiesa.
De exemplu, la co pre.dzii normale relativ sclz.ute, tn pro-
de eerie mare nu ruai normeazl timpul dectt la. 'JD nwnlr .,n"
g
de piese. Se n1uncitorul la lnceput cotele cu
si:;ten1.ului tehnologic, apoi controlul la primele 3 ... 5
piese pentru verificarea sistemului tehnologic, care mai con-
. troleazl periodic_. din ,..nu tn ",..- piese, pentru a verifica dacl se
regtajul sistemului tehnologic. tri aceastA. m.inulrea nu se trece
in structura din planul de dar se are tn vedere si se
acrirde timpul necesar, ca timp auxiliar legat de faza core,-punz!toare
prelucrilrli. De altfel, In structura timpilor auxiliari, din normative, existi
timpnl auxiliar legat de faza de prelucrare consumat cu controlul inter-
mediar.. Cu alte cnviute, faza de control poate fi trecuti. tn structura
de control sau in structura de mecanice.
atancl clnd aceasta se la toate piesele din lot, de dtre munci-
torul de la tu cazul unei minuiri care se doar
periodic, aceasta se trece ca timp auxiliar legat de faza de prelucrare.
este o parte a mnuirii care tntr--o singuri
a 1uuncitorului. De exemplu, pentru controlul nnei dhnensiuni
mtnuirea respectivi mai multe simple:
miinii ptnl. la prinderea deplasarea la
semi.fabricat, cuprinderea semifabricatului intre fllcile citirea
a dimensiunii efective, scoaterea de pe semifabricat,
deplasarea la locul de unde a fost degajarea minii munci ...
tdrului, retragerea miinii In de la care a plecat.
Ca la procesele tehnologice de prelucr.hi mecanice, n cazul pro-
de mare de de control trebuie analbate
la nivelul mtnuirilor simple pentru a permite o normare
a timpilor ct tnai
, 1.3. TUJULU"I DE PRODUlliE
..
' tu industria construetoare de tipul este determinat
de un ansamblu de factori care caracterizeam
la uu moment dat, dintre care cei mai stnt: complexitatea
stabilitatea tu timp a volumul nivelul
formele etc.
Pentru determinarea tipului la un reper ,j .. , se cal-
cnlea.zl. mai intii ritmul mediu planificat rj, cu
... . 1'
1
= F ,J N
1
( 1.1)
n care: F". este fondul nominal de timp planificat a fi utilizat in scop
productiv :-; N
1
- programul de
Fondul nominal de timp se determinA cu 1
F. == Z,K.h [ore], (1.2)
lti care .l z, de zile lucrate, in perioada coosideratl
C4e un '.an), K. - de pe zi; h - numlrol
de ore lucrate lntr-un schimb.
: DeOarece caractenil depinde de stabilitatea In timp a
se coeficientul sistemului de pentru fie-
care .. ,i" reper . "l', cu
. Kf;J 60, {1.3)
n care :. ti; este timpul consUIJULt la ,;-iH reperul "j", In minute.
, '1
J L l
! u y3Jor ilc pf: cae le: ia. K(r de pte-
lucr:ue r0t fi lHCf.ldr;:1e 1n unnfitoarr>le tipuri de A o - penf.ru
l:{ii < l. de Inadi: - pentru 1 l(;J < 10, de
ma.t"e; -- p entru ; 0 ,.:;; 1(
1
_; < 20. p.roauc? f:: de tll ij!ode ; - pcntn1
A,i 20, de rnic&.
" 'O l 1 ..:t -+ A A l V f 1 1
1 tpe ... < c n1 se ;_nr:Oi t.rea ; a e.rtcH > :IH rcpcn tlUl in aus.. ':lm-
h!-: f.'st c. dat de care cwnP.len?:! pondcrce1 cea mai mare !a tu1
tip de. De cxe:np!u, .Jadi din cele " t"," care
un proces tehuologic de 60%
.s:. r!(' :.n,lre, :3{)o/o JlTOdJcj'k de SC' Ile nujlocie, fC'pf'ttt-
jl_t; t r e-buie ncadraEt n de scrie ;.E').rc:. Ex.is-
... .. , 1'0T " rc d 11I . "nrt(
1
nr 1 '1

!'' ,... ... ..

.. 1
, , ; .. ,. i. . . .... }"" ' c,. l o y,J., - ... '- ' . u . . :T. ;::-1Sl, TT\1L ... .\ ,
1
,_
Ji"!s;'i o de perfccti,marc: a J_J rocesului
-- ..:l ; "" 11 ""'-'; ( , "i - ' 1 ' -. - ...... - : ... h . <: ... "' " J '1 P ., ,, 1" ;-;. . ....-'.. , ...
:;1 .. e .... c .... . ................. i'lCIJa .. l 1 . .. l, .. , ..... <. . L,. . ce, . . .... .. c. .. n
:1:(jr c;;ue in. de lJ.1'\)l1uqi\:i ck t:.:..!j
d .." n : ' "' ... d f' 1 . . , t t .., t " 1
1
1' ' 1 "'' f' 1C"' 1( "(,!' .. .r.n 'r>n ' (l'.(. .. ,l . 1 ... . ......
.l. l \ ,.i .... . 1\:. '-. _..- J, .... :::.;;. - . 4 , . .. L1 t;:. '-.... , \". _ J. \. J <.._ .. , .., l :
f:;, ,t1 . , ,,('r c. tr(: i
1
r ' 1 (.C,..t sen.;:
.... . ht .. " . l , , , - l ..... . . . .. a. . ...
r 1 ,nod 'o.- f ' J-- nivr-1 (!,.,. I' C' "f ' ( 'T "'.ro. n na.t' ... -t,-:> t-
' _. , .... .C . J. - "- .t . ..t A. .d - .._ ..... - , "' J. , ,. ",t.l t ,-:l- ,4.. -- '- '-
__ , ; .. ., ' 1. [ 1t l de 1), . ... ")' '.,-,.1 ,...] r ,.l j) ... -
_ , , ; i : . . . 1 . , . ( ; \ H \..: , ... L: _: .. i.l. U<.l ..1 :>< !. il L' ] . > d .... ,;.c.l..t 1 . (.1. '1' j l , , :" ..
Din cele p rcz.entate anterior tipului: d;;: pro-
pe b:ua indicelui J\
1
j se in special. l a fn
timp, pe o chiar ce dar nu poate ;ine
sc:.1 ru2 de alte e1emeute care definesc dinarnic.q pro"
ducti ei moderne.
;
1
1
2.
PRINCIPII DE IN PROIECTAREA. TEHNOLOGIILOR
DE PRELUCRARE CONTROL
2.1. tBINCIPII PBIVII\r" ALEGEREA BAZELOR TEHNOLOGICE
llE PRELUCRARE CONTROL
Alegerea judicloasl a bazelor tehnologice constituie una dintre
blemele cele mai importante ale proiectlrii proceselor tehnologice. Un princi-
piu fundamental tn tehnologia ptelucrlrii mecanice este acela de a utiliza,
pe ctt p:sibil, aceleai baze tehnologice p.!ntrG ctt mai multe de
p1 elucrare. De aici decurge necesitatea ca. tn primele doul-trei
se pe baze tehnologic4! unice, eare sl poatl fi utilizate
pdltru executarea tuturor urmltoare.
In cazul pieselor de pe strunguri, baza tehno--
logiei o constituie axa a semifabric:atelor. Aceasta
e;te in tunpul prin de centrare sau prin
cilindrice, fixate n dispo7itive autocentrante. La prelucrlrile
pe strunguri carusel a uuor piese cu complexe, pot fi utili-
7.ate alte tipuri de baze tehnologice.. tn astfel de cazuri, un principiu
fundamentat care trebuie respectat este acela potrivit clruia
desemnate pentru orientarea la prima s! fie dintre acelea
care pe piesa ftnitl [28]. La de control al piese-
lor preluC'ratc prin struujirc, bazele prepond.erente sint con-
stituite tot din axele geometrice ale de Acestea sint
nmteriatizatc in dispozithele de control prin vtrfuri de centrare, prisme,
domuri rigide sau autocentrante etc.
2.2. COT.l\JCEA Fl1NCfiONALl Cm'ABEA TEBNOLOGirA
La pieselor de cotele tnscrise pe desenul acestora
stnt snbordonate rolului De aceea, cotarea. se
otwl. proiectarea procaselor tehnologice de prelucrare, nu este posibil"
intotdeauna, a se utiliza rotarea n scopul realizlrii piesei.
Aceasta p: ovine, in special, din imposibilitatea suprapunerii bazelor tehno-
logice peste bazele de cotare. Apare astfel necesitatea unor
dimcn.siuili (..::otc) tn scop tehnologic. Un exemplu in acest sens este pre-
zentc1t. u fi(.! . 2.1. Realizarea piesei finite (fig. 2.1, a) comporti
12
de prelucrare. Prima se executi pe un strung revolver semiauto-
mat, diu barl. realidndu-se toate piesei, cu supra-
frontale din sttnga. Acesstl suprafat_l se executi tn
toare, pe un strung nonnal (fig. 2.1, b). _In cadrul a doua, tre-
buie realizate simultan doul dimensiuni: lungimea totall de 55 0,12
b
P.fg. 2.1
lungimea gulerului de In cotarea baza de cotate
pentru S2 S3 este Sl. Prelucrarea ex:ecuttndu-se
din S1 nu poate fi adoptatA ca tehnologiei in prima
deoarece, practic, ea nu extStl. acestei are
loc tn a doua. Potrivit schemei de orientare adoptate (fig. 2.1, b),
S2 devine bazl de cotare pentru Sl, iar aceasta din
unni bazl de cotare pentru S3. tn leglturl cu realizarea cotei
12!:.0. nu se puu. probleme dooseb;_te. Coincidenta bazei tehnologice
at cea de cotare asigarl preluerarea firi. eroare de orientare. 1n .Wmb,
rmlizarea. cotei 55 0,12 este direct de cota notatA cu X,
In precedentA. Apare, deci, necesitatea ca, la prima
fie :realizati o X, cu e precizie bine determinati. Cota
tehnologiei X se poate calcula din de
X= 5S 0,12- (12!:.
05
). (2.1)
diD care remltl. X==
2.3. PRINCIPII PRIVIND SlADILIBEA. SUCCESIUNII
OPERATIILOR DB PBELUCBABE
Stabilirea succesiunii de prelucrare cea. mai
importanti a proceselor tehnologice. Defalcarea procesu-
lui tehnologic pe de prelucrare imagip.ea concretA a stadiilor
pe eare obiectele muncii le parcurg tn ln felul acesta,
constituie elementul de care din punct de vedere
tehnic. economic ;. organizatoric. -
- La stabilirea succesiunii de prelucrare, trebuie fie respec-
tate 1li'Dlitoarele principii:
J) tn pritne!e ale procesului tehnologic se supra-
care servesc -ca baze tehnologice pentru preJucrlrile ulterioare;
13
2) pe ctt posibil. se vor prduc:ra, la tnceput. care
zintl baze de cotare principale;. . .
3} de tn cursul se .tndeplrteazl eea rpa.i
mate parte a adaosttlui de prelucrare, se efectueazA la inceputul
lui tehnolo(ric
4) cu rugozitate precizie ridicat! se ... in
ultimele de prelucrare, pentm a se evita deteriorqrea. lor tn
altor preluerlri sau al transportului piesei de la un loc de la 3ltul ;
5) pentru care se impun . severe de pr,!Cizi<! a
reciproce (concentricitate. paralelism, perpeildicularitate ..
la orientare fixare a piesei ; . . .
6) succesiunea de prelucr:ar:e trebuie astlel stabilitA. inclt
se pe posibil. baze tehnologice ;
7) in cazul prelucr.ltif pe linii tehnologice n flux, volUDlul de
afectat trebuie corelat cu ritmul mediu al liniei.
Respectaiea princlpJilor conduce la o structuri de proees
tehnologic a cArui scheml este
1) prelucrarea care devin baze tehnologice pentn: pre-
lucr!.rile ulterioare ;
2) prelucrarea de a principale {cele cu rol
preponderent) ; ..
3) de a secundare {cele c:1 rol
secundar sau rol ; .
4}. prelucrarea de finis;u;e a principale;. .
5) prelucrarea de a secundare (daci este cazul); .
6} executarea termice de a
mec-c1nice, acestea snt indicate pe desenul piesei.;
7) executarea prelucrlrilor de netezire a principale :
8) controlul tehnic final, conservarea depozitarea
2.4. PBINCIPD PRIVIND CONTROLUL CA.Ln'ATU PIES.ELOB
PRELUCRATE
Controlul constituie un factor al sistem ,tilnp-
fic de organizare a a muncii. tn modernl, controtal
de calitate nu se reduce la rolul pasiv de depistare, constatare tn-
registra.re a rebuturilo.r# ci are rolul activ de a activitatea pro-
ductivl, In scopul prevenirii defectelor de tD acest scop, cott-
trolul de calitate trebuie sl interrinl nu nttJDai m faza finali. de prodaa
finit, ci n toate etapele procesuJui de
Principiile . care la baza controlului pieselor prelu:crate
sint ..
a. Controlul pr:iuW piese prelucrate. Conform acestui priDcipiu. mtmci-
toml cwe executi. prelucruea -verifici personal prima piesl
o prezillti de atelier, care CODfirml calitatea. prin aplicareA vizei
de control. Priina piesA. repreU!ltl piesa. martor. care se de-
dtre mun;itor la terminarea schimbului sau a lotultil lansat tn

. b .. Controlul la fiecare Se pieselor la care precizia
de a poate
14
n-.te de prelucrare sau montaj. Are drept scop evitarea continulrli ope-
rafillor asupra pieselor llec:orespunzltoare .
.c.. \)e ,pupe de opet:apj.. Se aplicl tn cazul tn care veri-
fieclrei operatii nu este sau dnd caracterul proce=;ului
de fabricatie nu permite controlul dup!i fiecare In func)ie de
locul de efectuare a operaptor de control. se deoaebesc: controlul mobil.
c:are.se efectueazl &e<.t la locurile de realizare a controlul
efectuat la de control.
d. Controlul final. Se aplid dupl fabricarea integrall a . produsului.
Scopul siu este verificarea celor mai importante de precizie.
La controlul final se pot depista. sau total. anumite
ale procesalui tehnologic de se pot lua mlsuri peO.trn per
acestuia.
e. Autocontrolul. Se bazeazl. pe efectuarea. controlului la fiecare ope-
de d.tre muncitorul care a executat-o. P.rin aplicarea autocontrolului
se asigwi premisele diminulrii sau complete a pieselor rebutate.
Pentru atingerea acestui BCOp. este necesar ca muncitorul eunoascl
obieetivele pe care le are de indeplinit perfecpoueze continuu pre-
,gitirea
In sistemele de automatizate, autocontrolul, ctt controlul
final sint realizate cu aparate autonome, oonduse prin cal-
culator. Conducerea prin calculator a controlului produselor este
realizlrii integrale a produeJtiei. la parametri de calitate
prin tehnologiei.
2.5. PRINCIPJILB DIPEB&VfiEBII CONCENTBIBII
PBELuatlRILOB
Un important <:are trebuie avut tn vedere la proiectarea pro-
tehnologice este gradnl de detaliere al . acestora In faze
treceri de prelucrare. Modul tn care este aceastl probleml
. are o deosebitl asupi.a muncii, gradUlui de tuclr-
ca1'e. a ma,m.Uor-unette ti, iD fir.a.l, asupra economice..
Un rol importa.u.t n abordarea acestei probleme n are stabilirea con-
respectiv a volu.m.ului de prestate la un loc
de ruu!ld.. Din acest punct de vedere, pot fi simple. prin aplica
rea reamtndu-se minime ale semifabrlcatuluip sau com-
plexe, caz in care transfor.mlrile sernifal:>ricatului sint importante. A privi
elaborarea. proceselor tehnologice sub acest aspect, tnseamnl a decide
asupra nivelului de satt concentrare a la locurile
de munci.
Principiul prelucrArilor coustl In executarea 1111or
fom11.te dintr-o singuri fazl sau un namlr redus de faze, tn care se pre-
lu.creazl o sau un numlr mic de cu una nu
sca.le simple. Pl'Ocesttl tehnologic astfel proiectat un numir mare
de In cadrul fiecArei semifabricatul sufed transformAri
relativ mici ale formei dimensiunilor .. ta. cazul la limit.
l1laXJtL1, nt:m.lrlll este' ezal cu. . cel al fuelor de prelucrare.
tehnologice proif!Ctat:e pe pri.ttcipiul prelucrlrilor se
t>rin utilizarea unui tnare de o regtare
15
relativ a pereoual cu calificare sclzutl fi posibilitatt.a
tn'Cerii rapide la unei piese asemlnltoare. Proiectarea tdlno-
Jogiei pe principiul dilerenperii prelucrlrilor este caractuisticl
de *rie ntare masi, care se executi pe linii tehnologice tn flux con
tinuu.
Principiul concentrlrii prelucrlrilor constA tn exccutEt:rea unor
formate dintr-un mare de faze, executate succesiv, simultan sau
'at una sau mai multe scule de
orientare fixare a piesei. Procesul tehnologic astfel proiec-
tat un nUJDir mic de cu faze multiple in cadrul fie-
drei eemifabricatul transformlri intportante ale futmei
dimensiunilor. Procesele tehnologice concentrate se aplicl Ja :
1) prelucrarea pieselor tn individuali de serie
2) prelucrarea pieselor de dimensiuni mari care consumi timp impor-
tant pentru transportul de la un loc de munci la altul pentnt orienta-
:rea fixarea In vederea prelucrlrii :
3) prelucrarea pieselot' tn de serie pt!
ti pe semiautomate automate
4} prelucrarea pieselor pe cu comandl (erttre
de prelucrare fi celule flexibile, indiferent de seria de
J!rin concentxarea prelucrlrilor ae norma tehnici de timp.
prut reducerea timpilor auxiHarl ti a celor de se scurteazlt ciclul
de scade numlrul mafhdlor-unelte folosite. De a.sen:\!llea,
asigurA precl.dei de prelucrare, ca urmare a diminulrii num.irului
de flXlri succesive ale piesei.
J>upi. modul in care se realizeazl concentrarea, aceasta poate ii
sau complexA. Concentrarea &inpll le. bazeazl_pe unui
numAr mare de prducr!ri elementare, In mod succenv, Ja acelalp de
mwi<:l, cu una sau m.ai multe scule simple. Concentrarea complex! se
pe exec1.ttarea simultanA a unui numlr mare de prelucriri ele-
mentare. cu blocuri de scule simple sau combinate, pe o
cu unul sau mai multe posturi de prduaareJ prin fi:Drea la un post a
aneia sau mai multor piese de prelucrat. .
Un exemplu de prelucrare pe principiul
prezentat n fig. 2.2, 2.3, 2.4, 2.5 2.6. Acesta se referA la
butucuJui unci rop de camion pe utl strung semiautomat ca ciud axe
f psc posturi de lucru. Prelucrlrile se ntr-o singuri
ctt un inalt nivel de concentrare, dupi cum unneazl :
1) la pOstul 1 se asigurl tnclrcarea mafiuii-uuelte cu sendfabricate
ti deaclrcarea pieselor prelucrate :
2) Ja postul. 2 (fig. 2.2) se de simultanl
a doul suprafete p1ane : supenoarl a flaJ1fel suprafap
riOQrl a locafului de rulment ;
3) la postul 3 (fig. 2.3} se exec:utl strunjirea. de sim.ultanl
a JWU multor supnuej;e: exterioarl a supra ..
faJa cilindrlcl interioarA a cllindriel interioari a locqu-
lui. de mlment f canalul de pe superioari a
4) la .iX)Stu1 4 (fig. 2.-t) se strunjitea de semifinisare aimul-
a .1U'Dlltoarelor suprafafa planl superioarA supo-
-plane ale loecatului de rulment. teFS diametrului interior al flaa-
fei ;
16
5) la postul S (fig. 2.5) se ezecutl aimu1taa de semffluJaare
a de rulmmt, acataia la putea sapaioarl preluttarea
la cotele fiDale a interioiulul flaotei a canalului de pe fJantl ;
l

..___ _____ _
Pid.na
... - ""''' 2.3
1'11 2.6 Pic 2.7
6) la postul 6 (fig. 2.6) se simultan fiuisarea de
rulment, exterioarl a cavalului de pe
Timpul de bazA, la couceutrarea complexA, (4) variazl In
de gradul de conceatnue {z) dupl o hiperbolici (fig. 2. 7), conform
:rcta ei [5.28] :
(2.2)
17
tu . . care k do .ale procesului tehnologio
diferenpat ti t thnpttl de mediu pentcn executarea unei operatii
shnple. . .
!11 de echipuca tehnologicl, pot exista diferite grade de con
centrare co1np!\.%l . (1, 3J. Se poate admite gradtdui de
concentrare este C1l volumul de La un volum
de mic (NJ, .executat .pe principiul diferen.perii
ae gradul de concentrare 1 =- 1. Daci. volum.ul crejte
la o valoare N
1
> N., tu ba%& ipotezei admise. rezultl U11 grad de con-
centrare complexl %
1
> 1. dreptei care variaJia gradului de
concentrare, tn de volumul este
-= tJ.tN + Pt (2.3}
In care q
1
P
1
au urmltOarele expresii :
. .h 'N1 -z.N1
IJ 1 ::s 1'1 :::;z
N1 - N1 N - N1
.Prin gradului de concentrare complexA,
total scade linear, conform [5.28]:
. t. == .'laN + Pa. .
In care q
1
f 1
1
au un::ilitoarele expresii :
It-". Nr.- t.NJ
n :::z J.. = __.._...._._
-:rt u ar ra N 'tt.l"
- -
(2.4)
timpul de bazl
(2.5)
{2.6)
t
1
's reprezinti, respectiv. suma timpilor de grade-
lot de concentrare .r
1
z
1

Reprezentat'ea .a dreptelor (2.3) (2.5) este datl In fig. 2.8.
c;a, pe baza a. doull cupluri (N iJ. {N.,
respectiv. (N
1
, t
1
), (N
2
, t.J, determine gradul de concentrare optim
z titnpul de total t., pentru orice volum de producpe N ..
Umi.ta complexe poate fi rid.icat3 oriclt de mult depinde
de divizarea procesului tehnologic n elementare care se executi
simultan cu un nwnlr foarte ma.re de SCllle. sporirea.numlrului
de scule care simultan nu poate fi flrl .limitl. .
Aceastl este cauzatA de timpului . Inlocuirii
sculelor (t", fig. 2.9), cu gradului de concen-
trare. tn ipoteza el timpul de tnlocuire proporpoDal cn
gradul de concentrare, timpul de bazl total 2.9) are
t. := 4 r t" = .;1. + 1tr =- + r) t
(2.7)
..
in care r este un coeficient care seama de inlOcuirea reglarea sculelor.
z.t
t
1
FJ.g.2.9
Hl
Cmba 4 -/() (fie. uatl c:l o istl un pact de c:oneatrate optUn.
a c:iroi are ca efttlerea timpului total de prelucrare
...
2.6. DATE INJTIALE .. OR
DE PDELUmADB . . .
Elementele care stau la baza proceselor tehnologice $fu.t
proiectul de a . produsului, desenele semifabrlcatelor, volumul
utilajul SDV-:-urile disponibile gradul de calificare a
de muncl.
tu cadrul proiectului de o au
desenele pieselor componente. Acestea dau imaginea modului in care trebuie
proiectatA. structura proceselor tehnologice de prelucrare control prin .
trei inlportante; dimensiuni precizie.
:Piesele cu forme geometrice clem.cntare de fel comporti procese
tehnologice de prelucrare control De exemplu, arborele
tn trepte (.fig. 2.10) crucea cardanicl (fig. 2.11}, au forme generale
diferite, pot fi realizate pe baza unor procese tehnologice de .'tip
{tabelul 2.1). Acest lucru este posibil tocmai datorltl formelor
comune prezente In ambelor piese.
Dimensiunile piesei au, de asemenea.. o deosebitl asupra
structurii pnx:esului tehnologic:. tn principiu, piesele de formA
se prelucreazA se controleazl asemlultor: ctnd de dimensiuni
este foarte mare, procesele tehnologice devin cliferite. Exemple tn acest
sens pot fi date tn leglturl cu tehnologiile de plelucrare control pen-
tnt arborii de dimensiuni diferite. Arborele cetit al compresorului
cu freon. de la frigiderul casnic, cu masl . sub 1 kg, se executl din barA
pe __ un automat eu mai multe axe; o parte dintre prelucrm se
pe st:ruDguri revolver de re.ctificat. Arborii de dimensiuni
mijlocii, la motoarele -le autovebicule,. a.u semifabricatele forjtlte
u matrl'Jil. iar prelucrlrile principale se pe strunguri.
de rectificat prin copiere dupl un arbore etalon. arbori-
lor grei. pentru motoarele di- . .
ese1 de mare putere, se rea.U.zeazl din .
mai buc:IP, care se prelucrea- _. f
zi sep&rat apoi se asam.bleazl prin
fretare. Dimensiunile piesP.i pot de- ,
termina - --. tX -X--.!ir . .,; ' .
. , m
ale metodelor de con- .
trol. In cazul exemplelor prezentate,
pentru arborii c:otip mici mijlo-
cii, se folosesc, de regutl, dispozitive _
.PJ
1
. 2.:10
. ...
PJg. 2.11
19
r...., '' ..... ..._ ... ,..u.- , ...... ., .......... ,...,. ., .. ,... 1a _,.. "
.......... ,ea
,....T
Arbonlltl le& trepte (fi&. 1.10)
1
Cncea nrda!cl (Sa. 2.11)

1
PNana .:c't':,......" ...
........ tro.tale ......
cldarea 1 de .:mtrue cwtuM &bdklr de eelltrare
2 necr...- ,.. fbUaarea pda atranJR
Dearotara ti fbiiJua prbl atraajtnl
celor dool fuaurl douA fusud opuse. apoi a aelodab
dod
1 pehlerldlar pnla.cdrDor Mea clan :
caQale 48 pal. &larl. fl1ete *
c:aaalele. gludle de UJIIfft etc.
4 Tntameatui tenmc Tntameotat termic
5 R.ec:tlficare& fularUor fl & altoi" IUpra-
fqe impodaate
lt.ec:tlftcarea fusarlb

CODtrQiul fbael CoDtrohal fiul .
105

j'l\

\i
'f
1 Il'

1
71 C'fJiirl tw CIF l 15
.
m
a
_ _.. ____ _.. __ ........... ..... ... ..
b
Fig. 2.12
20
T.&.ltll 2.2 ...._ .... eompuaU1"1 proceselor &&lmo.tout0e pe.nt:m uealul f{
,sstea-.Jal (fig. 1. 1.8.



1
" 5
6
7
.PI:eluc:n.na la extelor prh atnuaJhe:
O.liiiDI; clasa N9 de aetedme
aupraletel
Tratament t.m1e de c111nt la se ...
62HRC
llectlficare de firi centre:
adaos de pniuc:rare 0.3 mm ;
0.03 mm; clasa N7 denetezime a supra-

Control dlmen:dcmal
exist!
Nu existA
Na exlstl
BoJtul plstcaalul (fig. 2.12, h)
Prelacrana la extedor pin stnmjlnJ:
o. 1 mm: clasa N9 de nete-
dme a
Tratament termle de cWre la 56 .
... 62 HRC
Rectfflcarea. de fAd eentre:
adaos de prelncrare 0,3 mm;
0,03 .tnm; clasa N7 de netedmc a

Controlul dimensional
RectHkare de finisare centre :
adna.'> de 0,15;
0,01; cla:'>a N5 de netczme a
Lustruire: 0,01 mm; clAsa N4
de netahnc a
Control di.m.enslonal rugozitate
mtui (unicat, serie sau masl) a metodelor de- organizare a
acesteia (in flux sau flrl flux) [5.28].
Utilaju.l SDV-urile disponibile, precum calificarea de
stnt. de asemenea, elemente care proceselor tehno-
logice.
2 .7.
Proiectarea proc5Ului tehnologic se incheie cu elaborarea unei docu-
specifice. Aceasta la punerea in &plicare a procesului
tehnologic proiectat. tn de caracterul (unicat, serie,
masl), de natura piesei de prelucrat, de inzestrarea cu utilaje SDV-uri,
poate fi: plan de
de reglare.
se elaboreazl in cazul de serie
unicate. Ea categorii de generale tehnologice-
-organizatorice [5,28]. Aceste snt la nivel de
a elemente la nivelul componente ale acesteia.
Planul de este sinteza unui proces tehnologic detaliat este
de serie mijlocie, serie mare Fiecace
este separat pe una sau mai multe file ale planului de
oferi. executantului toate necesare prelucrlrii sau controlu ..
lui piesei (5,28]. ln general, planul de reflectl. intr-o con ..
un bogat al de proiectare rezultat
al unor calcalc Jaborioase de optimizare a adaostuilor de prelucrare, a
regimarilor de a tncl.rclrii etc. De aceea, nerespec--
tarea planuh:i de este oousideratl abatere de la disciplina tetino-
logid., putfnd conduce la reducerea a produselor
la majoratca chelttiidilor de
21
Pip de reglare . se ela bordUl pcu.tru p1eJucrarca pieselor pe ...
unelte et:111iautoma.te automate. sau cu comandl mtlbericl.
de reglare este adecvat tipului de pe ca.re se .eze...
prelucrarea [5,28). tn general stnt prezentate unnltoarele
suc<:esiDDea fazelor de prelucrare, ti ordinea de intrare a
Jn lucru, regimurile de qchiu-e .etc. . . - . .
ta. cazul preluerlrilor. pe cu comandA DmDeiicl un elt1nent.
aparte al tehnologice n constituie programul de preluawe.
' .
22
3.
PRECIZIA DE PRELUCRARE
3.1. NO'fiUNI CE DEFINESC PRECIZIA PRESOtiSA. PRECIZIA
DB PBELUCRABE
A.n.mblul tehnice dia desenul de prevlzute de
proiectant, precizia piesei. Intrucit aceastl precizie
este preecrisl tn faza de proiectare a In de
onale ale acesteia, se mai precizie
Pieta din desenul de cu dimenSiunile medii preecrise repre-
zinti modelul ideal sau teoretic. Realizarea eud:l !n practici a acestui
model ideal nu este posibUI., datoritA unor factori de ai sistemu-
lui tehnologic.
Prin sistem tehnologie se un complex de elemente care
la realizarea unei prelucrAri de o anumitA naturl asupra unui semifabrica.t
(fig. 8.1). .
1n cazul cel mai general, un sistem tehnologic, pentru domeniul pre-
Jucrlrilor mt.eanice (fig. 3.1} se compune din :
- "'9na unealtA (MU). pe care se executA. prelucrarea ;
- ...,Uifabricatul {S
1
), asupra clruia se prelucrarea;
- scula qcbietoare (S.), care ;
- dispozitivul de prindere a semifabricatului (DPS,);
. . - dispozitivul de prindere a sculci (DPS.).
. . .ReZultatele prelucrlrii se cu ajutorul unui mijloc de mlsurare
(A(M). tn genere, mijlocul de misurare este manevrat de cltre operatorul
UJJUUi, dar existi de includere a mijlocului de mlsur&le In siste-
tehnologic ; este ca%Ul controlului activ. .
DimensiUnea rezultatl In procesul de prelucrare pusi tn
prin mlsurare poartl numele de dimensiune efectivl. .
Gradul de Intre piesa ideali de pe desenul
de fi piesa cu profil efectiv precizia de prelucrare.
.. . Proiectantul prescrie precizia de prelucrare tn raport cu rolul
ouat. al piesei, iar tehnologul trebuie respecte aceste prescrieri atit in
ptOceau1 tehnologic cit In
Trebuie se evite cu orice acordarea de precizii nejustificate
din pu.nct de vedere . ca.re: .conduc in unele cazuri la
foarte mari ale costuiilor de . . .
23
PJg. 3.1
,..,..,..

1 1
1 t
1 1
O
,.Pmillf/
Fig. 3.2
Se n fig. 3.2 cu cit sint mai mid, deci pre-
cizia mai cu atit costurile siut mai mari. Trebuie tn
acest sens. mai ales zona A - B, in care la mici ale
rezultl foarte mari ale costurilor de ln conclnde,
proiectantui trebuie si prescrie precizii corespnnzltoare, economie:,... la
limita tehnice cerute de rolul al pi($ei
In ansamblu.
tn precizia de prelucrare se referi la :
dimensionalA, precizia de precizia de relativl a supra-
TO.te aceste precizii sint standardizate ca valori simboluri de
reprezentare.
3.2. DEPINmEA EBOBU..OR DE PRELUCRARE CLASIFICAllBA
LOB .
Prin eroare de prelucrare se dintre valoo.reo.
cea (teoreticA.), a parametrului
dimensiune, sau a :
Precizia de pre1ucrare este de o serie de tipuri de erori :
erori de orientare a semifabricatelor sau a sculelor, erori de fixare, t .-rc)ri
de reglare" erori de prelucrare rezultate din procesul de aFhiere, crori
de 1nsurare etc.
Calculul analitic al erorii de prelucrare totale se va prezenta dt1pi
analiza htturor factorilor care preci%ia de prelucrare.
de orientare, notate cu a
0
, Sl."nt cauza!e de lipsa .cotnci-
dintte bazele de orientare cele de cotare. Mirimea acestor
corespunde cu mlrimea bazelor de cotare, tn raport cu c:elc de
orientare, pe de mlsurare.
Erorile de orientare reale pot fi luiiare sau unghiulare.
Erorile de fixare (stringere), notate cu c.,. stnt cauzate de
ale semifabricatului, de stringere a tu
dtspoutiv sau pe u1asa unelte. de stringere trcbute
imobinzarea n timpul
in de de a de
care apar in timpul piesei, a 1uomentelor etc. La
de de fiure snt mult mai mari dectt la ptelucrlrile
de fjnisare.
tn cazul fixlrii unor semifabricatc cu o rigiditate ridicati,. erorile
de !ixare se datoresc n principal de contact intre
24
feJ.ele semtfabrlcatelor f cele ale reue-
melor dispozitivelor sau
Aceste deforinatU provoacl. deplaal.ri ale
semilabricatelor in raport cu sistemul de
orientare.
ln cazul stdngerii semifabricatelor
insuficient de rigide (cu
deformabUi), tn afara
de contact, apar In anumite
sau fn ansamblul semilabricate- Fig. 3.3
lor (fig. 3.3).
prelucrare, odatA cu tndeplrtarea de stringere, revenirea
ela&-ticl este importanti, ceea ce provoacA. abateri de la forma ge.ometricl
ttneori de la Aceste tn punctele de
stringere devin erori preponderente In raport cu restul erorilor de pre-
lucrate.
Din aceastl la stringerea unor astfel de semifabricate se impune
o la determinarea de strtngere, la modul
de distribuire de aplicare a lor.
Erorile de regJare, notate cu. Cr, stnt datorate in principal
a scutei f a curselor de lucru ale organelor
principale ale depind de metoda folositi. (reglarea dupl
trasaj. reglarea prin treceri sau de probl, reglarea dupA piese eta-
lon clc.), de mijloacele utilizate in cadrul regllrii ti de priceperea i con-
reglomlui.
SrorUe de prelucrare, rezultate din procesul de notate cu
" apar tn mod nemijlocit tn timpul procesului de prelucrare a!nt
datorate mai multor factori de din sistemul tehnologlc, care vor
fi In 3.3. .
. .Erorile de mlsurare, notate cu dintre valoa-
rea realh cea rezultati la a parametrulUi considerat (dimensi-
uneJ determinate de metoda fi mijloacele tehnice folosite
la JDisura.rea piesei. precum de priceperea persoanei care
efectueazl misurarea.
la funqie de caracterul modul de manifestare, erorile de prclucrar.:!
pot fi : sistematiceJ grosolane
&orile sistematice slnt acele erori la care ntirimea semm.tl snt
date d'! legi bine determinate; cauzele lor se pot per-
luarea de mlsurl pentru atenuarea sau eliminarea lor.
Aceste erori pot fi z
- fixe, de exemplu erori de reglare la zero a m.icrometrelor ;
- variabile progresiv, de exemplu erori provocate de uzura sculei
;
-,-. variabUc periodic" de exemplu erorile de mlsurare la tUI. aparat
1a eate certrul de al acului indicator este excentric de centrul
cadranului.
. erori}or: sistematice pot fi depistate . In genen.l cu
fl eltminate aau total. Cind aceste cauze . stnt greu de tnllturat
ae poate dirija procesul de prelucrare control astfel tndt se evite
.rebuturi le.
Brorile grosolane stat erorile care provin din cauza aeatentiei sau a
catificlrii a :
25
Se pot da. urmltoarele c..xcn1ple : , . ,
- mlsttrarea diametrelor unor alezaje cu un de iut crio.c
citirea pe . &l se adauge dimensiune& fllcilor de 10 ; . ..
- citirea a desenului de a unui S(..anlt
etc. . . ...
Erorile grosolane se datoresc executantului sau alegerii :1ite a
metodei de prelucrare sau de control. Se pot evita aceste erori prtc ridica
rea calHidlrii o corespunzl.toare. .
Erorile tntbnplltoare stnt acele erori a clror mlrime! fi senw. stnt
variabile tnttmplltor de la o piesl la alta, iar cauzcle. de reguli, ttu. pot
fi cunoscute anticipat pentru a se In eliminlrii tor. De
aceea, aceste aori stnt considerate cele mai periculoase. Exemple de c::auu
ascunse. care conduc la astfel .de erori, pot fi date : ..
- neomogenitatea materialalui din care este elaborat semlfabdcatul
diferite in masa materialului, aaflurl, carburi etc.): . .
- hnprecizia geometriei a semifabrleatelor: . .
- tensiunile interne ale semifabricatelor, sau rezultate tn arm.J pre-
locrlrllor mecanice de degropre etc. .
comuni a erorilor fntlmplltoare asupra R!edde de pre-
lucrare se poate determina pe baza calculului ti a statisticii
mattmatice.
3.3. FAtTOBU .CADE INPLlJENlEAZI PRECIZIA PRELUmiBII
JIECANICE
tn vederea cuprlnderii mai complexe a factorilor de asupra
precitiei de prelucrare se pleacA de la elementele ca.re <:ompuu. aistelnul
cum a fost prezentat la S.l ..
3.3.1. lnDneata
se manifestl ca factor de
de prelucrare pe de o parte tn stare statiei tnetnclrcatl) pe de alti
parte tn stare de
ln stare statiei factorii mai principali stat :
- impredzia cinematice ;
'
- imprecizia a
- uzura {cuple cinematice. ghidaje. pene de
Etc.):
- neoorespund.toa.re a .. unelte pe
- datorate redistribuirii te:usiuniJor interne;
- termice externe; razele solare, ale tempemturli
mediului ambiant.
h stare de factorii principali sint :
- elastice tn. de rigiditatea a
lor .momenteior de atehiere;
- termice tn timpul ;
- datorate neechllibrlrii sau dispunerii excentrice a UDOr
arbori;
- reglaje necorespuudtoa.re.
26
. . .
:: . :liactorii de principali.llnt
. .. -:-r orientarea fixarea necorespumltoare a dispozitivelor pe
unea.Jtl:
- scheme de orientare fixare ale semlfabricatelor d-.1pl
eare 14U coustnait dispozitivele; .
- uzura elementelor de reazem din dispo&itive;
- manevrare& necorespuu.zltoare ;
- elastice In timpul prelucrArii ;
- datorate unor
3.3.8. IDiluenja seoleler tehietoare
'Factorii de principali sint:
- proiectarea necorespunzltoare ;
- necorespunzltoare ; .
- orientare fi fixare necorespunzltoare tn ;
elastice In timpul prelucrlrii :
- termice tn timpul prelucrlrii ;
- uzura sculei , .
_ .. - eate se datoresc tn principal geometriei ti regimului de
alese necorespu.nzltor.
3.3.4. IBilllellja verlfleateareler
:r.'a.ctorii de prlnclpall sint:
- necorespunzltoare (cu erori de ;
- uzura elementelor componente;
- temperaturii mediului ambiant a omului :
.- Variabile In timpul mlsurlrllor :
- regllrl "te ale aparatelor;
- citiri grefite.
3.3.5. lnDueata semllahrlellwlor
Factorii de princlpali stnt t
- orientare fi fixare a eemifabrlcl.tului pe mafiua-
uneWtl sau dispozitiv
- elastice la stdngeri;
- elastice In timpul prelucrlrll Jn de rigiditatea.
semifabricatulai ; ,
temdce tn timpul prelttcrlrii ti dupl
.- impreclzia geometriei a semifabrlcatelor (adaoeurl neuniforme):
- neomogenitatea materialului semifabrlcatului:
- datorate redistribuirii tewiunilor interne apirute la
precedentA. sudare, a1chiere, tratament ter-
mtc t'tc.).
3.3.6. }\lte influente de naturi suhieetivl
- tnt()ctnirea a procesului (traseu tehnologic
aleasA p-efi.t, SDV-uri alese ner<:6ptctarea tehnologiei
de a semifabncatului a matedalutui, alegerea a regimuri
lor de a tratamc.ntelor termice etc.);
- calificare cu prechia impusi piesei;
- lipsa de a operatorilor umani.
3.4. DEfEBliiXAREA ERORII TOTALE DE PRELUCRARE
Cunoscnd factorii de influenti asupra preciziei de prelucrare.
in 3.3, se poate trece la determinarea erorii totale de pre-
lucrare.
. Eroarea totali de prelucrare poate fi determinati tn prlncipal prin
metode : statistic analitic. Detaminarea statisticA se face pe ba2.a
curbelor de a dimensiunilor pieselor prelucrate, iar determinarea
analiticA., pe baza analhei factorilor de asupra predziei de pre-
lucrate.
Deterrninarea erorii totale de prclucrare intereseazA in special la
de finisare.
Detenninarea erorii totale pe baza cmbelor de deci sta-
tistic, permite se constate care este precizia pieselor dintr-un lot de
CmJ>ul de al erorilor. Pc baza curbetor de
ale dimcusiunilor se pot indica care trebuie
astiel ca piesele din lotul de care urmeul se execute tn
similare lotului precedent. dimensiunile n limitele crupu-
lui de impns. Controlul statistic nu poate sl descopere care
au fost factorii tn ce sens au influc11fat ei precizia de prelucrare. l>e
asemenea, nu poate servi pentru determinarea clilor de a
de prelucrare.
3.4.1. Determinarea analitiel a erorii totale de prt'lnerare
Determinarea analiticl a erorii. totale de prelucrare presupune luarea
fn considerare a erorilor cauzate de diverf factori ai preci.1.ici
de prelucrare. Calculul este foarte complicat, laborios presupune
rea cu exactitate a tuturor factorilor4 Pentru fiecare tip caz
de prelucrare trebuie efectuat un calcul separat.
Prin determinarea analiticl a erorii totale de prelucrare se poal e
stabili ponderea factori asupra preciziei de prelucrare
se pot lua de a preciziei de prelucrare.
BletPentele de calcul aa.alitic necesitA studii experimentale teoretice
foarte aprofundate pentru m&r$ diversitate de cazuri concrete.
Din clasificarea erorilor de prelucrare tn erori sistematice,
tntimplltoare, s-a arltat cA. cele grosolane se datoresc
28
aJJficlrii reduae a peraooalului muncitor. Avind fD ,.ede-re el se pot lua
mlaurl pentru eJimiuarea acestui gen de erori, se pot lua fn calculul ana-
Jitie al erorilor doar erorile sistematice ; tnttmpJitoare :
(3.1)
>:c. = c, + + Cfc + + e." + c. + C..c; (3.2)
JI:i; + t}J +a};+ c!.r. (3.3)
la care : este ef'oatea totaJl de prduC'rare ; l:_e. - suml algcbridl a
aorilor sistematice; .Jt.,-- me-die a erorilor tntintpll-
toare; c,- eroarea hnllredziei gcmnetrice a sistemu-
lui tehnologic; c
0
- eroarea de orientare a <'ktnentelor sistemului tehno-
logic; a
1
- eroarea de fixare a clf.:lnentelor sist<m.tului tE-hno-
logic ; -.,. - eroarea elastice ale t-1<'1nentelor sishmu
lui tehnol()gic; c1, -eroarea tcr:mi.ce ale clernentelor
sistemului tehnologi: ; a:., - eroarea uzurii sist ului
tehnologic: - eroarea de constanti; ells- <.roarea
materialullli scmifabricatului; EA - t"roarea
adaosului de prelucrare; c;,- eroarea tensiunilor in-
teme; c,_ - eroarea de fixare ; C.r - eroarea de
variabilA.
Fiecare dintre erorile sistematice ntai sus include o $0Uml
de erori aferente elementelor sistemului tehnologic ; dispo-
zitivul de prindere a &E:Dluabricatclor, dispozitivul de prindere a srulei,
eemifabricatuJ, scula
Pentru diverse ca.tttri concrete de prelucrare unele din erorile
pot fi neglijabile nu se iau in calcul. !n de calcul aft'rtnte
erorii totale de prelucrare se iau senu1<:le ( +} sau (-), n de
sensul factorului lli'ecizid. de prelucrare luat tn considerare.
Pentru ca prelucrarea de precizie este
necesar ca:
tr 1", (3.4)
tu. alte T este dimensionaJl de fonni sau de
a
s.4.2 .. DetenniDarea elmpului de a de prelaeratt prin
metoda
Practica a demonstrat prO<.'edeele mijloacel: ric prelucrare exis-
tente nu a.sig'ud realizarea pieselor cu precizie d cu anumite
abateri de la dimensiunea abateri care caractcrizeazl precizia
de prelucrare. . .
Pentru studiul erorilor de prelu(."'8re cl<rlh"'e se
dupl cum
- se prelucrou.l un lot de circa 100 de piese, folosind aceeqi
unc.altl. SDY-url tehnologie;
- cu un aparat de precizie co!"espunzltoal'e se dimcnsi lm<.-a
fiecArei piese din lot se fntrun tabel;
29
- pentru a fi interpreuu:ea n1odului cu1n s-a flcut 1}rducrarea
este necesari sistematizarea dimensiunilor sau abaterilor tu ordine
crescltoa.re pe intervale ;
- in vederea sistematidrii dimensiunilor efective. mai itttii se eliminl
aproximativ (1 . . 5%) din dimensiunile accidentale necaract&istice;
- se aleg din tabel diametrele efective limitl (maxin1 minim)
se calculead. erorilor W :
W = 4."... - 41/".; {S.S)
- tn continuare, W. se imparte tn mai multe intervale
convenabile. Numlrul de tntervale se ia i == 5 ... 17, tn de miri-
mea lotului de piese. Se adoptA UJl i mare pentru loturile mai
mari. . .
Spre exemplu, se un lot IOO arbori cu diametrul
scris de 050!::=:. Dupl prelucrarea. pieseldi : cu reglaj al
lui tehnologic, se se de exemplu : l.p, == 50,025 mm
ti - 50 mm. o concluzie este aceea el. toate piesele lint bune.
dar nu se ctmpul de al erorilor.. adiel precizia sistemu-
lui tehnologic (6cs).
Se calcuteazl 1n continuare' amplitudinea erorilor :
W == 4pr- tl.,_ == 50,025 7 50 0,025 tmn-=- 25 l'ID (3.6)
Pentru i = 5 se calculeazA antplitudf,;ea unui interval:
(3.7)
Avnd nceste date se n continuare, tabelul 3.1.
To1x:lul 3. f. FIJM ealeul
1 Iutuvold &o didwlsiual
1
1
1
1' t
X;-Me Xi- ltfe
(X;-Mr
t.
lnter valulul,
in.tf'r- Do la la

..
. "'
.. ,
X; ' 1
CI a
(Inclusiv)
;
'
J
l\li ;.
so.ooo 50,005 50,0025
1
(;
1 O)
-12 14 1 1
1 --
10.005 50,010 50,0075 21
1
-1 -21 Il
j
s 50.010 50.015 50.0125 &O
1
o o o
"'
50.015 10,020 fi0,0175 19 1 19 19
5 50.020 50,025 so.om

2 8 16
l:
1 1
l l
1
z-ao
Parametrul Mi din tabelul 3.1 este media intervalului de
maximl, adiel M. = 50,0125 pentru cuu1 de
tn. continuare se calcalead abaterea. medie pltraticl a dimensiuni
lor r
(3.8)
30
am:pa1 de lmprlftiere a erorilor de prelucrare , .. a fi . 6o -= O,CYJ:J 1ldiL
.. cu .notate Jn tabelUl 3.1 se poate trasa eu Ufutinfl
lda1t.oD'ama distrlbutiel dimCIISiuaUor (fig. 8.4). . .
absofutl. ftt a intenraluJui.tnseamul numitul de dimensiuni
(piese) glsite tu interval.
relativ! este dati de raportul
18.U
. "., 1
.. , 0/ - . Jt'Y)tl,
w, /0 -- \.R ,'IJ
.u'*i
Fig. 9.4 8.1
[3.9)
(3.10)
ln cazul ctnd In abclsi se ia media intervalelor tn ordonatl frec-
-,, se traseazl diagrama denumitl poligonul Atunci
dnd numArul de intervale se mlrqte la infinit p simultan cu aceasta
se restdog limitele intervalelor, linia frbltl a poligOnului de frecve11te se
va transforma Intr-o curbl continui In formA de clopot care poartA de-
namirea de curbA teoretici a normale sau curba Gams-
-I,aplace {fig. 3.5).
ltzpresia analit:icl a curbei Ga1111, respectiv a legii nor-
male este:
"(3.11)
la qLre: tr este abaterea medie pltmticl ; e - reprezintlfbaza logaritntUor
naturali ( -= 2.718} : s;, - dimeasiunea efe.ctivl tnthnplltoue sau tr..Mia
i.ntervatuJui i; - media ponderall a dimensiunilor. b ..
. In cazul mlrimilor discrete {disoontinui), cltid se tnlsoarl cu instru-
meute care au o anumiti valoare a diviz:iunh, X se calculea,;l cu relatia z
(3.12)
In care:
1
este frecventa de a unei ctimeUiulli tn illtervalui i;
N numitul total de cazuri posibUe. adiel de mlsurlrl; N -= Zff4 :
- probabilitatea de a unei dimensiuni In intervalul i. ,
' JNr .
La prelucrarea 1lJlO!' arbori cu scula reglatl la dimensiunea l, (fig.
3.6). cele mai multe dimensiuni \'Or avea 4
11
4 .. de
31
a aJtor dimensiuni va de o parte de alta a cotei de reglare.
se explici. de ce pe curba Gauss existi. un maxim, adiel un centru
de grupare a dimensiuollor In dreptul mediei X.
&'oarea acc:identall ._ din fig. 3.5 repreantl abaterea unei mlriml
lntimplltoare de media ponderatl X.
In practici nu se poate considera curba
Gauss In Intregime ti de aceea se o ..
une suficient de mare, 6a .. care repre-
:r.intl o probabilitate de cuprindere a dimensi-
uuilor de peste 99%.
6CJ din curba de se
mai precizie caracteristkl a proce.
Pfa. a.e deului de prelucrare pentru un sistem tehno-
logic definit.
procedeu de prelucrare sau de control. fiedrei mf.ni ... unelte
ti respectiv fidnti mijloc de mntrol ti este caracteristic un anumit Ger.
Cu clt clmpul de a erorilor 60' este mai mic, cu atit
procedeul de prelucrare pentru un sistem tehnologic dat este mai precis
ti invers . . .
Brorlle sistematice fixe produc doar deplasara curbei de ori ...
ginca O, flrl. a-i schimba alura (exemplu, eroaiea dereglare la zero a
micrometrului).
&orile sistematice variabile iu timp, provoe.cl atit deplasarea curbei
dt schimbarea alurii. .
Precizia a unui sistem tehnologic dat cor&-punde scopu-
ltd uumai clmpnl de a. erorilor ee in cimpul
de .. prescris, adiel 6a .; T{t).
In practici, in de caracterul erorilor. pot patru
1) X 6a au stabilitate in timp, corespl!nzind cazului
ideal ; 2) Y stabil, 6a instabil ; 3) X iust abil. Ger stabil ; 4) X 6cr insta-
bile, cazul cel n1ai defa \orabil.
Interpretarea a erorilor de prelucrare coustl tn
a vede9. in ce raport ae afil
cmpul de a erorilor,
. 6a.. ca ca
- de 1. preacrisl
la pieeele luate In
curbei de dJstri ..
din fig. 3.7, care depl ..
fefte prescrisl 1, re-
prezinti probabilitatea de rebut t
P(s, > ti ... ) = A
1
(3.13)
:Pig. 8.7
32
Aria A
1
fiind greu de cal-
culat, se va determina indirect
astfel:
> tl,...) == A
1
==
= 0,5- A
1
;
. ." u ....
r r --ro:--
..... = }.)'4% = J e _.. ..
... -
(3.15)

Pldnd o schimbare de variabill,
XA
ZA == ---!. = t
o o
(3.16)
tn. care : = Ex. i (potrivit 3.12). iar de altA parte, din
(3.16) rezultl :
= 4JI - aZ..t,, (3.17)
z
adiel, A
1
= 0(Z.t.) = / ' e dZ.u. (3.18)
J
fiJl-ZAt
Valoarea 0(ZAs) se mai poate lua direct din tabele special
lntocmite, tn de valoarea Z.u.
Se apoi probabilitatea rebnturilor cu (3.1,.).
tn continuare se analizeazA cauza rebutului pentru a SI! lua nllsurile
corespumitoare evitlrli lui.
Daci 6a > T(t), el nu asigarl precizia nece-
sari se va alege o mai precisi.
6cr < T(l) apar rebuturi, rezultA ci reglajul sculei la
coti. a fost fleut deoarece asigurl preci&ia de prelucrare..
tn cazul de (fig. 3.7), scula s..a reglat prea aproape de dimensiunea
fl.... Se corecteazA reglarea astfel, ca diametrul de reglare = l.",w. = X
(curba punctatA din fig. 3.7) va fi probabilitatea de rebut.
3.4.4. Curbe tie distributie aparea' anonnale
tn cadrul curbelor de aparent anormale se deosebesc douA
categorii distincte : curbe simetrice curbe asimetrice. ln fig. 3.8 curbele
n,.
Fig. :i.8
n
'1
1 f 2 curbe de simetrice ridic.'lte pentru doul loturi
de piese identice, prelucrate la doul diferite, care au preei-
3 - de proiectare J)e'l.L"V tehoologil de prelurau '' coatrol pt lltnUlgUrt 33
zia caracteristici. 6cr
1
6a
1
Pentru cele loturi de
reglarea sculei s-a flcttt aceea;. coti X
1
-= X
1
. Curba R este curba
rezultantl ridicatA pentru cele doul loturi de piese amestecate reprc-
antl suma celorlalte doul curbe. Se observl el este mai mgustl la virf
dedt o curbl nonna.ll de O.astfel de curbA se fi cind
eri - o. {fSt egal sau diferit de lis}, cu ca xl ;li:: xt
"_.
, 1
reglaj al sculei la cotl).
tn fig. 3.9, ctubele 1
2 stnt curbe de
simetrice ridicate pentru
loturi de piese prelucrate pe
( cr
1
=
= a
1
= G). dar tn schimburi
QJ--::----+-----h----t----+---:::::- diferite, cu scnla la
q" x, cote diferite :
.iX Xl"' .%, (nl == -.).
Fig. 3.10
Curba R este curba. rezul-
tantA pentru cele donl loturi
de piese amestecate. Ctnd AX
este suficient de mic, curba R
va fi aplatisatl,
In fig. 3.10. curbele 1, 2
3 snt corbe de
simetrice ridicate penb:u lo-
turi de pieee prelucrate la
intervale egale de timp pe
un strung automat
sau semiautomat.
Deplasarea spre dreapta
a mediei ponderate ca can-
titatea % se uzu-
rii tn timp a aculei care con-
duce la erori sistematice
variabile progresiv.
Curbe. R repre&intl de rezultant!, priu
amestecarea celor trei loturi de piese. Este - 6a < T(t).
ln fig. 3.11 curbele 1 f Z atnt curbe de neaimetrice ridi-
cate pmtru douJ loturi de piese prelucrate pe de precizie diferiti,
a1 + f cu reglaje. diferite X
1
" Xz.
la fig. 3.12 curbele 1, 2. 3, .. ' fi sint curbe de ridicate
pentru loturi de piese prelucrate pe automati In perioada
uzurii unei scule. 111lde precizia m&JI'H 6a < < t.
Asimetria curbei rezultate R se uzurii sculei care variaU.
neuni(orm n timp. Primele curbe au fost ridicate pentru piesele prelucrate
ta perioada uzurii
U" iar celelalte curbe pen-
tru piesele preluerate tn
perioada uzurii normale
u .
3.5. JNFIAJENTA 1
SU-
-- trP'" -- ......
PBAFKJ'ELOR AS1JPRA.
tARAClmtULUI AIUs-
TAlELOB LEGATURA ....
DINTRE PRECIZIA DJ..
:MENSIONALA fALI- ------------
1/

1
TATEA. SUPitAFEfELOB
PBELUCil.tTE
In fig.. 3.13 se prezin-
tl diametrele efective ob-
prin misurare, dupl
prelucrare, D pentru
alezaje arbori respec-
tiv diametrele de regim
D,(l,) dupl o
anumiti de fnnc.

D. = + 2Rn; (a.lg)
tir= l.,- 2R,..
ln cazul unui ajustaj a
P:Jg. 3.12
t.'U joc, remltl : PJa. 3.13
], c: D, - 4 = {D./- tl4} + 2(.R"D + Rtl).
.sau J, = ].
1
+ 2(RD +
(3.20)

!n cazul In care ;
4
j-.., el, o perioadA de
se j, > J,... ajustajul este compromis.
Da exemplu, dintr-un ajustaj alunecltor cu ;.,. = O, se poate
nn ajustaj ca joc garantat, care are;,.> O (fig. 3.14, a). sau dintr-un
ajustaj intermediar se poate un ajustaj eu joc.
lD. cazul ajustajelor cu stringere. in mod similar ca la ajustajele cu
joc, :
S, = l, - D, -= s., - 2(RD + (3.22)
Atunci clnd s...., tocirii care au
loc in cazul preslrii la rece, de exemplu. se S, < S.,. In felul
acesta ajustajul este compromis.
D!n cele tez
1
Jltl concluzia el, pentru realizarea unui ajustaj
de buni. calitate (cu aurabilitate mare) mgozitatea precizia
35
trebuie sl fie prescrise in ln acest sens. se fac cteva reco-
mandlri anume :
R, = (0, 10 ... (0, 15) T(t), pentru dimensiuni tl 50 mtn ;
R, = (0,15 . . . 0.20)T(l). pentru dimensiuni 18 d < 50 mn1 ;
R. = (0.20 ... 0,25) T(t), pentru dimensiuni 1 d < 18 mm.
'
\1
\1
'
!+.
+
+
m
.. [?J
UJ
[E)

;tu stiU
A."...

Ajusloj
A.;uslaj cv {
!1 . '.J

,;, rmtidior
CIIJ
u/tJI)t-culur ;or(lflffl.

o b
Fig. 3.H
3.6. PBECJZIA MEDIE
ECONOIIIC! LA SrBUNJIRE IN COMPARATIE CU
CEJ.EL\LTE PROCEDEE DE PRELUatARE
Sistemul de ajustaje ISO, adoptat k
noastrl, pre\ede pentru fiecare interval de dimensiuni trepte de pre-
cizie, cte o fundamentall, cum se prezintl fn tabelul 3.2.
fiedrui proc-edeu de prelucrare ti este caracteristic
fn economice a unei anumite precizii, se impune ca fn
de precizia n desenul de sl se aleagA procedeul final
de prelucrare, folosindu-se in acest scop tabelele de precizie medi<:: eco-
3.3 .. . 3.8.
STAS-ul 2300-75 abaterile pentru dimensiunile
de (dimensiuni libere). Prin dimensiuni firi
de se acele dimensiuni (de exemplu cele care nu
ajustaje) pentru care este satisflcltoare precizia Q)n-
de firi eforturi tehnologice speciale.
Standardul pentru dimensiunile de ttei
clase de abateri lunitl : fini, mijlocie grosolani.
Pentru dimensiuni Uuiare (interioare exterioare, diametre,
!nlfPmi, rosimi., raze, etc.) 'Se va din clasele de aba-
teri limit din tabelul 3.9. Valorile din tabelul 3.9 stnt ,atori rotunjite
ale fundamentale IT 12, IT 1 IT 16 din sistemul ISO
de tn caz de necesitate, Jn notl se va. prescrie inlocuirea '
6
alori-
lor 1/2 din tal>el prin.+ pentru alezaje. respectiv pertru arbori.
Pentru dimenaiUDi 11Jlghiulare flrl de se vor pre-
scrie abaterile din tabelul 3.10, tn de lungimea laturii celei
mai acurte a unghiului considerat, exprimate fie n grade sexagesimale
minute. fie tn ech:iva!entul lor n procente (mm/100 mm}.
Pentru elementele definite prin dimensiuni de
abaterile de cu de couialitate
(simetrie) a radiale, se limiteazi prin valorile abaterilor limiti
36
Tobltll 1.2. ToJnup fiuamqt.le IT, l&lll
"Tt"Mpta de
1


l&Jtcrv
01 o 1 2 3 4 5 6 .
'
8 9 10 11 12 13 1.& 15 li
lll d
mens
Pl:ti la t
(inclualv)
0,3
0,6 0,8 1,2 2 3 4 6 10 14 2.1\ 40 60
-
-
- - -
Pute J la 3
0,3 0,5 0.8 1,2 2 3 4 6 JO 14 26 60 100 140 250 400 600
1 Peste 8 la 6
0,4
0,6 1 1,0
1,5 2,5 4 s 8 12 18 30 4tl' 75 120 lHO 300 480 7!0
1 Peste 6 la 10
0,4 0,6 1,0 1,5 2,$

6 9 1$ 22 86 58 90 150 220 3foi0 580 900
Pt<"'te 10 ta 18
0,5 0,8 1,2 2,0 3 5 8 11 18 27 -'3 70 110 180 270 430 100 1100
Peste 18 ta 30
0,6 1,0 l,5 2,5 4 6 9 13 21 33 52 84 130 210 330 S20 840 1300
Peste 30 lQ 80
0,6 1,0 1,5 2,5 .. 7 11 16 2J 39 62 100 160 390 620 1000 tsbo
Feste 50 la 80
0,8
1,2 2,0 8,0

8 13 19 30 46
,.
120 190 300 460 740 1200 1900
Peste 80 la 120
1,0 1,5 .c,o F
10 15 22 35 54 87 140 220 350 540 870 1400 2200
Peste 120 la 180
1,2 2,0 3,5 5,0 8 12
18 25 40 63 100 160 2SO 400 630 1000 1600 2500
Peate 180 la 250
2,0 3,0 4,5 7,0 10 u
20 29 46 72 115 185 290 460 720 1150 1850 2900
:Peste 250 la 315
2,5 4,0 6,0 8,0 12 16
23 32
52
81. 130 210 320 520 810 1800 2100 3200
Pute 315 la 400
3,0 5,0 7,0 9,0 13 18
25 36 57
89 1-40 230 360 570 890 1400 2300 3600
Peste 400 la SOO -',0 a. o 8,0 10 lS 20
27 40 63 97 155 250 400 630 970 1550 2500 4000
Peste 800 la 630 - - -
- -

- U
10 110 175 280 440 700 1100 1750 2800 ... 00
Peste 630 la 800 - - -
-
- .
-
-
50 80 125 260 320 500 800 1250 2000 S200 5000
Pesh SOO la 1000
- -
-
-
-
-
-
56
90 HO 230 360 560 900 1400 2300 3600 S600
Peste l 000 la
1250
-
-
- -
- -
-
66 165 260 420 660 1050 1650 2600 .. 200 8600
Feste 1250 la
1600
-
- - - - -
-
78 125 185 310 soo 780 1250 1850 3100 6000 7800
Peste 1800 la
2000
- - - - - -- -
92 \50 2SO 370 600 920 1500 2300 3700 r.ooo 9200
Pelte 2<>00 la
2500
-

- - - - -
IlO 17.5 !80 440 700 1100 17.i0 2800 .f.fOO 7000 tiOOO

:4150
-
- - - -
-
-
l3S 210 330 540 860
J3.t:j0 3300 s.wo 8600 1350Q
t...:l
-.z De uemplu, peutra 0 50 nun tl treapta de 6, reaaltl IT ... 18 14m .. 0.016 mtn.
r.,_, 3.3 .. .....,. ...- ...... ,... -ukll.el .._. .... , ,....... .. .,.a.
Pehd prelawirli 1 co "-.ti
Pt..
Trepte de pnchie economie&
....
lfmlU
lllrDJin -- 1 De d .......
$ f
6 1
, r
8 f
9
o r 11
10
1 *) doul . Pftal&bilA de
9 J
De llnfsue
7
)

... .
fld (ca. dJa ...
IIWlt)
s
.,

. Stnaajlft ...
De desrotlft
10
.,
riDMI
PrealabUl de finisare
9
.,

De flnlaare
e
)




Poette fini (ca 41&-
) .1
IIWlt)
s

Baqtalwe
-
'
J

&hdn

8
)

De finbal'e
8
*l
....

7
l

De finieare
6
)


s
.,

De degrOJUe 7
De fluJsan
8
.,

Poarte fial
8
)


9
)

el .. froldall
De finlsara
8
.,

Foarte ftnl
7
)
1
llabotan De degropn
10
'
De finisare
8
1
)

1
1 lleel:lfbre ro-
Dedegropre
7
)

taacll De fjni5ate
6
)

1
Poarte f.td
s
)

lt.ect.fftcare planlij De flnJsare
6
.,

POArte flnl 1 5 l

f 1
1
Uonmre
lledie
l
6
.,

Foarte finA
s
}

Lepwdre
Prealab11J
1 6
.,
lledie
1
6
)
1
Foarte fini
5
)
1)
llodare
De finlsaft
1
6
l
f
1- "'oarte fin!
5
)
i
1 PUetare
Cu flUera
)
6
1 atcdoui
Cu pleptleae
(frezA)
1
6
.,
l
f"
DeforDW"e cu zole
1
7
1
R.ec:tlfleare 5
)
1
j
PG.tan .lnaldo&-
.
Oa &a. 6 >
1'1
CII pfepteae
1
(frai) 1
)

l'nlacnrea ro-
Rabotarea eo-
nice 6
)

j
Prez&n'l 6
)

1
{ Rectificare 6
)

l
1
Precble flrl mlaurl . tehnologice deosebite (IncWe mecUe).
) Precizie cu mlsurt teh11ologice deosebite (ptecble llmitl),
38








1
1
j
l

1
1
1
j.
1
1
i
t
!
' 1
1
12; 13

..



'



l
1
.