UNIVERSITATEA DE VEST VASILE GOLDIS ARAD FILIALA PETROSANI FACULTATEA DE STIINTE JURIDICE MASTER ADMINISTRATIA PUBLICA IN CONTEXTUL LEGISLATIEI

I ACTUALE

LUCRARE DE DISERTATIE

STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI

COORDONATOR : LECTOR UNIV. DR. STANGU GHEORGHE

MASTERAND :

2007

CUPRINS

1.ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA 2.VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI

2.1. Scurt istoric 2.2. Amplasare in cadrul judetului Hunedoara 2.3. Asezare geografica si populatie 2.4. Resursele naturale si reteaua hidrografica 2.5. Clima si relieful 2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei 2.7. Spatii verzi 2.8. Managementul deseurilor 2.9. Alte date cu caracter general

3 6 6 7 7 8 8 9 9 9 10 12 12 13 13 16 21 23 23 24 25 30 33 34 35 35 43 44 44 45 47

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI

3.1.Scopul elaborarii strategiei 3.2.Misiunea Administratiei Publice Locale, a Primariei si a Comunitatii 3.3.Principii si valori 3.4.Situatia economico-sociala a zonei 3.5.Conceptul strategic de dezvoltare economico-sociala 3.6.Evaluarea mediului economico-social si a potentialelor locale 3.6.1.Culegerea datelor 3.6.2.Analiza SWOT 3.6.2.1. Puncte tari si puncte slabe 3.6.2.2.Tendinte genernd oportunitti sau potentiale riscuri pentru Municipiul Petrosani 3.7.Formularea alternativelor strategice si a strategiei finale 3.8.Obiectivele Strategiei de dezvoltare a Municipiului Petrosani 4.1.Unitatea de management 4.2.Directii si actiuni 4.3.Rezultatele implementarii

4. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE DEZVOLTARE 35

5. EVALUARE SI MONITORIZARE
5.1.Cadrul de management al performantelor 5.2.Metodologie, proces si organizare

6. CONCLUZII

1. ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA

Administratia publica n unitatile administrativ-teritoriale se organizeaza si functioneaza n temeiul principiilor autonomiei locale, descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor n solutionarea problemelor locale de interes deosebit. Prin autonomie locala se ntelege dreptul si capacitatea efectiva a autoritatilor administratiei publice locale de a solutiona si de a gestiona, n numele si n interesul colectivitatilor locale pe care le reprezinta, treburile publice, n conditiile legii. Acest drept se exercita de consiliile locale si primari, precum si de consiliile judetene, autoritati ale administratiei publice locale alese prin vot universal, egal, direct, secret si liber exprimat. Competentele de baza ale autoritatilor administratiei publice locale sunt prevazute de Constitutie sau de lege.Totusi, aceasta dispozitie nu impiedica atribuirea unor competente autoritatilor administratiei publice locale, in scopuri specifice si in conformitate cu legea. Autoritatilor administratiei publice locale le este recunoscuta , in cadrul legii, capacitatea deplina de a-si exercita initiativa in toate domeniile ce nu sunt excluse din cadrul competentelor lor sau care nu sunt atribuite altei autoritati. Competentele atribuite autoritatilor administratiei publice locale trebuie sa fie, in mod normal, depline si exclusive. Ele nu pot fi puse puse in cauza sau limitate de o alta autoritate centrala sau regionala, decat in cazurile prevazute de lege. In cazul delegarii competentelor de catre o autoritate centrala sau regionala, autoritatile administratiei publice locale trebuie sa dispuna, pe cat posibil, de libertatea de a adapta actiunile lor la conditiile locale. Autoritatile administratiei publice locale trebuie sa fie consultate, pe cat posibil, in timp util si in mod adecvat, in cursul procesului de planificare si de luare a deciziilor pentru toate chestiunile care le privesc in mod direct. Exercitiul responsabilitatilor publice trebuie, de maniera generala, sa revina, de preferinta, acelor autoritati care sunt cele mai apropiate de cetateni.

Baza dezvoltarii economico-sociale, in cadrul unui program o reprezinta resursele endogene, initiativa si activitatea antreprenoriala la nivel local. Este necesar a se intelege, in contextul dezvoltarii regionale, locul si rolul dezvoltarii locale, parteneriatul dezvoltarii si tipologia relatiilor la diverse niveluri administrative. Functionarea optima a societatii depinde de raportul intre rolul guvernului si al administratiei centrale si rolul adminstratiei locale, prin care se asigura armonizarea intereselor nationale cu acela locale. Tinand seama de principiul subsidiaritatii, care restrictioneaza interventia guvernului in activitatea autoritatilor locale, putem aprecia ca autoritatile locale au autonomie decizionala in procesele de dezvoltare, autoritatile centrale intervin ca masuri de corectie in procesele de dezvoltare unde apar disfunctionalitati se manifiesta parteneriat intre autoritatile administratiei publice centrale si cele locale, subordonate intereselor cetatenilor . Formularea programelor de dezvoltare locale solicita cresterea gradului de responsabilitate si implicarea factorilor decidenti, identificarea si valorificarea resurselor proprii si atrase, prin care se raspunde la cerintele comunitatii locale. Obiectivele dezvoltarii locale pot fi realizate de catre parteneri locali care sunt cei mai interesati in rezolvarea problemelor proprii ariilor lor de actiune si sunt organizati in parteneriat al dezvoltarii locale. Dezvoltarea locala presupune deci existenta unui cadru normativprocedural, al unui parteneriat local si al unei strategii de dezvoltare locala. Referitor la cadrul normativ procedural, acesta permite manifestarea descentralizarii activitatilor si cresterea autonomiei locale. Principiul subsidiaritatii subliniaza necesitatea atribuirii oricarei obligatii publice celui mai scazut nivel de autoritate posibil care are capacitatea sa si-o asume efectiv si eficient. Aplicarea acestui principiu trebuie sa tina seama de elementele particulare ale administratiei locale, cum sunt dimensiunea mica a acesteia, capacitatea limitata de finantare, riscuri legate de mediu etc. Organizarea sistemului de parteneriat local necesita stabilirea clara a rolurilor actorilor dezvoltarii locale ( atributii, sarcini, competente ), definirea procedurilor moderne de lucru si realizarea unui echilibru in sistemul partenerial.

Decizia la nivelul parteneriatului local presupune

consultare si

confruntare colectiva, precum si contributie individuala in aplicarea ei. Se bazeaza pe un volum mare de informatii, avand componente economice, tehnice, sociale, etc. Atunci cand actorii locali sunt implicati in procesul decizional al problemei dezvolatrii locale, experienta tarilor din Uniunea Europeana demonstreaza ca prin acesta li se creaza sentimentul propriilor actiuni. Parteneriatul dezvoltarii locale precizeaza elementele de responsabilitate si imputernicire al actorilor, structura si criterii de baza ale functionarii acestuia, obiective si sarcin, criterii de performanta in dezvoltarea locala. Prin parteneriatul local sunt mobilizati toti actorii, se da incredere in fortele proprii si se acorda credibilitate eforturilor, cooperandu-se permanent in gasirea solutiilor privind problema dezvoltarii locale. Actiunea actorilor dezvoltarii locale, inteleasa ca o interventie strategica, poate fi considerata ca fiind, pe de o parte, o optiune a liderilor (un element cheie al parteneriatului local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor social locali ca potentiali lideri ), decidentilor locali in identificarea prioritatilor de dezvoltare locala, bazata pe analize locale. Acest lucru trebuie facut prin intermediul elaborarii unei analize diagnostic a comunitatii locale ca prima componenta a studiilor si analizelor de dezvoltare locala ca prima componenta a studiilor si analizelor de dezvoltare locala, cautand sa se dea raspuns printre altele la: interpretarea atenta a indicatorilor sociali relevanti ai calitatii cresterii economice impactul transformarilor structurale operate la nivel national, regional si cu repercursiuni asupra nivelului local, un element cheie al parteneriatului local consta in identificarea, sustinerea si implicarea actorilor locali ca potentiali lideri locali definirea pozitiei comunitatii locale in plan regional ( judetean ) adoptarea politicii de ajustare structurala avand in vedere , pe de o parte, imbunatatirea capacitatii de transformare si adaptare, iar, pe de alta parte, cresterea capacitatii de inovatie si creatie.

2. VEDERE DE ANSAMBLU A MUNICIPIULUI PETROSANI

I

2.1. Scurt istoric al Municipiului Petrosani

Istoria oraului Petroani ncepe undeva pe la 1640, unde douzeci de iobagi din Petros, pot fi considerai primii locuitori ai acestui inut. Comuna a purtat de la bun nceput numele de Petroeni. Prima meniune a Petroenilor ca localitate o avem de la 1788. n 1720, din documente cartografice, aflm c ntreaga depresinune Valea Jiului era intens populat cu gospodrii risipite pretutindeni. Era o risipire general de slae i grupuri de case, ce formau nucleele unor sate care ulterior au devenit localitile binecunoscute astzi. La recensmntul din 1818 apare cu denumirea de Petroani, iar ntreaga Vale a Jiului cuprindea 2550 locuitori. n aceast perioad, ocupaia de baz a populaiei era pstoritul. n 1840 ncep primele exploatri n suprafa ale zcmintelor de crbuni simultan la Vulcan, Petroani i Petrila iar n 1845, apar migraii masive ce vizeaz mineri germani n mare parte din Bucovina, dar i din Siebenburgen,o aa-zis uniune a oraelor sseti din Transilvania, din care va face parte i oraul Petroani. Pana la Primul Razboi Mondial muncitorii au migrat catre Valea Jiului, din alte zone dinTransilvania dar si din regiuni ale Imperiului Austro-Ungar. Muncitori din Polonia, Cehia, Slovacia, Austria, Germania, Ungaria,Serbia si Bosnia au venit in cautarea unui loc de munca si a promisiunii unui nivel de trai ridicat. De atunci, pana la inceputul anilor 90, in urma unei cereri tot mai mari de carbune, minerii au fost recrutati din Transilvania si din alte zone sarace cum ar fi Moldova, care avea un potential industrial scazut si un surplus de forta de munca necalificata. In timpul acestei perioade, dezvoltarea industriala nu s-a redus doar la activitatile miniere. In anii 70 si 80 s-au construit fabrici de mobila , de confectii pentru a atrage si forta de munca feminina in zona .Deasemenea s-au construit scoli, spitale si institutii publice. Dupa revolutia din 1989, respectiv incepand cu anul 1990, odata cu schimbarile poltice si economice din Romania, s-a trecut la economia de piata. o alta realitate

Au urmat apoi procesele de restructurare din industria miniera, declansate in perioada august 1997 decembrie 1999, ce au determinat peste 90.000 de persoane, dintr-un total de 175.000 de salariati, sa paraseasca aceasta activitate. Urmare a restructurarii activitatii miniere o serie de alte unitati economice din zona si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o cadere economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin cresterea somajului. Valea Jiului este una dintre aceste zone, este cea mai puternic afectata, unde somajul, exprimat prin ponderea somerilor in totalul populatiei stabile in varsta de 18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 25%-80%. In momentul de fata peste 9000 de fosti lucratori din sectorul minier din Valea Jiului, autodisponibilizati in 1997, au iesit din perioada ajutorului de somaj si a ajutorului de sprijin, fiind lipsiti de orice mijloace de subzistenta.

Amplasarea in cadrul judetului Hunedoara

Municipiul Petrosani face parte din Regiunea de dezvoltare V Vest Romania, Agentia de Dezvoltare V Vest. Municipiul Petrosani este situat in partea de sud a judetului Hunedoara. Judetul Hunedoara este situat in sud-vestul tarii, avand ca vecini judetele Alba, Timis, Gorj si Caras-Severin si face parte din provincia istorica Transilvania. Capitala judetului Hunedoara este municipiul Deva. Municipiul Petrosani se afla situat la 100 km fata de resedinta de judet, municipiul Deva, si la 370 km fata de capitala tarii, Bucuresti.

2.3. Asezare geografica si populatie

Municipiul Petrosani este cel mai important oras al bazinului carbonifer Valea Jiului si este situat in Depresiunea Petrosani, la poalele muntilor Parangului. Pe teritoriul administrativ al municipiului Petrosani sunt amplasate urmatoarele localitati componenete : Slatiniaoara, Dalja Mare, Dalja Mica, Pestera Bolii.

Suprafata teritoriului administrativ este de cca 19.556 ha, suprafata care cuprinde atat intravilanul cat si extravilanul localitatii iar altitudinea este: 615620 m. Populatia municipiului Petrosani este de cca. 50.000 locuitori.

2.4. Resursele naturale si reteaua hidrografica

Resursele naturale sunt alcatuite din sisturile argiloase, marnele, sisturile cristaline si cea mai importanta resursa este carbunele (huila, carbune brun). Reteaua hidrografica este alcatuita din doua ruri mai importante: Jiul de Est si Jiul de Vest. Pe teritoriul municipiului Petrosani, Jiul de Vest primeste 4 afluenti ce traverseaza localitatile: Maleia, Staicului, Slatinioara si Salatruc.

2.5. Clima si relieful

Factorii climatici generali, i n special cei locali, sunt favorabili unei clime specifice zonei depresionare. Este caracteristic topoclimatul de depresiune cu veri scurte si ploioase si ierni lungi si friguroase. Temperatura medie anuala nu depaseste 7,6C; n lunile de vara fiind cuprinsa n intervalul 15,6 17,2C (iunie iulie). n medie, temperaturile maxime pe tot timpul anului ating 14C, iar n luna august 25,1C. Precipitatiile sunt bogate. Precipitatiile sub forma de zapada au o pondere mare (numarul zilelor cu ninsoare este de aproximativ patru luni jumatate). La adapostul masivelor muntoase se nregistreaza o slaba circulatie a aerului ( 56,6 zile n an fara vnt). Ultima furtuna puternica nsotita de inundatii a fost n luna iunie 1999. Relieful n teritoriul administrativ este extrem de denivelat, specific zonei montane, cu defilee pe traseele celor doua Jiuri (Jiul de Est si Jiul de Vest). Masivele muntoase ce marginesc depresiunea sunt: Vlcan la sud, Retezat la nord, Parng la est si Godeanu la vest, altitudinea maxima din zona fiind vrful Parngul Mare de 2.507 m.

2.6. Calitatea solurilor, a factorilor de mediu si a apei

Solul Depresiunii Petrosani se ncadreaza n grupa solurilor automorfe si hidromorfe, din care cele mai raspndite sunt cele silvestre podzolite brune si brune galbui. O analiz a factorilor de mediu din ultimii 10 ani indic o scdere a coeficientului general de poluare n raport cu anul 1990, dar reducerile nregistrate sunt n ceea mai mare msur rezultatul reculului din toate sectoarele economice, ca urmare a crizei care caracterizeaz n ultimii ani industria romneasc. Alimentarea cu ap a municipiului se realizeaza exclusiv din ape de suprafata. Cu toate investitiile facute in ultimii ani de catre Regia Autonome Valea Jiului, calitatea apei inca lasa de dorit mai ales in perioadele cu precipitatii abundente.

2.7. Spatii verzi

Zonele verzi ale oraului (ecologice, agrement-recreative, complementare) constituie un domeniu n care rezolvrile urbanistice privind suprafaa i distribuia vegetaiei n intravilan sunt determinante pentru confortul cetenilor. Suprafata zonei verzi este de 70 ha. Ca i n alte zone din ar, deficitul de spaii verzi este prezent i n municipiul Petrosani. Petrosaniul dispune de un numar de 6 parcuri. Principala disfunctionalitate in acest domeniu este lipsa unor perdele verzi de protecie ntre sursele de poluare i zonele de locuit, dotarea cu spaii verzi sub necesar, mobilierul urban fiind insuficient.

2.8. Managementul deseurilor

Planul National de Adoptare a Aquis-ului Comunitar in domeniul gestiunii deseurilor impune crearea cadrului legislativ armonizat cu cel al Comunitatii Europene. n municipiul Petrosani, activitatea de colectare, transport i depozitare a reziduurilor menajere este asigurat de catre SC GOSPODARIE SA. Depozitul de gunoi al orasului nu corespunde nevoilor de depozitare actuale astfel ca gsirea unui

10

alt teren pentru amenajarea unei rampe i a unui depozit ecologic pentru resturile menajere i deeuri se afl n atenia Primriei. Actualele practici de colectare, transport si depozitare a deseurilor urbane sunt necorespunzatoare generand un impact negativ asupra factorilor de mediu, facilitand inmultirea si diseminarea agentilor patogeni. Ca urmare a lipsei de amenajari si a expolatarii deficitare, depozitul de deseuri reprezinta unul dintre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si de risc pentru mediu si sanatatea publica.

2.9. Alte date cu caracter general

Principala cale de acces care asigura legatura municipiului Petrosani cu restul tarii o constituie Drumul National nr. 66 care permite legatura atat cu Hateg, Simeria, Deva cat si cu Tg.Jiu iar pe calea ferata ce permite legaturile Petrosani Bumbesti si Petrosani Simeria In Petrosani se afla Spitalul de Urgenta care deserveste toate orasele Vaii Jiului, 19 farmacii, Policlinica (Ambulatoriul de Specialitate) si cabinete particulare. Pe raza municipiului exista 16 biserici . Din Petrosani exista drumuri de acces care asigura legatura atat cu celelalte localitati din Valea Jiului cat si cu principalele zone de atractie turistica din zona. Principala zona de atractie turistica este zona de agrement Parang. In ceea ce privesc publicatiile exista mai multe publicatii locale din care una si anume ziarul Mesager este editat chiar de catre Consiliul Local si Primaria Municipiului Petrosani. Postul local de televiziune TV Parng acopera ntregul areal al Vaii Jiului, cu reportaje din zona, iar televiziunea prin cablu este transmisa de SC UPC SA Posturile FM care emit din Valea Jiului sunt Radio RCN si Radio 21. De asemenea, se receptioneaza si posturile cu acoperire nationala Europa FM, Kiss FM. Arealul turistic Valea Jiului este o regiune relativ nedescoperita. Datorita locatiei geografice si a contextului socio-economic, regiunile montane si fondul frostier nu au suferit in aceeasi masura efectele transformarilor antropice precum majoritatea statiunilor turistice europene. In masivul Parang, se adapostesc un nr.

11

de 22 de lacuri glaciare si aici se gaseste al treilea varf ca inaltime din Romania si anume Varful Parangul Mare ce are cota de 2519 m . In perioada de iarna, in zona montana, pe langa schi se mai practica si alte sporturi de iarna cum ar fi: sanie, snowboard, plimbari cu motoscuter si zbor cu parapanta. Principalele atractii culturale ale orasului sunt Casa de Cultura a Sindicatelor Ion Dulamita , Biblioteca Municipala, Casa Studentilor , Teatrul I.D. SARBU si Muzeul Mineritului , ultimele trei sunt monumente istorice. Se desfasoara anual evenimente socio-culturale cum ar fi creatie artistica (Universitatea de vara), nedeile momarlanesti . Exista un numar de 7 constructii incluse pe Lista monumentelor istorice. Exista de asemenea, o Zona istorica urbana, Mun. Petrosani Cartierul de Locuinte Muncitoresti Colonia . Constructiile si amenajarile sportive constau in 7 terenuri de sport, doua stadioane si o Sala de sport Polivalenta. Festivalul Intemational de Folclor, Festivalul de muzica usoara Cntecul Adncului, tabere de

12

3. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI PETROSANI

3.1. Scopul elaborarii Strategiei de dezvoltare a Municipiului Petrosani
Scopul elaborrii Strategiei de Dezvoltare a Municipiului Petrosani este acela de a pune la dispozitia tuturor factorilor interesati n progresul economicosocial o gndire unitar cu privire la cile necesare de urmat, crend premizele aparitiei unui efect sinergic, benefic pentru asigurarea unei dezvoltri armonioase si durabile. Atingerea acestui scop este posibil doar ntr-un cadru global economic, social, cultural de dezvoltare durabil, sub toate aspectele temporal, calitativ si ecologic. Formularea sintetic a obiectivului general prezint, n acelasi timp, principalele scopuri ale dezvoltrii preconizate a zonei, precum si cile prin care ele pot fi realizate. n vederea ndeplinirii acestor deziderate, se urmreste, nainte de toate, asigurarea cresterii economice stabile, prin crearea si/sau dezvoltarea acelor ramuri si sub-ramuri ale economiei zonei care exploateaz la maximum potentialul local existent. n acest scop, se preconizeaz cresterea atractivittii mediului de afaceri, mbunttirea infrastructurii fizice (tehnice) si institutionale dependente de organele puterii locale, adoptarea unor reglementri locale coerente si stabile, viznd atragerea investitorilor autohtoni si, mai ales, strini. n acest scop, Conceptul de Dezvoltare pune accentul corespunztor pe activitatea de cercetare aplicativ a institutiilor/firmelor din zon viznd implementarea n zon a tehnologiilor nalte ct si pe formarea/recalificarea fortei de munc n conformitate cu cerintele economiei reale moderne preconizate a fi specific zonei. Acest scop deriv din responsabilitatea noastr de a pregti rspunsul oraului nostru la provocrile i oportunitile care vor aprea ca urmare a integrrii rii noastre n Uniunea European i n vederea asigurrii unor schimbri pozitive. Dezvoltare durabil, competitiv, poate fi obtinut doar ntr-un climat social stabil, coeziv si participativ. Conceptul are n vedere asigurarea participrii locuitorilor la o viat cultural activ, sprijinirea activittii tuturor cultelor din zon, n 13

spiritul ecumenismului, asigurarea conditiilor necesare pentru ca locuitorii, apartinnd tuturor etniilor, s se simt acas, convietuind n armonie n zon. Conceptul de dezvoltare acord importanta cuvenit asigurrii conditiilor de nivel calitativ ridicat a serviciilor de sntate si a celor de asistent social pentru persoanelor si grupurilor defavorizate: someri, handicapati, copiilor institutionaliazati, a celor rmasi temporar fr locuint etc. Una din preocuprile esentiale ale organelor decizionale din zon trebuie sa fie si compatibilizarea legislatiei locale din competenta lor cu aquis-urile comunitare acceptate de ctre Romnia prin acordul privind parteneriatul pentru aderarea Romniei la Uniunea European. Msurile preconizate ntr-un anumit domeniu au influent evident si n alte domenii, mpletindu-se n mod armonios, iar efectele lor sunt congruente si complementare.

3.2. Misiunea Administratiei Publice Locale si a comunitatii locale

Misiunea Administratie Publice Locale a Municipiului Petrosani si a intregii comunitati din oras este incurajarea si dezvoltarea unei implicari comunitare puternice pentru valorificarea eficienta a tuturor resurselor existente, cresterea serviciilor publice, o adminstratie eficienta si eficace deschisa spre nevoile comunitatii si elaborarea mecanismelor de stimulare a initiativei private in vederea asigurarii unui grad ridicat de calitate a vietii pentru locuitori.

3.3. Principii si valorile

Strategia este fixat pe un ansamblu de Principii i Valori care asigur fundamentul pentru realizarea prioritilor i intelor. Trebuie sa recunoatem c fiecare dintre noi are obligaia de a contribui la viitorul oraului i ne vom strdui s cldim un spirit autentic, respect reciproc i grij pentru ora, prin aplicarea anumitor norme de comportament, standarde i etic moral traduse n principii i valori mprtite. Principiile descriu abordarea noastr n tot ce facem. Ele reprezint esena normelor i standardelor, precum i codurile noastre de comportament pe care ne propunem s le urmm, pentru a ne atinge viziunea.

14

Valorile reprezint credinele i determinarea noastr. Ele vor servi drept indicatori pentru noi toi ca s ne msurm succesul n procesul de transformare ntr-un ora european, al secolului 21. Principiul dezvoltrii sustenabile care consta in: a) Punerea n valoare a resurselor naturale pe care le deinem, ca limitate i preioase; b) Mrirea gradului de contientizare a responsabilitilor pentru generaiile viitoare i pentru conservarea mediului i resurselor naturale; c) Efortul de a obine o dezvoltare durabil, bazat pe o analiz de profunzime i rezultate pozitive ale studiilor de pre-fezabilitate i fezabilitate, nainte de demararea de noi proiecte, procese sau de dezvoltarea unor noi produse; d) Promovarea relaiilor de colaborare i a suportului necesar care s conduc la soluii sustenabile. a) b) c) Principiul parteneriatului este un element central al Strategiei de

dezvoltare a Municipiului si care consta in : Realizare viziunii prin parteneriat la nivel local, regional, naional i internaional; Sprijinirea fiecrui partener pentru a se simi binevenit, respectat i ncurajat s Axarea pe educaie i dezvoltare, n beneficiul tuturor partenerilor i persoanelor

i ating potenialul;

d) mprtirea cunotinelor i experienei noastre pentru a nva unii de la alii i a cldi pe baza unor bune practici. Principiul universalitii care consta in : a) Punerea n valoare a fiecrui individ indiferent de sex, vrst, etnie, religie,dizabilitate sau convingeri personale; b) Respectarea drepturilor individuale, odat cu interesele comunitii; c) Extinderea oportunitilor n mod egal ctre toi cetenii pe baza unor standarde egale d) Crearea oportunitilor pentru ca fiecare individ s participe i s contribuie la luarea deciziilor.

Principiul planificrii i implementrii care consta in 15

a) Luarea deciziilor ntr-un mod deschis, transparent, prin consultare i pe baza datelor reale; b) Aderarea la cele mai nalte standarde de comportament i la o etic a profesionalismului; c) Acceptarea responsabili-tii pentru propriile aciuni; d) Introducerea managementului i practicilor de msurare a performanei de tip valoare optim, pentru a maximiza impactul pozitiv al schimbrilor strategice. Se consider c toti cettenii orasului trebuie s mprtseasc anumite valori comune, prin urmare activitatea si dezvoltarea ei strategic trebuie s fie guvernat de: Competent si profesionalism. Aceast valoare se va manifesta prin competenta si rapiditate n solutionarea problemelor si va avea drept rezultat obtinerea unor performante mai nalte, facilitnd realizarea scopurilor si ndeplinirea misiunii. n caz contrar orasul nu va avea sorti de izbnd n dezvoltarea sa. Responsabilitate Aceast valoare trebuie s fie dominant att pentru reprezentantii din ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA ct si pentru fiecare cettean n parte. Fr responsabilitate n activitti n prestarea serviciilor nu se poate avansa. Onestitatea n relatiile dintre cetteni pe de o parte si ADMINISTRATIA PUBLICA LOCALA pe de alt parte, ct si in relatiile ADMINISTRATIEI PUBLICE LOCALE cu actorii externi se doreste o abordare n mod ct mai sincer si mai vizibil a problemelor de comunicare si colaborare, optnd pentru elaborarea si respectarea unui cod intern de comportament si a protocoalelor de relatii si intentii cu unii actori externi. Punctualitatea

Punctualitatea reprezint o calitate a unei comunitti avansate. Traditiile nationale vor amplifica procesul de dezvoltare socio-economic a municipiul Petrosani. n perioada de globalizare aceste valori vor apropia comunitatea noastr de civilizatia occidental. 16

Initiativa, insistenta

Aceste valori sunt cheia succesului misiunii noastre si trebuie s se manifeste printr-un simt al rspunderii pentru obligatiile asumate si prin depunerea tuturor eforturilor necesare pentru ndeplinirea acestora. Diplomatia

n relatiile cu actorii externi si interni este necesar de-a obtine maximum posibil avantaje n favoarea comunittii. Patriotismul local n tot ce se va face este necesar de cultivat aceast valoare. Numai n acest spirit va fi posibil realizarea unor lucruri frumoase.Se consider c printr-o coeziune intern a ntregii comunitti, vom fi capabili ntr-o msur mai mare s realizm scopurile, obiectivele noastre, s identificm modalitti si optiuni noi pentru protejarea drepturilor si intereselor cettenilor. Bunstarea ADMINISTRATIA

Este o valoare strict necesar. Activitatea din

PUBLICA LOCALA trebuie s fie utila pe plan social, din punct de vedere al asteptrilor comunittilor si pe plan financiar din punctul de vedere al necesitatii implementrii unui model eficient de management public si financiar. Inteligenta Fr investitii n cresterea capitalului uman, n pregtirea specialistilor de mare performant nu este posibil avansarea comunittii noastre. Din alt punct de vedere se preconizeaz s se realizeze actiunile care tin de viitorul municipiul Petrosani printr-un proces de planificare rationala a resurselor sale umane si prin promovarea talentelor.

3.4. Situatia economico-sociala a zonei

In momentul de fata, municipiul Petrosani se afla intr-o situatie economica si sociala dificila, ca urmare a masivelor disponibilizari din minerit care, ani de-a randul, a constituit principala sursa de venituri a populatiei din zona. Industria miniera in dezvoltarea ei din anii 80 a generat si dezvoltarea unor segmente industriale legate de sectorul minier : productie, reparatii, intretinere

17

utilaj minier. Odata cu prabusirea mineritului, insa, nici aceste activitati nu si-au mai gasit loc in viata economica a orasului. Procesele de restructurare din industria miniera, declansate in perioada august 1997 decembrie 1999, au determinat un numar foarte mare de persoane, sa paraseasca aceasta activitate. Urmare a restructurarii activitatii miniere o serie de alte unitati economice din zonele respective si-au redus activitatea, fenomen ce a determinat o cadere economica brusca a acestor zone si a amplificat problemele sociale prin cresterea somajului. Municipiul Petrosani este zona cea mai puternic afectata, unde somajul, exprimat prin ponderea somerilor din totalul populatiei stabile in varsta de 18-20 ani, se situeaza la nivel de zona la 30%. Declinul economic al zonei s-a resimtit si se resimte inca. Investitiile in infrastructura inca se lasa asteptate. Starea drumurilor este proasta in intreg orasul, banii pentru intretinerea sau reabilitarea lor fiind putini. Investitii masive s-au facut, insa, in domeniul aprovizionarii cu apa si a gazului metan . La momentul de fata sunt cartiere fara un sistem centralizat de canalizare si gaz metan. In domeniul construirii si intretinerii locuintelor construite din fonduri de stat, Primaria municipiului Petrosani nu a inregistrat nici un progres fata de 1989. Nu s-au construit locuinte noi din fonduri de stat si Primaria nu dispune de fonduri pentru reabilitarea celor pe care inca le administeraza. Starea blocurilor de locuinte din oras nu este prea buna, multe din blocuri necesitand urgent expertizare si consolidare. Starea economica a orasului se reflecta, astfel, si in aspectul acestuia. Proprietarii particulari de apartamente nu au investit in intretinerea exterioara a acestora multi din proprietari avand resurse limitate de trai ce nu le permit sa mai investeasca in lucrari de reparatii. Nu s-au realizat investitii majore nici in lucrari de amenajari de cursuri de apa sau in lucrari de protectie a mediului inconjurator. Principalele disfunctionalitati in domeniul protectiei mediului au fost cauzate de urmatoarele: corespunztor. in sistemul de gospodrire comunal salubritate, poluarea lipsei unui depozit de deeuri menajere amenajat mediului s-a datorat

18

lipsa precolectrii controlate a deeurilor menajere n saci de

plastic sau pubele pe apartamente i gospodrii, colectarea pe platforme amplasate necorespunztor, aprinderea acestora de ctre ceteni, ct i ridicarea cu ntrziere a deeurilor n special n sezonul cald, creaz un impact negativ asupra mediului i cadrului zonei de locuit. Aceste aspecte conduc la creterea cantitii de deeuri depozitate, reducerea perioadei de utilizare a depozitului existent i a cantitilor de deeuri reciclabile. Depozitarea necontrolat a gunoaielor de-a lungul praielor, rurilor, drumurilor, cilor ferate, n parcuri sau depozitarea provizorie n gropile de pe malul Jiului, impun amenajarea unui depozit ecologic pentru reziduurile urbane, n vederea reciclrii acestora i a reducerii poluarii mediului (aer, apa, sol). Sectorul privat, inca timid, este destul de slab reprezentat, doar cateva firme inregistrand succese in domeniile industriei usoare, constructiilor, producerii de tamplarie din pvc, productie mobilier, productie produse de panificatie si patiseri, transporturi, intretinere instalatii electrice sau din domeniul prelucrarii lemnului. In sfera serviciilor s-au facut progrese in sensul diversificarii acestora dar, in multe cazuri, calitatea serviciilor lasa de dorit. Nivelul local antreprenorial pe care il definesc in acest caz ca fiind persoane care fac comert pe baza de autorizatii individuale, ca proprietari-manageri a unor mici firme particulare si ca furnizori de servicii profesionale este de 4% in Petrosani. Pornind de la aceasta, pot considera ca un accent sporit trebuie pus pe cresterea interesului fata de afacerile private. Intreprinzatorii din Valea Jiului nu au o asociatie profesionala care sa ii reprezinte si de accea se poate actiona pentru infiintarea uneia. S-a incercat, de asemenea, o relansare a turismului montan din zona de agrement Parang. Dar starea proasta a drumului de acces si lipsa utilitatilor din zona au facut ca eforturile factorilor implicati in activitatea de turism sa nu fie incununate de succes. Investitiile din zona de agrement sunt inca la inceput dar intentii bune exista. Astfel ca, in ultimul an s-au obtinut cateva rezultate remarcabile amenajarea zonei de agrement Parang, acestea referindu-se la elaborarea unui Plan Urbanistic zonal care vizeaza nu numai zona de agrement in sine ci si caile de acces si zonele adiacente in

19

elaborarea a doua proiecte , unul pentru reabilitare drum acces

in Masivul Parang si celalat pentru infrastructura durabila in Masivul Parangul , ambele finantate de Uniunea Europeana schi darea in folosinta a 2 unitati de cazare care corespund unor standarde de calitate deosebita precum si ale sediului Complexului Salvamont al carui proiect a fost finantat tot de Uniunea Europeana s-au amenjat mai multe partii de schi si acestea au fost dotate cu instalatii de tranport pe cablu aferente. Pentru anii care urmeaza, Primaria Municipiului Petrosani se asteapta la investitii particulare masive in zona Parang aceasta mai ales ca urmare a faptului ca s-au concesionat suprafete de teren importante in vederea realizarii unor obiective. Indicatorii socio-economici ai zonei miniere , conform Strategiei de dezvoltare a Vaii Jiului de Guvernul Romaniei sunt urmatorii : 1997 ; veniturile in bani ale populatiei din zona, atat ca venit pe peste 28% din gospodarii nu au bani suficienti pentru strictul persoana, cat si pe gospodarie, sunt mai mici decat media nationala ; necesar, altele 35% au bani doar pentru strictul necesar (hrana si servicii de baza) si mai putin de 10% au venituri corespunzatoare ; regularitate. Avand in vedere cele mai sus mentionate s-a considerat necesara realizarea unei strategii de dezvoltare. Planificarea strategic este un proces sistematic, prin care comunitile pot s-i creeze imaginea viitorului i pot concepe etapele necesare, n funcie de resursele/potenialele locale, pentru a realiza acel viitor. 68% din minerii disponibilizati nu si-au gasit un loc de munca ; circa 7% din totalul minerilor care si-au gasit un loc de munca populatia angajata a scazut cu mai mult de 40% fata de anul pentru prima oara, s-a reusit omologarea uneia din partiile de

lucreaza ocazional, alti 5% lucreaza pe cont propriu si numai 21% lucreaza cu

20

Planificarea strategic este un proces continuu, utilizat de comunitile locale, pentru a avea certitudinea c politicile i programele existente corespund necesitilor de dezvoltare economic a comunitii, n cadrul limitrilor impuse de resursele locale disponibile. Ca importan, planificarea strategic ofer un cadru care unete o serie de proiecte mai mici, pentru a realiza scopuri/obiective economice de ntindere mai mare. Ca urmare, planificarea strategic ajut comunitile s direcioneze dezvoltarea economic spre realizarea unor obiective fezabile, pe termen lung. Important este faptul ca aceast abordare s se sprijin pe iniiative realizabile pe termen scurt. Se stabilesc scopuri realiste, pe care le poate ndeplini comunitatea. Una din problemele planificrii strategice des ntlnite, este dorina multor comuniti locale de a realiza mai mult dect au posibilitatea, n condiiile resurselor disponibile. Totodat, se includ programe care sunt rupte de scopurile unei dezvoltri economice mai largi sau nu au o valoare direct pentru aceste comuniti. Procesul planificrii strategice vine n ajutorul comunitilor pentru gestionarea mai bun a acestor probleme. In elaborrii strategiei de dezvoltare s-a tinut cont att de necesitile locale, cat i de cele intercomunitare, ce urmeaza a fi incluse in strategia de dezvoltare a Municipiului Petrosani. Printre obiectivele imediate ale elaborarii strategiei s-a urmarit formrea unei deprinderi a participrii publice, stimularea capacitii de adaptare a cetenilor la cultura schimbrii, evidenierea avantajelor partenariatului local, transformarea municipiului Petrosani ntr-un punct de referin pentru alte orae din Valea Jiului, apariia unui instrument pentru coordonarea i motivarea activitilor organizaiilor implicate n proces, i nu n ultimul rnd, utilizarea eficient i concentrat a tuturor resurselor locale corelat cu atragerea i utilizarea raional a fondurilor de finanare publice i private, interne i internaionale. Strategia de dezvoltare socio-economic s-a elaborat n mod participativ, prin implicarea reprezentanilor tuturor grupurilor social demografice din comunitate. Participarea populaiei la elaborarea strategiei de dezvoltare socioeconomic va contribui la creterea spiritului de iniiativ a cetatenilor, la implicarea pturilor vulnerabile n procesul de luare a deciziilor i la responsabilizarea comunitii pentru deciziile luate i pentru ntreg procesul de dezvoltare. Totodat, implicarea tuturor actorilor din comunitate va spori gradul de dezvoltare a

21

parteneriatului dintre administraia public local, organizaiile comunitare i oamenii de afaceri, n direcia soluionrii problemelor comunitare. Este salutar gestul partidelor politice de a se asocia, cu un nalt grad de responsabilitate, pentru punerea n valoare a acestui demers benefic pentru comunitatea local. Este un fapt ce constituie premisa unei politici economico-sociale unitare , care va asigura stabilitatea i continuitatea necesar unei dezvoltari durabile.

3.5. Conceptul Strategic de dezvoltare economico-sociala a Municipiului Petrosani

Conceptul Strategic de Dezvoltare Economico-Social a a municipiului Petrosani a fost realizat n perioada septembrie 2006 iunie 2007, n cadrul proiectului Parteneriatul instituional i al societii civile pentru planificarea dezvoltrii economico-sociale a municipiului Petrosani, Procesul de elaborare a acestui concept a avut un caracter deschis i democratic, permind participarea larg a specialitilor locali, reprezentani ai societii civile din municipiul Petrosani. Rezultatele obinute pe parcursul acestuia au fost prezentate n mass media local i supuse validrii publice la finalul fiecrei etape de lucru. Prezentul concept reprezint rezultatul muncii voluntare, n parteneriat, a unui numar foarte mare de specialiti, reprezentani ai administraiei ai altor instituii, agenilor economici, patronatului i sindicatelor, beneficiind de publice locale,

asociaiilor profesionale, cultelor i organizaiilor neguvernamentale, sub conducerea echipei de proiect din cadrul Primriei Municipiului Petrosani, Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere. Consiliul local al Municipiului Petrosani a aprobat: membrii comitetului Organizaional, preedintele Comitetului Organizaional, Regulamentul Comitetului Organizaional, decizia despre divizarea localitii n zone de activitate precum si planul de aciuni al Comitetului Organizaional. Comitetul Organizaional, n baza hotararii consiliului local, a organizat adunri pe zone de activitate si cartiere, la care au fost invitai din timp toi locuitorii din zona. La adunrile pe zone de activitate si pe cartiere au fost discutate consultan metodologic din partea Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si

22

problemele ridicate si s-a procedat la

selectarea a doi reprezentani pentru a fi

inclui n Comitetul de Dezvoltare Socio-Economic a municipiului Petrosani, identificarea i prioritizarea problemelor locale care necesit s fie ncluse n stretegia de dezvoltare a comunitii. Comitetul de Dezvoltare Socio-Economic a localitii a fost stabilit ca rezultat al deciziilor adunrilor pe zone de activitate si cartiere si este compus din reprezentani ai Administraiei Publice Locale, ai oamenilor de afaceri, ai organizailor nonguvernamentale, cte doi reprezentani din fiecare zona de activitate si cartier ( numrul total al membrilor este 24 ). Reprezentanii Agentiei Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere au acordat asisten tehnic Comitetului Organizational n elaborarea regulamentului de activitate i planului de aciuni ale Comitetului de Dezvoltare Socio-Economic. Componena Comitetului de Dezvoltare Socio Economic a localitii, regulamentul lui i planul de aciuni au fost aprobate de ctre Consiliul Local al localitatii miniere. Munca colectiv s-a desfurat n grupe i comisii de lucru, pe domenii de activitate, n cadrul crora s-au identificat prioritile strategice de dezvoltare a zonei, s-au definit obiectivele specifice i sarcinile, respectiv msurile prin care se vor realiza obiectivele stabilite. S-a facilitat procesul de creare a consiliilor consultative specializate pe direcii strategice elaborate. Fiecare consiliu consultativ specializat cuprinde n componena sa membri ai Comitetului de Dezvoltare Socio-Economic i specialiti calificai de la primrie n domeniile corespunztoare direciei strategice:economiti, arhiteci, ingineri etc. Consiliile specializate vor participa la elaborarea planurilor de aciuni pe direcii strategice. Strategia de Dezvoltare Economico Social a municipiului Petrosani, pe termen mediu i lung (7-10 ani), se va derula dup urmtoarele etape: elaborarea strategiei de dezvoltare (planificare strategica), constituirea unitii de management al proiectului ca principal instrument de implementare a strategiei elaborate, procesul implementrii care continu procesul planificrii, cuprinznd elaborarea i aplicarea planurilor de aciune, monitorizarea, evaluarea rezultatelor i actualizarea periodic . Administraia public local va organiza cel putin o dat pe an audieri publice cu cetenii n vederea actualizrii planurilor strategice de dezvoltare socioeconomic a localitatii.

23

In vederea elaborarii primului obiectiv, adica cel al parteneriatului echipa de proiect din cadrul Primariei Municipiului Petrosania organizat diverse activiti cum ar fi: ntlniri n scopul popularizrii cerinelor proiectului i al iniierii parteneriatului local, ntlniri ale specialitilor cooptai n parteneriatul local, organizai n comisii pe domenii de activitate, n vederea colectrii i a prelucrrii datelor relevante, precum i pentru elaborarea analizelor potenialelor de dezvoltare , ntlniri ale comisiilor constituite pe diferite domenii de activitate, n vederea definirii i analizrii obiectivelor i a msurilor strategice de dezvoltare, pentru selectarea variantei strategice optime a municipiului Petrosani i pentru definirea strategiei i a modaliti de implementare .

3.6. Evaluarea mediului economico-social si a potenialelor locale 3.6.1. Culegerea datelor

Echipa de proiect a iniiat evaluarea mediului economico-social i a potenialelor locale pentru a crea i implementa politici i programe, bazate pe oportuniti locale i adresate necesitilor locale. S-a pornit de la nelegerea faptului c forele determinante ale dezvoltrii locale sunt baza economic i capacitatea de dezvoltare a acesteia, avnd n vedere i tendinele externe i evenimentele care pot avea impact asupra acestora. Definirea domeniilor de analiz a fost o sarcina grea deoarece nu exist o definire a ceea ce constituie domeniile cele mai potrivite. Intreptrunderea ariilor localitilor, interaciunile dintre acestea au fost avute n vedere, recurgndu-se la concentrarea analizei spre: analiza zonei n ansamblu i analiza sectorial, implicnd pri ale economicului, socialului i urbanismului. Domeniile de analiz au fost grupate astfel: situaia economic, caracteristicile demografice, caracteristicile forei de munc, poziia geografica, infrastructura fizic i de comunicaii, mediul de afaceri, resursele educaionale, sistemul social, urbanismul, patrimoniul, calitatea vieii i a mediului. Domeniile menionate au fost mprite n sub-domenii, pentru a cuprinde o palet ct mai larg i reprezentativ a vieii economico-sociale a municipiului Petrosani. Colectarea datelor, ca factor cheie al realizrii profilului economicosocial al zonei, a fost un proces dificil, avnd n vedere disponibilitatea i accesul la 24

date statistice, relevante acestui scop. Pe acest considerent, acolo unde au fost insuficiente datele statistice oficiale sau cele colectate de la diverse instituii i organizaii de profil, ageni economici, agenii de dezvoltare parteneri ai proiectului, s-au colectat, tot cu sprijinul partenerilor proiectului, date empirice, deseori transmise verbal, prin interviuri sau sondaje, din cunotinele de specialitate documentate ale unor experi din diferite domenii. S-a avut n vedere i faptul c nu este neaprat necesar colectarea unui numr exagerat de mare i detaliat de date, atenia fiind concentrat i asupra simplitii acestora. S-a procedat la prelucrarea i prezentarea datelor i informaiilor, astfel nct acestea s fie relevante i relativ uor de neles pentru factorii de decizie. Condiiile de mai sus s-au avut n vedere la conturarea final a evalurii- analiza diagnostic.

3.6.2. Analiza SWOT

Dup colectarea i prelucrarea datelor, echipa de proiect a organizat derularea analizelor de potenial al zonei, n vederea utilizrii acestora n cadrul analizei SWOT. De fapt, analiza SWOT trebuie s dea rspunsul la ntrebarea Unde suntem?, aceasta implicnd analiza mediului intern al zonei i a puntele tari ale unei zone, care sunt acele valori sau acei factori care i dau acesteia un avantaj competitiv i i confer atractivitate. Puntele tari reprezint forele interne, adic fore distincte, cu caracteristici legate de localizarea zonei. Puntele slabe sunt acei factori sau acele tendine care creaz obstacole n calea dezvoltrii economico-sociale. Puntele slabe pot lua forme sociale, fizice, financiare, reglementative, operaionale sau altele . Acestea pot fi mprite n puntele slabe care pot fi corectate n termen scurt, ntre 3-5 ani, i puntele slabe care necesit timp ndelungat i sunt dificil de corectat. Rspunsul analitic la relevarea punctelor slabe a fost acela de a formula msuri concrete care s nlture obstacolele i s poteneze accentuat punctele tari. Punctele tari i punctele slabe au fost considerate factori interni ai zonei sau endogeni. Oportunitile i ameninrile au fost considerate factori externi sau exogeni. Oportunitile sunt acei factori externi care uureaz dezvoltarea avantajului competitiv ( punct tare). Ameninrile sunt tendine nefavorabile,

25

dezvoltri externe de zon, care conduc la declinul avantajului competitiv al acesteia. Modificarea condiiei externe reprezint o Ameninare sau o Oportunitate , n funcie de condiiile locale ale zonei.

3.6.2. 1. Puncte tari si puncte slabe

Analiza-diagnostic releva, la nivelul Consiliului Local al Municipiului Petrosani, ca principal responsabil al derulrii strategiei de dezvoltare, o serie de puncte tari i puncte slabe prezentate n cele ce urmeaz: FACTOR Pozitie Geografica PUNCTE TARI Oras al Vaii Jiului situat la poalele Muntilor Parang unde 4 luni se pot practica sporturi de iarna Sase partii , din care patru sunt dotate cu instalatie de transport pe cablu PUNCTE SLABE Singura legatura a orasului cu Masivul Parang este telescaunul (administrat de SC Gospodarie SA ) care necesita reparatii capitale Doar o partie omologata, dotare a partiilor necorespunzatoare bilant demografic general negativ din reproducere demografica simpla atitudine denatalista; lipsa acuta de locuri de munca; cresterea sporita a ratei somajului; plati compensatorii pentru disponibilizati, ceea ce produce lene sociala; nivel mediu de instruire, nu a fost definitivata delimitarea patrimoniului Consiliului Local; existenta in intravilan a terenurilor cu destinatie, antene radio); cost ridicat al terenurilor echipate cu lucrari tehnico

Populatie, forta ponderea majora a de munca populatiei din grupa de varsta adulta (20-60 ani) peste 50% din totalul populatiei;

Patrimoniu

posibilitati de dezvoltare urbanistica in viitor prin extinderea intravilanului existenta terenurilor de buna calitate pentru practicarea agriculturii pasunat, piata libera stabila de terenuri si cladiri in intravilan si

26

extravilan, existenta unui edilitare; patrimoniu arhitectural important neconcordanta intre valoarea reala a locuintelor si pretul acestora pe piata imobiliara libera; proces accelerat de degradare a patrimoniului istoric din municipiu marirea traficului in zona monumentelor produce degradari de structura; Infrastructura Existenta centurii de circulatie si ocolitoare a municipiului si a transport autogarei Normandia, a unui miniaeroport pentru interventia medicala de urgenta retea de circulatie si transport, de persoane si marfuri, dezvoltata (rutier, feroviar) acoperire teritoriala buna cu retea de transport in comun international, interjudetean, judetean, urban; existenta subventiilor pentru transportul in comun Retele tehnico infrastructura tehnica de edilitare, alimentare cu apa, canal, de energetice si alimentare cu energie electrica, telecomunicatii gaze naturale si termica relativ bine dezvoltate in Petrosani; existenta traseului de fibra optica de telecomunicatie; retea de telecomunicatii extinsa, modernizata acoperire integrala cu retea de telefonie mobila alternativa pentru telefonia fixa; starea tehnica precara a drumurilor, strazilor si a cailor ferate; inexistenta conditiilor de confort care se impun la autogara Normandia si la gara Petrosani ; dotare tehnica cu mijloace de transport in comun invechita stare de uzura inaintata a mijloacelor de transport feroviar;

Starea necorespunzatoare a infrastructurii drumurilor, a instalatiilor de alimentare cu agent termic, apa si canalizare lipsa unui sistem centralizat de canalizare, agent termic si gaz in zona Colonie precum si in zona Parangu Mic inexistenta sistemului automatizat de functionare a sistemului de termoficare costul relativ ridicat al aparatelor si al serviciilor de telefonie mobila; cursuri ale paraurilor regularizate in proportie scazuta si stare precara a podurilor peste acestea

27

Economie

I.M.M. uri in domeniul industriei metalurgica si a constructiilor metalice, constructii de masini, utilaje, productia de mobilier, industria alimentara, industria produselor de panificatie si patiserie, constructii, comert cu ridicata, comert cu amanuntul, turism si nu in cele din urma industria extractiva si cea energetica tendinta de crestere a ponderii propietatii private asupra propietatii de stat;

structura economica invechita, utilaje vechi cu uzura fizica si morala ridicata; numer mic al IMM-urilor; nivel relativ redus al dezvoltarii IMM-urilor; fluctuatie mare a personalului intre diversele ramuri economice; management slab; absenta unui mecanism de stimulare selectiva a activitatilor industriale si de promovare a industriilor nepoluante si cu valoare adaugata mare; autonomia unitatiilor de invatamant este relativ redusa; reteaua scolara este insuficient de flexibila; dotare precara a unitatilor de invatamant cu echipamente si materiale; insuficienta racordare la tehnicile de varf; migrarea cadrelor didactice din invatamant spre alte domenii de activitate; oferte educationale scolare si universitare neracordate la cerintele de pe piata muncii;

nvatamint

retea de invatamant scolar in continua dezvoltare si diversificata (invatamant clasic, alternativ, religios, in limbile romana, maghiara); invatamant universitar diversificat 2 universitati (1 de stat si 1 privat), cadre didactice cu inalta pregatire profesionala, dotari necesare (Sali de curs, amfiteatre, biblioteci, laboratoare, camine, cantine);

Cercetare

Existenta dotarea centrelor de Institutului de Cercetare si cercetare este insuficienta si Protectie Miniera a Universitatii depasita fizic si moral; Petrosani centre de slaba corelare intre cercetare cu traditie si cercetare si productie; personal de specialitate cu experienta indelungata in domeniul minieritului; insuficienta integrare in circuitul cultural national si international; insuficienta implicare a societatii civile in viata culturala;

Cultura si Mass traditie media culturala; patrimoniu cultural dezvoltat; oferta culturala diversificata ( teatru,

28

scoala de arta, biblioteca, lipsa bazei ansambluri artistice, muzeu, materiale mass media insuficient Mass consolidata pe plan local; media dezvoltata lipsa unei strategii culturale coerente; Sanatate, asistenta sociala Spitalul de urgenta si policlinica modernizare Centrul de analize diagnostic cel mai modern din Valea Jiului exista asociatii care asigura protectia sociala (organizatii si institutii); administratia publica locala asigura fonduri si servicii pentru protectie sociala si sprijina financiar ONG-uri care ofera servicii de asistenta sociala; Ponderea insemnata a populatiei provenite din afara zonei, ca urmare a politicii de dezvoltare accelerata a industriei extractive, promovata anterior anului 1989 Existenta unui important numar de persoane cu handicap, determinat in principal de natura muncii depuse. Concentrarea unui numar mare de persoane fara loc de munca intr-un spatiu geografic relativ restrans centralizare excesiva lipsa posibilitatii coordonarii politicii de sanatate la nivel local; unitati de sanatate vechi, unele nefiind modernizate; intretinere curenta nesatisfacatoare; legislatia in domeniul asistentei sociale este in continua schimbare; insuficiente servicii si personal specializat; implicarea insuficienta a societatii civile si a bisericilor in rezolvarea problemelor sociale comunitare; Deteriorarea mediului inconjurator, cauzata de exploatarea carbunelui Indice scazut de zona verde/locuitor; Inexistenta unei gestiuni ecologice integrate a desurilor;

Mediu

existenta unor zone verzi amenajate parcurile din municipiu, zona Bradet, zona turistica Parang care pot imbogati microclimatul; posibilitati de extindere a acestora; posibilitati reduse de agrement in interiorul zonei sau in imediata apropiere; existenta monumentului natural - Piatra Crinului din Masivul Parang

29

Locuire

Blocuri de locuinte colective, case individuale Locuintele in cea mai mare parte sunt proprietate particulara Proiecte de realizarea a unor blocuri de locuit

Suprafata medie locuibila/locuitor relativ mica pondere mica a locuintelor aflate sub tutela administratiilor publice locale; stare de uzura avansata la cca. 60% din totalul locuintelor; insuficienta echipare a unor cartiere cu dotari complementare (invatamant, piete agroalimentare, spatii verzi, spatii de joaca); existenta in zonele de locuit a unor functiuni incompatibile;

Administratia Publica Locala

actualizarea periodica a organigramei Primariei si restructurarea posturilor de conducere; implicarea efectiva a conducerii la nivel de varf in procesul de constientizare si aplicare a actiunilor legate de reforma in administratie; existenta procedurilor ce reglementeaza fluxul de documente in institutie; existenta unor proceduri care sa descrie modul de realizare a activitatilor si subactivitatilor ce vizeaza organizarea muncii in institutie; Compartim entului de Informare a Cetateanului i Relaii Publice care funcioneaz n cadrul Consiliului Local al Municipiului Petrosani ca interfa principal ntre instituie i ceteni aplicarea metodologiei de evaluare a performantelor personalului angajat in administratia publica; transpa renta in recrutarea si in promovarea personalului; particip area, in limita fondurilor a

rezistenta la schimbare manifestata de o parte din personalul institutiei; resurse financiare insuficiente destinate modernizarii si dezvoltarii activitatilor institutiei; ineficienta mecanismului de elaborare a politicilor publice la nivelul primariei insuficienta contientizare a noiunilor de eficien, rentabilitate i transparen n administrarea domeniului public i privat al municipiului; dificulti de comunicare intern ntre diferitele compartimente funcionale i ntre structuri ale administraiei publice locale; existena nc a unui sentiment de frustare a funcionarilor (angajai contractuali i funcionari publici) motivat de sistemul de salarizare, promovare, precum i de meninerea unei imagini publice negative a funcionarului din administraia public; imposibilitatea promovrii pe post a salariailor; posibiliti reduse de motivare financiar a personalului

30

tuturor categorilor de personal la activitati de formare continua; existent a la nivelul institutiei a unei strategii de formare continua a functionarilor publici predominanta la nivelul institutiei a relatiilor de colaborare intre colegi existent a unui program de contabilitate si salarii; exista o retea in cadrul primariei cu conexiune la Internet; exista soft pentru consultarea legislatiei; existena unui cadru legal coerent i stabil privind liberul acces la informaia de interes public i transparena actului administrativ functionarii publici din primarie participa la cursuri pentru atestare ECDL;

i de atragere a persoanelor cu calificare superioar n structurile funcionarilor publici; resurse financiare limitate pentru susinerea programului de pregtire; incarcarea cu sarcini suplimentare peste cele prevazute in fisa postului datorita insuficientei personalului din institutie; nu se realizeaza testarea periodica a functionarilor publici; nu se realizeaza rapoarte de activitate lunare ci doar trimestriale; existenta fondurilor limitate alocate formarii continue a functionarilor publici; imposibilitatea de motivare suplimentara a personalului. dificultati legate de aplicarea curenta a noilor acte normative datorita multitudinii si complexitatii acestora inexistent a unui compartiment de informatizare; numar insufiecient de calculatoare iar unele dintre acestea sunt uzate moral exista functionari publici care nu stiu sa folosesca calculatorul re surse financiare insuficiente pentru informatizarea administraiei publice locale; lipsa de interes a cetenilor n a se implica activ n procesul de luare a deciziei la nivel local;

31

3.6.2. 2.Tendinte genernd oportunitti sau potentiale riscuri pentru Municipiul Petrosani
SECTOR Politica generala a Romaniei; relatiile cu autoritatile judetene OPORTUNITATI semnarea tratatului de aderare a Romaniei la UE; mbunatatirea mediului legal si institutional in Romania; extinderea descentralizarii in toate sectoarele de activitate; infiintarea agentiilor de dezvoltare regionale; cresterea mobilitatii populatiei; imbunatatirea standardelor educationale ale populatiei; inexistenta conflictelor sociale majore; cresterea continua a populatiei din grupa de varsta apta de munca (18-20 ani), cu pregatire profesionala superioara; existenta acordurilor financiare semnate cu FMI, Banca Mondiala si UE; aplicarea strategiei nationale pe termen mediu; stabilizarea economiei nationale; dezvoltarea si imbunatatirea legislatiei in domeniul muncii; restructurarea finantelor publice; simplificarea procedurilor juridice si administrative pentru incurajarea investitorilor interni si straini; accelerarea procesului de privatizare; reglementarea si aplicarea legislatiei privind proprietatea; AMENINTARI reorientarea politicii interne a Romaniei spre un model economic de tip inchis; reorientarea politicii interne a Romaniei spre un sistem administrativ centralizat; monopolizarea economiei; descresterea demografica; accentuarea conflictelor sociale; migrarea formatorilor profesionali de varf din invatamatul superior spre alte domenii sau in alte tari;

Procese demografice si sociale

Economie

Dependenta semnificativa de exploatarea carbunelui Lipsa unor activitati economice importante, independente de activitatea miniera Incapacitatea de plata a Companiei Nationale a Huilei Petrosani si neachitarea obligatiilor fata de bugetul de stat, bugetele fondurilor speciale si bugetele locale cresterea delictelor economice, dezvoltarea economiei subterane; scaderea ritmului procesului de privatizare; acordarea de facilitati prioritare altor centre economice din regiune si Euroregiune;

32

Relatii Existenta relatiilor in regionale, cadrul Regiunea de dezvoltare V euroregionale, Vest Romania , relatii cu internationale Agentia Nationala pentru Dezvoltarea si Implementarea Programelor de Reconstructie a Zonelor Miniere acorduri de infratire cu orase din Ungaria, Italia Infrastuctura majora

instabilitate politica internationala; accentuarea si/sau extinderea conflictelor in Balcani; conflicte de interese intre centrele economice din Regiunea de dezvoltare V Vest;

Amenajare drum lipsa fondurilor necesare Petrosani Herculane pentru dezvoltarea infrastructurii Modernizare drum de majore de circulatie; legatura cu Masivul Parang conflicte de interese intre diferitele nivele decizionale (local, judetean, national); posibiliti de accesare a unor fonduri externe destinate n mod special modernizrii administraiei publice; dezvoltarea unor legturi puternice ntre Consiliul Judeean i autoritile locale; Mai multe posibiliti de instruire a personalului prin Agentii de formare profesionala; teama de risc, ineria unor funcionari publici mai ales din funciile de conducere; inerie mare privind implicarea factorilor responsabili dar i a comunitii n programele de dezvoltare; tendina mass-mediei de a reflecta cu precdere i, de regul, fr a verifica aspectele negative ale anumitor activiti din administraie, de cele mai multe ori informaiile fiind greit interpretate sau nenelese; fluctuaia funcionarilor publici datorit salariilor mici personalul bine pregtit este tentat s caute locuri de munc n sectorul privat; pe de alt parte imposibilitatea angajrii imediate a altor funcionari publici influeneaz n mod negativ continuitatea activitilor; dificultatea realizrii unei strategii i a unor planuri de aciune care s reziste schimbrilor politice clasa politic actual nu are nc suficient maturitate nct s aprecieze i s implementeze programele iniiate de conducerile

Administratia publica locala

33

instituiilor din mandatele anteriore; schimbri legislative prea frecvente pentru a fi asimilate eficient.

3.7. Formularea alternativelor strategice i a strategiei

finale
n vederea alegerii alternativei strategice optime, specialitii parteneriatului local au analizat patru categorii de aciune strategic, dup cum urmeaz:

Strategii de tip SO, care utilizeaz toate avantajele zonei, pentru Strategii de tip WO, care depesc slbiciunile (dezavantajele)

a profita la maxim de oportunitile mediilor exterioare zonei, pentru a utiliza la maxim oportunitile mediilor exterioare

zonei i

Strategii de tip ST, care utilizeaz toate avantajele zonei pentru a Strategii de tip WT, care minimizeaz slbiciunile (dezavantajele) ameninrile (pericolele) mediilor exterioare. Analizele comparative au condus la decizia elaborrii strategiei de

evita/minimiza ameninrile (pericolele) mediilor exterioare evit/minimizeaz

dezvoltare a municipiului Petrosani, ca strategie de tip SO, care s rspund, la cel mai nalt nivel posibil, criteriilor de performan , eficien, fezabilitate i impact. Strategia elaborat rspunde la intrebarea Cum ajungem acolo? dezvoltare, n perspectiva urmtorilor 7-10 ani. Conceptul strategic final a fost pus la dispoziia specialitilor, a societii civile n ansamblul ei, spre consultare i dezbatere public. Completrile i amendamentele rezultate au fost studiate i dezbtute de ctre parteneriatul local, operndu-se modificrile necesare. Dezbaterile publice au avut menirea de a introduce exerciiul mecanismului democratic, al consensului, n problematica de interes comun a planificrii strategice a municipiului Petrosani. Mecanismul urmeaz s funcioneze i respectiv a identificat obiectivului general al dezvoltrii zonei i a direciilor strategice de

34

dup faza de elaborare a Conceptului de Dezvoltare, cu ocazia iniierii i derulrii procesului de implementare a strategiei. Conceptul Strategic de Dezvoltare a municipiului Petrosani a fost aprobat de ctre Consiliul Local al Municipiului Petrosani, iar forele politice locale au semnat declaraia de susinere a implementrii lui. Prezentul concept identific obiectivul strategic general, direciilor strategice de dezvoltare, obiectivelor si actiunilor concrete.

3.8. Obiectivele Strategiei de dezvoltare Municipiului Petrosani

Stimularea crearii de locuri de munca prin

dezvoltarea sectorului privat si atragerea de noi investitii, cercetare/dezvoltare i transfer tehnologic, competitivitatea ntreprinderilor i a IMM-urilor; reabilitarii infrastructurii agricultura regiunii ecologizare Promovarea si prezentarea municipiului si a Asigurarea unei administratii publice profesioniste Prin construirea sistemului de obiective ale strategiei municipiului Petrosani s-a reuit conturarea viziunii generale pe 7-10 ani i a rezultatului dorit al procesului planificrii strategice. Totodat, cele 10 direcii strategice definite permit gruparea corespunztoare a msurilor de dezvoltare identificate, care, prin implementare, vor duce la realizarea misiunii strategiei de dezvoltare a zonei. Sistemul de obiective construit permite, totodat, msurarea rezultatelor. S-a avut n vedere faptul c unul din scopurile principale ale Conceptului de Dezvoltare oportunitatilor ei pe piata locala, regionala, nationala si internationala. Transformarea mediului natural intr-unul care sa sustina o economie diversificata si o buna calitate a vietii, prin programe si actiuni de Implicarea comunitatii locale in dezvoltarea Sprijinirea si consolidarea activitatii sectoriale cu accent pe industrie, constructii, turism, industrie manufacturiera si servicii asociate si Atragerea de investitii in scopul modernizarii si

35

Strategic a municipiului Petrosani` este i acela de a reprezenta un instrument de promovare economic a zonei. Noiunea promovrii economice permite o serie de definiii. Aceasta implic un spectru larg de msuri, care vizeaz mbuntirea dezvoltrii economice a localitii i implicit, creterea atractivitii acesteia. Strategia de dezvoltare a Municipiului Petrosani 2007-2013 urmrete s transforme oraul ntr-un ora, al secolului 21, un oras turistic, un oras cu o gama diversificata de sectoare, afaceri , calificari prin utilizarea avantajelor poziiei sale geografice, valorilor sale istorice i culturale.

4. IMPLEMENTAREA ALTERNATIVEI STRATEGICE DE

DEZVOLTARE
4.1. Unitatea de management
Pentru a asigura implementarea msurilor de dezvoltare cuprinse n alternativa de dezvoltare strategic definitivat, a fost necesar att conturarea unei Uniti de Management al Implementrii, ct i definirea procedurilor i etapelor de urmat. n acest scop, echipa de proiect a elaborat, n conlucrare cu specialitii parteneriatului local, principiile de funcionare i modul de organizare a unei viitoare Uniti de Management al Implementrii, instrument indispensabil implementrii strategiei de dezvoltare, respectiv a asigurrii continuitii planificrii strategice a municipiului Petrosani. Modelul descris al Unitii de Management al Implementrii relev faptul c, prin mecanismele specifice de cooperare i conlucrare partenerial, viitoarea organizaie va asigura: prioritizarea msurilor de dezvoltare prin aplicarea criteriilor specifice, elaborarea i aplicarea planurilor de aciune, implementarea gradual a msurilor de dezvoltare, monitorizarea procesului i evaluarea periodic a rezultatelor/obiectivelor, asigurnd, astfel, posibilitatea adaptrii sau reorientrii strategiei n timp, pe parcursul implementrii se va putea rspunde, n acest mod, la ntrebarea Am ajuns unde am vrut?.

4.2. Directii si actiuni

36

Direcii

1. Domeniul stimularii crearii locurilor de munca prin dezvoltarea sectorului privat

2. In domeniul economic

Aciuni 1.Crearea unui mediu de afaceri propice prin concentrarea atentiei asupra IMM-urilor existente 2.Facilitarea accesului la credite i crearea de instrumente specializate pentru nfiinarea de ntreprinderi 3. Crearea unui Fond local de garantare a creditelor acordate ntreprinderilor mici i mijlocii 4.Crearea de infrastructuri i servicii de susinere a ntreprinderilor: inceperea lucrarilor la parcul industrial din zona Livezeni n cadrul cruia ntreprinztorii s dezvolte afaceri care vor valorifica i prelucra materiile prime existente n zona. Este foarte important ca in cadrul acestui parc industrial sa se dezvolte activitati si din domeniile electronic, automatizri, software. 5.Sprijinirea ntreprinderilor mici i mijlocii n vederea obinerii certificrilor de calitate a produciei,a serviciilor i a tehnologiilor nepoluante 6.Dezvoltarea serviciilor de consiliere n ntreprinderi 7.Asigurarea unui mediu favorabil crerii de noi IMM-uri 8. Identificarea nevoilor specifice ale fiecarei categorii sau sector de IMM uri prin o stimularea cooperarii intre IMM-uri, prin identificarea de sisteme productive locale o Incurajarea cooperarii intre marile intreprinderi si IMM-uri 9. Organizarea unui forum pentru toti agentii economici interesati in schimbarea strategiei de dezvoltare economica a orasului si in modalitatea in care ei pot contribui la ostrategie generala 1. Atragerea de investitii in scopul modernizarii si reabilitarii infrastructurii din oras 2. Sprijinirea si consolidarea activitatii sectoriale cu accent pe industrie, constructii, turism, agricultura, industrie manufacturiera cu serviciile 37

asociate 3. Ameliorarea reelelor i sistemelor de transport conform principiilor europene de eficacitate, de echilibru ntre tipurile de transport, de accesibilitate i de durabilitate, n coeren cu finanrile PHARE i ISPA 4. Susinerea infrastructurilor de interes local 5. Construirea de noi reele de ap, salubrizare, electricitate si reabilitarea celor existente 6. Construirea infrastructurii de acces spre zona reprezentnd parcul industrial din zona Livezeni 7. Dezvoltarea si implementarea planului urbanistic general; 8. Transformarea orasului Petrosani intr-o zona favorabile dezvoltarii sectorului privat 9. Relansarea activitatii CNH Petrosani prin : a. cresterea productivitatii muncii la mina Livezeni b. masuri de obtinere a unui pret pe Gcal constant, in termeni reali, pret comparabil cu pretul huilei din import, pentru carbunele livrat de C.N. H. Petrosani c. stabilirea unui mecanism de control intern si extern al performantelor financiare si tehnice ale minelor si ale companiei in general; 3. In domeniul cresterii calitatii vietii 1. Initiative indreptate in mod special spre disponibilizati si familiile acestora, precum si spre celelalte categorii sociale defavorizate; 2. Initiative specifice pentru imbunatatirea fondului de locuinte, reabilitarea si modernizarea acestora; 3. Crearea unui fond de dezvoltare a comunitatilor locale pentru asigurarea de resurse cu care sa se intreprinda actiuni in domeniul gospodariei locative si al utilitatilor publice; 4. Imbunatatirea politicilor sociale si culturale si de integrare a tuturor cetatenilor

38

5. Initierea dialogului intre Primarie si diferite organizatii culturale in vederea dezvoltarii unei strategii culturale 6. Infiintarea unui organism in cadrul primariei care sa promoveze si sa coordoneze activitatile culturale( sarbatorile cultural artistice locale, festivalurile muzicale), artistice, de recreere si de petrecere a timpului liber. 7. Reabilitarea unitilor culturale

4. In domeniul imbunatatirea mediului si infrastructurii prin programe de lucrari publice

1. Integrarea politicii de mediu n elaborarea i aplicarea politicilor sectoriale i regionale;evaluarea strii actuale a factorilor ecologici i fundamentarea unei strategii de dezvoltare pe termen lung n domeniul mediului, al resurselor regenerabile i neregenerabile 2. ntrirea capacitii instituionale n domeniul mediului, 3. Extinderea reelei naionale de arii protejate i rezervaii naturale; 4. Elaborarea strategiilor de protejare a cetenilor mpotriva calamitilor naturale, accidentelor ecologice i expunerii n zone cu risc ecologic 5.Identificarea, dimensionarea si demararea programelor de ecologizare pentru toate elementele poluante; 6. Identificarea necesitatilor de infrastructura privind drumuri, alimentarea cu apa, canalizare, energie electrica, gaze si telecomunicatii; 7. Identificarea potentialilor donori care sa asigure in contrapartida cu Guvernul Romaniei finantarea. 8. Zonarea localitatii , pentru a permite un mai bun management al deeurilor, identificarea zonelor cu probleme i necesiti de salubrizare 9.Elaborarea de ctre Primaria Petrosani a unor studii i a unui plan local de gestiune a deeurilor, mbuntirea calitii apelor subterane, gestionarea calitii aerului, tratarea solurilor poluate 10. Organizarea sistemelor centralizate

39

de gestiune a deeurilor n zona turistica Parang 11.Realizarea sistemelor de alimentare cu ap i canalizare n zona turistica Parang 12. Acordarea de asisten tehnic i financiar IMMurilor care activeaz n domeniul proteciei mediului 13.Creterea gradului de contientizare a populaiei, a actorilor publici i privai pentru problemele mediului 14.Evoluia mentalitii i a comportamentului fa de mediu prin infiinarea unei Asociaii Locale de Educaie de Mediu cu scopul de a veni n sprijinul actorilor locali pentru crearea de programe regionale de educaie de mediu. 15.Sprijinirea nvmntului profesional i a centrelor de reconversie a forei de munc n direcia formrii personalului specializat n domeniul desfurrii la nalte standarde profesionale a unor activiti de valorificare aresurselor naturale ale regiunii 16.Reconstituirea potenialului ecologic al zonelor afectate de industrializare respectiv de minerit, finalizarea lucrarilor privind ecologizarea Minei Dalja care a fost inchisa in urma cu cca 5 ani 17. Reintegrarea urbanistic a spaiilor de producie afectate de restructurare 5. In domeniul resurselor umane, calificarea i favorizarea integrrii populaiilor n dificultate 1. Elaborarea unui program de formare profesionala pentru forta de munca existenta, precum si formarea profesionala adaptata la cerintele economiei locale pentru noi intrari pe piata muncii, care se va concentra asupra: 2. Formarii profesionale a functionarilor din institutiile publice locale pentru a dobandi cunostinte si abilitati necesare pregatirii planurilor de afaceri pentru comunitatea locala; 3. Pregatirii persoanelor apte sa dezvolte afaceri, oferindu-le persoanelor

40

interesate capacitatea de a conduce o afacere, de a fi flexibile si adaptabile la schimbare; 4. Pregatirii specifice - calificari tehnice necesare unor sectoare, pe masura ce se dezvolta noi ramuri industriale si apar noi afaceri; pregatirii profesionale a persoanelor interesate, pentru a fi in stare sa faciliteze, sa administreze si sa implementeze actiunile in folosul comunitatii. 5. Dezvoltarea unor servicii specializate la nivel local referitor la studiul pieei forei de munc; 6. Dezvoltarea de servicii de informare, bilan de competen, orientare i consiliere pentru carier i de dezvoltare personal 7. Oferirea de anse de reconversie, recalificare, completarea studiilor, obinerea unei prime calificri persoanelor excluse sau cu dificulti n integrare socioprofesional, incluznd aici persoanele expuse omajului din ntreprinderile aflate n restructurare 8. Formarea de personal calificat n domeniul serviciilor sociale 9. mbuntirea calitii vieii n zona, prin abordarea aspectului ocuprii forei de munc att din punct de vedere cantitativ (creterea gradului de ocupare) ct i calitativ (calitatea ocuprii nsemnnd o concordan ntre aspiraiile potenialul individual i cerinele beneficiarilor) 6. In domeniul agricol 1. Servicii de consultanta - instruire pentru fermieri, focalizate pe tehnologii noi in domeniul cresterii animalelor si bioproduselor (produse naturale si ecologice); 2. Sprijinirea constituirii de asociatii pentru cresterea animalelor si piscicultura; 3. Sprijin pentru intreprinzatori in prelucrarea lemnului si fructelor de padure; 4. Crearea unui centru de cercetareasistenta in domeniul agriculturii tipice zonelor montane.

41

7. In domeniul invatamantului

1. Adaptarea programei pentru invatamantul universitar la noul concept de dezvoltare a zonei si cuprinderea de cursuri focalizate pe informatica, comunicatii si monitorizare a poluarii; 2. Organizarea de cursuri de instruire la Universitatea Petrosani privind integrarea europeana; 3. Implementarea conceptului de polarizare si intarire a relatiei companii Universitatea Petrosani. 1. Proiecte de infrastructura cu specific turistic pentru reabilitarea habitatului turistic 2. Formarea profesionala a fortei de munca in vederea asigurarii serviciilor specifice; 3. Promovarea regiunii din punct de vedere turistic atat pe plan national cat si international prin realizarea de brouri, hri turistice, ghiduri turistice etc 4. Crearea unui centru de informare care sa distribuie instrumente de promovare, sa puna la dispozitie ghizi tustici, sa realizez noi trasee si marcarea acestora 5. Crearea unui serviciu de dezvoltare i promovare turistic n cadrul PR IMARIEI MUNICIPILUI PETROSANI 6. Motivarea i formarea personalului administraiei publice n ceea ce privete activitatea turistic prin formare i schimb de experien cu organizaii de relevan din Europa 7. Implementarea unui sistem de dezvoltare i promovare turistic pentru zona turistica Parang

8. In domeniul turistic

9. In domeniul Administratiei Publice 1. Adaptarea anual a organigramei Locale i regulamentului de organizare i funcionare pentru a se conforma flexibil i eficient schimbrilor legislative; 2. Motivarea i susinerea personalului n cadrul procesului de schimbare i ncurajarea delegrii de responsabilitate n cadrul procesului decizional 3. Formarea continu, managerial i 42

profesional, a funcionarilor publici; 4. Modernizarea echipamentelor informatice din dotarea Consiliului Local i a unitilor subordonate si Aplicarea noilor tehnologii ale informaiei i comunicaiilor pentru dezvoltare eGovernment 5. Dezvoltarea parteneriatului instituional n managementul riscurilor naturale i antropice 6. mbuntirea managementului resurselor umane; 7. Asigurarea accesului permanent la informaiile publice 8. Initierea de noi parteneriate cu sectorul privat 9. mai buna comunicare intre diferitele compartimente funcionale i ntre structuri ale administraiei publice locale si comunitate 10. Dezvoltarea unei strategii de imbunatatire a imaginii Primariei si a angajatilor autoritatilor publice locale 11. Dezvoltarea relatiilor de colaborare cu alte orase prin noi infratiri sau prin alte modalitati care sa aduca beneficii si sa sprijine dezvoltarea orasului Petrosani. 10. In domeniul social 1. Reducerea srciei i a marginalizrii sociale; 2. Iniierea, coordonarea i urmrirea realizrii unor programe de asisten social; 3. mbuntirea standardului de via al persoanelor vrstnice; 4. Integrarea familiei n viaa comunitar, combaterea formelor de discriminare n cadrul familiei (violena n familie); 5. Acordarea prestaiilor de asisten social; 6. Promovarea parteneriatului social; 7. Reabilitarea unitilor de asisten social 8. Diversificarea i dezvoltarea serviciilor sociale adaptate grupurilor vulnerabile, n special btrni i copii instituionalizai 9. Sprijinirea includerii sociale, a 43

reducerii srciei i a integrrii efective pe piaa muncii a grupurilor social vulnerabile, dar cu capacitate de munc din zonele, care trec prin restructurri industriale 10. Susinerea serviciilor sociale, infrastructurilor de telecomunicaii, promovarea de noi servicii i aplicaii inovatoare 11. Dezvoltarea serviciilor sociale Dezvoltarea capacitii administraiilor locale pentru a construi parteneriate locale noi i eficiente n implementarea iniiativelor n domeniul serviciilor sociale

4.3. Rezultatele Implementarii Planului strategic al Municipiului Petrosani

Implementarea Planului strategic al municipiului Petrosani pentru perioada 20007- 2017 va genera rezultate directe i indirecte, a cror sintez este urmtoarea: Creterea veniturilor bugetului local, n termeni reali, al mbuntirii sistemului de colectare a impozitelor i taxelor Majorarea sensibil, a intrrilor de capital extern i a altor resurse financiare ca urmare a climatului de afaceri mai stabil i mai prietenos Creterea competitivitii zonei, ca rezultat al imbunatatirii mediului de afaceri, al mbuntirii managementului firmelor, instituiilor i modernizrii tehnologice n domenii de vrf ale produciei i serviciilor; Crearea de locuri de munc, avnd ca efect reducerea omajului, pe fondul creterii economice n toate domeniile competitive, al dezvoltrii parcului industrial i tehnologic Creterea veniturilor reale ale populaiei Dezvoltarea instituiilor i universitilor implicate n cercetarea

stiinific, urmare a programelor de cercetare multidisciplinare promovate de parteneriatul local ceea ce va avea ca efect valorificarea potenialului tineretului n procesele economice i sociale de dezvoltare a zonei, asigurndu-se astfel resurse umane cu grad de instruire ridicat

44

 Dezvoltarea semnificativa a sectorului ntreprinderilor mijlocii i mici, urmare a facilitilor acordate, a activitii centrelor de consultan i formare continuu, a transferului de tehnologii de vrf precum i prin sprijinirea participrii acestora la proiecte bazate pe investiii publice sau realizate cu finanare extern.

5. EVALUAREA SI MONITORIZAREA
5.1. Cadrul de management al performantei
Pentru a fi mai eficace munca, s-a instituit un Cadru de Management al Performanei (CMP). Acesta va permite monitorizarea eficacitatii strategiei n ce privete atingerea scopurilor stabilite, prin furnizarea informaiei relevante despre performana nregistrat, monitorizarea i evaluarea asociat. Primria, pe baza practicilor din Europa, a conceput i a nfiinat un model pentru a sprijini activitatea Parteneriatului Strategic i a dezvoltat un Cadru de Management al Performanei. Revizuirea periodic a performanei prin Cadrul de Management al Performanei a fost absolut necesar i a trebuit aprobat de Primrie, cu urmtoarele cerine: Revizuirea performanei monitorizarea i

msurarea progresului nregistrat n atingerea scopurilor i a punctelor marcante pentru ora, Revizuirea Parteneriatului analizarea succesului activitii i operaiilor din cadrul Parteneriatului Strategic i a valorii pe care o aduce n plus implementarea strategiei. Planificarea modernizrii adresarea direct pe punctele slabe identificate i revizuirea planurilor de modernizare ale Parteneriatului Strategic, cu posibilitatea de revizuire a planurilor de aciune sectoriale ce vizeaz 45

atingerea viziunii strategice. n acest proces, Primria a ajutat Parteneriatul Strategic s dezvolte, s revizuiasc i s monitorizeze n mod regulat cadrele sectoriale de implementare i s progreseze cu prioritile sectoriale prin atingerea obiectivelor cheie. Aceste cadre au format totodat punct de plecare n ce privete recunoaterea dat tuturor factorilor interesai i rolului de leader acordat administraiei locale, ca parte important n procesul de dezvoltare a oraului n conformitate cu direciile strategice. S-au conceput abloane de monitorizare pentru fiecare dintre prioritile sectoriale. Aceste abloane au fost utilizate de Primrie i au servit drept baz de pornire pentru rapoartele oficiale cu privire la realizarea intelor strategice. abloanele de monitorizare i raportare fac parte integrant din Cadrul de Msurare a Performanei.

5.2. Metodologie, proces si organizare

Monitorizarea i evaluarea stadiului de implementare a Strategiei a fost realizat si se va realiza la nivelul fiecrei prioriti strategice, prin utilizarea unui sistem comun de indicatori cantitativi i calitativi, prezentat n Cadrul de Msurare a Performanei. Calitatea, acurateea, eficiena i eficacitatea aciunilor ntreprinse au reflectat modul n care au fost realizate realizate obiectivele strategiei i intele. Analiza, printre altele, urmareste i gradul de satisfacere al cetenilor, impactul asupra implementrii proiectelor i calitatea respectrii standardelor naionale i europene. n procesul de evaluare a fost inclusa o perspectiv complex, conform unor criterii i etape multiple. Au fost propusi urmtorii pai de evaluare: la timp a riscurilor poteniale. necesar. Evaluarea intermediar la fiecare ase luni, pentru a introduce schimbrile necesare i aciuni corective atunci cnd este Evaluarea continu (auto-evaluarea) la nivelul

fiecrui parteneriat strategic implicat n procesul de implementare pentru identificarea

46

Evaluarea final cu participarea tuturor factorilor Evaluarea ex-post o activitate menit s

interesai n strategie, pentru a urmri msura n care au fost realizate obiectivele. identifice efectele pe termen lung i sustenabilitatea efectelor pozitive. Procesul de monitorizare i evaluare se realizeaza la nivelul Primriei de ctre o echip format din 10-15 angajai permaneni (Unitatea de Implementare a Strategiei) care vor fi responsabili de implementarea de zi cu zi, monitorizarea i revizuirea implementrii Planului de Aciune Strategic, dar vor fi i responsabili de conceperea proiectelor pentru realizarea obiectivelor. Echipa va produce totodat rapoarte asupra rezultatelor proceselor de monitorizare i evaluare. Rapoartele vor sta la baza planurilor de msuri ce vor fi naintate Parteneriatului Strategic i Consiliului Local. Rapoartele de evaluare vor fi totodat fcute publice. n plus, se doreste utilizarea rezultatelor proceselor de evaluare i monitorizare pentru a construi o baz de date complet ca surs de informaii pentru pregtirea strategiilor sectoriale, programelor i proiectelor sectoriale operaionale ce urmeaz a fi depuse pentru atragerea de fonduri structurale. Echipa de implementare a strategiei va fi responsabil de actualizarea i ntreinerea bazei de date a primriei i participarea la dezvoltarea unui catalog de indicatori de performan ce vor servi drept baz pentru activitile viitoare.

47

6. CONCLUZII
Strategia de dezvoltare a municipiului Petrosani are in centrul atentiei locuitorii municipiului Petrosani pe care ii implica direct in implementarea actiunilor si masurilor prevazute alaturi de autoritati locale si centrale care trebuie sa asigure cadrul organizatoric si de reglementari precum si instrumentele necesare indeplinirii obiectivelor. In stabilirea Strategiei de dezvoltare a municipilui Petrosani am avut n vedere proiectarea obiectivelor strategice, a resurselor disponibile n domeniile economic, social si servicii cat si al celor legate de cererile de formare superioara pe piata muncii, de optiunile economice si sociale, zonale si globale. Prin implicarea tuturor factorilor interesati n progresul economico-social al municipiului Petrosani vom putea vedea si spune: Petrosaniul este oraul cu o arhitectur care mbin armonios elementele tradiionale cu cele moderne, avnd frumoase zone de verdea, mijloace de transport nepoluante, strzi curate i iluminate pe care cetenii se simt n siguran, cartiere noi de locuine moderne,un adevrat memorabil pentru vizitatori oras preuit de ctre toi cetenii si i cu

48

Petrosaniul este oraul cu afaceri care creeaz bunstare economic, oportuniti de angajare pentru toi membrii comunitii si servicii de inalta calitate. Petrosaniul este un oras cu tineri i vrstnici lipsii de grijile zilei de mine. In Petrosani, in sfarsit, desfiintam Cantina de ajutor social, iar bugetul nu mai are nevoie de capitolul protecie social, fondurile acestea fiind redirecionate ctre investiii n infrastructura municipiului. Petrosaniul este oraul n care locuitorii au ultimul cuvnt referitor la cum va arta locul n care vor tri n urmtorii ani. Petrosaniul este orasul al crui principiu definitoriu l reprezint respectul i grija fa de oameni, tradiie , este orasul n care oamenii pot tri, investi i lucra n siguran , este un loc prielnic pentru viaa de familie, n care copiii i tinerii sunt ncurajai i sprijinii s i ating potenialul i s contribuie n mod pozitiv i activ n viaa oraului. Petrosaniul este oraul care utilizeaz pe deplin talentele cetenilor i nou-veniilor, investitorilor, studenilor etc. i care ncurajeaz oamenii s i mprteasc ideile i experienele Petrosaniul este oraul cu evenimente i activiti sportive si culturale cautate de localnici i de vizitatorii oraului Petrosaniul este oraul bine administrat de ctre lideri alei n mod democratic, responsabili i cu o manier transparent, un ora n care oricine i dorete s locuiasc, s investeasc i s fac afaceri.

49

BIBLIOGRAFIE
1. Legea nr. 350/2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul, republicata 2. Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata 3. Hotararea Guvernului nr. 525/1996 pentru aprobarea Regulamentului General de urbanism, republicata 4. Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructii, republicata 5. Legea locuintei nr. 114/1996, republicata 6. Ordinul Ministrului Lucrarilor Publice,Transporturilor si locuintei nr. 649/2001 pentru aprobarea Normativului pentru adaptarea cladirilor civile si a spatiului urban aferent la exigentele persoanelor cu handicap. 7. Legea Administratie Publice Locale nr. 215/2001, republicata 8. Legea nr. 188/1999 privind statutul functionarilor publici, republicata 9. Legea nr. 7/1996 privind cadastrul si publicitatea imobiliara 10. Legea nr. 422/2001 privind protejarea monumentelor istorice, republicata 11. Legea nr. 137/1995 privind protectia mediului, republicata 12. Legea apelor nr. 107/1996, republicata 13. Ordonanta Guvernului nr. 43/1997 privind regimul drumurilor, republicata

50

14. Hotararea Guvernului nr. 31/1996 privind aprobarea Metodologiei de avizare a documentatiilor de urbanism privind zone si statiuni turistice si a documentatiilor tehnice privind constructiile din domeniul turismului. 15. Hotararea Guvernului Romaniei nr. 646/2002 privind Strategia de dezvoltare socio-economica a bazinul carbonifer al Vaii Jiului 16. Gheorghe Stangu - Reforma Administratiei Publice in contextul Integrarii Europene 17. Corneliu Maior Management public 18. Martian Iovan - Studii de stiinta si filozofia politicii

51