DEFINITIA ARBITRAJULUI Def.

1 Arbitraj : este institutia prin care partile incredinteaza arbitrilor, liber desemnati de ele, misiunea de a transa litigiile lor. Intr-o formula laconica, arbitrajul semnifica instituirea unei jurisdictii private, solutionarea litigiilor fiind astfel sustrase jurisdictiilor de drept comun. Arbitrajul prezinta un aspect contractual, in considerarea conventiei de arbitraj prin care acesta este creat, un aspect jurisdictional, in considerarea hotaririi prin care el se finalizeaza, si un aspect procedural, in considerarea desfasurarii unei veritabile judecati arbitrale.

Diferente ARBITRU _____________________JUDECATOR (..........) Jurisdictia privata __________________Jurisdictie statala Aspect contractual _____________________ (partile isi impun inca de la inceput vointa, respectiv, atunci cand diferendele dintre ele nu pot fi solutionate pe cale amiabila, litigiul sa fie rezolvat pe calea arbitrajului, nominalizand arbitrii, stabilind locul arbitrajului, regulile de procedura aplicabila, limba arbitrajului.

Def. 2 Astfel, o definiie ce ar putea fi dat instituiei arbitrajului ar fi ca acesta reprezint o procedur de soluionare a unui litigiu prin intermediul unei justiii private, n cadrul creia fiecare dintre pri are dreptul de a-i numi proprii judectori (arbitrii). Scopul numirii acestor arbitri este cel al pronunrii unei sentine, sentinta care, dupa ce este pronunat, are un caracter executoriu asupra prilor. Procedurile arbitrale se defoar potrivit regulilor prevzute ntr-un regulament ales prin vointa prilor1.
De regul, acest regulament de arbitraj este inserat si indicat n clauza de arbitraj.
1

DIFERENTA INTRE ARBITRAJ SI INSTANTA DE DREPT COMUN

Procedura arbitrala permite:

libertatea prilor de a-si alege arbitrul (judecatorul), fapt ce nu se poate produce n cadrul justiiei statale

prin clauza arbitral prile au posibilitatea de a alege unul sau

mai muli arbitri, n scopul pronunrii unei sentinei finale.

arbitrajul reprezinta de asemenea un mod rapid de soluionare a

unei dispute intre pri, spre deosebire de procedura greoaie a justiiei statale

dar cel mai important motiv pentru care comunitatea de afaceri

international a optat i continu s opteze pentru arbitraj este faptul c procesul de justiie se desfaoar de la bun inceput, nc de la semnarea contractului, potrivit voinei prilor. In arbitraj, prile sunt cele care decid legea sau sistemul de drept ce va guverna att contractul ce exprim voina acestora, ct i modul de soluionare a eventualelor litigii. Prile ii pot stabili singure o procedur supl, eficient, care s le satisfac necesitile, putind n acelai timp reduce i costurile implicate de o aciune n instan

Din punct de vedere Economic: de asemenea, prile care opteaz pentru arbitraj au intotdeauna n vedere caracterul privat, nepublic, asigurat de aceast form de justitie;

O alta concluzie importanta consta in aceea ca ntre jurisdicia arbitral i cea statal nu sunt raporturi de concuren, ci de complinire, de intregire a paletei cilor de soluionare a litigiilor.

AVANTAJELE ARBITRAJULUI Operativitate orice litigiu, daca partile nu convin altfel, se solutioneaza de tribunalul arbitral in termen de cel mult 5 luni de la data constituirii acestuia. Confidentialitate dosarele, dezbaterea litigiilor, toate lucrarile acestora si hotararile tribunalului arbitral sunt confidentiale. Toate persoanele implicate au obligatia sa asigure confidentialitatea arbitrajului

Intrucat justiia statal este o instituie cu un grad ridicat de

imobilism, arbitrajul, prin beneficiile pe care le reprezinta este opiunea favorit a mediilor de afaceri internaionale.

Taxe reduse. Taxele arbitrale sunt regresive si mai reduse

decat in cadrul unui proces judiciar. In cazul in care litigiul este solutionat de un arbitru unic, taxa arbitrala se reduce

Prile pot conveni s solutioneze pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale dintre ele, ceea ce evoc ideea de parteneriat2, de natur s permit meninerea i continuarea relaiilor de afaceri, n general a relaiilor interumane ntre persoanele implicate; Realizndu-se de regula, prin arbitrii desemnai de pri, aceasta sporete ncrederea prilor i garania competenei celor ce vor judeca. Specializarea arbitrilor. Arbitrii numiti de Curte sunt specialisti cu renume international cu o bogata experienta in domeniul arbitraajului. Rspunderea pentru daune, instituit pe seama arbitrilor, este de natura s accentueze exigena i chibzuina acestora.

. Art. 340 C. pr.civ.

SPETA 1 CLAUZA COMPROMISORIE DIN CAZUL A < toate disputele rezultate sau in legatura cu acest contract sau cu documentele de garantie vor fi rezolvate in conformitate cu Regulile de Arbitraj ale Camerei Internationale de Comert in complet de 3 arbitri numiti in conformitate cu regulile mentionate. Locul arbitrajului va fi Bucuresti. Limba arbitrajului va fi engleza. > Clauza tip - Clauza de arbitraj agreata de Curtea de Arbitraj Bucuresti
< Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu acest contract, inclusiv referitor la incheierea, executarea ori desfiintarea lui, se va solutiona prin arbitrajul Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie Bucuresti in conformitate cu Regulile de procedura arbitrala ale acestei Curti. Hotararea arbitrala este definitiva si obligatorie>. Partile mai pot adauga conform optiunei lor, urmatoarele mentiuni: 1. Tribunalul Arbitral va fi compus dintr-un arbitru unic numit prin acordul partilor sau in lipsa acestui acord, de presedintele Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei. Sau Tribunalul arbitral va fi compus din doi arbitri, cate unul numit de fiecare parte, fara a necesita acordul celeilalte parti. In cazul in care nu se includ aceste mentiuni, tribunalul arbitral va fi compus, conform Regulilor de procedura arbitrala din 3 membri, cate unul numit de fiecare parti si un supraarbitru ales de cei doi arbitri.

Clauza tip - Clauza de arbitraj agreata de Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara
< Orice litigiu decurgand din sau in legatura cu prezentul contract, referitor la validitatea, interpretarea, executarea ori desfiintarea lui va fi solutionat de Curtea de Arbitraj Comercial de pe langa Camera de Comert, Industrie si Agricultura Timisoara in conformitate cu Regulile de Procedura Arbitrala ale acesteia. Sentinta arbitrala va fi definitiva si obligatorie pentru parti.>

Clauza tip ICC Rules Curtea Internationala de Arbitraj de pe langa Camera de Comert Internationala
< Toate litigiile decurgand din prezentul contract sau in legatura cu el vor fi definitiv solutionate in conformitate cu Regulile de Arbitraj ale Camerei

Internationale de Comert, de catre unul sau mai multi arbitri numiti in conformitate cu amintitele Reguli >

Clientul este o societate comerciala pe actiuni, in calitate de reclamanta, iar parata este o societate de stat. Recalmanta a solicitat Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei obligarea paratei la plata unei sume de bani reprezentand pret contravaloare marfa. Cu cheltuieli de arbitraj. Reclamanta in baza clauzei compromisorii se adreseaza Curtii de Arbitraj Bucuresti. Parata invoca insa lipsa de competenta a acestei curti. Tribunalul Arbitral analizeaza exceptia invocata de parat dar si in baza propriei obligatii de a-si verifica competenta in raport cu existenta si in lumina continutului conventiei partilor, Tribunalul Arbitral considera ca solutionarea litigiului nu este de competenta Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie a Romaniei.

Intrebari care deriva: 1. Care este motivatia acestei decizii ? 2. Care este fundamentul unei asemenea decizii ? 3. Este intemeiata decizia ?

SPETA 2 CLAUZA COMPROMISORIE DIN CAZUL B

< Vanzatorul si cumparatorul vor incerca sa solutioneze pe cale amiabila eventualele litigii care s-ar ivi in legatura cu prezentul contract. In situatia in care litigiul nu poate fi solutionat pe cale amiabila in termen de 30 de zile, partile vor supune litigiul spre solutionare Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie Bucuresti>.

Litigiul implica o societate comerciala pe actiuni, in calitate de reclamanta; Parata este o societate cu raspundere limitata; Reclamanta a solicitat Curtii de Arbitraj Comercial International de pe langa Camera de Comert si Industrie Bucuresti obligarea paratei la plata sumei de bani reprezentand pret pentru marfa livrata si neachitata cu penalitati in plata pretului. Cu cheltuieli de arbitraj. Parata a invocat admiterea exceptiei de necompetenta a Tribunalului Arbitral pe motiv ca nu indeplineste conditiile de valabilitate cerute de lege, nearatand nici numele arbitrilor si nici modalitatea de numire a lor in conf cu art. 343 inidice 1 alin 1 din C.p.c.

Ce va decide Tribunalul Arbitral in acest caz ?

SPETA NR. 3 - CLAUZA COMPROMISORIE DIN CAZUL C

<Prezentul contract de inchiriere este guvernat de legile din Romania. Orice controversa, disputa sau pretentie care reiese din/in legatura cu/sau referitoare la acest contract de inchiriere, incluzand, dar fara a se limita la negocierea, semnarea, interpretarea, constructia, scopul, executarea, incalcarea, terminarea, validitatea sau posibilitatea de aplicare a acestui contract, va fi rezolvata de Curtea Comerciala de Arbitraj a Camerei de Comert si Industrie Bucuresti in conformitate cu regulile ei de conciliere si arbitraj, de catre un arbitru numit conform acestor reguli. Hotararea curtii va fi definitiva si obligatorie pentru parti. Locul arbitrajului va fi Bucuresti, iar procedurile arbitrale se vor desfasura in limba romana. > Litigiul implica o societate comerciala cu raspundere limitata in calitate de reclamanta si o societate comerciala cu raspundere limitata in calitate de parata. Reclamanta a solicitat Curtii Comerciale de Arbitraj a Camerei de Comert si Industrie Bucuresti evacuarea de urgenta si fara trecerea vreunui termen a paratei din spatiul aflat in proprietatea sa, precum si obligarea paratei la predarea spatiului, cu cheltuieli de arbitraj. In motivarea cererii arbitrale reclamanta a aratat ca intre parti s-a incheiat un contract de inchiriere pe durata determinata. Intrucat la expirarea termenului contractual de inchiriere, a mai aratat reclamanta, parata a fost notificata cu privire la neprelungirea respectivului contract dar aceasta neeliberand spatiul inchiriat, a fost introdusa cererea de arbitraj. Parata a invocat exceptia lipsei competentei Tribunalului Arbitral pe motiv ca actiunea introdusa de Reclamant are un caracter nepatrimonial, iar conform art. 3 din Regulile de Procedura Arbitrala, Tribunalul Arbitral nu ar fi competent pe motiv ca pot fi solutionate pe calea arbitrajului litigiile patrimoniale, reglementare care se regaseste si in art.340 C.p.c.

Ce a decis Tribunalul Arbitral in aceasta situatie ?

PROCEDURA DE AUDIERE A MARTORILOR

Structura regulilor ICC este aa nct audierile i mrturiile orale s aib loc la sfritul unei perioade de instructaj a cazului n cursul creia argumentaiile, documentele, informrile i memorandumurile au fost schimbate. Arbitrii cu experien tiu c este imposibil de a administra procedurile corect i eficient decat dac Tribunalul Arbitral nu controleaz timpul petrecut n audierea martorilor. Poate c cea mai simpl soluie este de asemenea i cea mai bun: de a aloca suma total de timp egal pentru ambele pri, i de a nregistra timpul pe care o parte l folosete, fr a da atenie crei pri a chemat martorii. Distincia ntre martorii prilor i martorii unei tere prti, cunoscut n cteva proceduri naionale, sunt ignorate n arbitrajul internaional. n mod ideal, regulile de examinare a martorilor ar trebui s fie stabilite n Termenii de Referin sau printr-un ordin procedural al Tribunalului Arbitra emis naintea prezentrii depoziiilor martorilor. Metoda audierii depoziiilor nu ar trebui s fie lasat neclara O definiie a modului n care martorii urmeaz a fi audiai este necesar pentru a permite prilor s i pregteasc cazul n afara oricrui dubiu sau concepte conflictuale care ar putea privi procedura. Din moment ce regulile de prezentare a probelor n arbitrajul internaional sunt relaxate, examinarea martorilor este aproape ntotdeauna informal chiar dac procedurile de lege comun sunt adoptate ca principiu general.

Practicienii sunt sftuii s considere n avans poziia pe care vor s o adopte n ceea ce privete urmtoarele probleme procedurale care apar privind depoziia unui martor n faa arbitrilor: i) Examinarea de ctre Tribunalul Arbitral: va fi chemat martorul de ctre tribunalul nsui i principala examinare va fi condus de preedintele acestuia ? Dac vor sta lucrurile aa, au prile

dreptul de chestiona liber martorul dup examinarea de ctre Tribunalul Arbitral? ii) Examinarea de ctre avocat: dac martorii urmeaz s fie prezentai i examinai de o parte i cross-examinai de partea advers, exist limitri specifice asupra metodei de examinare avut n vedere? Este n practica curent a ICC posibilitatea direct a examinrii martorilor, i acetia pot da o depoziie esenialmente narativ, punctat de ntrebrile avocatului care a reprezentat martorul. Lungimea cross-examinrii: dac examinarea unui martor este condus n principal de Tribunalul Arbitral sau de avocatul prii care l reprezint, partea advers este justificat n a cere timp i libertatea de a cross-examina martorul. n absena unui acord din partea prilor, aceast problem este lsat la discreia arbitrilor. Distincia dintre martori i reprezentanii prilor: anumite reguli judiciare naionale fac o distincie teoretic ntre reprezentanii prilor i martorii unei tere prti.

iii)

iv)

v)

Transcrierea i nregistrarea depoziiilor: []

vi)

Sumarul depoziiei: Dac nici o stenogram sau nregistrare nu este fcut, este de multe ori binevenit ca Tribunalul Arbitral s prepare cel puin procese verbale interne a mrturiei date. Tribunalul Arbitral poate cere n mod excepional martorilor s examineze, corecteze i s semneze sumarii ale depoziiilor pregatite de el nsui (n mod obinuit de presedinte). n cele mai multe dintre cazuri acolo unde un transcript sau o nregistrare nu este fcut, depoziia martorilor nu este fcut parte a inregistrarii i rmine doar in memoria arbitrilor i n notele luate pentru propriul lor uz n deliberri.

Izolarea martorilor: Tribunalul Arbitral ocazional stabilete ca martorii s nu apar n camera de audieri pn la momentul depoziiei lor. Aceasta reduce posibilitatea ca martorii s i adapteze mrturia lor n lumina mrturiilor unor ali martori. Prile nsele (sau reprezentantul unei pri corporate) sunt ndreptite s fie prezente n timpul audierilor chiar dac ei intenioneaz s fac declaraii. n ultimul caz, politica care susine izolarea face loc politicii care permite unei pri s confrunte depoziia advers i probele. Alta excepie pentru cererea de izolare a unui martor poate fi acordat n cazul n care este vorba despre principalul expert al unei pri. Un astfel de consultant poate da un ajutor tehnic atunci cnd audierile implic probleme tehnice complexe, i avocatul nu ar trebui s fie lipsit de acest ajutor chiar dac expertul ulterior va depune mrturie asupra unor probleme ale cazului. Aceast practic este justificat din moment ce expertul va da n principal opinia sa asupra faptelor aprobate de ceilali. _______________________________________________________ _ vii) viii) Relaia avocat -martor: nici regulile ICC i nici un cod ICC de etic, obiceiuri sau uzan nu opresc avocatul de a se consulta cu martorii n vederea mrturiei pe care ei o vor da chiar dac mrturia martorilor celeilalte pri a fost audiat de avocat. Din experiena autorilor, avocaii n majoritatea arbitrajelor ICC lucreaz cu martorii i chiar definitiveaz depoziia. Reguli contrarii ar fi nerealiste n cea mai mare parte a cazurilor. Acolo unde, n orice caz, un martor sau un expert este examinat de Tribunalul Arbitral sau cross-examinat de avocatul prii adverse (sau unde exist o confruntare ntre experi), Tribunalul Arbitral poate, atunci cnd o pauz este acordat, s ordone martorilor s nu discute depoziia lor cu avocatul su cu reprezentanii prii pn cnd examinarea nu a luat sfrit.

10

11