Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat.• calitatea cojii oualor. .In timpul perioadei de incubatie. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. Pentru ouale de gasca. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . hibridul. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. temperatura va fi aproximativ de 37. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa.5-37.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini.rate si gaste. temperatura va fi cuprinsa intre 37. linia. • specia. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. Intervalul de intoarcere. in functie de intensitatea pigmentului cojii. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. dixidul de carbon. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul.7 ºC. rasa. Mirajul. si vaporii de apa. si la 8-10 zile la celelalte specii. modificarile fiziologice si anatomofiziologice.2-37.

iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.palmipede . • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. 37.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . cu un grad ridicat de automatizare. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua.6 . vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina.5ºC. . gasca = 37.37.25.77ºC 28. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. gasca=27. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. rata.7 .37. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare.gaina:27. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic. 37. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.77-28.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.3ºC 37..Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire. rata si gasca.37.9 ºC -pentru oua de curca. rata.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.88ºC 30ºC . in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. curca. multe cu reprezentante in Romania.6 . racire. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .5-37.100 oua curca.3 .77C-3buc palmipede:37.64ºC. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.3-24.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.

Prin constructie. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. cu cele patru ventilatoare din interior. a 1200 wati pe bucata. Functionarea sistemului de temperatura constanta . • numarul carucioarelor simple 2 buc. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. incalzire. Pentru asigurarea acestor parametri.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. umidifiere. intinzator pentru motor. • intoarcerea oualor din ora in ora. • umiditate constanta.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. cutia de comanda si cutia de derivatie. avand sisteme propii de masura si comanda. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. gasca. instalatie auxiliara de ventilare. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. placa cu electrovalve. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. Functionarea incubatorului IV. curca. racire. tava pentru apa sub ventilator. racire. a lipsei de apa. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. carucior dublu. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. din cauza unor defectiuni. doua rezistente pentru incalzire. cu termometre cu trei conctacte electrice. cadru suport ventilare. din panouri din lemn. De asemenea. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului.22-37. rata. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. ventilatie si intoarcere. incubatorul are sisteme de incalzire.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare.

releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. indiferent de sectiune. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.5ºC sau 37. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire.5 ºC sau 37. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. -conctatorul nu functioneaza. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.94ºC.77ºC La atingerea temperaturiide 37. 2)Termometre .la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. se pune in functiune alarma sonora si optica.releul termometrului de racire. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective.a)Temperarura de 37. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.61ºC sau 37.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire.releul termometrului de alarma. avand tensiune de functionare.94 ºC.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.se va verifica -electrovalvele defecte. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. se va inlocui. c) Temperatura de 37.61 ºC. existand astfel pericolul de supraincalzire. sonerie si becul de semnalizare rosu. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. b) Temperatura de 37. 3)Termometre .electrovalvaserpentinelor. -termometrul scos din priza -termometrul spart. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. La atingerea valorii de 37.94 ºC.

se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. termometrul umed din incubator. cand umiditatea este mica. Cand lucreaza independent. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. Cand umiditatea aerului introdus este mica.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. Acest agregat functioneaza independent de incubator.termometrul agregatului. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. pe langa umezirea aerului. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. clapeta este selectionata. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. in tabloul electric fiind un comutator (selector).Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). in functie de necesarul de vapori pentru umezire.se va remedia -serpentine infundate. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . 8. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. motorul ars. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. lipsa tensiune). prin selector si releul termometrului de umiditate. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor.5ºC.324. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. . aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. doua duze de pulverizare a apei. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. se produce si o racire a aerului introdus. APA(PEP). in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. In aceasta situatie. prin selector si releul termometrului de umiditate. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus.din care se foloseste numai valoarea medie. comanda deschiderea clapetei pentru marirea .5 A pentru rezistenta. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. diferite specii de pasari ).sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. Prin pulverizarea apei. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. provenite de la gaini tinere sau batrane.4 –25. comanda sau opreste incalzirea apei. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. se va curata -releu de racire defect . un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. care umidifica aerul introdus in incubator.(blocate pe inchis). sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului.

de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se verifica. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. se va inlocui -Releul de umiditate defect. introducand aer mai putin umezit in incubator. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. avand fiecare cate un contactor centrifugal. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. Acesti contactori sunt inseriati. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. iar in situatia opririi unui ventilator.

curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni.i a incubatorului. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. in loc sa sufle aer. un conctator si un releu termic de protectie. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. Deci. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. dincare motiv poate sa moara. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. ATENTIE. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. Intoarcerea se face din ora in ora. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat.functiune.Acest lucru este foarte important. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana.c. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare.

se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. . se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . devenind prea periculoasa pentru embrioni. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. necorespunzatoare Intre diferite coloane. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. in dialogul om-masina. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. . o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. fiind slabite suruburile cuplajului. .se opreste un ventilator. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. de limitatorul central. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. mecanism de intoarcere nu are suruburi. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. se va remedia -Cuplajul reductor. se va verifica siguranta -Comutatorul defect.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. microintrerupatoarele camelor defecte. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. de exemplu .temperatura din incubator este prea mare. este suficient. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. dupa remedierea defectului. in partea in care nu se misca este sarita pana.

5 grade ºC ( termometrul de alarma ). dupa introducerea oualor. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. este un incubator fara sistem de intoarcere. dar.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. c)Temperatura de 37. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. pe diferite perioade de timp. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. iar la depasirea temperaturii de 35. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. iar pentru intoarcere. aer si apa rece. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. spre deosebire de incubator. Eclozionatorul. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. functionand tot independent ca la incubator. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. un convector de semnal. o rezistenta de 1500 w. pe perioade mari de timp. in principiu. In practica. se opreste semnalul sonor. iar peste aceasta valoare se opreste. b)Temperatura de 37. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii.6 ºC . pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie.pana la atingerea parametrilor. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed.6 ºC sau 36. iar defectiunile si remedierile sunt similare. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici.2 sau 36. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. foarte pretentios. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. suna alarma. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. umiditatii si intoarcerea oualor. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda.3 ºC . d)Temperatura de 38.Sub aceasta temperatura. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. Inregistrarea se face pe sulul de hartie.8 ºC. Inregistratorul F E A – electronic. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur.

5-2cm. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. La oprire. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. pentru intrerupatorul 2.Functionarea sistemului de umiditate. Dupa introducerea oualor de gaina. caldura biologica fiind mare.cand umiditatea este mica. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. sau deschiderea clapetei. releu defect. sistemul este trecut in pozitie automat. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. daca cama 1. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. prin pulverizarea apei. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . -idem. sub aceasta valoare. deschidereafiind de 1. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. fata de orizontala. cand umiditatea este mare. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. Spre deosebire de incubator. in special la partea superioara. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. clapeta se monteaza usor intredeschisa. prin intermediul releului de umiditate. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. ATENTIE! La ecloziune. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. deschiderea camei 2. In sezonul rece. acesta. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. . periclitand calitatea acestora. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. in caz contrar. comanda inchiderea clapetei. Din lipsa de ventilatie. se atinge mai usor temperatura optima. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. selector sau ceas de programare defect. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. la montaj.

Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.E.-ului.o temperatura mare.P. remedierea imediata a defectiunilor . . .-ului. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.suprasolicitarea termocupelor de protectie.existenta permanenta a apei. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . .Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. prin neracire duce la arderea rezistentei.se deschide capacul P.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. in special la oprirea ventilatorului. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. .Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.lipsa alimentarii cu energie electrica. se spala si apoi se sterge si se monteaza. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. Daca apa este foarte dura. . cu timpul. se agita apa din bazin cu mana. Calcarul depus face o izolare care. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. . dupa cum urmeaza: . . iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.se scot sinele de ghidare acarucioarelor. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . . Operatiuni zilnice . deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator.P.E. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. . rezistentele.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .Se fac verificarile sistemului de automatizare. de asemenea. se va spala bazinul P.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin.o oprire a ventilatorului.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. .P. . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si.se scoate placa de racire. se sterge cu o carpa uscata si restul P. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. . la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. producandu-se arderea lor. distrugand aparatura. punand capacul pentru etansarea prizei.-ului.o temperatura mica. . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei.se scoate cu grija termometrul. in special.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. .se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.E.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.

. clantele.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . iar la eclozionatoare. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. lagare .vopsiri interioare si exterioare. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare.se executa etanseitatea. . de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. balamalele daca sunt fortate la inchidere. . Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. in special la pardoseala. .In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . pentru remedierea unor defectiuni. partile uzate se scot pentru reconditionare. . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%.se curata instalatia de apa. se interzice folosirea solutiilor cu soda. . daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare).inlocuirea prizelor uzate. timpulde imobilizare este de 14 zile. La incubatoarele care au sub site covoare PVC.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . Se vor schimba fitilele. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. rulmentii sistemului de intoarcere. acestea se vor scoate si se vor curata.se verifica toate sistemele de automatizare.se greseaza motoarele ventilatoarelor. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. . se ung balama lele cu ulei. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. fie in otet si se vor tine 24 ore. .se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. . dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite.se verifica etanseitatea usilor. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.se verifica sistemul de intoarcere. . Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. . iar cele defecte se inlocuiesc.inlocuirea unor panouri. .verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare.

albastra. iar cocosii pot ajunge la 3.). Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.0 kg/cap la puicute si 1.0 kg/cap. este . Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile.7 kg/cap.8 kg. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. iar cocosii 700 gr.8-2. pentru obtinerea puilor broilar. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . realizand productii de 220-260 oua. Playmouth-Rock sau Cornish. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor .0 kg/cap. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. in scopul de obtinere de pui broiler.5 kg/cap la cocosii adulti. caramizie.0 kg/cap. Roso” pentru productia de carne. necesarul de piese pentru reparatii. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. Viteza de crestere este destul de mare.2 kg. bruna etc. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii.8-4. iar cocosilor adulti la 3.0 kg/cap. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. realizand la 3 luni 1. Greutatea corporala medie de 3. neagra. pe aparate. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari.2 kg/cap la cocosei. realizand o productie medie de 200 bucati/an.5-1.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.5 kg la femelele adulte si 4.. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou.5-3.ALBO”.. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Viteza de crestere este destul de mare. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). alba. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.8 – 2. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. avand o culoare alba cretoasa.7-4.4 kg/cap. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. potarnichie. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. care a fost adusa din Olanda. dar productia de oua este ridicata. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. realizand greutatea de 1. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. dar cea mai raspandita este varietatea alba.0 kg. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca.reparatiile curente si capitale. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.8-3. cu greutatea medie de cca 55 grame. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). potarnichie si herminata). galbena. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. iar cocoseii la 3.6 -2. iar la cocoseii adulti 2.6-4. in jurul anilor 1950. pentru carne. iar cocoseii la 1.8-3. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap.0 kg la femelele adulte. cu productie foarte buna de oua. Productia medie de oua este de 210 buc/an.o kg/cap.

Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. apreciata de consumatori. care la curca ajunge la varsta de 7 luni. Faverola. Dorking. Productia de oua este.5 – 4. cu o greutate de 65-80 grame/ou. a curcilor Bronzate. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. dar cu un consum specific de furaje scazut. fiind o rasa foarte precoce.5-5. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. iar la curcni la 11-12 Kg. Penajul este de culoare alba. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. pana la 18-20% din greutatea corporala. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. curcile realizeaza 4-6 kg/cap.. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3.2 -2. varietatea alba. cu variatii de la 260-300 de zile. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap.5 kg/cap. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. intre 45-75 de oua/an. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. iar curcanii 9-10 kg/cap. cu productii de oua. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. iar cocosi la 4. Coaja oualor este alba. din curca Neagra Mexicana. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica.pigmenta.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. la 7-8 Kg. Robro”. Curca Neagra de Sologne. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. iar masculi 11-14 kg.5 kg/cap. producand o carne de calitate. in medie de 60-80 de oua/cap/an. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite.7-3. Productia de oua este medie. cu excelente calitati pentru carne. Greutatea gainilor variaza intre 2. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate.A fost creata in Franta. iar a cocosilor intre 2. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. iar curcanii 10-12 kg/cap. cu un penaj diversificat (alb. . rustice. Conchinchina. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. obtinandu-se hibridul .0 kg/cap.0 kg. pentru productia de carne.0 kg. negu sau barat). Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an.5-8. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc.

realizand la 2 luni. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Pe langa productia de carne si oua. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Viteza de crestere este destul de ridicata. Productia de pene este destul de ridicata.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. iar la plus variante de 2-2. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. este o pasare . iar gascanii 6-7 kg/cap. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. pentru ameliorarea raselor locale. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. rezistenta. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap.5 kg. Productia de oua este de 20-30 buc. Valorifica excelent pasunile. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. Gastele au o greutate mijlocie.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie.. cu un consum specific redus de 2. femelele realizand 5-6 kg/cap. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. pe valea Rinului. avand o carne deosebit de apreciata. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. valorificand foarte bine pasunile.semiintensiv. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Greutatea corporala variaza la femele intre . pentru realizarea de ficat gras. Productia de oua este scazuta. Gastele emden./ou. pe toata suprafata corpului. Este o rasa robusta. Rasa de Rin – este formata in Germania.sociala”. atingand greutatea medie de 1 kg. Viteza de crestere este buna. o greutate de 4 kg/cap. dar cea mai raspandita este cea alba. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. cu greutate intre 160-200 gr. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. Gastele sunt bune closti si bune mame. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. Productia de oua este de 35-50 oua/an. realizand 15-20 oua/sezon. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Rasa Emden – penajul are culoare alba. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. productia de carne este mare. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. valorificand foarte bine pasunea. nu sut bune mame. la gastele indopate. Se preteaza pentru productia de ficat gras./an. Musculatarura pectorala este dezvoltata. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata.

Are doua sezoane de ouat. pana in lunile iulie-august. avand o coaja de culoare alba. greutatea de 70-85 grame/bucata.5 kg.0 kg. Gastele sunt foarte bune mame. adaptadu-se la cresterea pe uscat.5 kg. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent.5 kg. femelele avand greutatea de 2-3 kg. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. cu o ecloziune de 80-85%. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. Productia medie de oua este de 15-25 buc. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. cu o greutate de 150-180 gr/ou. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. cu un grad ridicat de rezistenta organica. cu indici apreciati pentru productia de carne. greutatea de 2-2. cu greutatea oului intre 75-90 grame. se ingrasa foparte usor. Rouen). manifestandu-se fenomenul de heterozis. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. la sfarsitul lunii ianuarie. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund./cap/an. iar la ratoi la 3. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. culoarea cojii este galben-galbuie. Dupa indopare. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. valorificand superior resursele existente de hrana. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. cu un diformism sexual foarte pronuntat. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. Rata LESEASCA – sunt numite si . iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. ratoi pot realiza 5 kg/cap.rate mute”. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa.5-4. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. al doilea sezon cu 20-30 oua.5 kg la rasele adulte si de 3. Greutatea corporala este de 3. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. realizand la varsta de 60 de zile.5-4 kg.. dar si pentru productia de ficat gras. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. numit MULARD. . iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg.5-5. producand un ficat de 750-800 gr. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. avand un grad de rusticitate destul de mare. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Ratele din rasa Pekin. avand un caracter prietenos si bland. Se preteaza la cresterile semiintensiva. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. in lipsa suprafetelor de apa. cu un caracter linistit.5-5.. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta.5-4 kg la ratoi. iar la gascani intre 4. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral. producand o carne de foarte buna calitate.3. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. incadrandu-se in categoria raselor grele.

rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . temperatura si umiditatea. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. iar dupa varsta de 10-12 zile. La varsta de 4-8 zile. a unei productii de oua crescute. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. se face rarirea lor.D. este de 18-20 cap/mp. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. viteza curentilor de aer. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. flambata si varuita. 6 cm pentru fiecare pasare. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. folosind iluminatul artificial.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri.. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul..B. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. folosind un furaj de tip . care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. in functie de varsta si destinatie (reproductie. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. frontul de furajare trebuie sa asigure. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. astfel incat. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore.prestarter”. varsta dupa care ramane . dupa uscarea completa in statia de incubatie. in a 20-a saptamanade viata. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. ratia sa contina maximum 12% proteina. spalata. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. trebuie sa asigure ratii echilibrate. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. inca din prima zi. productie de oua sau de carne) se vor respecta. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. puii incep sa ciuguleasca iarba. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. prin marirea programului de lumina. in functie de luminozitatea zilei. conform cerintelor fiziologice a puilor. de la inceput. rumegus sau coji de floarea soarelui. din categoria de varsta 0-8 saptamani.. acesta scazand in continuare treptat. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. Pentru fiecare categorie de pui. Densitatea puicutelor de o zi. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare.Totul plin Totul gol”. cuprizand mai multe cicluri de digestie. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. in halele de crestere la sol pe asternut permanent.TEHNOLOGIA DE CRESTERE.

alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent.025 1.238 1. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi.D in perioada 8 -14 saptamani 15. Pana la varsta de 18 saptamani.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.536 722 1. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.595 1. hranitori. ramane folosirea de nutreturi combinate.5 P.5% P. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. Este recomandat ca in timpul noptii. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. fiind afectate grav. . iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC.5 -19% P. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. pe asternut permanent. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. la sol.530 1. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. greutatea corporala incepe sa scada. la temperaturi intre 28-29ºC. productia de oua incepe sa scada. dupa ce au fost curatate mecanic.B. ventilatia este controlata. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. sa se asigure o ora de lumina.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1.025 2.6 – 16. numite puiernite.540 2.B. Incalzirea se face cu eleveuze. concomitent cu declansarea ouatului. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina.D – in primele 8 saptamani de viata 18. situatia pasarilor devine critica.B.constanta.298 1.200 1. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare.

D. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%.700-1. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. ducand la aparitia ouatului. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Cresterea duratei zilei. factorul determinant fiind cel ereditar. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece.caldura biologica”. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. Structura unei ratii furajere. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare.4 kg nutret concentrat. mai exact la durata si variatiile acestuia. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. Pe perioada ouatului. pasarile sunt solicitate maxima. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P.02‰ Hidrogen sulfurat 0. fiind capabila sa asigure . gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24.5-0. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. se va schimba si ratia nutritriva. la gainile outoare. critica. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani).. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. dupa care ramane constant.2 kg nutret combinat pentru numai 2. rata si gasca din rasele comune. de peste 12ºC. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. in jurul varstei de 22 saptamani.01‰ Bioxid de carbon 0. productia numerica de oua fiind discontinua. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. pentru 230 de oua.250 grame la 1.B.900 grame. Exceptie fac palmipedele. gainile cresc de la 1.In timpul iernii. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. pentru stimularea ouatului. incepe de la varsta de 18 saptamani. mentine o temperatura optima. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente .8 oua. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. Intre 2 si -7ºC. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. Intre 18-77 de saptamani. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. Durata acestui program de lumina.

Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. respectiv refacerea penajului. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. pe o perioada de 10-15 zile. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile.. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. la diverse specii si rase de pasari de ferma. pentru a evita risipa de furaje. temperatura). trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. periodic. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. reprezinta.desclocire”. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Valorile varfului de ouat. Durata acestuia variaza. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. Daca nu se intervine pentru . intregul penaj.productia de pene”. viu colorat. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. intensitatea ouatului se exprima in %. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . atata timp cat realizeaza eficienta economica. in a doua parte a anului. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. dupa care se dezvolta un nou penaj.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile.. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. care pierde penajul (naparleste). Intensitatea ouatului scade in timpul iernii.

pana ce ouatul scade sub 1%. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.0 3. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari.2 2. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. durata acesteia se prelungeste foarte mult. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne . La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.4 1.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.4 14. Pentru hibrizii . si aminoacizi bogati in sulf. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.0 34.toamnei.4 1.D..5 1.2 3.4 3.6 21. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. toate functiile vitale se intensifica. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.0 17.4 24.0 11.B si F. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.3 2. Crt. leguminoase verzi (lucerna si trifoi). deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. in scopul realizarii unui nou penaj.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare. iar pagumele economice vor fi considerabile. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. In timpul naparlirii. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. ca si azotul.8 12. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. metabolismul pasarii creste. In primele zi8le de la reluarea furajarii.B.6 13. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.4 10. vitaminele A.2 28.ROBRO”. faina de carne sau sange. In a 22-a zi. care stimuleaza caderea penelor.7 3. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii . Dupa 48 de ore se reincepe adaparea. fiind bogate in sulf.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere.2 15.F.6 de o Nr.2 10. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.0 2. se opreste complet adaparea si furajarea. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. In acelasi timp se reia si programul de lumina.B.2 1. boabe de mazare.6 9. frunze verzi de varza.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2.1 2.8 19. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.ROSS” Nr.

gust. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.5 3 1. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie.4 17.50 13.Kg Crt. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . 1 1. Greutatea corporala la varsta de sacrificare . decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore..75 3. .0 2 1... operatiune urmata de o dezinfectie a ei. aroma) si a pielii (zgarieturi.5 km de ferma.4 11. paie tocate. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.8 4 2.10 de o Nr.00 2. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. textura. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. Asternutul se transporta la cel putin 1. prin pulverizare sub presiune.5 6 3. coji de seminte de cereale. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare. in apa introducandu-se un detergent nespumant.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.25 27.75 2. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. in mare masura.3 9.0 15. cu destinatia abatorizare.7 Firma .0 5 2.0 7 3. miros. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . Evacuarea asrernutului.6 12. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare...lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.2 22.00 3.ARBOR ACRES” Nr. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. ARBOR ACRES”.50 2. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.50 1. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . Hala se varuieste. Crt. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces.COBB” Nr. care trebuie sa fie curat. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.25 1.7 19.

.ROSS”. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. lucrarile de dezinfectie se repeta. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. Ventilatia. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala.ROSS”. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. cat si pentru a obliga puii sa bea. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. La o temperatura prea scazuta. . iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. mai intai apa si apoi sa manance.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. Prin iluminarea puternica. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. Apa prea rece provoaca indigestii. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. in primele 10 zile de viata a puilor. permit o buna intretinere a asternutului.. puii se inghesuie si piuie ascutit.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. dupa perioada de demaraj. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. asociat cu o umiditate crescuta. fiind apatici si molatici.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala.. iar orificiile de admisie. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. peste limitele admise. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. ROBRO”. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. In hala daca nu este asistata de calculator.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. amanandu-se popularea halei. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. se incepe incalzirea halei astfel incat. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace.. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. dupa care se considera ca valori de 55-70%. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. iar hibrizii . trebuie sa fie amplasate termometre.

deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. care afecteaza calitatea carcasei. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. De la 0.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. deoarece consumata in exces. sa fie consumata cu precautie. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. care daca nu sunt pastrate corespunzator. putand cauza moartea. chiar dupa prima saptamana de la populare. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. care sa nu degaje praf. datorita continutului de acizii grasi saturati. in mod treptat. daca acesta se face controlat. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. ovazul. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. in tavite sau pe cofraje. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. cu nutreturi combinate. graul se scoate din hrana. de la furajarea cu brizura la cea granulata. aminoacizi esentiali. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. exceptand primele zile de viata. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. cum sunt: orzul. In general. peste limitele admise. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. puii nu se mai hranesc. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor.ad libitum”. pentru a asigura suportul energetic. Inainte cu doua zile de sacrificare. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. cu formare de aldehide si cetone. determina producerea de dejectii lichide. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. dar bogata in potasiu. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. . pana la 28 de zile si de 3 mm. dar apa se administreaza in continuu. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. ci numai in cele grower si finisher. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. in continuare. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare.Regimul de lumina. brichete cu diametrul de 2-3 mm. precum si alte modificari nedorite. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura.. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . iar din retetele furajere se scoate faina de peste. proteina. Faina de soia cu un continut redus de proteine.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. acesta nu se introduce in retetele starter.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. fiind afectata rata de crestere. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .ROSS” Nr. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .+ 12 º.. Necesarul de apa la broilerul de gaina .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful