Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %).Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. hibridul. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. . Mirajul. rasa.rate si gaste.2-37.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º.5-37. in functie de intensitatea pigmentului cojii. si vaporii de apa. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. Pentru ouale de gasca. si la 8-10 zile la celelalte specii.• calitatea cojii oualor. temperatura va fi cuprinsa intre 37. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor.7 ºC. temperatura va fi aproximativ de 37. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. dixidul de carbon. linia. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. • specia. Intervalul de intoarcere. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.In timpul perioadei de incubatie. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei.

37. 37. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. curca.gaina:27.77C-3buc palmipede:37. racire.88ºC 30ºC . care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. gasca = 37.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.5ºC. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. rata.37.6 .5-37. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. rata si gasca.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate .Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern. .25.100 oua curca.3 .palmipede .gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua.64ºC. multe cu reprezentante in Romania. cu un grad ridicat de automatizare. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare.6 .88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. rata. gasca=27. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua.37..7 . Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. 37. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.77-28.9 ºC -pentru oua de curca. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.3-24.77ºC 28.3ºC 37.

sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. Prin constructie. intinzator pentru motor. cu cele patru ventilatoare din interior.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • umiditate constanta. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. Functionarea incubatorului IV. Pentru asigurarea acestor parametri. incubatorul are sisteme de incalzire. avand sisteme propii de masura si comanda. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. tava pentru apa sub ventilator. cadru suport ventilare. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. din panouri din lemn. racire. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. a lipsei de apa. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. • intoarcerea oualor din ora in ora.22-37. instalatie auxiliara de ventilare. Functionarea sistemului de temperatura constanta . ventilatie si intoarcere. incalzire. De asemenea. • numarul carucioarelor simple 2 buc. gasca. doua rezistente pentru incalzire. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. carucior dublu. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. cutia de comanda si cutia de derivatie. din cauza unor defectiuni. cu termometre cu trei conctacte electrice.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. a 1200 wati pe bucata. umidifiere.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. rata. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. racire. placa cu electrovalve. curca. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului.

releul termometrului de alarma.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37.5 ºC sau 37. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul . existand astfel pericolul de supraincalzire. se pune in functiune alarma sonora si optica.5ºC sau 37. -conctatorul nu functioneaza.a)Temperarura de 37. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. sonerie si becul de semnalizare rosu. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart.77ºC La atingerea temperaturiide 37. indiferent de sectiune. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . avand tensiune de functionare. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. La atingerea valorii de 37. -termometrul scos din priza -termometrul spart.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.61 ºC. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire.94 ºC. 3)Termometre . Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire.electrovalvaserpentinelor.61ºC sau 37.releul termometrului de racire. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. se va inlocui. 2)Termometre . c) Temperatura de 37. b) Temperatura de 37.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc.se va verifica -electrovalvele defecte. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea.94ºC. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.94 ºC. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.

prin selector si releul termometrului de umiditate. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura.4 –25. cand umiditatea este mica. in tabloul electric fiind un comutator (selector). in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed.din care se foloseste numai valoarea medie. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator.se va remedia -serpentine infundate. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. . comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie.(blocate pe inchis).5 A pentru rezistenta. In aceasta situatie. provenite de la gaini tinere sau batrane. Acest agregat functioneaza independent de incubator. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute.termometrul agregatului. prin selector si releul termometrului de umiditate.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. comanda sau opreste incalzirea apei. doua duze de pulverizare a apei. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. termometrul umed din incubator. 8. lipsa tensiune). pentru marirea sau reducerea umectariiaerului.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). pe langa umezirea aerului. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. Prin pulverizarea apei. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. clapeta este selectionata. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. APA(PEP).se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi.5ºC. Cand umiditatea aerului introdus este mica. care umidifica aerul introdus in incubator. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. se produce si o racire a aerului introdus. comanda deschiderea clapetei pentru marirea .324. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. motorul ars. diferite specii de pasari ).Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. Cand lucreaza independent. se va curata -releu de racire defect . termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor.

se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. Acesti contactori sunt inseriati. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. se verifica. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. avand fiecare cate un contactor centrifugal. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. iar in situatia opririi unui ventilator. introducand aer mai putin umezit in incubator.

se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor .i a incubatorului. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta.functiune. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. in loc sa sufle aer. un conctator si un releu termic de protectie. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. dincare motiv poate sa moara. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. Intoarcerea se face din ora in ora.c. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. Deci. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric.Acest lucru este foarte important. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. ATENTIE. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor .5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat.

se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. inclusiv blocarea limitatorilor centrali.temperatura din incubator este prea mare. . este suficient. microintrerupatoarele camelor defecte. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. dupa remedierea defectului. necorespunzatoare Intre diferite coloane. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. mecanism de intoarcere nu are suruburi. fiind slabite suruburile cuplajului. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. se va remedia -Cuplajul reductor.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. in partea in care nu se misca este sarita pana. devenind prea periculoasa pentru embrioni.se opreste un ventilator. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: .Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. de exemplu . in dialogul om-masina. . tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. . se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. de limitatorul central. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita.

Eclozionatorul. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. in principiu. umiditatii si intoarcerea oualor. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. spre deosebire de incubator. iar peste aceasta valoare se opreste. Inregistratorul F E A – electronic. dar. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. o rezistenta de 1500 w. c)Temperatura de 37. d)Temperatura de 38. iar pentru intoarcere. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. se opreste semnalul sonor. iar defectiunile si remedierile sunt similare. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat.pana la atingerea parametrilor.6 ºC . Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. aer si apa rece. In practica.2 sau 36. functionand tot independent ca la incubator.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. dupa introducerea oualor. iar la depasirea temperaturii de 35.8 ºC. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. pe diferite perioade de timp. b)Temperatura de 37. un convector de semnal. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere.6 ºC sau 36. foarte pretentios. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. este un incubator fara sistem de intoarcere. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. suna alarma. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. pe perioade mari de timp. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului.Sub aceasta temperatura.3 ºC . Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.

Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . comanda inchiderea clapetei. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. releu defect. Spre deosebire de incubator. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. sau deschiderea clapetei. acesta. daca cama 1. cand umiditatea este mare. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. prin pulverizarea apei. ATENTIE! La ecloziune. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. prin intermediul releului de umiditate. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. caldura biologica fiind mare. se atinge mai usor temperatura optima.5-2cm.cand umiditatea este mica.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. sistemul este trecut in pozitie automat. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. Din lipsa de ventilatie. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. Dupa introducerea oualor de gaina. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. sub aceasta valoare. deschiderea camei 2. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. in caz contrar. selector sau ceas de programare defect. In sezonul rece. clapeta se monteaza usor intredeschisa. La oprire. pentru intrerupatorul 2. deschidereafiind de 1. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. . in special la partea superioara. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer.Functionarea sistemului de umiditate. fata de orizontala. -idem. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. periclitand calitatea acestora. la montaj. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator.

-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. se spala si apoi se sterge si se monteaza. . se sterge cu o carpa uscata si restul P. . in special la oprirea ventilatorului. in special. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.o temperatura mica.Se fac verificarile sistemului de automatizare. .se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. .se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.P.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. de asemenea. Daca apa este foarte dura. . producandu-se arderea lor. se agita apa din bazin cu mana.o temperatura mare. remedierea imediata a defectiunilor . Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. dupa cum urmeaza: .-ului. se va spala bazinul P.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.P. punand capacul pentru etansarea prizei.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.se scoate cu grija termometrul.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. . Calcarul depus face o izolare care. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. .se scot sinele de ghidare acarucioarelor. prin neracire duce la arderea rezistentei. . . incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator.se scoate placa de racire.-ului. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare .E. rezistentele. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. Operatiuni zilnice . .o oprire a ventilatorului.lipsa alimentarii cu energie electrica. cu timpul. . ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.E.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.-ului. . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.suprasolicitarea termocupelor de protectie. distrugand aparatura.existenta permanenta a apei.E.P. .se deschide capacul P. .

Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.se verifica toate sistemele de automatizare. fie in otet si se vor tine 24 ore.Operatiuni saptamanale La incubatoare. iar cele defecte se inlocuiesc.se executa etanseitatea. pentru remedierea unor defectiuni. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare).se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. se interzice folosirea solutiilor cu soda.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . .se verifica sistemul de intoarcere. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. iar la eclozionatoare. in special la pardoseala. Se vor schimba fitilele.se greseaza motoarele ventilatoarelor. La incubatoarele care au sub site covoare PVC. clantele.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. timpulde imobilizare este de 14 zile. . de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.vopsiri interioare si exterioare. balamalele daca sunt fortate la inchidere. .inlocuirea prizelor uzate. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. acestea se vor scoate si se vor curata.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. . se ung balama lele cu ulei.inlocuirea unor panouri. . . . intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. . rulmentii sistemului de intoarcere. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie.se verifica etanseitatea usilor. . lagare .se curata instalatia de apa. . Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. partile uzate se scot pentru reconditionare.

Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. iar cocosii pot ajunge la 3. Productia medie de oua este de 210 buc/an. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2.0 kg/cap.8-2. cu greutatea medie de cca 55 grame. alba. Greutatea corporala medie de 3. iar la cocoseii adulti 2.0 kg/cap. caramizie. pentru carne. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. realizand productii de 220-260 oua. in jurul anilor 1950.2 kg/cap la cocosei. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an.5-3. pentru obtinerea puilor broilar. iar cocoseii la 3. dar productia de oua este ridicata. Roso” pentru productia de carne. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa).0 kg. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. este . care a fost adusa din Olanda. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. galbena. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. potarnichie si herminata).- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor.5-1. necesarul de piese pentru reparatii.0 kg/cap. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. realizand greutatea de 1.8 kg.2 kg. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica.5 kg/cap la cocosii adulti.reparatiile curente si capitale. neagra. albastra.8-3.8 – 2.. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. dar cea mai raspandita este varietatea alba.6-4. iar cocoseii la 1.7 kg/cap. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. Viteza de crestere este destul de mare.4 kg/cap. potarnichie.. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1.8-4. iar cocosii 700 gr. realizand la 3 luni 1. bruna etc. Gainile adulte ajung la greutatea de 2.0 kg/cap la puicute si 1. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. cu productie foarte buna de oua. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2.5 kg la femelele adulte si 4. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante.0 kg la femelele adulte. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. pe aparate.6 -2. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. Playmouth-Rock sau Cornish.0 kg/cap.). Viteza de crestere este destul de mare.7-4. in scopul de obtinere de pui broiler. realizand o productie medie de 200 bucati/an.ALBO”.o kg/cap. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr.8-3. iar cocosilor adulti la 3. avand o culoare alba cretoasa. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.

la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs.5 kg/cap. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. Penajul este de culoare alba. cu o greutate de 65-80 grame/ou. . care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. cu variatii de la 260-300 de zile.5 kg/cap. din curca Neagra Mexicana. iar masculi 11-14 kg. Productia de oua este. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. intre 45-75 de oua/an.0 kg. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. apreciata de consumatori. curcile realizeaza 4-6 kg/cap.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. iar cocosi la 4. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat..5 – 4.5-5. obtinandu-se hibridul . iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an.pigmenta. cu productii de oua. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. rustice. Greutatea gainilor variaza intre 2. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. pana la 18-20% din greutatea corporala. a curcilor Bronzate.A fost creata in Franta. iar a cocosilor intre 2. iar curcanii 9-10 kg/cap. iar la curcni la 11-12 Kg. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. Productia de oua este medie.2 -2. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. varietatea alba. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. Curca Neagra de Sologne. producand o carne de calitate. negu sau barat). Conchinchina. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. cu excelente calitati pentru carne. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. la 7-8 Kg. iar curcanii 10-12 kg/cap. fiind o rasa foarte precoce.0 kg. pentru productia de carne. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate.7-3. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. dar cu un consum specific de furaje scazut. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. cu un penaj diversificat (alb. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. Faverola. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.0 kg/cap. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an.5-8. Robro”. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. Dorking. in medie de 60-80 de oua/cap/an. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. Coaja oualor este alba. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.

pentru realizarea de ficat gras.. Rasa Emden – penajul are culoare alba. pentru ameliorarea raselor locale.semiintensiv. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. Musculatarura pectorala este dezvoltata. atingand greutatea medie de 1 kg. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. o greutate de 4 kg/cap. la gastele indopate. Productia de oua este scazuta. Este o rasa robusta. valorificand foarte bine pasunea. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. realizand la 2 luni. cu greutate intre 160-200 gr. iar la gascani de 7-10 kg/cap. productia de carne este mare. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. iar gascanii 6-7 kg/cap. nu sut bune mame. este o pasare . Greutatea corporala variaza la femele intre . Productia de oua este de 20-30 buc. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. realizand 15-20 oua/sezon. iar la plus variante de 2-2. avand o carne deosebit de apreciata. Oualele au un procent ridicat de ecloziune.5 kg. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. Pe langa productia de carne si oua. Gastele sunt bune closti si bune mame. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta./an. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. Viteza de crestere este destul de ridicata. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. dar cea mai raspandita este cea alba. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Productia de oua este de 35-50 oua/an. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. rezistenta. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Valorifica excelent pasunile. Gastele emden. Gastele au o greutate mijlocie. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Rasa de Rin – este formata in Germania. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte./ou. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. valorificand foarte bine pasunile. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. cu un consum specific redus de 2. pe valea Rinului. Productia de pene este destul de ridicata. Viteza de crestere este buna. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg.sociala”. femelele realizand 5-6 kg/cap.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Se preteaza pentru productia de ficat gras. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. pe toata suprafata corpului.

Rata LESEASCA – sunt numite si . pana in lunile iulie-august. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. realizand la varsta de 60 de zile. Greutatea corporala este de 3. cu un grad ridicat de rezistenta organica. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. culoarea cojii este galben-galbuie. in lipsa suprafetelor de apa. producand o carne de foarte buna calitate. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an./cap/an. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite.5 kg. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei.5-5. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete.5 kg la rasele adulte si de 3.. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. cu indici apreciati pentru productia de carne. cu o greutate de 150-180 gr/ou. incadrandu-se in categoria raselor grele. Se preteaza la cresterile semiintensiva. Rouen). Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. femelele avand greutatea de 2-3 kg.0 kg. Gastele sunt foarte bune mame. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. la sfarsitul lunii ianuarie. avand un caracter prietenos si bland. Dupa indopare.. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia.5-4 kg la ratoi.5 kg. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. numit MULARD. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. dar si pentru productia de ficat gras. adaptadu-se la cresterea pe uscat. . manifestandu-se fenomenul de heterozis. avand un grad de rusticitate destul de mare. producand un ficat de 750-800 gr. greutatea de 2-2. cu o ecloziune de 80-85%. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. Are doua sezoane de ouat. ratoi pot realiza 5 kg/cap. se ingrasa foparte usor. Ratele din rasa Pekin. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. valorificand superior resursele existente de hrana. greutatea de 70-85 grame/bucata. iar la gascani intre 4.5-4 kg. cu un diformism sexual foarte pronuntat.3. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. avand o coaja de culoare alba. iar la ratoi la 3. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc.5-5. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. al doilea sezon cu 20-30 oua. Productia medie de oua este de 15-25 buc. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent.5 kg. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. cu greutatea oului intre 75-90 grame. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. cu un caracter linistit.rate mute”. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral.5-4. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice.

productie de oua sau de carne) se vor respecta. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. trebuie sa asigure ratii echilibrate. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. varsta dupa care ramane . flambata si varuita. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. iar dupa varsta de 10-12 zile. in functie de varsta si destinatie (reproductie. este de 18-20 cap/mp. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. 6 cm pentru fiecare pasare. folosind iluminatul artificial. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. in a 20-a saptamanade viata. din categoria de varsta 0-8 saptamani.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani.B. Pentru fiecare categorie de pui. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. ratia sa contina maximum 12% proteina. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. conform cerintelor fiziologice a puilor. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. in functie de luminozitatea zilei. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. dupa uscarea completa in statia de incubatie. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. puii incep sa ciuguleasca iarba. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. prin marirea programului de lumina.. inca din prima zi. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. a unei productii de oua crescute. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. acesta scazand in continuare treptat. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. Densitatea puicutelor de o zi. de la inceput. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. temperatura si umiditatea.D. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. spalata..Totul plin Totul gol”. se face rarirea lor. La varsta de 4-8 zile. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat.prestarter”. cuprizand mai multe cicluri de digestie. rumegus sau coji de floarea soarelui. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. astfel incat. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. frontul de furajare trebuie sa asigure. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore .TEHNOLOGIA DE CRESTERE.. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. folosind un furaj de tip . viteza curentilor de aer.

La temperaturi exterioare de 29-30ºC. concomitent cu declansarea ouatului.540 2.200 1. pe asternut permanent.530 1.025 1.5% P. sa se asigure o ora de lumina. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. ventilatia este controlata. la sol. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). iar oualele prezinta fragilitate a cojii.B. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.B. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. numite puiernite. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21.D in perioada 8 -14 saptamani 15.6 – 16. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. fiind afectate grav. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. productia de oua incepe sa scada. . In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate.B. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. Pana la varsta de 18 saptamani. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. greutatea corporala incepe sa scada. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. la temperaturi intre 28-29ºC. Este recomandat ca in timpul noptii. dupa ce au fost curatate mecanic. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. hranitori.025 2. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor.536 722 1. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. situatia pasarilor devine critica.constanta. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.595 1. ramane folosirea de nutreturi combinate.D – in primele 8 saptamani de viata 18.298 1.238 1.5 -19% P.5 P. Incalzirea se face cu eleveuze.

la gainile outoare. mai exact la durata si variatiile acestuia.02‰ Hidrogen sulfurat 0. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. mentine o temperatura optima. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . Durata acestui program de lumina. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. Exceptie fac palmipedele. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet.900 grame. productia numerica de oua fiind discontinua. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. pentru stimularea ouatului. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. Pe perioada ouatului. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou .B.4 kg nutret concentrat. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. Intre 2 si -7ºC. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata).D. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. Cresterea duratei zilei. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. factorul determinant fiind cel ereditar.In timpul iernii.01‰ Bioxid de carbon 0. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. critica. pasarile sunt solicitate maxima. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. in jurul varstei de 22 saptamani. gainile cresc de la 1. pentru 230 de oua. Intre 18-77 de saptamani. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere.caldura biologica”.. rata si gasca din rasele comune.2 kg nutret combinat pentru numai 2. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. de peste 12ºC.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. Structura unei ratii furajere. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. fiind capabila sa asigure . Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. ducand la aparitia ouatului. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. incepe de la varsta de 18 saptamani. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. se va schimba si ratia nutritriva.250 grame la 1. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv.700-1.5-0. dupa care ramane constant. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana.8 oua.

intensitatea ouatului se exprima in %. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an.desclocire”. pe o perioada de 10-15 zile. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. la diverse specii si rase de pasari de ferma. care pierde penajul (naparleste). caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii.productia de pene”. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). intregul penaj. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. dupa care se dezvolta un nou penaj. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers.. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. viu colorat. atata timp cat realizeaza eficienta economica. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. reprezinta.. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru .Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. Valorile varfului de ouat. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. in a doua parte a anului. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. periodic. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Durata acestuia variaza. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. temperatura). respectiv refacerea penajului. pentru a evita risipa de furaje. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. Daca nu se intervine pentru . Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii.

pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).1 2.ROSS” Nr.4 24.2 10.8 19. ca si azotul.6 21. in scopul realizarii unui nou penaj. In acelasi timp se reia si programul de lumina. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata.. metabolismul pasarii creste. frunze verzi de varza. boabe de mazare. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.F.B si F. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. vitaminele A. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii..B. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.3 2. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare. iar pagumele economice vor fi considerabile. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor.4 10. si aminoacizi bogati in sulf.0 3.2 1. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.8 12.7 3. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.0 17..0 2. se opreste complet adaparea si furajarea. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.4 3. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. care stimuleaza caderea penelor.2 28.6 13. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.toamnei.6 9. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in. toate functiile vitale se intensifica. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi.4 1. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata.6 de o Nr. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere.4 1.0 34. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. pana ce ouatul scade sub 1%.2 3. fiind bogate in sulf. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic.0 11. In timpul naparlirii.2 15.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.2 2.5 1.ROBRO”. Crt.D. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. Pentru hibrizii . densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . durata acesteia se prelungeste foarte mult. In a 22-a zi. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .B. faina de carne sau sange.4 14. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt. In primele zi8le de la reluarea furajarii. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.

. coji de seminte de cereale. aroma) si a pielii (zgarieturi. Crt.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde. . in mare masura. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. prin pulverizare sub presiune. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.0 15.75 2. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie.25 27..COBB” Nr. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC.4 11.0 2 1.4 17. miros..25 1.50 1. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. textura.7 19. paie tocate.0 7 3. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. Asternutul se transporta la cel putin 1.. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.50 13.5 6 3. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. Hala se varuieste. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.5 3 1. 1 1.8 4 2.6 12. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma .Kg Crt.50 2.2 22.00 3. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.3 9. cu destinatia abatorizare. in apa introducandu-se un detergent nespumant. Evacuarea asrernutului. ARBOR ACRES”.00 2. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.0 5 2.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.ARBOR ACRES” Nr.. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . care trebuie sa fie curat.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma .7 Firma . In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .10 de o Nr.75 3.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului. gust.5 km de ferma.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .

temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. iar orificiile de admisie. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. La o temperatura prea scazuta. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta.. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. . solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii.. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. cat si pentru a obliga puii sa bea. amanandu-se popularea halei. iar hibrizii . Ventilatia. asociat cu o umiditate crescuta. in primele 10 zile de viata a puilor. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº .ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. permit o buna intretinere a asternutului. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. peste limitele admise. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. puii se inghesuie si piuie ascutit. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. trebuie sa fie amplasate termometre.ROSS”. fiind apatici si molatici.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii .ROSS”. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. lucrarile de dezinfectie se repeta.. dupa perioada de demaraj. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. Prin iluminarea puternica.. ROBRO”. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. dupa care se considera ca valori de 55-70%. mai intai apa si apoi sa manance. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. Apa prea rece provoaca indigestii. se incepe incalzirea halei astfel incat. In hala daca nu este asistata de calculator. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare.

De la 0. graul se scoate din hrana. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. aminoacizi esentiali. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. in tavite sau pe cofraje. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. cum sunt: orzul. ovazul. care afecteaza calitatea carcasei. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. peste limitele admise. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. chiar dupa prima saptamana de la populare. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. pana la 28 de zile si de 3 mm. puii nu se mai hranesc.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. dar bogata in potasiu. cu formare de aldehide si cetone. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . dar apa se administreaza in continuu. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. pentru a asigura suportul energetic. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. sa fie consumata cu precautie. cu nutreturi combinate. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. Faina de soia cu un continut redus de proteine.Regimul de lumina. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. care sa nu degaje praf. daca acesta se face controlat. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. exceptand primele zile de viata. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. brichete cu diametrul de 2-3 mm. determina producerea de dejectii lichide. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. in continuare. datorita continutului de acizii grasi saturati. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. de la furajarea cu brizura la cea granulata. In general. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. . Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. precum si alte modificari nedorite. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. care daca nu sunt pastrate corespunzator. ci numai in cele grower si finisher. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. in mod treptat. putand cauza moartea. proteina. deoarece consumata in exces. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau..ad libitum”. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. acesta nu se introduce in retetele starter. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. Inainte cu doua zile de sacrificare. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta.

Necesarul de apa la broilerul de gaina .. fiind afectata rata de crestere. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 . din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate.+ 12 º.ROSS” Nr. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.