Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

temperatura va fi cuprinsa intre 37. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. dixidul de carbon. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. linia. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. Mirajul.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. . in functie de intensitatea pigmentului cojii. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %).2-37. si vaporii de apa. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. Pentru ouale de gasca. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. hibridul. rasa.In timpul perioadei de incubatie.7 ºC. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. temperatura va fi aproximativ de 37.5-37.• calitatea cojii oualor. Intervalul de intoarcere. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. si la 8-10 zile la celelalte specii.rate si gaste. • specia. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie .

gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. 37. rata. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19.37.3-24.3 .77ºC 28. gasca = 37.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. rata si gasca. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.5-37.gaina:27. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.palmipede .37. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern. curca.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .100 oua curca.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.9 ºC -pentru oua de curca.3ºC 37. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. multe cu reprezentante in Romania. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati.77-28. gasca=27.77C-3buc palmipede:37.88ºC 30ºC . cu un grad ridicat de automatizare.. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.25. racire.6 .64ºC. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. 37. .37. rata.7 .6 .5ºC.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.

Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. din cauza unor defectiuni. umidifiere. Functionarea sistemului de temperatura constanta . • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. tava pentru apa sub ventilator. doua rezistente pentru incalzire. incubatorul are sisteme de incalzire. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • intoarcerea oualor din ora in ora. placa cu electrovalve. a lipsei de apa. instalatie auxiliara de ventilare. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. racire. cadru suport ventilare. ventilatie si intoarcere.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. avand sisteme propii de masura si comanda.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. intinzator pentru motor. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. rata. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. De asemenea. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. Pentru asigurarea acestor parametri. cu cele patru ventilatoare din interior. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. Prin constructie. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. Functionarea incubatorului IV. a 1200 wati pe bucata. racire. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. gasca. curca. incalzire. cu termometre cu trei conctacte electrice.22-37.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. cutia de comanda si cutia de derivatie. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. din panouri din lemn. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. • umiditate constanta. carucior dublu. • numarul carucioarelor simple 2 buc.

se pune in functiune alarma sonora si optica.5 ºC sau 37.94 ºC.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. se va inlocui. -conctatorul nu functioneaza. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. sonerie si becul de semnalizare rosu. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. 3)Termometre . existand astfel pericolul de supraincalzire. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. b) Temperatura de 37. indiferent de sectiune. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .77ºC La atingerea temperaturiide 37. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.releul termometrului de racire. 2)Termometre .seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva.electrovalvaserpentinelor.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire.releul termometrului de alarma. La atingerea valorii de 37.94ºC. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.94 ºC.61ºC sau 37. avand tensiune de functionare.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.5ºC sau 37. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena.61 ºC. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. c) Temperatura de 37. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . -termometrul scos din priza -termometrul spart.se va verifica -electrovalvele defecte.a)Temperarura de 37.

provenite de la gaini tinere sau batrane. cand umiditatea este mica. In aceasta situatie. Prin pulverizarea apei.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? .din care se foloseste numai valoarea medie. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat.se va remedia -serpentine infundate.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. Cand umiditatea aerului introdus este mica. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ).5 A pentru rezistenta. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. clapeta este selectionata. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii. Acest agregat functioneaza independent de incubator. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. Cand lucreaza independent. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. APA(PEP). pe langa umezirea aerului. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. comanda sau opreste incalzirea apei. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. diferite specii de pasari ).(blocate pe inchis).5ºC.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. prin selector si releul termometrului de umiditate. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. care umidifica aerul introdus in incubator. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. 8. se va curata -releu de racire defect .324. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. prin selector si releul termometrului de umiditate. motorul ars. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. termometrul umed din incubator. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. se produce si o racire a aerului introdus. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea.4 –25.termometrul agregatului. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . in tabloul electric fiind un comutator (selector). in functie de necesarul de vapori pentru umezire. . doua duze de pulverizare a apei. lipsa tensiune). Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar.

sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . se va inlocui -Clapeta nu se deschide. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va inlocui -Releul de umiditate defect. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. avand fiecare cate un contactor centrifugal. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) .vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se verifica. introducand aer mai putin umezit in incubator. iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. Acesti contactori sunt inseriati. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui Contactorul are contactele lipite.

acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0.Acest lucru este foarte important. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . ATENTIE. in loc sa sufle aer. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect.c. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata.functiune. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. Intoarcerea se face din ora in ora. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit.i a incubatorului. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. Deci. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. dincare motiv poate sa moara. un conctator si un releu termic de protectie. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca.

fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. fiind slabite suruburile cuplajului. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. mecanism de intoarcere nu are suruburi. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. se va remedia -Cuplajul reductor. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. dupa remedierea defectului. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . este suficient. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. . se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. devenind prea periculoasa pentru embrioni. . de limitatorul central. in partea in care nu se misca este sarita pana. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. . se va verifica siguranta -Comutatorul defect.temperatura din incubator este prea mare. de exemplu . se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. necorespunzatoare Intre diferite coloane.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. microintrerupatoarele camelor defecte. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului.se opreste un ventilator. in dialogul om-masina.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata.

dimensionat la capacitatea seriei din incubator. c)Temperatura de 37. In practica. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. foarte pretentios. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. in principiu. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt.Sub aceasta temperatura. umiditatii si intoarcerea oualor. o rezistenta de 1500 w. iar defectiunile si remedierile sunt similare. un convector de semnal.pana la atingerea parametrilor. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). Inregistratorul F E A – electronic. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. iar peste aceasta valoare se opreste. dupa introducerea oualor. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. pe perioade mari de timp. pe diferite perioade de timp. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. este un incubator fara sistem de intoarcere.6 ºC . Inregistrarea se face pe sulul de hartie.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. iar pentru intoarcere. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. b)Temperatura de 37.3 ºC . unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. spre deosebire de incubator.6 ºC sau 36. se opreste semnalul sonor. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. Eclozionatorul. suna alarma.8 ºC. dar. aer si apa rece. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. iar la depasirea temperaturii de 35. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. d)Temperatura de 38. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana.2 sau 36. functionand tot independent ca la incubator. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune .5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa.

clapeta se monteaza usor intredeschisa. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. fata de orizontala. -idem. comanda inchiderea clapetei. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. daca cama 1.Functionarea sistemului de umiditate. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. . ATENTIE! La ecloziune. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. In sezonul rece. Dupa introducerea oualor de gaina. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. in caz contrar. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. La oprire. sub aceasta valoare. Spre deosebire de incubator. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. prin pulverizarea apei. sau deschiderea clapetei. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. selector sau ceas de programare defect. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. caldura biologica fiind mare. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. in special la partea superioara. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. releu defect. acesta. prin intermediul releului de umiditate. la montaj. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. Din lipsa de ventilatie. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator .clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. cand umiditatea este mare. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. deschiderea camei 2. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. se atinge mai usor temperatura optima.5-2cm. pentru intrerupatorul 2.cand umiditatea este mica. periclitand calitatea acestora. deschidereafiind de 1. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. sistemul este trecut in pozitie automat. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator.

P.-ului.Se fac verificarile sistemului de automatizare.suprasolicitarea termocupelor de protectie.se scoate placa de racire.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.existenta permanenta a apei.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. cu timpul.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.o temperatura mare. Daca apa este foarte dura. de asemenea.lipsa alimentarii cu energie electrica. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . in special.P. . remedierea imediata a defectiunilor .se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. rezistentele. distrugand aparatura.se scoate cu grija termometrul. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare .o oprire a ventilatorului. se sterge cu o carpa uscata si restul P. .Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. . . Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.se demonteaza gura de vizitare a bazinului. Calcarul depus face o izolare care. . se va spala bazinul P.se scot sinele de ghidare acarucioarelor.E.-ului. prin neracire duce la arderea rezistentei.o temperatura mica. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. se agita apa din bazin cu mana. in special la oprirea ventilatorului. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.E. punand capacul pentru etansarea prizei. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. .cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin.P. . producandu-se arderea lor. .-ului.alimentarea cu tensiune normala de 220 V. se spala si apoi se sterge si se monteaza. .E. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. . dupa cum urmeaza: . .se deschide capacul P. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. . . Operatiuni zilnice . . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.

Se vor executa lucrarile mentionate in continuare.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. .se verifica sistemul de intoarcere. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. partile uzate se scot pentru reconditionare. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . . Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. . Se vor schimba fitilele. clantele.inlocuirea unor panouri. . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. fie in otet si se vor tine 24 ore. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. iar cele defecte se inlocuiesc. se ung balama lele cu ulei. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: .inlocuirea prizelor uzate.se executa etanseitatea.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. . iar la eclozionatoare. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). rulmentii sistemului de intoarcere.se verifica etanseitatea usilor. in special la pardoseala. .Operatiuni saptamanale La incubatoare.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal.se greseaza motoarele ventilatoarelor. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. lagare . La incubatoarele care au sub site covoare PVC.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. .se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda.se curata instalatia de apa.vopsiri interioare si exterioare. balamalele daca sunt fortate la inchidere. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. timpulde imobilizare este de 14 zile. pentru remedierea unor defectiuni. se interzice folosirea solutiilor cu soda. . . . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. .se verifica toate sistemele de automatizare. acestea se vor scoate si se vor curata. .In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora.

Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. iar cocosilor adulti la 3. alba. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. iar cocosii 700 gr. cu greutatea medie de cca 55 grame.6 -2. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca.5-3. dar productia de oua este ridicata. iar cocosii pot ajunge la 3. bruna etc. iar cocoseii la 3. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb.2 kg. pentru carne.8-3.8 – 2.0 kg/cap. albastra. cu productie foarte buna de oua. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. pentru obtinerea puilor broilar. este . program cu data cand se executa reviziile si reparatiile.0 kg/cap.. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap.7 kg/cap. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr.5 kg/cap la cocosii adulti. Gainile adulte ajung la greutatea de 2.6-4. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. galbena.2 kg/cap la cocosei. potarnichie. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. realizand productii de 220-260 oua. in scopul de obtinere de pui broiler. realizand greutatea de 1. in care se consemneaza toate reviziile tehnice.). Viteza de crestere este destul de mare. pe aparate. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. Productia medie de oua este de 210 buc/an.7-4. in jurul anilor 1950. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). realizand la 3 luni 1. Viteza de crestere este destul de mare. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. caramizie. potarnichie si herminata).0 kg/cap.8 kg. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. dar cea mai raspandita este varietatea alba. realizand o productie medie de 200 bucati/an.5 kg la femelele adulte si 4. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial .- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. iar la cocoseii adulti 2. iar cocoseii la 1.o kg/cap. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba.8-3.0 kg/cap la puicute si 1.0 kg la femelele adulte. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie.reparatiile curente si capitale. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.4 kg/cap. neagra. Playmouth-Rock sau Cornish. care a fost adusa din Olanda. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.0 kg/cap. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.5-1.. Roso” pentru productia de carne.8-4. necesarul de piese pentru reparatii.0 kg. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Greutatea corporala medie de 3. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2.ALBO”. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. avand o culoare alba cretoasa.8-2. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile.

2 -2. fiind o rasa foarte precoce. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate.A fost creata in Franta. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. iar masculi 11-14 kg. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma.5 kg/cap. cu un penaj diversificat (alb. iar la curcni la 11-12 Kg. apreciata de consumatori. a curcilor Bronzate. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. intre 45-75 de oua/an. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. la 7-8 Kg. Conchinchina. obtinandu-se hibridul . Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. iar a cocosilor intre 2. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. din curca Neagra Mexicana. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. varietatea alba. Coaja oualor este alba. negu sau barat). care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Penajul este de culoare alba. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. cu excelente calitati pentru carne. Faverola. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. cu o greutate de 65-80 grame/ou..pigmenta.5 – 4. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. cu variatii de la 260-300 de zile.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. iar cocosi la 4. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. in medie de 60-80 de oua/cap/an. pana la 18-20% din greutatea corporala. cu productii de oua. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. Greutatea gainilor variaza intre 2. . iar curcanii 9-10 kg/cap. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Productia de oua este medie.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata.5-5.5 kg/cap.5-8. pentru productia de carne. dar cu un consum specific de furaje scazut. rustice. Robro”. producand o carne de calitate. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. la nivelul a 60-85 oua/an/cap.0 kg/cap. care la curca ajunge la varsta de 7 luni. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. Curca Neagra de Sologne.0 kg. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. Productia de oua este. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.0 kg. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. iar curcanii 10-12 kg/cap. Dorking.7-3. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap.

Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. nu sut bune mame. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Se preteaza pentru productia de ficat gras. Gastele emden. pe toata suprafata corpului. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. Productia de oua este de 20-30 buc.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Este o rasa robusta. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. pentru ameliorarea raselor locale. la gastele indopate. valorificand foarte bine pasunile. iar gascanii 6-7 kg/cap. dar cea mai raspandita este cea alba. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg.5 kg. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Viteza de crestere este destul de ridicata. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. o greutate de 4 kg/cap. femelele realizand 5-6 kg/cap. avand o carne deosebit de apreciata. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Productia anuala de oua este de 35-55 oua./an. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. iar la gascani de 7-10 kg/cap. atingand greutatea medie de 1 kg.sociala”. este o pasare .semiintensiv. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare .Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Viteza de crestere este buna. rezistenta. Rasa de Rin – este formata in Germania.. Productia de oua este de 35-50 oua/an. Valorifica excelent pasunile. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Pe langa productia de carne si oua. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. cu greutate intre 160-200 gr. productia de carne este mare. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. Productia de pene este destul de ridicata. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Rasa Emden – penajul are culoare alba. cu un consum specific redus de 2. Gastele au o greutate mijlocie. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Greutatea corporala variaza la femele intre . realizand 15-20 oua/sezon. iar la plus variante de 2-2. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. Productia de oua sete de 50-60 buc/an.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. Musculatarura pectorala este dezvoltata. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. Gastele sunt bune closti si bune mame. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi./ou. valorificand foarte bine pasunea. realizand la 2 luni. Productia de oua este scazuta. pe valea Rinului. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. pentru realizarea de ficat gras. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune.

cu un diformism sexual foarte pronuntat. Ratele din rasa Pekin. cu un grad ridicat de rezistenta organica. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. pana in lunile iulie-august. Rata LESEASCA – sunt numite si . cu o greutate de 150-180 gr/ou.5-4 kg la ratoi. producand un ficat de 750-800 gr. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral.. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Are doua sezoane de ouat. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. cu indici apreciati pentru productia de carne.5-4. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. avand un caracter prietenos si bland.5-4 kg. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Greutatea corporala este de 3.3. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. producand o carne de foarte buna calitate. Se preteaza la cresterile semiintensiva. iar la gascani intre 4.0 kg. in lipsa suprafetelor de apa. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial.5 kg la rasele adulte si de 3. . manifestandu-se fenomenul de heterozis. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete.. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. greutatea de 70-85 grame/bucata. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. adaptadu-se la cresterea pe uscat. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. se ingrasa foparte usor. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. femelele avand greutatea de 2-3 kg. realizand la varsta de 60 de zile. cu greutatea oului intre 75-90 grame. greutatea de 2-2. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. cu o ecloziune de 80-85%. Productia medie de oua este de 15-25 buc. la sfarsitul lunii ianuarie. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an.5-5. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. Rouen). Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. valorificand superior resursele existente de hrana. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%.5-5./cap/an. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. Gastele sunt foarte bune mame.5 kg. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. ratoi pot realiza 5 kg/cap. avand o coaja de culoare alba.rate mute”. iar la ratoi la 3. cu un caracter linistit. incadrandu-se in categoria raselor grele. Dupa indopare.5 kg. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. avand un grad de rusticitate destul de mare. numit MULARD. culoarea cojii este galben-galbuie.5 kg. al doilea sezon cu 20-30 oua. dar si pentru productia de ficat gras.

rumegus sau coji de floarea soarelui. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. este de 18-20 cap/mp. a unei productii de oua crescute. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. puii incep sa ciuguleasca iarba. iar dupa varsta de 10-12 zile. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. prin marirea programului de lumina. acesta scazand in continuare treptat.. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. trebuie sa asigure ratii echilibrate.D. temperatura si umiditatea. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. productie de oua sau de carne) se vor respecta. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. astfel incat. folosind iluminatul artificial. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. dupa uscarea completa in statia de incubatie. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. spalata. La varsta de 4-8 zile. viteza curentilor de aer. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. in a 20-a saptamanade viata. de la inceput. Pentru fiecare categorie de pui. ratia sa contina maximum 12% proteina. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. cuprizand mai multe cicluri de digestie. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. conform cerintelor fiziologice a puilor. frontul de furajare trebuie sa asigure. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC.B. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral.. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. se face rarirea lor.prestarter”. flambata si varuita.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. inca din prima zi. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . in functie de varsta si destinatie (reproductie. varsta dupa care ramane . Introducerea asternutului permanent de paie tocate. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. din categoria de varsta 0-8 saptamani. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. Densitatea puicutelor de o zi. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. 6 cm pentru fiecare pasare. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua..Totul plin Totul gol”. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. in functie de luminozitatea zilei. folosind un furaj de tip .

536 722 1. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. Incalzirea se face cu eleveuze.constanta.5% P. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore).5 -19% P.D – in primele 8 saptamani de viata 18. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie.5 P.238 1. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. la temperaturi intre 28-29ºC.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. dupa ce au fost curatate mecanic. la sol. pe asternut permanent.530 1. Pana la varsta de 18 saptamani.595 1. iar oualele prezinta fragilitate a cojii. sa se asigure o ora de lumina. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar.025 1. Este recomandat ca in timpul noptii.540 2. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. concomitent cu declansarea ouatului. productia de oua incepe sa scada.B. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret.6 – 16. fiind afectate grav. La temperaturi exterioare de 29-30ºC. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. dezinfectate si dotate cu adapatori automate.025 2.B. ramane folosirea de nutreturi combinate. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina.200 1. hranitori. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.298 1. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. numite puiernite. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. pasarile sunt supuse unui usor disconfort.D in perioada 8 -14 saptamani 15. .768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale.B. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. greutatea corporala incepe sa scada. situatia pasarilor devine critica. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. ventilatia este controlata.

Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. factorul determinant fiind cel ereditar. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4.In timpul iernii. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Durata acestui program de lumina. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. rata si gasca din rasele comune. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. critica. dupa care ramane constant. de peste 12ºC.B. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani).D.700-1. in jurul varstei de 22 saptamani. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. pentru 230 de oua. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. se va schimba si ratia nutritriva. mentine o temperatura optima. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea.4 kg nutret concentrat. Intre 2 si -7ºC. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet..900 grame.caldura biologica”. productia numerica de oua fiind discontinua. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. la gainile outoare. Pe perioada ouatului. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. ducand la aparitia ouatului.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare.250 grame la 1.02‰ Hidrogen sulfurat 0. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. mai exact la durata si variatiile acestuia. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. Exceptie fac palmipedele. gainile cresc de la 1. pentru stimularea ouatului. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana.5-0. fiind capabila sa asigure . Intre 18-77 de saptamani. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. Structura unei ratii furajere.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. pasarile sunt solicitate maxima. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Cresterea duratei zilei.2 kg nutret combinat pentru numai 2. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. incepe de la varsta de 18 saptamani.01‰ Bioxid de carbon 0.8 oua. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta.

productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. reprezinta. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat.desclocire”. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. periodic. pentru a evita risipa de furaje. Durata acestuia variaza. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. intensitatea ouatului se exprima in %. atata timp cat realizeaza eficienta economica. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. respectiv refacerea penajului. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. in a doua parte a anului. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor.. temperatura). care pierde penajul (naparleste). in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. pe o perioada de 10-15 zile. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. viu colorat. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata.productia de pene”.. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. Daca nu se intervine pentru . la diverse specii si rase de pasari de ferma. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Valorile varfului de ouat. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. dupa care se dezvolta un nou penaj. intregul penaj. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile.

care stimuleaza caderea penelor. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. durata acesteia se prelungeste foarte mult.2 3. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.6 de o Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare. In acelasi timp se reia si programul de lumina.2 1. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. toate functiile vitale se intensifica. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne . Pentru hibrizii . pana ce ouatul scade sub 1%.. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.0 34.8 12. leguminoase verzi (lucerna si trifoi). La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. fiind bogate in sulf. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.4 1. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. se opreste complet adaparea si furajarea.D.1 2.B si F. In primele zi8le de la reluarea furajarii. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. Crt. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2.. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne . metabolismul pasarii creste.0 2. iar pagumele economice vor fi considerabile.2 2. frunze verzi de varza.0 17.4 10.6 21.0 11. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.4 3. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.3 2. vitaminele A. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.4 24.2 15. in scopul realizarii unui nou penaj.7 3. boabe de mazare. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.8 19.2 10.toamnei.F.B.2 28.B.4 1.4 14. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii.ROBRO”. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.0 3. si aminoacizi bogati in sulf. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.6 9. ca si azotul. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere.6 13. In timpul naparlirii. faina de carne sau sange.ROSS” Nr. In a 22-a zi. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.5 1. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.

ARBOR ACRES” Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.50 2.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. . Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.Kg Crt. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta.00 3.2 22.0 5 2. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie.5 6 3. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. in apa introducandu-se un detergent nespumant. coji de seminte de cereale. paie tocate.00 2. Hala se varuieste. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. ARBOR ACRES”. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .7 19. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.0 7 3.4 11. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.7 Firma . Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC.25 1.. care trebuie sa fie curat.75 3. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare. cu destinatia abatorizare.10 de o Nr.3 9.25 27.50 1. 1 1. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.COBB” Nr.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. Evacuarea asrernutului. aroma) si a pielii (zgarieturi.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . Asternutul se transporta la cel putin 1.50 13. prin pulverizare sub presiune. operatiune urmata de o dezinfectie a ei. textura..0 15. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare.0 2 1.5 3 1.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .6 12.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.5 km de ferma.4 17. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. gust. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. miros.8 4 2. in mare masura. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica..75 2. Crt.

Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. mai intai apa si apoi sa manance. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. in primele 10 zile de viata a puilor. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. lucrarile de dezinfectie se repeta. Prin iluminarea puternica. dupa perioada de demaraj. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. fiind apatici si molatici.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . trebuie sa fie amplasate termometre. La o temperatura prea scazuta. .Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. asociat cu o umiditate crescuta. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare.. amanandu-se popularea halei.ROSS”.. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. Apa prea rece provoaca indigestii. Ventilatia.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. permit o buna intretinere a asternutului. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. iar orificiile de admisie. peste limitele admise.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. se incepe incalzirea halei astfel incat. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. In hala daca nu este asistata de calculator.. dupa care se considera ca valori de 55-70%. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. cat si pentru a obliga puii sa bea. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor.ROSS”. ROBRO”.. puii se inghesuie si piuie ascutit. iar hibrizii .

deoarece consumata in exces. sa fie consumata cu precautie. de la furajarea cu brizura la cea granulata. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. care afecteaza calitatea carcasei. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. dar apa se administreaza in continuu. pana la 28 de zile si de 3 mm. ovazul. In general. precum si alte modificari nedorite. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. daca acesta se face controlat. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. graul se scoate din hrana. determina producerea de dejectii lichide. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura.. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. in tavite sau pe cofraje.Regimul de lumina. . ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. peste limitele admise. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). ci numai in cele grower si finisher. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. datorita continutului de acizii grasi saturati. exceptand primele zile de viata. care daca nu sunt pastrate corespunzator. proteina. cu nutreturi combinate. acesta nu se introduce in retetele starter. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. chiar dupa prima saptamana de la populare. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. aminoacizi esentiali. in mod treptat. dar bogata in potasiu. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. De la 0. pentru a asigura suportul energetic. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. puii nu se mai hranesc. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. Faina de soia cu un continut redus de proteine. cum sunt: orzul. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. Inainte cu doua zile de sacrificare. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. in continuare. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata.ad libitum”. cu formare de aldehide si cetone. putand cauza moartea. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. care sa nu degaje praf. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. brichete cu diametrul de 2-3 mm. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor.

fiind afectata rata de crestere. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 . Necesarul de apa la broilerul de gaina .000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana..Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate.+ 12 º. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.ROSS” Nr. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful