P. 1
53213902-Curs-Pasari

53213902-Curs-Pasari

|Views: 69|Likes:
Published by maricaradu

More info:

Published by: maricaradu on Feb 26, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/26/2013

pdf

text

original

Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

temperatura va fi aproximativ de 37. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini.In timpul perioadei de incubatie. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. modificarile fiziologice si anatomofiziologice.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.rate si gaste. Intervalul de intoarcere. si la 8-10 zile la celelalte specii. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei.2-37. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. Pentru ouale de gasca.5-37.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . . Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. temperatura va fi cuprinsa intre 37. rasa. si vaporii de apa. hibridul. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore.7 ºC. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. Mirajul. • specia. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. dixidul de carbon. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. in functie de intensitatea pigmentului cojii. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º.• calitatea cojii oualor. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %).pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. linia. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat.

3-24.100 oua curca.25. gasca = 37. racire.37.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.77ºC 28.5ºC.6 . umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. cu un grad ridicat de automatizare. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina.37. 37. curca.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.77-28. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.9 ºC -pentru oua de curca. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate.gaina:27. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua.5-37. rata.7 .4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 . rata si gasca. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie. gasca=27.3ºC 37. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37.88ºC 30ºC .6 .Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. rata.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi.37.palmipede . • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. 37.77C-3buc palmipede:37. multe cu reprezentante in Romania.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.64ºC.3 . ..

umidifiere. incubatorul are sisteme de incalzire. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. placa cu electrovalve. a lipsei de apa. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. ventilatie si intoarcere. doua rezistente pentru incalzire. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. din panouri din lemn. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. tava pentru apa sub ventilator. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului.22-37. Functionarea incubatorului IV.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. incalzire. • intoarcerea oualor din ora in ora. gasca.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. Prin constructie. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. racire. cu cele patru ventilatoare din interior.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. a 1200 wati pe bucata. Functionarea sistemului de temperatura constanta . cu termometre cu trei conctacte electrice. rata. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • umiditate constanta. racire. • numarul carucioarelor simple 2 buc. din cauza unor defectiuni. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. carucior dublu. cutia de comanda si cutia de derivatie. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. curca. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. avand sisteme propii de masura si comanda. intinzator pentru motor. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. cadru suport ventilare. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. Pentru asigurarea acestor parametri. De asemenea. instalatie auxiliara de ventilare.

existand astfel pericolul de supraincalzire. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .5 ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde.a)Temperarura de 37.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte. indiferent de sectiune.releul termometrului de alarma. -conctatorul nu functioneaza.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. sonerie si becul de semnalizare rosu.61ºC sau 37. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. La atingerea valorii de 37. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc.94 ºC.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. -termometrul scos din priza -termometrul spart. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric.61 ºC.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire.94 ºC.94ºC. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. c) Temperatura de 37. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul . pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. 2)Termometre . Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.77ºC La atingerea temperaturiide 37.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva.releul termometrului de racire. 3)Termometre . b) Temperatura de 37.se va verifica -electrovalvele defecte.electrovalvaserpentinelor.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. se va inlocui.5ºC sau 37. avand tensiune de functionare. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. se pune in functiune alarma sonora si optica.

pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. APA(PEP).sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. termometrul umed din incubator. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus.324. prin selector si releul termometrului de umiditate. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23.5ºC. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. pe langa umezirea aerului. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. lipsa tensiune). aerul preluand intens particulele de apa pulverizata.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4.termometrul agregatului. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . doua duze de pulverizare a apei. care umidifica aerul introdus in incubator.se va remedia -serpentine infundate. . 8. clapeta este selectionata. In aceasta situatie.4 –25. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. diferite specii de pasari ). avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. Prin pulverizarea apei. cand umiditatea este mica. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer.5 A pentru rezistenta. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor.din care se foloseste numai valoarea medie. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. se produce si o racire a aerului introdus.(blocate pe inchis). sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. Acest agregat functioneaza independent de incubator.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . comanda sau opreste incalzirea apei. provenite de la gaini tinere sau batrane. Cand umiditatea aerului introdus este mica. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. motorul ars. in tabloul electric fiind un comutator (selector). Cand lucreaza independent. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. se va curata -releu de racire defect .Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. prin selector si releul termometrului de umiditate.

Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. se verifica. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Releul de umiditate defect.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. introducand aer mai putin umezit in incubator. avand fiecare cate un contactor centrifugal. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. Acesti contactori sunt inseriati. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. iar in situatia opririi unui ventilator. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. se va inlocui -Clapeta nu se deschide.

Acest lucru este foarte important. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. prin aceasta asigurandu-se o protectie p.c.functiune. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. ATENTIE. in loc sa sufle aer. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . Intoarcerea se face din ora in ora. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. un conctator si un releu termic de protectie. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete. Deci. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. dincare motiv poate sa moara. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni.i a incubatorului. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare.

in partea in care nu se misca este sarita pana. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. . se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. necorespunzatoare Intre diferite coloane. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. de exemplu . se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. este suficient. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . de limitatorul central. dupa remedierea defectului. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. .se opreste un ventilator. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. devenind prea periculoasa pentru embrioni. microintrerupatoarele camelor defecte. mecanism de intoarcere nu are suruburi. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . se va remedia -Cuplajul reductor. in dialogul om-masina. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. . inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. fiind slabite suruburile cuplajului.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata.temperatura din incubator este prea mare. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia.

avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. in principiu. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. dupa introducerea oualor. pe perioade mari de timp. functionand tot independent ca la incubator. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Eclozionatorul.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt.6 ºC .6 ºC sau 36. suna alarma. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. este un incubator fara sistem de intoarcere. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. Inregistratorul F E A – electronic. dar. d)Temperatura de 38. un convector de semnal.pana la atingerea parametrilor.Sub aceasta temperatura. iar peste aceasta valoare se opreste.5 grade ºC ( termometrul de alarma ). acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea.8 ºC. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. foarte pretentios. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. c)Temperatura de 37. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. pe diferite perioade de timp. iar defectiunile si remedierile sunt similare.2 sau 36. spre deosebire de incubator. umiditatii si intoarcerea oualor. se opreste semnalul sonor. iar la depasirea temperaturii de 35. aer si apa rece. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. In practica. iar pentru intoarcere. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed.3 ºC . pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. dimensionat la capacitatea seriei din incubator. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. o rezistenta de 1500 w. b)Temperatura de 37.

termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. prin pulverizarea apei. clapeta se monteaza usor intredeschisa. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. sistemul este trecut in pozitie automat. se atinge mai usor temperatura optima. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. acesta. fata de orizontala. . sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed. cand umiditatea este mare. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii.Functionarea sistemului de umiditate. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. comanda inchiderea clapetei. ATENTIE! La ecloziune. deschiderea camei 2. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. sau deschiderea clapetei. La oprire. pentru intrerupatorul 2. daca cama 1. releu defect. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat.5-2cm. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. -idem. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. caldura biologica fiind mare. Spre deosebire de incubator. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. la montaj.cand umiditatea este mica. selector sau ceas de programare defect. Din lipsa de ventilatie. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. prin intermediul releului de umiditate. in caz contrar. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. deschidereafiind de 1. periclitand calitatea acestora. Dupa introducerea oualor de gaina. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. sub aceasta valoare. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. in special la partea superioara. In sezonul rece.

se spala si apoi se sterge si se monteaza. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului. distrugand aparatura. .o oprire a ventilatorului.se scot sinele de ghidare acarucioarelor. .o temperatura mica.se scoate placa de racire. . . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. .la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. se sterge cu o carpa uscata si restul P. Daca apa este foarte dura. in special la oprirea ventilatorului. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa. Operatiuni zilnice .P.o temperatura mare. .existenta permanenta a apei. se agita apa din bazin cu mana. . prin neracire duce la arderea rezistentei.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. producandu-se arderea lor. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. in special.se deschide capacul P.lipsa alimentarii cu energie electrica. .cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . cu timpul.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei. de asemenea.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.alimentarea cu tensiune normala de 220 V.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate.-ului.P. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. rezistentele. . Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.P. . . se va spala bazinul P.E.E.suprasolicitarea termocupelor de protectie. . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .-ului. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: .E.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator.-ului. remedierea imediata a defectiunilor . punand capacul pentru etansarea prizei. . dupa cum urmeaza: .se scoate cu grija termometrul. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta.Se fac verificarile sistemului de automatizare. . Calcarul depus face o izolare care.

Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. .Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. partile uzate se scot pentru reconditionare. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune. La incubatoarele care au sub site covoare PVC. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata.se verifica etanseitatea usilor.se curata instalatia de apa. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. se ung balama lele cu ulei.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. .se greseaza motoarele ventilatoarelor.se verifica sistemul de intoarcere. se interzice folosirea solutiilor cu soda. timpulde imobilizare este de 14 zile. acestea se vor scoate si se vor curata.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului.se executa etanseitatea. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. clantele. rulmentii sistemului de intoarcere. in special la pardoseala.inlocuirea prizelor uzate. .se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal.inlocuirea unor panouri. . Se vor schimba fitilele. . .se verifica toate sistemele de automatizare. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului.Operatiuni saptamanale La incubatoare. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. fie in otet si se vor tine 24 ore. iar cele defecte se inlocuiesc. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . . iar la eclozionatoare. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: . iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. . .vopsiri interioare si exterioare. lagare . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. . . Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. pentru remedierea unor defectiuni. . balamalele daca sunt fortate la inchidere.

Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. care a fost adusa din Olanda.0 kg/cap la puicute si 1. iar cocosii pot ajunge la 3. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . potarnichie si herminata). Roso” pentru productia de carne. Viteza de crestere este destul de mare. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba.0 kg/cap. iar cocoseii la 1. caramizie. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante.8 – 2. galbena. este . pentru obtinerea puilor broilar.0 kg la femelele adulte.6-4.4 kg/cap. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Viteza de crestere este destul de mare. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. dar cea mai raspandita este varietatea alba.8-4.8-3.8 kg.6 -2.0 kg/cap.0 kg/cap. iar la cocoseii adulti 2. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an.7 kg/cap. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune.5 kg la femelele adulte si 4. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. iar cocoseii la 3.0 kg. pe aparate. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa).2 kg/cap la cocosei.5-3. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial . Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn. neagra.ALBO”. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari.8-3. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. realizand la 3 luni 1.2 kg.reparatiile curente si capitale. realizand greutatea de 1.. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. in scopul de obtinere de pui broiler. dar productia de oua este ridicata. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. avand o culoare alba cretoasa. iar cocosii 700 gr. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. Playmouth-Rock sau Cornish. in jurul anilor 1950. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.5-1. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. albastra. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. realizand o productie medie de 200 bucati/an. cu productie foarte buna de oua. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.5 kg/cap la cocosii adulti.0 kg/cap. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. potarnichie. Greutatea corporala medie de 3. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare.. realizand productii de 220-260 oua. bruna etc. Productia medie de oua este de 210 buc/an. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca.8-2. alba. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. cu greutatea medie de cca 55 grame. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr.7-4. pentru carne.).o kg/cap. necesarul de piese pentru reparatii. iar cocosilor adulti la 3.

Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. fiind o rasa foarte precoce. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. iar masculi 11-14 kg. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. Robro”. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. iar curcanii 9-10 kg/cap. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. apreciata de consumatori. cu variatii de la 260-300 de zile. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile.5-5. in medie de 60-80 de oua/cap/an.0 kg/cap.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. negu sau barat). care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.0 kg.pigmenta. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. pentru productia de carne. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. iar la curcni la 11-12 Kg. Dorking.0 kg. cu excelente calitati pentru carne. Productia de oua este medie. cu un penaj diversificat (alb. producand o carne de calitate. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3.5 – 4. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. dar cu un consum specific de furaje scazut. pana la 18-20% din greutatea corporala.. la 7-8 Kg. cu productii de oua. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. Coaja oualor este alba. iar curcanii 10-12 kg/cap.7-3. . Greutatea gainilor variaza intre 2. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare. obtinandu-se hibridul . iar cocosi la 4. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat. Curca Neagra de Sologne. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. iar a cocosilor intre 2.5 kg/cap. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. rustice. a curcilor Bronzate. cu o greutate de 65-80 grame/ou. Conchinchina. Faverola. din curca Neagra Mexicana. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc.5-8. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an.2 -2. varietatea alba.5 kg/cap. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Penajul este de culoare alba. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. intre 45-75 de oua/an.A fost creata in Franta. Productia de oua este.

Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. Productia de oua este de 35-50 oua/an. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. cu un consum specific redus de 2. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. Greutatea corporala variaza la femele intre . cu greutate intre 160-200 gr. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . iar gascanii 6-7 kg/cap. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. realizand 15-20 oua/sezon. o greutate de 4 kg/cap. Gastele sunt bune closti si bune mame. Viteza de crestere este buna. iar la plus variante de 2-2./an. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. Productia de oua este scazuta. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. productia de carne este mare.sociala”. rezistenta. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. dar cea mai raspandita este cea alba. la gastele indopate. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. valorificand foarte bine pasunea. pentru realizarea de ficat gras. valorificand foarte bine pasunile. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Productia de oua este de 20-30 buc. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. nu sut bune mame. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta.. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. Se preteaza pentru productia de ficat gras.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. avand o carne deosebit de apreciata. Rasa Emden – penajul are culoare alba. femelele realizand 5-6 kg/cap. pe toata suprafata corpului. Pe langa productia de carne si oua. Valorifica excelent pasunile./ou. Gastele au o greutate mijlocie. realizand la 2 luni. pe valea Rinului. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. pentru ameliorarea raselor locale. Musculatarura pectorala este dezvoltata. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Gastele emden. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. Rasa de Rin – este formata in Germania. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Viteza de crestere este destul de ridicata.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. este o pasare . la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Este o rasa robusta. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Productia de pene este destul de ridicata. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an.5 kg. atingand greutatea medie de 1 kg.semiintensiv. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. iar la gascani de 7-10 kg/cap. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii.

dar si pentru productia de ficat gras. producand o carne de foarte buna calitate.5-5. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. Productia medie de oua este de 15-25 buc./cap/an. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. cu indici apreciati pentru productia de carne. al doilea sezon cu 20-30 oua. iar la gascani intre 4. realizand la varsta de 60 de zile. cu o ecloziune de 80-85%. femelele avand greutatea de 2-3 kg. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral.0 kg. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb.rate mute”. iar la ratoi la 3. avand un grad de rusticitate destul de mare. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. incadrandu-se in categoria raselor grele. Rouen). RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. cu greutatea oului intre 75-90 grame.. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. adaptadu-se la cresterea pe uscat. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. ratoi pot realiza 5 kg/cap. cu un grad ridicat de rezistenta organica.5 kg. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. culoarea cojii este galben-galbuie. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate.5-5. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. la sfarsitul lunii ianuarie. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an.5 kg. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. Greutatea corporala este de 3.3. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua.5 kg. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. cu un caracter linistit. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana.5-4. Ratele din rasa Pekin. greutatea de 70-85 grame/bucata. . valorificand superior resursele existente de hrana. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni.5-4 kg la ratoi. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile.5-4 kg.5 kg la rasele adulte si de 3. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. numit MULARD. greutatea de 2-2. avand o coaja de culoare alba. se ingrasa foparte usor. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. Are doua sezoane de ouat. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. Rata LESEASCA – sunt numite si . cu o greutate de 150-180 gr/ou. Dupa indopare. producand un ficat de 750-800 gr. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. manifestandu-se fenomenul de heterozis. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. in lipsa suprafetelor de apa. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. cu un diformism sexual foarte pronuntat. Se preteaza la cresterile semiintensiva. Gastele sunt foarte bune mame.. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. pana in lunile iulie-august. avand un caracter prietenos si bland.

Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. in a 20-a saptamanade viata. spalata. trebuie sa asigure ratii echilibrate. temperatura si umiditatea. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua.. a unei productii de oua crescute. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. este de 18-20 cap/mp. varsta dupa care ramane . Pentru fiecare categorie de pui. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. din categoria de varsta 0-8 saptamani. se face rarirea lor. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani.. folosind iluminatul artificial. La varsta de 4-8 zile. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. flambata si varuita. inca din prima zi. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. cuprizand mai multe cicluri de digestie. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. prin marirea programului de lumina. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare. dupa uscarea completa in statia de incubatie. conform cerintelor fiziologice a puilor.. folosind un furaj de tip .B. de la inceput.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. iar dupa varsta de 10-12 zile. rumegus sau coji de floarea soarelui. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. productie de oua sau de carne) se vor respecta. 6 cm pentru fiecare pasare.prestarter”. frontul de furajare trebuie sa asigure. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. puii incep sa ciuguleasca iarba. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. viteza curentilor de aer. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. astfel incat. in functie de luminozitatea zilei. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. in functie de varsta si destinatie (reproductie. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata.Totul plin Totul gol”. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. ratia sa contina maximum 12% proteina. acesta scazand in continuare treptat. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. Densitatea puicutelor de o zi. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina.D.

dezinfectate si dotate cu adapatori automate. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent.536 722 1.025 2. la sol.530 1. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. dupa ce au fost curatate mecanic. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. productia de oua incepe sa scada. ramane folosirea de nutreturi combinate. .D – in primele 8 saptamani de viata 18.540 2. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.595 1. numite puiernite.238 1.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.constanta.5% P. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.D in perioada 8 -14 saptamani 15. La temperaturi exterioare de 29-30ºC.5 P. la temperaturi intre 28-29ºC. Este recomandat ca in timpul noptii. sa se asigure o ora de lumina. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. ventilatia este controlata. situatia pasarilor devine critica.B. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor.200 1. hranitori. greutatea corporala incepe sa scada. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie. fiind afectate grav. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. concomitent cu declansarea ouatului.5 -19% P.025 1. Pana la varsta de 18 saptamani. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.B.298 1. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. Incalzirea se face cu eleveuze. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. pe asternut permanent. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate.B.6 – 16.

iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. critica.4 kg nutret concentrat. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou . incepe de la varsta de 18 saptamani. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. ducand la aparitia ouatului. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. Intre 18-77 de saptamani. la gainile outoare. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. factorul determinant fiind cel ereditar. productia numerica de oua fiind discontinua. Exceptie fac palmipedele.900 grame.B. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41. Structura unei ratii furajere.5-0. pentru stimularea ouatului. Pe perioada ouatului. in jurul varstei de 22 saptamani.250 grame la 1. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. de peste 12ºC.700-1. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori.8 oua. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece.2 kg nutret combinat pentru numai 2.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. mentine o temperatura optima. fiind capabila sa asigure . temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). se va schimba si ratia nutritriva. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . Durata acestui program de lumina. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24.caldura biologica”. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. Cresterea duratei zilei. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. dupa care ramane constant.D. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. mai exact la durata si variatiile acestuia. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. Intre 2 si -7ºC. pasarile sunt solicitate maxima. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. rata si gasca din rasele comune.01‰ Bioxid de carbon 0.02‰ Hidrogen sulfurat 0. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale.In timpul iernii. pentru 230 de oua.. gainile cresc de la 1.

La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. reprezinta.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Durata acestuia variaza. la diverse specii si rase de pasari de ferma. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire. periodic. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. respectiv refacerea penajului. in a doua parte a anului. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. Daca nu se intervine pentru . gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. intregul penaj. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. temperatura). Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. pe o perioada de 10-15 zile. pentru a evita risipa de furaje. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii.. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat.desclocire”. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul .. Valorile varfului de ouat. viu colorat. de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile.productia de pene”. dupa care se dezvolta un nou penaj. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. care pierde penajul (naparleste). Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. atata timp cat realizeaza eficienta economica. intensitatea ouatului se exprima in %. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea.

pana ce ouatul scade sub 1%. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.ROBRO”. boabe de mazare. durata acesteia se prelungeste foarte mult. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .4 3. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.ROSS” Nr. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. Crt. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.6 de o Nr. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata.0 11.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.3 2.4 1.0 2. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .2 1. fiind bogate in sulf.. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti. ca si azotul. In timpul naparlirii.2 2. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii..F.4 14. faina de carne sau sange. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .B si F. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. in scopul realizarii unui nou penaj.4 1.D.4 10.5 1.. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).2 15. In a 22-a zi. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. se opreste complet adaparea si furajarea. se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.8 19. frunze verzi de varza.0 3. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.6 13. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi.2 28. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere. toate functiile vitale se intensifica. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii.6 21. In primele zi8le de la reluarea furajarii. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.1 2.B.B. care stimuleaza caderea penelor. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare.2 3. vitaminele A. metabolismul pasarii creste.toamnei.7 3.6 9. iar pagumele economice vor fi considerabile.2 10. In acelasi timp se reia si programul de lumina. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari.0 34.8 12. si aminoacizi bogati in sulf.4 24. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.0 17. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. Pentru hibrizii .

textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma .pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.5 6 3. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.Kg Crt. operatiune urmata de o dezinfectie a ei. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. miros. aroma) si a pielii (zgarieturi.4 11. .. in apa introducandu-se un detergent nespumant.50 1.25 1.3 9.COBB” Nr.0 7 3. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . textura. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. In aceasta perioada se efectueaza in ordine.0 5 2.ARBOR ACRES” Nr.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.7 Firma .50 2. Evacuarea asrernutului.00 2.7 19. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni.5 3 1. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces.6 12. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. paie tocate.5 km de ferma..2 22. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne ... urmatoarele lucrari: depopularea haleelor. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. Greutatea corporala la varsta de sacrificare . ARBOR ACRES”. Hala se varuieste.75 3.25 27. Crt. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.10 de o Nr.75 2. prin pulverizare sub presiune. coji de seminte de cereale. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. Asternutul se transporta la cel putin 1.00 3.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.50 13. 1 1. care trebuie sa fie curat.4 17. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.0 2 1. gust.8 4 2. in mare masura.0 15. cu destinatia abatorizare.

Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. La o temperatura prea scazuta. puii se inghesuie si piuie ascutit. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. mai intai apa si apoi sa manance.. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. iar hibrizii . Ventilatia. fiind apatici si molatici. Prin iluminarea puternica..ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor .. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. trebuie sa fie amplasate termometre.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. . stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. dupa care se considera ca valori de 55-70%. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. In hala daca nu este asistata de calculator. cat si pentru a obliga puii sa bea. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. Apa prea rece provoaca indigestii. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare.ROSS”.ROSS”. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. dupa perioada de demaraj.. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. in primele 10 zile de viata a puilor. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. peste limitele admise. ROBRO”. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. permit o buna intretinere a asternutului. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. se incepe incalzirea halei astfel incat. Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . iar orificiile de admisie. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. lucrarile de dezinfectie se repeta. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. amanandu-se popularea halei. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . asociat cu o umiditate crescuta. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%.

peste limitele admise. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. in tavite sau pe cofraje. puii nu se mai hranesc. chiar dupa prima saptamana de la populare. Inainte cu doua zile de sacrificare. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. in continuare. deoarece consumata in exces. cum sunt: orzul. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. precum si alte modificari nedorite. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe.Regimul de lumina. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. De la 0. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. graul se scoate din hrana. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . in mod treptat. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente.ad libitum”. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. sa fie consumata cu precautie. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. de la furajarea cu brizura la cea granulata. dar apa se administreaza in continuu. aminoacizi esentiali. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. care sa nu degaje praf. care afecteaza calitatea carcasei. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. brichete cu diametrul de 2-3 mm. ci numai in cele grower si finisher. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. datorita continutului de acizii grasi saturati. care daca nu sunt pastrate corespunzator. Faina de soia cu un continut redus de proteine. acesta nu se introduce in retetele starter.. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. cu nutreturi combinate. pentru a asigura suportul energetic. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. daca acesta se face controlat. pana la 28 de zile si de 3 mm. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. proteina. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. cu formare de aldehide si cetone. In general. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. ovazul.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. exceptand primele zile de viata. dar bogata in potasiu. putand cauza moartea. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. determina producerea de dejectii lichide. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. .

Necesarul de apa la broilerul de gaina .+ 12 º.ROSS” Nr.. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. fiind afectata rata de crestere. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata. crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->