Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

In timpul perioadei de incubatie. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. rasa. prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. linia. si la 8-10 zile la celelalte specii. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). .rate si gaste. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. iar intoarcerea se face in unghi de 180 º. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. temperatura va fi aproximativ de 37. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor. si vaporii de apa. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune.2-37. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . dixidul de carbon. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui.5-37.7 ºC. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. Intervalul de intoarcere. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. temperatura va fi cuprinsa intre 37. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa. hibridul. in functie de intensitatea pigmentului cojii. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat.• calitatea cojii oualor. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. Pentru ouale de gasca. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. • specia. Mirajul.

3-24.6 . • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. rata si gasca. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic. multe cu reprezentante in Romania.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .37.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. gasca=27..3 . fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. 37.palmipede . curca.5ºC. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.gaina:27.77C-3buc palmipede:37.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . gasca = 37. rata.37.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern.6 .3ºC 37.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina.25.37. cu un grad ridicat de automatizare. racire. folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.9 ºC -pentru oua de curca.88ºC 30ºC .77-28. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.64ºC.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23. 37. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37. . Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina. rata.5-37.7 .100 oua curca.77ºC 28.

• intoarcerea oualor din ora in ora. carucior dublu. din cauza unor defectiuni. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. • umiditate constanta. Functionarea incubatorului IV. tava pentru apa sub ventilator. instalatie auxiliara de ventilare.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. a 1200 wati pe bucata. cu cele patru ventilatoare din interior. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. • numarul carucioarelor simple 2 buc. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. gasca. umidifiere. cadru suport ventilare. a lipsei de apa.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. cutia de comanda si cutia de derivatie. Prin constructie. din panouri din lemn. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. doua rezistente pentru incalzire.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. intinzator pentru motor. cu termometre cu trei conctacte electrice. Pentru asigurarea acestor parametri. De asemenea.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. incalzire. incubatorul are sisteme de incalzire. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. Functionarea sistemului de temperatura constanta . rata.22-37. curca. ventilatie si intoarcere. avand sisteme propii de masura si comanda. racire. placa cu electrovalve. racire.

64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. 2)Termometre .61ºC sau 37. indiferent de sectiune.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc.releul termometrului de alarma. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire.se va verifica -electrovalvele defecte.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. avand tensiune de functionare. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. b) Temperatura de 37. c) Temperatura de 37. -termometrul scos din priza -termometrul spart.neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine. -conctatorul nu functioneaza.94 ºC.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. existand astfel pericolul de supraincalzire. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. 3)Termometre .94 ºC.77ºC La atingerea temperaturiide 37.5 ºC sau 37.releul termometrului de racire.a)Temperarura de 37.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta. se va inlocui. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste .electrovalvaserpentinelor. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta.61 ºC. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective. Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37.5ºC sau 37. sonerie si becul de semnalizare rosu.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul . se pune in functiune alarma sonora si optica.94ºC. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. La atingerea valorii de 37.

pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii.termometrul agregatului.(blocate pe inchis). Acest agregat functioneaza independent de incubator.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. Prin pulverizarea apei. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. cand umiditatea este mica. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. Cand umiditatea aerului introdus este mica. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. in tabloul electric fiind un comutator (selector).5ºC. pe langa umezirea aerului.324.5 A pentru rezistenta. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor.se va remedia -serpentine infundate. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. motorul ars. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. termometrul umed din incubator.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. clapeta este selectionata. diferite specii de pasari ).din care se foloseste numai valoarea medie. sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. In aceasta situatie. APA(PEP). in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi.Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. Cand lucreaza independent. se produce si o racire a aerului introdus.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . prin selector si releul termometrului de umiditate.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat.4 –25. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. . termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. comanda sau opreste incalzirea apei. care umidifica aerul introdus in incubator. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. se va curata -releu de racire defect . aerul preluand intens particulele de apa pulverizata. doua duze de pulverizare a apei. provenite de la gaini tinere sau batrane. lipsa tensiune). o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. 8. primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. prin selector si releul termometrului de umiditate.

se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. avand fiecare cate un contactor centrifugal. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. iar in situatia opririi unui ventilator.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. se va inlocui -Releul de umiditate defect. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. Acesti contactori sunt inseriati. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. introducand aer mai putin umezit in incubator. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . se verifica. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta.

ATENTIE. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni.c. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. in loc sa sufle aer. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor . Deci. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete.Acest lucru este foarte important. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect.5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat.i a incubatorului. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. Intoarcerea se face din ora in ora. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare.functiune. dincare motiv poate sa moara. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. un conctator si un releu termic de protectie. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana.

se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit. este suficient. . necorespunzatoare Intre diferite coloane. microintrerupatoarele camelor defecte. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. in dialogul om-masina.se opreste un ventilator. .se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit .temperatura din incubator este prea mare. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. inclusiv blocarea limitatorilor centrali. se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va inlocui -limitatori de cursa blocati. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme. devenind prea periculoasa pentru embrioni. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came.Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. . se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator. de limitatorul central. dupa remedierea defectului. in partea in care nu se misca este sarita pana.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. fiind slabite suruburile cuplajului. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia. se va remedia -Cuplajul reductor. de exemplu . se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . mecanism de intoarcere nu are suruburi.

in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. in principiu. Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie. iar peste aceasta valoare se opreste. este un incubator fara sistem de intoarcere. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. Eclozionatorul. Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire.2 sau 36. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor.6 ºC sau 36. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. iar pentru intoarcere. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. umiditatii si intoarcerea oualor.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. pe diferite perioade de timp. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat.pana la atingerea parametrilor. dupa introducerea oualor.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre.5 grade ºC ( termometrul de alarma ).8 ºC. foarte pretentios. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. se opreste semnalul sonor.6 ºC . pe perioade mari de timp. iar defectiunile si remedierile sunt similare. un convector de semnal. o rezistenta de 1500 w. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur.Sub aceasta temperatura. d)Temperatura de 38. b)Temperatura de 37. iar la depasirea temperaturii de 35. suna alarma. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. spre deosebire de incubator. In practica. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici.3 ºC . aer si apa rece. dar. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. c)Temperatura de 37. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. Inregistratorul F E A – electronic. functionand tot independent ca la incubator. dimensionat la capacitatea seriei din incubator.

Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul.cand umiditatea este mica. deschiderea camei 2. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor. se atinge mai usor temperatura optima. pentru intrerupatorul 2. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. In sezonul rece. cand umiditatea este mare. releu defect. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. comanda inchiderea clapetei. periclitand calitatea acestora. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. Spre deosebire de incubator. . daca cama 1. sub aceasta valoare. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. sistemul este trecut in pozitie automat. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. la montaj. in special la partea superioara. Din lipsa de ventilatie.Functionarea sistemului de umiditate. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. Dupa introducerea oualor de gaina. in caz contrar. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. ATENTIE! La ecloziune. clapeta se monteaza usor intredeschisa. prin intermediul releului de umiditate. La oprire. acesta. -idem. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. sau deschiderea clapetei. selector sau ceas de programare defect. fata de orizontala.5-2cm. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. prin pulverizarea apei. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. deschidereafiind de 1. caldura biologica fiind mare. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed.

cu timpul. se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. .se scot sinele de ghidare acarucioarelor.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem.-ului.o oprire a ventilatorului. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine.lipsa alimentarii cu energie electrica.se scoate cu grija termometrul. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP. remedierea imediata a defectiunilor .se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii. Calcarul depus face o izolare care. rezistentele.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.E. incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. .se deschide capacul P. Operatiuni zilnice .Se fac verificarile sistemului de automatizare. in special la oprirea ventilatorului. . Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.se scoate placa de racire.o temperatura mare.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. distrugand aparatura.-ului. . dupa cum urmeaza: .existenta permanenta a apei. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde. .P.P. . arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . . ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor. se va spala bazinul P. de asemenea. . .E.-ului. Daca apa este foarte dura.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul. . punand capacul pentru etansarea prizei.o temperatura mica. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. se agita apa din bazin cu mana.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. prin neracire duce la arderea rezistentei.P. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin. producandu-se arderea lor. .se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete . . in special.suprasolicitarea termocupelor de protectie. .E. Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. se spala si apoi se sterge si se monteaza.alimentarea cu tensiune normala de 220 V. se sterge cu o carpa uscata si restul P. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. .

. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare.se verifica toate sistemele de automatizare.inlocuirea unor panouri. .se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. .se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: .vopsiri interioare si exterioare. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: .se executa etanseitatea. Se vor schimba fitilele. Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: .se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.inlocuirea prizelor uzate. balamalele daca sunt fortate la inchidere. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. iar la eclozionatoare.se verifica sistemul de intoarcere.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. . la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda. Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%. . rulmentii sistemului de intoarcere. clantele. La incubatoarele care au sub site covoare PVC. . iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb. daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. . . pentru remedierea unor defectiuni. .se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. lagare . se interzice folosirea solutiilor cu soda.Operatiuni saptamanale La incubatoare. in special la pardoseala.se verifica etanseitatea usilor. .Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite. iar cele defecte se inlocuiesc. Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta. .se curata instalatia de apa. fie in otet si se vor tine 24 ore. partile uzate se scot pentru reconditionare. Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare. timpulde imobilizare este de 14 zile. se ung balama lele cu ulei.se greseaza motoarele ventilatoarelor. acestea se vor scoate si se vor curata.

Viteza de crestere este destul de mare. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap.6 -2. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile.2 kg. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. realizand productii de 220-260 oua. dar productia de oua este ridicata.5 kg la femelele adulte si 4. in scopul de obtinere de pui broiler. Greutatea corporala medie de 3. in jurul anilor 1950. este . potarnichie si herminata). avand o culoare alba cretoasa. neagra.8-3. pe aparate. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. pentru obtinerea puilor broilar.5-3. care a fost adusa din Olanda. pentru carne. galbena. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. caramizie. Roso” pentru productia de carne. Viteza de crestere este destul de mare. cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb. realizand la 3 luni 1.5 kg/cap la cocosii adulti.8-3.0 kg/cap. iar la cocoseii adulti 2.8 – 2.5-1. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial ..2 kg/cap la cocosei.). iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca.0 kg/cap.ALBO”. Productia medie de oua este de 210 buc/an. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. Playmouth-Rock sau Cornish.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. in care se consemneaza toate reviziile tehnice.0 kg/cap.0 kg la femelele adulte. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr.reparatiile curente si capitale. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1.4 kg/cap. iar cocosii 700 gr.8-4. iar cocosii pot ajunge la 3.0 kg/cap.8 kg.7-4.7 kg/cap. cu productie foarte buna de oua. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica.o kg/cap. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. dar cea mai raspandita este varietatea alba. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2. cu greutatea medie de cca 55 grame. Gainile adulte ajung la greutatea de 2.0 kg.0 kg/cap la puicute si 1. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. bruna etc. iar cocoseii la 3. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. iar cocoseii la 1. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. iar cocosilor adulti la 3.. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat. potarnichie. realizand greutatea de 1. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn.6-4.8-2. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. necesarul de piese pentru reparatii. albastra. realizand o productie medie de 200 bucati/an. alba.

. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. pana la 18-20% din greutatea corporala. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. din curca Neagra Mexicana. Penajul este de culoare alba.2 -2. iar la curcni la 11-12 Kg. rustice. la 7-8 Kg. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.0 kg.5 – 4. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. apreciata de consumatori. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America.5 kg/cap. Productia de oua este medie. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari.5 kg/cap. Conchinchina. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. iar curcanii 9-10 kg/cap. cu excelente calitati pentru carne. negu sau barat). Faverola. iar a cocosilor intre 2. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.A fost creata in Franta. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. producand o carne de calitate. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. iar masculi 11-14 kg. fiind o rasa foarte precoce. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. cu productii de oua. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat.0 kg/cap. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg.pigmenta. fiind creata prin selectie in cadrul rasei.5-5. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. Dorking. varietatea alba. Curca Neagra de Sologne. in medie de 60-80 de oua/cap/an. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. cu o greutate de 65-80 grame/ou. a curcilor Bronzate.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock.0 kg. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Robro”. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. iar cocosi la 4. cu variatii de la 260-300 de zile. Greutatea gainilor variaza intre 2. cu un penaj diversificat (alb. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. Coaja oualor este alba. dar cu un consum specific de furaje scazut. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. obtinandu-se hibridul . curcile realizeaza 4-6 kg/cap. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica.. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap. pentru productia de carne. Productia de oua este. Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an. iar curcanii 10-12 kg/cap. intre 45-75 de oua/an. Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte.7-3. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an.5-8.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne.

iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. pe valea Rinului. este o pasare . Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. atingand greutatea medie de 1 kg.semiintensiv. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. Este o rasa robusta. Rasa Emden – penajul are culoare alba. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare . iar la plus variante de 2-2. Productia anuala de oua este de 35-55 oua. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. valorificand foarte bine pasunile. Gastele au o greutate mijlocie. Se preteaza pentru productia de ficat gras. pe toata suprafata corpului. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. realizand la 2 luni. Pe langa productia de carne si oua. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. la gastele indopate.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani. femelele realizand 5-6 kg/cap. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. Gastele sunt bune closti si bune mame. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. rezistenta./ou. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. dar cea mai raspandita este cea alba. Greutatea corporala variaza la femele intre . dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali.. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. cu greutate intre 160-200 gr. Oualele au un procent ridicat de ecloziune. iar la gascani de 7-10 kg/cap. Musculatarura pectorala este dezvoltata. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. productia de carne este mare. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. Rasa de Rin – este formata in Germania. iar gascanii 6-7 kg/cap.sociala”. realizand 15-20 oua/sezon./an. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. o greutate de 4 kg/cap. Viteza de crestere este destul de ridicata. Gastele emden. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. pentru ameliorarea raselor locale. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. Productia de oua este scazuta. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. Productia de oua sete de 50-60 buc/an.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. pentru realizarea de ficat gras. Viteza de crestere este buna. avand o carne deosebit de apreciata. Productia de pene este destul de ridicata. nu sut bune mame. Productia de oua este de 35-50 oua/an. cu un consum specific redus de 2.5 kg. Productia de oua este de 20-30 buc. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. Valorifica excelent pasunile.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. valorificand foarte bine pasunea.

Se preteaza la cresterile semiintensiva. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune.5 kg. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb.3. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial.rate mute”. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice.0 kg. cu indici apreciati pentru productia de carne. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. cu o greutate de 150-180 gr/ou. prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral.5-5. Greutatea corporala este de 3. producand o carne de foarte buna calitate./cap/an. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. . producand un ficat de 750-800 gr. Rouen). al doilea sezon cu 20-30 oua. manifestandu-se fenomenul de heterozis. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an.5-4 kg la ratoi. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. iar la gascani intre 4. greutatea de 2-2. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc.5-4 kg. avand un caracter prietenos si bland. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. dar si pentru productia de ficat gras. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. cu un diformism sexual foarte pronuntat. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. la sfarsitul lunii ianuarie.5-5. realizand la varsta de 60 de zile.5 kg la rasele adulte si de 3. cu greutatea oului intre 75-90 grame. Gastele sunt foarte bune mame. numit MULARD. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. valorificand superior resursele existente de hrana. Ratele din rasa Pekin. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. cu un grad ridicat de rezistenta organica. cu un caracter linistit.5 kg. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. iar la ratoi la 3.. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii.5 kg. Dupa indopare. se ingrasa foparte usor. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. adaptadu-se la cresterea pe uscat. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. primavara cand produc 30-40 oua si toamna. incadrandu-se in categoria raselor grele. Rata LESEASCA – sunt numite si . Are doua sezoane de ouat. pana in lunile iulie-august.5-4. ratoi pot realiza 5 kg/cap. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. culoarea cojii este galben-galbuie. Productia medie de oua este de 15-25 buc. avand un grad de rusticitate destul de mare. in lipsa suprafetelor de apa. femelele avand greutatea de 2-3 kg. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. avand o coaja de culoare alba. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg.. greutatea de 70-85 grame/bucata. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. cu o ecloziune de 80-85%.

in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate.D. ratia sa contina maximum 12% proteina. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani. acesta scazand in continuare treptat. 6 cm pentru fiecare pasare. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. cuprizand mai multe cicluri de digestie. iar dupa varsta de 10-12 zile. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. flambata si varuita. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. Pentru fiecare categorie de pui. este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit. frontul de furajare trebuie sa asigure. conform cerintelor fiziologice a puilor. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. varsta dupa care ramane . care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului.prestarter”. inca din prima zi. Densitatea puicutelor de o zi. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral.Totul plin Totul gol”. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. din categoria de varsta 0-8 saptamani. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului. productie de oua sau de carne) se vor respecta. Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. astfel incat. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. rumegus sau coji de floarea soarelui. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata.B. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. se face rarirea lor. folosind iluminatul artificial. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. de la inceput.. puii incep sa ciuguleasca iarba. prin marirea programului de lumina. folosind un furaj de tip . temperatura si umiditatea. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. Introducerea asternutului permanent de paie tocate. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. este de 18-20 cap/mp. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. trebuie sa asigure ratii echilibrate. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. a unei productii de oua crescute. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat. spalata. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare.. in functie de luminozitatea zilei. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. viteza curentilor de aer. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. La varsta de 4-8 zile. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. in functie de varsta si destinatie (reproductie. dupa uscarea completa in statia de incubatie..TEHNOLOGIA DE CRESTERE. in a 20-a saptamanade viata.

stinghii de odihna si cuibare pentru ouat. productia de oua incepe sa scada. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. greutatea corporala incepe sa scada.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. sa se asigure o ora de lumina. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina. Incalzirea se face cu eleveuze. iar oualele prezinta fragilitate a cojii. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret.530 1. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste.238 1. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. pe asternut permanent.540 2.B. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral. la sol.6 – 16.5 P.5 -19% P.298 1.B.200 1. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante.595 1.536 722 1. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). ventilatia este controlata. numite puiernite. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.5% P. la temperaturi intre 28-29ºC.D – in primele 8 saptamani de viata 18. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie.025 1.D in perioada 8 -14 saptamani 15. dezinfectate si dotate cu adapatori automate. care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. situatia pasarilor devine critica. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. concomitent cu declansarea ouatului. Este recomandat ca in timpul noptii.constanta. Pana la varsta de 18 saptamani. dupa ce au fost curatate mecanic. ramane folosirea de nutreturi combinate. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. hranitori. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor.B. fiind afectate grav. .025 2. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor. La temperaturi exterioare de 29-30ºC.

700-1. se va schimba si ratia nutritriva. pentru stimularea ouatului. cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. Exceptie fac palmipedele.4 kg nutret concentrat. Pe perioada ouatului. pentru 230 de oua. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). de peste 12ºC. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. mentine o temperatura optima. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat.B.D. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile.01‰ Bioxid de carbon 0. la gainile outoare. gainile cresc de la 1. ducand la aparitia ouatului. in jurul varstei de 22 saptamani.8 oua. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou .5-0. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. mai exact la durata si variatiile acestuia. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv.10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina. incepe de la varsta de 18 saptamani. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. rata si gasca din rasele comune. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. pasarile sunt solicitate maxima. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. factorul determinant fiind cel ereditar. Cresterea duratei zilei. fiind capabila sa asigure . Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. dupa care ramane constant.caldura biologica”. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente ..2 kg nutret combinat pentru numai 2. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41.250 grame la 1. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. Durata acestui program de lumina.In timpul iernii. Structura unei ratii furajere. In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul.900 grame. Intre 18-77 de saptamani. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P.02‰ Hidrogen sulfurat 0. productia numerica de oua fiind discontinua. Intre 2 si -7ºC. critica. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta.

Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. care pierde penajul (naparleste). respectiv refacerea penajului. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. in a doua parte a anului. pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin. intensitatea ouatului se exprima in %. dupa care se dezvolta un nou penaj. pentru a evita risipa de furaje. pe o perioada de 10-15 zile. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. temperatura). Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani. atata timp cat realizeaza eficienta economica. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. Daca nu se intervine pentru . Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba.. la diverse specii si rase de pasari de ferma. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii.productia de pene”. Durata acestuia variaza. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. viu colorat. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. Valorile varfului de ouat. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. periodic. reprezinta. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. intregul penaj. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru .. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile.desclocire”. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat.

Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.4 1.B. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr.ROSS” Nr. In a 22-a zi..2 10.2 28. In acelasi timp se reia si programul de lumina. deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A.4 24.2 2. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne . se poate produce naparlirea indiferent de anotimp. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza. se opreste complet adaparea si furajarea.2 1.3 2.2 15. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata.4 3. frunze verzi de varza.0 34. toate functiile vitale se intensifica.7 3. in scopul realizarii unui nou penaj. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .5 1.0 3.6 13. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. durata acesteia se prelungeste foarte mult. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea.4 14. boabe de mazare.0 17.6 21. leguminoase verzi (lucerna si trifoi).pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.8 19. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor.D. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2.0 11.2 3. vitaminele A. metabolismul pasarii creste. In timpul naparlirii. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere.8 12. Pentru hibrizii .B. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii.. In primele zi8le de la reluarea furajarii. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.4 1. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .6 9. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.1 2. iar pagumele economice vor fi considerabile.ROBRO”.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei.F. ca si azotul.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare.4 10. faina de carne sau sange. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.toamnei. fiind bogate in sulf. si aminoacizi bogati in sulf.6 de o Nr.. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii.B si F. pana ce ouatul scade sub 1%.0 2. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr. care stimuleaza caderea penelor. Crt. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.

10 de o Nr. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni. paie tocate.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne .8 4 2. In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.50 13. crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr.7 Firma . cu destinatia abatorizare. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. miros. Evacuarea asrernutului. Hala se varuieste.3 9. in mare masura. 1 1. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.0 15.5 3 1.00 2.. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare..pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2.2 22.5 6 3. in apa introducandu-se un detergent nespumant. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn.75 3.25 1.Kg Crt. gust. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor.00 3. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. Crt. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces. prin pulverizare sub presiune. . aroma) si a pielii (zgarieturi.0 2 1.7 19.4 11. Greutatea corporala la varsta de sacrificare .. textura.75 2.4 17. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica. In aceasta perioada se efectueaza in ordine.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde.0 7 3. care trebuie sa fie curat. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne . iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore. operatiune urmata de o dezinfectie a ei.6 12.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului. ARBOR ACRES”. Asternutul se transporta la cel putin 1. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr.5 km de ferma.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma .50 2. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare..25 27.0 5 2. coji de seminte de cereale. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1..COBB” Nr.ARBOR ACRES” Nr.50 1.

in primele 10 zile de viata a puilor.ROSS”. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. cat si pentru a obliga puii sa bea. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. ROBRO”..ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº .Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. mai intai apa si apoi sa manance. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. Prin iluminarea puternica.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . dupa perioada de demaraj. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. iar hibrizii . Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. iar orificiile de admisie. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. permit o buna intretinere a asternutului.ROSS”. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta.evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza... iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni. asociat cu o umiditate crescuta. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. . O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. Ventilatia. dupa care se considera ca valori de 55-70%. lucrarile de dezinfectie se repeta. Apa prea rece provoaca indigestii. peste limitele admise. fiind apatici si molatici. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. La o temperatura prea scazuta. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. puii se inghesuie si piuie ascutit.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. In hala daca nu este asistata de calculator. se incepe incalzirea halei astfel incat. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie.. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. trebuie sa fie amplasate termometre. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. amanandu-se popularea halei. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise. adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune.

Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor.ad libitum”. putand cauza moartea.Regimul de lumina. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. aminoacizi esentiali. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. cum sunt: orzul. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. dar apa se administreaza in continuu. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. in mod treptat. Faina de soia cu un continut redus de proteine. datorita continutului de acizii grasi saturati. pana la 28 de zile si de 3 mm. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. sa fie consumata cu precautie. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. cu formare de aldehide si cetone. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. peste limitele admise. ci numai in cele grower si finisher. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. in tavite sau pe cofraje. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. Inainte cu doua zile de sacrificare. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. cu nutreturi combinate. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. puii nu se mai hranesc. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. chiar dupa prima saptamana de la populare. care afecteaza calitatea carcasei. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. in continuare. deoarece consumata in exces. pentru a asigura suportul energetic. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. determina producerea de dejectii lichide.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala. brichete cu diametrul de 2-3 mm. daca acesta se face controlat. In general. precum si alte modificari nedorite. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. ovazul. care daca nu sunt pastrate corespunzator. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. de la furajarea cu brizura la cea granulata. graul se scoate din hrana. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. acesta nu se introduce in retetele starter. proteina. dar bogata in potasiu. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa.. care sa nu degaje praf. De la 0. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. . Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). exceptand primele zile de viata.

crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1.000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 .Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana.. Necesarul de apa la broilerul de gaina .+ 12 º. fiind afectata rata de crestere. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 . din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.ROSS” Nr.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful