Structura oului In conditii normale de activitate , in formarea unui ou complet , se disting doua etape principale prima etapa ; cresterea

si maturarea foliculului si care se termina cu eliminarea sa din ovar ; etapa a doua ; trecerea prin oviduct , unde ovula este fecundata ,se depun albusul ,membranele , si coaja oului si se incheie cu depunerea oului . Elementele constitutive ale oului sunt: 1. discul germinativ 2. vitelusul . Unitatea fecundabila a oului de pasare este discul germinativ care se afla in centrul ovulei mici ,dar pe masura ce se dezvolta ovula aceasta , aceasta migreaza la periferie ramanand in legatura cu centrul ovului printr-un cordon de galbenus auriu numit latebra . Ovula este inconjurata de membrana vitelina , secretata de suprafata interna a foliculului , care se formeaza in ultima faza de dezvoltare a ovului . In afara de cresterea in volum si greutate pe seama acumularii de vitelus, ovulele sufera si un proces de maturatie activ mai ales in ultimele ore, inainte de ovulatie, la nivelul disculului germinativ . Cand ovula este matura si a atins dimensiunile maxime, sub influenta hormonului progesteron, produs,de ovar se produce ovulatia . Ovula eliberata de membrana foliculara, cade in trompa oviductului care in mod normal se amplaseaza cu marginile sale deschise in forma de cupa sub aceasta ovula . Ovula parcurge mai multe etape ; - fecundarea - formarea oului - formarea camerei de aer Dezvoltarea embrionara cunoaste doua etape ; 1 dezvoltarea embrionara inainte de depunerea oului . 2 dezvoltarea embrionara dupa depunerea oului Fazele dezvoltarii embrionare le vom discuta odata cu prezantarea procesului de incubatie . Oul de incubatie Pentru ca un ou sa indeplineasca conditiile de ou bun de incubatie, din care sa se obtina un pui de calitate, acesta trebuie mai intai sa fie un ou fecundat si normal constituit din punct de vedere morfologic, sa aibe compoztia chimica corespunzatoare pe parti componente si sa provina din pasari sanatoase si cu potential genetic ridicat . Factorii care influeteaza calitatea oului inainte de a fi produs - calitatea pasarilor - sanatatea pasarilor - raportul dintre sexe - asigurarea conditiilor de intretinere - exploatarea a loturilor de reproductie - medicamentatia Factorii care influenteaza calitatea oului de incubatie dupa producerea lui calitatea asternutului din cuibare obisnuirea pasarilor sa oua in cuibare colectarea oualor de incubatie sanitizarea oualor de incubatie transportul oualor de incubatie depozitarea oualor

Marimea si forma standard a oului de incubat greutatea 60 gr greutate specifica 1,09 circumferinta scurta (cm) 13,7 suprafata oului (cm ) 68,0 volum ( cm ) 63,0 circumferinta lunga (cm ) 15,7 indice de format 74,0

Statia de incubatie Statia de incubatie se imparte in doua parti ; • parte denumita partea curata a statiei de incubatie sau partea oualor • parte denumita partea murdara , care cuprinde sala de ecloziune si depozitul de pui . Compartimentarea statiei de incubatie Partea curata a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera de primire a oualor - camera de fumigare a oualor la primire - depozit de oua - camera de fumigare a oualor pentru introducere - sala incubatoarelor Partea murdara a statiei de incubatie cuprinde urmatoarele camere ; - camera eclozionatoarelor - depozitul de pui - camera de livrare a puilor . - camera de spalare a sitelor de ecloziune Factorii de incubatie In timpul incubatiei, ouale sunt supuse unor conditii favorabile de: • temperatura • umiditate • ventilatie • intoarcere care stimuleaza procesele dezvoltarii embrionare, procese care se inchie cu ecloziunea puilor . Este uimitor ce se intampla in incubator cu un ou de gaina pe parcursul a 21 de zile de incubatie . De la un ou fertil se ajunge la un pui sanatos si vioi cu conditia ca oul sa dispuna de substantele nutritive corespunzatoare, o coaja de buna calitate si sa se foloseasca un bun management al incubatiei . Pentru a se obtine pui sau boboci de cea mai buna calitate, care sa-si exprime intregul potential genetic, cu bune rezultate economice, este necesar a se asigura toti factorii de incubatie la nivel optim, corelat cu particularitatile speciei . Temperatura optima in timpul incubatiei Temperatura optima de incubatie nu este aceeasi pentru toate ouale, ci variaza in functie de urmatorii factori: • marimea oualor ;

temperatura va fi cuprinsa intre 37. aberatiile genetice –genele letale sau subletale –cat si a unui regim de incubatie necorespunzator. constituie examinarea oului la ovoscop in timpul incubatiei. Al doilea miraj se practica de regula o data cu trecerea oualor la ecloziune.2-37. In timpul perioadei de incubatie (la gaini 19 zile )ouale sunt intoarse ritmic si des Intoarcerease face automat la un interval de 1-3 ore. Circulatia libera a acestor gaze intre mediul ambiant si interiorul oului. hibridul. in functie de intensitatea pigmentului cojii. pentru asigurarea unei cantitati corespunzatoare de oxigen si eliminarea dioxidului de carbon din aparat. rasa. Pozitia si intoarcerea oualor in timpul incubatiei Este necesar ca ouale sa fie tinute intr-o pozitie corecta in timpul incubatiei si sa fie intoarse ritmic in perioada de incubatie (1-19zile ) Unghiul de intoarcere in incubatoarele de volum este la majoritatea incubatoarelor realizat prin inclinarea oualor cu cca 45º de o parte si de alta a verticalei.pentru prevenirea temperaturilor dereglate si acumularilor de gaze in jurul tuturor oualor din aparat.4 ºC Umiditatea in timpul perioadei de incubatie Oul contine aproximativ 68 pana la 71% apa.5-37. Ventilatia in timpul perioadei de incubatie Principalele componente ale aerului sunt:oxigenul. Ventilatia incubatorului are doua functii: 1) reglarea cantitatiide aer proaspat introdusa in incubator.Embrionul trebuie sa elimine aceasta apa metabolica pentru a supravietui. modificarile fiziologice si anatomofiziologice. cand embrionul utilizeaza substante nutritive din continutul oului. si la 8-10 zile la celelalte specii.rate si gaste.7 ºC. dixidul de carbon. se realizeaza prin controlul biologic al incubatiei. astfel incat axul lung al oului sa descrie un unghi de 90º . temperatura va fi aproximativ de 37. principalele sub produse rezultate sunt CO2 si apa. Mirajul. Controlul biologic al incubatiei Punerea in evidenta si stabilirea cauzelor privind mortalitatea embrionilor.In timpul perioadei de incubatie. Intervalul de intoarcere. Primul miraj se efectueaza la 5-7 zile la gaini. Pentru ouale de gasca. pozitia orizontala a oualor in timpul incubatiei este obligatorie. In timpul ultimelor doua zile de incubatie –in zilele 20-21 –cand ouale se gasesc in eclozionator. 2) mentinerea unei circulatii interne corespunzatoare a aerului. • umiditatea aerului in timpul incubatiei In timpul primelor 19 zile de incubatie . prin strabaterea porilor cojiioului si a membranelor interne este foarte importanta in dezvoltarea embrionului. • specia. Pozitia oualor in eclozionator Majoritatea eclozionatoarelor recomanda pozitia orizontala a oualor in ultimele doua zile de dezvoltare embrionara la gaini. si vaporii de apa. . linia. S-a demonstrat ca puiul de cea mai buna calitate prezinta o greutate corporala pe ansamblu echivalenta cu cea a unui ou proaspat depus (cca 67 %). iar intoarcerea se face in unghi de 180 º.• calitatea cojii oualor.

77C-3buc palmipede:37.4kw-gaina 22 kw –palmipede unghiul de inclinare a tavilor cu oua 45 dimensiunile de gabarit (L l h ) 5112 3211 3108 .25. umidifieresi ventilatie cu consum energetic cat mai constant si cat mai economic.gasca-14400 oua • numarul carucioarelor –12 bucati • numarulde nivelurila carucior –18 pentru gaini si 15 pentru rata. rata.6 .3-24. . rata si gasca.5ºC. care este utilizat pentru incubarea oualor de gaina. Principii de functionare a incubatoarelor Pentru ca majoritatea componentelor de incubatie au principii de functionare asemanatoare. racire.3 .3ºC 37. ne va da o imagine a complexitatii fenomenului-incubatiei industriale.64ºC.. fabricate de Azoma Arad in colaborare cu Buckey. rata sau gasca se poate face foarte usor prin inlocuirea termometrelor cu contact si prin inlocuirea carucioarelor cu tavi. gasca=27.37. rata 40 oua gasca • termometru pentru temperatura :gaina:37.8ºC-1buc • termometru pentru umiditate . folosind la maximum caldura biologica cedata de oua.Acest lucru a permis o dimensionare optima a sistemelor de incalzire.Incubatoare si eclozionatoare Numeroase firme din tara sau de peste hotare ofera echipamente de incubatie de diferite capacitati. Termometrele folosite pentru incubatoare: temperatura: -pentru oua de gaina = 37. • Incubatoarele Buckey(Anglia) • Incubatoarele IV60M(Romania) • Incubatoarele Petersime (Belgia) • Incubatoarele Bekoto au fost utilizate pentru incubarea oualor de gasca.gaina:27. 37.37. iar prezentarea celor mai cunoscute dintre acestea.9 ºC umiditate -pentr u oua de gaina. gasca = 37.7 .6 .88ºC 30ºC . 37.37. multe cu reprezentante in Romania.9 ºC -pentru oua de curca. vom face o descriere mai amanuntita a aparatelor de incubatie I V –60.100 oua curca.77-28. rata.5 ºC Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 Incubatorul IV-60 este un utilaj modern. 30ºC 31ºC 32ºC tensiunea de alimentare : 3 380V/Hz puterea instalata 19. Caracteristici tehnice ale incubatorului IV-60 • capacitatea incubatoru lui –gaina-57024 oua curca si rata –36000 oua. cu un grad ridicat de automatizare. dimensionate si construite pentru a lucra cu mai multe serii de oua. curca.palmipede .77ºC 28. in incubator existand oua in diferite stadii de incubatie.88-30 ºC Termometrul folosit la agregatul de preparataer (PEP)=23.5-37. Trecerea functionarii incubatorului la ciclul de incubatie pentru oua de gaina. Incubatoarele IV 60 au fost proiectate. • numarul total al sertarelor (sitelor) pentru oua-432 bucati pentru gaina si 360 bucati pentru palmipede • capacitatea sitei pentru oua 132 oua gaina.

• intoarcerea oualor din ora in ora. carucior dublu. fiecare corp de eclozionator functionand separat unul de altul. existand posibilitateaca atunci cand incubatorul nu le mai poate asigura. • capacitatea unei tavi 132 oua gaina 100 oua rata • numarul total de tavi la un eclozionator 90 • termometru de temperatura 37. incubatorul a fost impartit in doua sectiuni. din cauza unor defectiuni. doua rezistente pentru incalzire.Caracteristici tehnice ale eclozinatoarelor E V 60 M Eclozionatorul E V 60 este construit pentru ecloziunea oualor de gaina. De asemenea.60 Incubatorul IV –60 asigura pentru incubarea oualor urmatorii parametri: • temperatura constanta. a lipsei de apa.36 C Incubarea oualor de gaina Avand in vedere echiparea majoritatii statiilor de incubatie cu incubatoare Buckeye sau I V –60 M vom vorbi despre tehnologia de incubatie la gaini pe utilizarea acestui tip de incubator. • numarulde tavi la un carucior simplu 15 buc. incalzire. din panouri din lemn. placa cu electrovalve. cu termometre cu trei conctacte electrice. curca. Functionarea sistemului de temperatura constanta . intinzator pentru motor. un sistem de racire cu apa cu doua serpetine si unul comun pentru ambele sectiuni. de energie electrica sau oprirea unui ventilator. Functionarea incubatorului IV. inca o data mentionand ca aceste sisteme se conditioneaza intre ele. racire. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Pentru asigurarea unei temperaturi cat mai constante in tot volumul incubatorului. eclozionatorul poate fi montat si in baterii de eclozionatoare. tava pentru apa sub ventilator. avand sisteme propii de masura si comanda. cutia de comanda si cutia de derivatie.22-37. umidifiere. gasca. Eclozionatorul se compune din corpul eclozionatorului. racire. Prin constructie. ventilatie si intoarcere. instalatie auxiliara de ventilare. Caracteristici tehnice ale eclozionatorului EV-60 • capacitatea eclozionatorului 11880 oua gaina 9000oua rata • numarul carucioarelor duble 4 buc. incubatorul are sisteme de incalzire. un sistem de alarma la oprirea unui ventilator sau la cresterea temperaturii peste cea optima. aerul este omogenizat printr-o ventilatie foarte puternica.sisteme care se conditioneaza unele pe altele. • umiditate constanta. • un aport constant de aer proaspat si omogenizare a acestuia cu aerul din incubator din punct de vedere termic prin ventilatie. sa semnalizeze acustic si optic prin alarma iesirea din parametrii optimi de incubatie. dupa ce au fost incubate in incubatorul IV60. Pentru asigurarea acestor parametri. Pentru intelegerea mai usoara a functionarii incubatorului se va prezenta functionarea separata a fiecarui sistem. rata. • numarul carucioarelor simple 2 buc. cu cele patru ventilatoare din interior. a 1200 wati pe bucata. cadru suport ventilare.

se va inlocui -mercurul termometrului sectionat. pe tablou aprinzandu-se becul rosu de alarma. -termometrul scos din priza -termometrul spart.a)Temperarura de 37. Defectiuni la sistemul de pastrare constanta a temperaturii Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Incubatorul nu se incalzeste -lipsa tensiunii la releul de incalzire. sonerie si becul de semnalizare rosu. avand tensiune de functionare.94 ºC.64 ºC Sub aceasta valoare de temperatura functionand rezistentele din ambele sectiuni pentru incalzire. -conctatorul nu functioneaza. Debitul de apa pe o pereche de serpetine trebuie sa fie minimum 4 litri /minut. Alarma sonora a incubatorului se poate opri cu ajutorul unui comutator pana la redresarea temperaturii sub valoarea de 37. ATENTIE! Daca termometrul este scos din priza sau spart. existand astfel pericolul de supraincalzire. Lantul de automatizare pentru sistemul de temperatura constanta. inseamna ca sunt arse si trebuie inlocuite -electrovalvele la sistemul de racire blocate pe deschis producand racirea in acelasi timp cu incalzirea.5 ºC sau 37. nealimentand cu apa serpentinele Incubatorul se Incalzeste . c) Temperatura de 37.se va verifica -electrovalvele defecte. aceasta fiind semnalata prin stingerea becului galben al sectiunii respective.electrovalvaserpentinelor. Functionarea serpetinelor este indicata de becul albastru pentru sectiunea care functioneaza si becul verde pentru ventilatorul auxiliar. 3)Termometre .neoprind rezistentele se va inlocui -lipsa apei din retea sau debite de apa mici ce trec prin serpentine.releul termometrului de racire. se vor verifica conctatele conctatorului sau continuitatea legaturilor pana la rezistenta -rezistentele nu incalzesc. 2)Termometre . Daca temperatura creste si atinge valoarea de 37.61 ºC.94ºC.seva remedia sau inlocui termometrul -releul de temperatura are contactele lipite.se vor verifica sigurantele -releul cu contacte defecte.64ºC pe termometrul unei sectiuni se comanda oprirea incalzirii si deci a functionariirezistentelor din sectiunea respectiva. se verifica bobina -conctatorul functioneaza insa nu apare tensiune la rezistenta.77ºC La atingerea temperaturiide 37.94 ºC. cand din nou suna pentru a trece sistemul de alarma sonora pe pozitia de urmarire a parametrilor. se pune in functiune alarma sonora si optica.61ºC sau 37. indiferent de sectiune. La atingerea valorii de 37.releul termometrului de temperatura-contactor-rezistenta si becul de semnalizare galbena.releul termometrului de alarma. se va inlocui.la una din sectiuni se pune in functiune sistemul de racire cu apa a sectiunii respective (curge apa rece prin serpentine) si a ventilatorului auxiliar pentru racire cu aer. functionarea fiid semnalizata de cele doua becuri galbene de pe tabloul electric. sistemul de incalzire functionaza continu nemaiprimind comanda de oprire. pentru fiecare valoare de comanda a termometrului de temperatura este urmatorul: 1)Termometrul .5ºC sau 37. ventilatorul auxiliar si becurile de semnalizare albastru si verde. b) Temperatura de 37.

termometrul umed din incubator nu poate comanda cresterea sau scaderea umiditatii.termometrul agregatului. cand umiditatea este mica.(blocate pe inchis).Daca in incubator nu sunt atinsi parametriide temperatura (nu sunt oprite rezistentele de la ambele sectiuni ). primind insa si comenzi de la termometrul umed din incubator. termometrul umed din incubator comanda si functionarea duzelor. pe langa umezirea aerului.5 A pentru rezistenta. comanda deschiderea clapetei pentru marirea . releu si conctator pentru pornirea sau oprirea rezistentelor de incalzire a apei. diferite specii de pasari ).324.se va remedia -serpentine infundate. se produce si o racire a aerului introdus. In aceasta situatie. comanda sau opreste incalzirea apei. se comanda functionarea rezistentelor de incalzit apa. comanda inchiderea clapetei care va micsora viteza de trecere aerului din agregat. Termometrul are trei posibilitati de comanda: 23. care umidifica aerul introdus in incubator. Daca sistemul de temperatura constanta comanda racirea. pentru marirea sau reducerea umectariiaerului. din cauza interdictiei date de sistemul de temperatura. sub valoarea de temperatura a termometrului umed de pe agregat. clapeta este selectionata.peste temperaturade 30 ºC In aceasta situatie. Acest agregat functioneaza independent de incubator. in functie de ouale pe care le incubam (proaspete sau vechi. se vor remedia defectiunilesau schimbacomponentele defecte Sistemul de umiditate constant Incubatorul I V 60 – are pentru asigurarea umiditatii necesare – are un agregat de preparat aer. permitand o umezire mai pronuntata a aerului introdus. La racire functioneaza si ventilatorul auxiliar. . in tabloul electric fiind un comutator (selector). Prin pulverizarea apei.4 –25.din care se foloseste numai valoarea medie. termometrul umed din incubator. se va curata -releu de racire defect . Cand umiditatea aerului introdus este mica.Clapeta parcurge cursa de la deschis complet la inchis complet in circa 15 minute.se va inlocui -ventilatorul auxiliar nu functioneaza(condesatori strapunsi. o clapeta care are rolul de a micsora sau a mari viteza aerului ce trece prin bazin pe deasupra apei calde. lipsa tensiune). comanda termometrului umed se transmite agregatului de preparat aer. doua rezistente submersibile care incalzesc apa pentru cresterea evaporarii si umezirii aerului introdus. marind sau micsorand posibilitatea de incarcare cu vapori a aerului. pentru parametrii medii de umezire a aerului introdus. Agregatul de preparat aer are un bazin cu apa cu nivel constant asigurat de un robinet cu flotor.9 A pentru ambele rezistente) Cum coopereaza agregatul cu termometrul de umiditate din incubator si cu sistemul de mentinere constanta a temperaturii? . sistemul de umidificare a aerului nefunctionand. prin selector si releul termometrului de umiditate. aerul preluand intens particulele de apa pulverizata.Daca rezistentele din incubator sunt oprite la ambele sectiuni. pe agregat se aprinde becul verde care indica functionarea duzelor. un sistem propiu de automatizare cu termometru umed. permitand intrarea debitului minim de aer pentru aportul de oxigen si are un rol de reglaj fin al umiditatii si de temporizare a comenzilor date de termometrul umed din incubator.sub temperatura de 30 ºC ) Termometrul umed din incubator. in functie de necesarul de vapori pentru umezire. APA(PEP). doua duze de pulverizare a apei.5ºC. ventilatorul auxiliar folosit si la racirea cu aer. b)umiditatea este peste valoarea selectata(ex. 8. provenite de la gaini tinere sau batrane. Functionarea sistemului de umiditate constanta: a)umiditatea este sub valoarea selectata(ex. cresterea sau scaderea valorii se poate face prin schimbarea legaturilor in priza termometrului. Cand lucreaza independent. Trebuie aratat ca termometrul umed din incubator are trei posibilitati de comanda. prin selector si releul termometrului de umiditate. motorul ars. avand posibilitatea de a alege ca sistemul de umiditate sa lucreze cu una din aceste valori. functionare indicata de becul de culoare galbena de pe agregat si de ampermetru care indica cate rezistente functioneaza (4.

iar in situatia opririi unui ventilator. se va inlocui fitilul -Releul termometrului defect. serpentine sau racorduri sparte -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia deschis Sistemul de ventilatie Are dublu rol. se verifica. se va inlocui -Releul de umiditate defect. sa sune alarma si sascoata tot sistemul de automatizare din . introducand aer mai putin umezit in incubator. permitand ca la functionarea celor patru ventilatoaresa puna in functiune sistemul de automatizare. de a produce omogenizarea aerului din punct de vedere termic si de a introduce necesarul de oxigen si aevacua aerul viciat. se va inlocui Contactorul are contactele lipite. se va inlocui -Sarite prizele de pe rezistente. se va verifica si repara -Exista surse de apa in incubator. se va verifica si repara -Nu functioneaza ventilatorul auxiliar. se va inlocui -Clapeta nu se deschide. Acesti contactori sunt inseriati. agregatul functionand continuu Releul are contactele lipite. se va remedia Umiditate mare in incubator -Termometrul din incubator sectionat sau spart. Cele patru ventilatoare monofazate sunt specializate.vitezei de trecere a aerului peste apa care degaja vapori in bazinul agregatului. servomotor ars sau nu se transmite miscarea de la acesta la clapeta. se va inlocui -Clapeta nu se inchide. se va inlocui Umiditatea este crescuta in incubator Defectiuni in sistemul de umiditate Denumirea defectiunii Cauze si remedieri Umiditatea nu creste in incubator -Termometrul din incubator are fitilul uscat. se va inlocui -Contactorul defect (bobina arsa sau contactori perlati) . avand fiecare cate un contactor centrifugal. se vor reconecta -Rezistente arse Termometrul sectionat sau spart. se va inlocui -Releul de umiditate are contactele blocate. inlocuindu-se piesele defecte -Termostatul nu permite trecerea comenzii la submersibile. fiind reglat necorespunzator -Restul defectiunilor de la APA -Electrovalva duzelor blocata pe pozitia inchis. Defectiuni la agregatul de preparat aer Denumirea defectiunii Umiditatea nu creste in incubator Cauze si remedieri -Termometrul are fitilul uscat.

Deci. Pe acest mecanism sunt limitatori de oprire pentru ungiurilede 42 grade si limitatori de oprire a sitelor pe orizontala in vederea introducerii sau scoaterii oualor .5mie -Sunt obturate gurile de admisie a aerului proaspat. determina cresterea numarului de embrioni morti in diferite faze de incubatie. alarma optica pentru a se evita pericolul ramanerii sitelor in aceasta pozitie. un grup moto-reductor si un mecanism biela-manivela care transmite miscarea la site. se vor inlocui cele defecte -Lipsa tensiunii. se vor verifica contactorii si releul termic Sistemul de intoarcere Intoarcerea oualor are ca scop mentinerea embrionului in centrul oului si inlaturarea lipirii lui de membrana. mecanismul avand in componenta un ceas de programare. un conctator si un releu termic de protectie. Cu ajutorul unui comutator de pe tabloul electric. prin aceasta asigurandu-se o protectie p. un releu de schimbare a sensului de rotire a electromotorului de intoarcere. se vor inlocuicele defecte Temperaturi diferite intre sectoarele din stanga si -Panourile cu ventilatoare nu sunt pozitionate din dreapta corect. Intoarcerea se face din ora in ora. Daca la oprirea unui ventilator nu s-ar scoate din functiune rezistenta. cand sistemul primeste comenzi de la ceasul de programare.Acest lucru este foarte important. Reducerea unghiului de intoarcere datorita unei proaste reglari sau defectiuni. a nu se scoate din functiune bucla de contacte a ventilatoarelor! Defectiuni in sistemul de ventilatie Denumirea defectiunii Temperatura neuniforma in incubator Cauze si remedieri -Ventilatoare cu palete incomplete.i a incubatorului. dincare motiv poate sa moara. sistemul de intoarcere trece de pe pozitia orizontala (pozitie in care sitele stau cat timp avem nevoie pentru a efectua lucrarile de introducere sau transferul oualor) pe pozitia automata. se vor completa -Rotorul cu palete al ventilatorului montate gresit. acestea se vor curata Oprirea unui ventilator -Electromotorul s-a ars sau condesatorul acestuia strapuns. in loc sa sufle aer. se vor regla panourile din dispozitivele de prindere pana la egalizarea temperaturilor Cresterea procentului de CO peste 0. Intoarcerea oualor se face prin inclinarea sitei longitudinala un unghi de 42ºC pentru oua de gaina. curentul de aer fiind directionat spre sectiunea cu temperatura mai mica. aprinzand partile combustibile ale incubatorului. ATENTIE. Cand sistemul de intoarcere se gaseste pe pozitie orizontala se aprinde un bec rosu de atentionare.c.functiune. aceasta poate atinge temperaturi de 800-900 ºC. absorb aer -Turatia ventilatoarelor necorespunzatoare. Defectiuni in sistemul de intoarcere a oualor . curca si rata si de 50 grade pentru oua de gasca.

se va regla Sistemul de alarma Din cele prezentate reiese ca alarma intra in functiune cand: . se va inlocui -Ceasul de programaredefect (servomotorul ars. devenind prea periculoasa pentru embrioni. fiind slabite suruburile cuplajului. la aducerea pe orizontala sunt -Un montaj gresit al sitelor.temperatura din incubator este prea mare. in partea in care nu se misca este sarita pana. se va verifica siguranta -Comutatorul defect. existand pericolul de neomogenizare a temperaturii. ramanand totusi aprins becul rosu pana la remedierea cauzelor careau condus la aparitia alarmei. se vor remedia Sitele nu revin la orizontala perfect -Actiunea opririi mecanismului. dupa remedierea defectului. se vor monta altele si se va urmari cauza -pana bielei de pe ax sarita. . este suficient. se vor inlatura defectiunile -releul de intoarcere defect. se va inlocui -Cuplajul electromotor-reductor slabit.lipsa tensiunii din retea Functionarea sistemului de alarma are o importanta deosebita. o crestere a temperaturii peste limitele admise pentru ca sa fie omorati toti embrionii. necorespunzatoare Intre diferite coloane. tensiunea nemaiajunangand la ceasul programator. aceasta avertizeaza sonor pentru comutarea pe pozitia automata. de exemplu . . Daca nu se intervine rapid la aparitia semnalului de alarma. .Denumirea defectiunii Mecanismul de intoarcere a oualor Cauze si remedieri -Lipsa tensiunii. se va pune alta Mecanismul nu aduce ouale pe orizontala -Lipsa tensiunii si a celorlalte defecte prezentate. se va remedia -Cuplajul reductor. se va monta alta -Daca se executa intoarcerea numai la jumatate din incubator.Pentru a nu se uita alarma sonora in pozitia oprit . inclusiv blocarea limitatorilor centrali. Alarma sonora se poate opri de la un comutator aflat pe tabloul electric al incubatorului. mecanism de intoarcere nu are suruburi. se va inlocui -limitatori de cursa blocati.se vor inlocui -Electromotorul mecanismului ars. de limitatorul central. in dialogul om-masina. se va reface montajul diferente Diferenta la aducerea pe orizontalaa celor doua -Un reglaj incorect din piesele speciale ale jumatati de incubator mecanismului axului central si pozitionarea incorecta a rulmentilor acestuia.se opreste un ventilator. se va inlocui) sau nu se transmite miscarea la axul cu came. microintrerupatoarele camelor defecte. fiind mai important decat functionarea corecta a celorlalte sisteme.

programatorul functionand in primele 8 ore cu temperatura cea mai mica de pe termometrul umed. iar la depasirea temperaturii de 35. La atingerea acestei temperaturi suna alarma pentru temperatura mare periculoasa. Selectorul manual are posibilitatea de a trece sistemul de umiditate sa lucreze cu temperatura medie sau mica. in principiu.Sub aceasta temperatura. Inregistratorul Zeall are doua termometre manometrice ce comanda penitele ce inregistreaza temperatura si umiditatea si un electromagnet cu penita pentru intoarcere. Termometrul umed care masoara umiditatea din eclozionator are trei valori de comanda. functionand tot independent ca la incubator. b)Temperatura de 37. avand posibilitatea ca pe aceasta perioada de ecloziune sa se foloseasca temperaturi mai mici de incubatie si niveluri ale umiditatii mai mari sau mai mici.pana la atingerea parametrilor. iar pentru intoarcere. pe perioade mari de timp. acestea se defecteaza nemai realizand inregistrarea. Inregistratorul F E A – electronic. Acest lucru permite functionarea incubatorului timp indelungat fara sa fie spalat si curatat.3 ºC .5 grade ºC ( termometrul de alarma ). In practica. pentru a separa aceasta faza cu degajare de puf si murdarie.Sistemul de inregistrare a parametrilor Un inregistrator care functioneaza independent de incubator poate inregistra valoarea temperaturii. iar peste aceasta valoare se opreste. are doua termorezistente de platina pentru temperaturi si umiditate. Diagrama saptamanala este actionata de un servomotor cu turatie pe saptamana. Din cauza ruperii capilarelor cu mercur. functionarea sistemului cu toate cele trei valori de umiditate Pentru oua de gaina si curca. se opreste semnalul sonor. este un incubator fara sistem de intoarcere. dimensionat la capacitatea seriei din incubator.6 ºC . Sub aceasta valoare functioneaza rezistenta de incalzire. Functionarea sistemului de temperatura constanta a)Temperatura de 35. o placa de racire care poate fi inlocuita cu o serpentina si doua termometre. unul de alarma la temperatura mica si mare si altul care porneste sau opreste incalzirea sau racirea. aer si apa rece. iar defectiunile si remedierile sunt similare. Inregistrarea se face pe sulul de hartie. facand posibila actiunea de uscare a puilor in faza finala de ecloziune . Functionarea eclozionatorului EV-60 Separarea ecloziunii s-a impus la incubatoarele care lucreaza cu mai multe serii.5 ºC suna alarma pentru a fi trecuta pe pozitia de lucru prin intermediul comutatorului de pe tabloul electric.8 ºC. iar la atingerea temperaturii se opreste semnalul de alarma optic si sonor. d)Temperatura de 38. selectorul este dublat cu un ceas de programare care poate comanda automat. dar. foarte pretentios. o rezistenta de 1500 w. un convector de semnal. spre deosebire de incubator. Sistemul de pastrare constanta a temperaturii Sistemul are in componenta un ventilator de omogenizare a aerului. La aceasta temperatura se pune in functiune sistemul de racire mixt. Eclozionatorul. dupa introducerea oualor. suna alarma.2 sau 36. c)Temperatura de 37. pe diferite perioade de timp. Sistemul de mentinere constanta a umiditatii Eclozionatorul este dotat cu acelasi agregat de preparare a aerului ca si incubatorul. in urmatoarele 8 ore cu temperatura medie si in restul perioadei cu temperatura maxima. sistemul lucreaza cu selectorul manual pe pozitia automat.6 ºC sau 36. umiditatii si intoarcerea oualor.

-idem. trebuie sa aiba deschiderea 1/3 cama 3 opreste ceasul dupa 24 de ore de functionare. acesta. sistemul nu lucreaza pe umiditate mica. inseamna ca 1/3 rotatii reprezinta 8 ore. Dupa introducerea oualor de gaina. nu are deschidere de o treime pentru intrerupatorul 1. se vor remedia -defect agregatul de preparat aer -clapeta nu este deschisa complet. daca cama 1. sistemul lucreaza cu temperatura scazuta atermometrului umed.Functionarea sistemului de umiditate. la montaj. selector sau ceas de programare defect. oprirea ventilatorului este foarte periculoasa. Defectuni ale sistemului de umiditate Denumirea defectiunii Ceas de programare incorect reglat Cauze si remedieri -ceasul efectuand o rotatie la 24 de ore. acesta nu mai este conditionat de sistemul de temperatura. In sezonul rece. La oprire. Pentru a nu se inchide complet orificiul de evacuare aer. deschidereafiind de 1. iar intrerupatoarele 2si 3 nu sunt ridicate. caldura biologica fiind mare. . pentru intrerupatorul 2. s-ar crea pericolul ca in eclozionator sa se introduca aer foarte rece peste pui. din acelasi motive ca mai sus Sistemul de ventilatie Ventilatorul este monofazat si specializat. servomotorul clapetei ars sau partea mecanica defecta. cand temperatura din statie coboara sub 18-20 ºC. prin pulverizarea apei. ATENTIE! La ecloziune.5-2cm. termostatul de ambianta trebuie sa opreasca functionarea duzelor.clapeta nu este inchisa suficient din cauza neprimirii comenzii. sistemul lucreaza cu temperatura a carui intrerupator este coborat. sub aceasta valoare. se porneste ceasul de programare cu cheia pentru functionarea programarii. fata de orizontala. deschiderea camei 2. cand umiditatea este mare. Spre deosebire de incubator. releu defect. sau deschiderea clapetei. periclitand calitatea acestora.cand umiditatea este mica. Scaderea umiditatii in primele faze de ecloziune (8+8) s-a facut pentru ca embrionul sa absoarba in intregime vitelusul. cei doi intrerupatori de umiditate trebuie sa fie in pozitie ridicata. clapeta se monteaza usor intredeschisa. prin intermediul releului de umiditate. Indiferent pe ce valoare de temperatura este conectat termometrul. functionarea alarmei fiind mult mai necesara decat la incubator. in caz contrar. se atinge mai usor temperatura optima. Lipsa umiditatii in eclozionator Umiditate excesiva in eclozionator . sistemul este trecut in pozitie automat. puii se asfixiaza usor sau sunt supusi la temperaturi ridicate. Din lipsa de ventilatie. avand un contactor centrifugal cu aceeasi functionalitate ca cea de la incubator. comanda inchiderea clapetei. in special la partea superioara.

in special la oprirea ventilatorului.-ului.P.E.-ului.Sistemul de alarma La eclozionator alarma suna cand avem. la introducere se va urmari ca tubulatura sa fie fara nici o picatura de apa.se deschide capacul P.se scoate placa de racire. . Intretinerea si repararea incubatoarelor si eclozionatoarelor Pentru mentinerea si functionarea pe o perioada indelungata si pentru reducerea la minimum a cheltuielilor de reparatii necesare. dupa cum urmeaza: . incubatoarele si eclozionatoarele se vor intretine in felul urmator. . se va spala bazinul P. Operatiuni zilnice .Se fac verificarile sistemului de automatizare. arzand rezistentele si becurile lampilor de semnalizare . .E.o oprire a ventilatorului. deoarece o tensiune mai mica suprasolicita partea de automatizare si o poate arde.o temperatura mica.E. actiunea de depistare a cauzelor care au produs alarma fiind urgenta. se spala si apoi se sterge si se monteaza. in special.se scot sinele de ghidare acarucioarelor.se scot termometrele si tubulatura lor se astupa cu dopuri rosii.existenta permanenta a apei.o temperatura mare. se sterge cu o carpa uscata si restul P. . cu timpul. .alimentarea cu tensiune normala de 220 V. Calcarul depus face o izolare care. . . Lipsa acesteia poate duce la supraincalzirea rezistentelor din PEP.cu un furtun se scoate cu mare grija apa din bazin.-ului. rezistentele. .lipsa alimentarii cu energie electrica. se agita apa din bazin cu mana. care este foarte incarcata cu saruri din cauza evaporarii continue a apei.se desface si se scoate afara grupul ventilator-rezistenta. ajungandu-se in caz de nefunctionare a acestora la aprinderea PEP-ului.la exterior se sterge eclozionatorul cu o carpa umeda si apoi cu una uscata Este interzis a se spala cu furtunul.Dupa stergerea eventualilor stropi de apa de pe ventilator. .se scoate cu grija termometrul. iar o tensiune mai mare duce la strapungerea izolatiilor. Daca apa este foarte dura. Se va da o atentie deosebita verificarii alarmei. . . producandu-se arderea lor. . punand capacul pentru etansarea prizei. distrugand aparatura.se demonteaza gura de vizitare a bazinului.se spala atent eclozionatorul numai in interior pe toti peretii si imediat se sterge cu o carpa uscata. .suprasolicitarea termocupelor de protectie. prin neracire duce la arderea rezistentei. Pentru spalarea eclozionatorului se vor lua urmatoarele masuri: . se opreste apa de la retea si se curata de piatra si de reziduuri bazinul si. Termometrele se vor sterge cu o carpa uda numai pe tubulatura bazinului cu mercur si se vor usca foarte bine. Pe aceasta perioada se lasa sa se scurga continuu apa din retea pana curge apa curata.se scoate complet de sub tensiune din priza de pe perete .P. remedierea imediata a defectiunilor .P. .-functionarea corecta a incubatoarelor si eclozionatoarelor.-sa nu existe nici o scurgere de apa pe aparate. de asemenea.

La incubatoarele care au sub site covoare PVC. Pardoseala salii se va sterge cu carpa uda.Se atentioneaza ca soda ataca aluminiul si partilr vopsite.verificarea etanseitatii panourilor cutiei incubatorului si a eclozionatorului. partile uzate se scot pentru reconditionare. in special la pardoseala. intretinerea periodica se face dupa 168 ore de functionare. fie in otet si se vor tine 24 ore. se interzice folosirea solutiilor cu soda. iar suruburile sau holsuruburile cu inceput de rugina se grunduiesc si se vopsesc cu vopsea bronz alb.vopsiri interioare si exterioare. de doua ori pe saptamana dupa fiecare ecloziune.In scopul executiei cat mai rapide si eficiente a reparatiilor stabilite in fiecare statie de incubatie trebuie sa existe: .se verifica toate sistemele de automatizare. Reparatia capitala Se executa dupa 34880 ore functionare la incubator. . . Se vor schimba fitilele. dupa care se vor usca si pastra pentru o noua folosinta.se verifica sistemul de intoarcere. Pentru executarea reparatiei incubatorului sunt necesare 8 zile in care se executa: . . lagare . daca a aparut joc in plus la ventilator intre rotorul cu paleta si axul motorului. acestea se vor scoate si se vor curata.se curata foarte bine bazinele de umezire a fitilelor si se verifica robinetii cu flotor ai acestora.se curata instalatia de apa. . se ung balama lele cu ulei.se verifica furtunele de cauciuc ce leaga instalatia de apa de la retea si la canal. . . Reparatia curenta 2 Se eecuta dupa 8720 ore de functionare (234 zile) la incubator si 7480 ore de functionare (334 zile )la eclozionator.se remediaza suportiide sita dezlipiti si se indreapta sitele indoite. rulmentii sistemului de intoarcere. Pe langa operatiile ce se executa la intretinerea periodica se mai executa: . timpulde imobilizare este de 14 zile. . . balamalele daca sunt fortate la inchidere. Revizia tehnica Se executa obligatoriu dupa 2180 ore de functionare (91 zile ) la incubatoare si 1870 ore functionare (91 zile ) la eclozionatoare.inlocuirea unor panouri. Se vor executa lucrarile mentionate in continuare. . clantele. la 29920 ore de functionare la eclozionator (1458 zile sau 4 ani de exploatare). . Se vor sterge peretii incubatoarelor cu o carpa umectata in apa cu detergenti si apoi cu o carpa uscata.se greseaza rolele carucioarelor de la eclozionator. iar la eclozionatoare.inlocuirea prizelor uzate. pentru remedierea unor defectiuni. . Intr-un an se efectueaza 3-4 revizii tehnice.se verifica etanseitatea usilor. Reparatia curenta 1 Se executa ori de cate ori este nevoie. iar cele defecte se inlocuiesc. . Cele scoase se vor introduce fie in acid formic’ concentratie 50%.se greseaza motoarele ventilatoarelor.se executa etanseitatea.Operatiuni saptamanale La incubatoare.

4 kg/cap. iar cocosilor adulti la 3. in scopul de obtinere de pui broiler.0 kg. Matoritatea sexuala se realizeaza la varsta de 140-150 de zile. potarnichie si herminata). galbena.0 kg/cap. realizand productii de 220-260 oua.0 kg/cap.5 kg la femelele adulte si 4.8-3. Rasa Sussex – prezinta mai multe varietati de culoare. avand o culoare alba cretoasa. neagra. cu greutatea medie de cca 55 grame. dar cea mai raspandita este varietatea alba.2 kg/cap la cocosei. Greutatea corporala medie de 3. Gainile din rasa Laghorn – varietatea alba – sunt cele mai performante. Greutatea corporala a gainilor adulte este de 1. La 3 luni puicutele ajung la 1 kg/cap. pentru obtinerea puilor broilar.5 kg/cap la cocosii adulti. program cu data cand se executa reviziile si reparatiile. Greutatea oualor variaza intre 55-60 gr/ou. dar la noi in tara cea mai raspandita varietate este cea barata (porumbaca sau pestrita) Gainile adulte inregistreaza greutati corporale intre 2. la care fenomenul de heterozis este foarte pronuntat.2 kg.6-4. Rasa Leghorn – este cea mai raspandita la noi in tara si se prezinta peste 10 varietati de culoare (alba. Greutatea gainilor adulte ajunge la 2.. la noi in tara se cunoaste doar varietatea rosie.).ALBO”. in care se consemneaza toate reviziile tehnice. realizand greutatea de 1. Viteza de crestere este destul de mare.7-4. bruna etc. iar greutatea oualor variaza intre 60-62 gr/buc cu coaja oualor . albastra.0 kg la femelele adulte.8-4.5-3. alba.0 kg/cap. Rasa Rhode-Island – exista doua varietati de culoare (alba si rosie). cu penele cozii si un inel in jurul gatului de culoare neagra inchisa). necesarul de piese pentru reparatii. iar cocoseii la 3. Productia de oua realizata este de 220 -230 bucati in medie pe an. Gainile din rasa Sussex realizeaza un procent mare de ouat in lunile de iarna. intensitatea ouatului ajugand la 30% din capacitate inaintea inplinirii varstei de 25-26 saptamani de viata. care a fost adusa din Olanda. iar cocoseii la 1.8-2. cu greutatea medie a oualor intre 55-65 gr. realizand la 3 luni 1. Denumirea comerciala a acestor hibrizii romananesti de gaini Leghorrn.o kg/cap. In Romania s-au format prin incrucisari de hibridare hibrizii proprii. caramizie. in jurul anilor 1950. iar cocosii 700 gr. realizand o productie medie de 200 bucati/an. Are mai multe varietati de culoare (porumbaca. Sunt folosite pentru incrucisarile industriale cu cocosi din rasa rhode-Island. la varsta de 2 luni puicutele realizeaza 6000 gr. iar greutaea medie a oului intre 55-65 gr. dar in Romania cea mai raspandita este varietatea herminata (fond alb.6 -2.0 kg/cap la puicute si 1. Pasarile din rasele mixte se folosesc la incrucisari. Productia medie de oua este de 210 buc/an. dar productia de oua este ridicata. este . A contribuit la ameliorarea raselor locale si pentru obtinerea hibridului comercial .0 kg/cap.5-1. Productia de oua incepe la varsta de 180 de zile. o constitutie si o stare de sanatate deosebita. iar la cocoseii adulti 2. pretandu-se in sistemul de crestere gospodaresc. Indentificarea raselor de gaini de productie Rase de gaini usoare Sunt gainile a caror greutate corporala este mica.8 kg. ducand la obtinerea de carne de calitate deosebita si cu sporuri de crestere in greutate foarte bune. iar cocosii pot ajunge la 3. Productia de oua variaza intre 1756-215 oua/an. pentru carne.. Rase de gaini mixte Sunt gaini cu productie mixta carne-oua.- registrul cu evidenta de functionare a incubatoarelor si eclozionatoarelor. Viteza de crestere este destul de mare.7 kg/cap. cu productie foarte buna de oua.8-3. Playmouth-Rock sau Cornish. Gainile adulte ajung la greutatea de 2. pe aparate. Roso” pentru productia de carne.reparatiile curente si capitale. potarnichie.8 – 2. femelele adulte realizand in medie greutatea de 1. Rasa Playmouth-Rock – este o rasa cu o rezistenta organica.

cu productii de oua. din curca Neagra Mexicana. Rase de Gaini Grele Gainile ajung la greutatea de 3. Curca Neagra de Sologne. cu excelente calitati pentru carne. Rasa Bronzata Ameliorata – A fost creata in America. curcile realizeaza 4-6 kg/cap. iar cocosi la 4. iar greutatea corporala a curcilor este de 8-13 kg. a curcilor Bronzate. In productia zootehnica mondiala sunt folosite la hibridari. Intensitatea de crestere a puilor de curca este deosebit de ridicat.0 kg. care pot ajunge la greutati de 22-25 kg/cap. pana la 18-20% din greutatea corporala. Conchinchina. fiind o rasa foarte precoce. pentru obtinerea unei carni cu calitati gustative deosebite. Rasa Wyandotte – este o rasa amelioratoare in directia productiei de carne. o productie de oua scazuta si un consum specific de nutreturi ridicat pe unitatea de produs.5 kg/cap. iar la curcni la 11-12 Kg. Penajul este de culoare alba. Greutatea gainilor variaza intre 2. RASE DE CURCI Sut pasari de tali mare.0 kg. cu un penaj diversificat (alb. Productia de oua este medie.S-a importat din Olanda rasa Playmouth-Rock. extensiv si in sistem semiintensiv-industrial.5 – 4. iar variantele selectionate ajungand la 100 oua/an. iar masculi 11-14 kg. iar ouatul in lunile de toamna este multumitor. Curca Neagra de Norfolk –Este creata in Anglia. Cele mai importate gaini din rasele grele sunt: Brahma.5-5. Productia de oua este. Rasa Gat Golas de Transilvania – sunt pasari rezistente. intre 45-75 de oua/an. iar curcanii 9-10 kg/cap.5 kg curcile si 10-11 kg curcanii. Pasarile din aceasta rasa prezinta o caracteristica. curcile realizand greutatea de 7-8 kg/cap. Rase de curci negre Sunt rase care s-au format prin lucrari de selectie din curi bronzate. iar a curcanilor de 21 -24 kg/cap.2 -2.0 kg/cap. . Productia de oua este in medie 55-70 de oua/cp/an.A fost creata in Franta. Musculatura pieptului este deosebit de dezvoltata. apreciata de consumatori. dar nu sunt crescute in rasa curata deoarece au un ritm de crestere lent. Ouatul incepe in jurul varstei de 275 de zile.7-3. obtinandu-se hibrizi cu o musculatura pectorala foarte dezvoltata. iar prin masuri de selectie sa creasca la 100-110 oua/an. iar a cocosilor intre 2. la nivelul a 60-85 oua/an/cap. Robro”. cu o greutate intre 70-100 gr Rase de curci bronzate – sunt cele mai raspandite rase de curci crescute in sistem gospodaresc. obtinandu-se hibridul . in medie de 60-80 de oua/cap/an. la 7-8 Kg. Curcile realizeaza o productie de 60-70 de oua annual. pentru productia de carne. Faverola. culoarea pielii de un alb perfect si aspect matasos. Dorking. Rasa Bronzata cu Pieptul Lat – Mai este cunoscuta sub denumirea de Mamouth. dar cu un consum specific de furaje scazut. cu variatii de la 260-300 de zile.pigmenta. care a fost folosita la incrucisare cu cocosi din rasa Cornish. Productia de oua la exemplarele selectionate este de 120-170 bucati/an. cu o greutate de 65-80 grame/ou.5-8. care la curca ajunge la varsta de 7 luni.. rustice. negu sau barat). Masa corporala este mai redusa comparativ cu curcile bronzatesi cu picioarele mai scurte. iar curcanii 10-12 kg/cap. producand o carne de calitate. varietatea alba. Coaja oualor este alba. fiind creata prin selectie in cadrul rasei. Rase de curci albe Rasa Alba de Olanda sau Rasa Alba de Virginia realizeaza o greutate corporala la femele 6.5 kg/cap. putand ajunge la varsta de 6-7 luni la greutatea de 6-6.

productia de carne este mare. realizand la 2 luni. nu sut bune mame. o greutate de 4 kg/cap. Gastele emden.Penajul prezinta doua varietati de culoare: cenusie si alba. iar greutatea fiind de 180-220gr/ou. pe valea Rinului. Productia de oua este de 35-50 oua/an. Greutatea corporala este de 5-6 kg/cap la femele si 7-8 kg masculi. Productia anuala de oua este de 35-55 oua.5 kg. pentru ameliorarea raselor locale. Rase de gaste usoare Gasca Frizata de Dunare – Prezinta importanta in vederea hibridarii. pe toata suprafata corpului. iar la plus variante de 2-2. Rasa Holmogor – au greutati de 7-8 Kg/cap la femele si 9-10 kg/cap la gascani.RASE DE GASTE Gastele se clasifica astfel: gaste din rase grele peste 8 kg gaste din rase semigrele (5-8 kg) gaste din rase usoare (sub 5 kg) Au importanta ca mari producatoare de carne. necesari pentru cresterea in sistem intensiv. Rase de gaste semigrele Rasa Pomerana. Gastele sunt bune closti si bune mame. atingand greutatea medie de 1 kg. Se preteaza pentru productia de ficat gras. dar si pentru realizarea de hibrizi comerciali. cu greutate intre 160-200 gr. avand un schelet fin si o carne de calitate superioara. Rasa Emden – penajul are culoare alba. Sunt foarte adaptabile in sistemul de crestere in sistemul gospodareasc. Gastele au o greutate mijlocie. dar cea mai raspandita este cea alba. cea dea doua perioada realizandu-se dupa naparlirea fortata. Greutatea corporala variaza la femele intre . la varsta de 28 de saptamani bobocii realizeaza greutati asemanatoare pasarilor adulte. in scopul obtinerii de parinti care pot produce boboci broiler. la taiere si 300-400 gr prin jumulire repetata de 2-3 ori pe an. Productia de oua este scazuta. valorificand foarte bine pasunea. Pe langa productia de carne si oua.. este o pasare . Oualele au un procent ridicat de ecloziune. pretandu-se pentru cresterea in complexe industriale. care au o compozitie floristica valoroasa (leguminoase perene) Rasa de Toulouse – s-a creat in Franta. dar prin ingrasare se poate ajunge la 15-16 kg. rezistenta. avand o carne deosebit de apreciata. Valorifica excelent pasunile. femelele realizand 5-6 kg/cap. Productia de oua sete de 50-60 buc/an. de 7-9 kg si de 9-12 kg la gascan. pretadu-se pentru cresterea intensiva de carne. valorificand foarte bine pasunile. iar bobocii sunt sensibili si dificil de crescut in primele 10-12 zile de viata. Prin ingrasare fortata se pot realiza greutati de 10-12 kg/cap.5-3 kg nutret/kg spor de crestere in greutate. cu o greutate medie a oualelor de 170-g/cap. iar gascanii 6-7 kg/cap. pentru realizarea de ficat gras. cu ciocul si picioarele de culoare portocalie. Musculatarura pectorala este dezvoltata. Viteza de crestere este destul de ridicata. la gastele indopate. iar supuse la ingrasat pot atinge 15 kg. bobocii pot fi crescuti si ingrasati direct pe pasune. Viteza de crestere este buna.semiintensiv./an. Gastele din aceasta categorie sunt de greutate mare ./ou. cu o greutate de 170-190 grame/ bucata. Aceasta se poate realiza prin cresterea lor pe pasuni. cu o greutate a oualor de 180-190 gr. iar la gascani de 7-10 kg/cap. O caracteristica acestei rase este ca are doua sezoane de ouat. este foarte apreciata productia de puf de 200 gr/cap. bobocii realizand la varsta de 2 luni greutatea de 4 kg. Rasa de Rin – este formata in Germania.sociala”. Datorita greutatii corporale mari aceste gaste nu sunt closti si mame bune. adaptanduse usor la cresterea in efective mari de 4000-5000 capete. cu un consum specific redus de 2. Productia de pene este destul de ridicata. Este o rasa robusta. Greutatea corporala la femele este de 7-8 kg/cap. Productia de oua este de 20-30 buc. realizand 15-20 oua/sezon.

prin folosirea de furaje concentrate de mare valoare biologica echilibrate vitamino-mineral.. avand un caracter prietenos si bland. Gastele sunt foarte bune mame. se ingrasa foparte usor. unde consuma cantitati mari de nutreturi verzi. valorificand superior resursele existente de hrana. cu o greutate de 150-180 gr/ou. iar masculii care manifesta monogamia trebuiesc exclusi de la reproductie. culoarea cojii este galben-galbuie. manifestandu-se fenomenul de heterozis. Dupa indopare. al doilea sezon cu 20-30 oua. avand un grad de rusticitate destul de mare. cu 6-7 zile mai mult decat a celorlante rase de rate. Ratele produc un numar de 65-80 oua/an. greutatea de 2-2. cu o greutate medie a oului de 70-85 gr/buc. Sunt pasari nepretentioase la conditiile de adapostire si hrana. Productia de oua este in X de 65-70 de oua/an.5 kg. greutatea de 70-85 grame/bucata. Ratele clocesc foare bine si isi cresc bine bobocii. Clasifiarea in functie de productieeste: rate spec ialzate pentru productia de carne rate specializate pentru productia de oua rate decorative Rase de rate grele Rasa PEKIN – au un penaj alb. iar la gascani intre 4. dar cu un procent ridicat de fecunditate si de ecloziune. Greutatea corporala a femelelor adulte variaza intre 4. Ouatul incepe la varsta de 8-9 luni. producand un ficat de 750-800 gr. Cresterea ratelor lesesti nu necesita prezenta luciului de apa. . cu indici apreciati pentru productia de carne. Productia medie de oua este de 15-25 buc. Importanta economica a acetei rase rezida din calitatea deosebita a carnii care se obtine prin incrucisarea ratelor Lesesti cu alte rase (Pekin. adaptadu-se la cresterea pe uscat. In practica se face cresterea in hale puiernite pe asternut permanent. Productia de oua ete de 85-115 buc/ cap/ an. Are doua sezoane de ouat. ratoi pot realiza 5 kg/cap. iar masculi au o greutate dubla de 5-6 kg. primavara cand produc 30-40 oua si toamna.5-4. avand gatul alungit asemanator cu al lebedei.rate mute”. iar la ratoi la 3.5-5.. Se preteaza la cresterile semiintensiva.5-4 kg. Prin ingrasare se pot realiza greutati de 6-7 kg/cap. avand o coaja de culoare alba. Ratele produc annual un numar de 85-95 de oua. Produsii rezultati au o greutate mai mare decat a raselor din care provin.3. pretanu-se foarte bine la cresterea in sistem semiintensiv si intensiv-industrial. producand o carne de foarte buna calitate. iar prin ingrasare se poate realiza pana la 5-6 kg. cu o ecloziune de 80-85%. Durata de incubatie a oualor este de 33-35 zile. in lipsa suprafetelor de apa. Rasa Chinezeasca Leseasca – este o gasca de talie inalta. pana in lunile iulie-august.5 kg. incrucisate cu rasa Leseasca dau nastere la un produs infecund. Rata LESEASCA – sunt numite si .5-5. la sfarsitul lunii ianuarie. coaja este de culoare verzuie cu noante diferite.5 kg. pretanu-se la cresterea in carduri de 2000-3000 capete. realizand la varsta de 60 de zile.5 kg la rasele adulte si de 3. Gascanii Lesesti manifesta frecvent monogamia. Rouen). cu un diformism sexual foarte pronuntat. Fecunditatea pualor poate ajunge la 90%. Bobocii au un ritm de crestere ridicat. cu greutatea oului intre 75-90 grame. cu un caracter linistit. RASE DE RATE Sunt pasari domestice mari iubitoare de apa. de accea trebuie urmarita foarte atent imperecherea. cu un grad ridicat de rezistenta organica. femelele avand greutatea de 2-3 kg. Greutatea corporala este de 3. dar si pentru productia de ficat gras. numit MULARD./cap/an.5-4 kg la ratoi.0 kg. Greutatea corporala ajunge la femelele adulte la 3 kg. incadrandu-se in categoria raselor grele. Rasa ROUEN – au un penaj asemanator cu a ratelor salbatice. Ratele din rasa Pekin.

Pentru puicutele destinate productiei de oua stimularea luminoasa incepe la varsta de 19 saptamani de viata. atunci cand puicutele ajung la varsta inceperii ouatului. cuprizand mai multe cicluri de digestie. inca din prima zi. rezultand ca pasarea consuma nutreturi pentru 4-5 ore . de la inceput. va creste cu cate 20 minute in fiecare saptamana. in halele de crestere la sol pe asternut permanent. Densitatea puicutelor de o zi. La varsta de 4-8 zile. Programul de lumina in vederea stimularii productiei de oua. este de 18-20 cap/mp.prestarter”.. in functie de luminozitatea zilei. conform cerintelor fiziologice a puilor. din categoria de varsta 0-8 saptamani. care incepe in jurul varstei de 22 saptamani. Cresterea puicutelor pentru productia de oua Alimentatia puicutelor destinate productiei de oua. a unei productii de oua crescute. in a 20-a saptamanade viata. In momentul cand pasarile percep stimulul acesta incep ouatul. temperatura si umiditatea. nutreturile concentrate eliminandu-se sub forma de dejectii in 4-5 ore. asezate pe randuri cu spatiul intre ele pentru circulatia aerului.Totul plin Totul gol”. Hala unde se introduc pui de 1 zi trebuie dezinfectata.. productie de oua sau de carne) se vor respecta. Transportul puilor de o zi de la statia de incubatie la ferma se face cu mijloace auto specializate unde este mentinuta temperatura si umiditatea relativa a aerului. 6 cm pentru fiecare pasare. iar reteta de furaj combinat se va schimba cu nutret concentrat specific perioadei de ouat. scazand la fiecare 15 zile cate 1% proteina din ratie. cu un aport proteic de 20-21% proteina bruta. Principiul de baza al popularii halepor cu pui de o zi este . este necesar amenajarea de stingii de lamn pentru dormit.B. Folosirea programului de lumina duce la realizarea unei viteze de crestere in greutate mai mare.TEHNOLOGIA DE CRESTERE. Pasarile au tubul digestiv foarte scurt. se face rarirea lor. acesta scazand in continuare treptat. folosind un furaj de tip . folosind iluminatul artificial. flambata si varuita. trebuie sa asigure ratii echilibrate.in cazul raselor usoare 16-18 cap/mp – la rasele mixte 14 – 16 cap/mp – la rasle grele Pe masura ce puicutele cresc in varsta si greutate. asigurandu-se frontul de furajare necesar ca si cel de adapare. puii incep sa ciuguleasca iarba. spalata. Pentru fiecare categorie de pui. ratia sa contina maximum 12% proteina. prin marirea programului de lumina. in asa fel incat la varsta de 18 saptamani sa ajunga la 15ºC. astfel incat. Cu cat luminozitatea zilei este mai mare. Transportul puilor se face in cutii speciale cu fante de aerisire. varsta dupa care ramane . frontul de furajare trebuie sa asigure. rumegus sau coji de floarea soarelui. Temperatura in halele pentru cresterea puilor destinati reproductiei in varsta de o zi va fi de 32-33ºC. Incepand de la varsta de 3-4 saptamani.. ratii furajere bine echilibrate proteino-vitamino-mineral. cu asigurarea timpului necesar pentru vidul sanitar si dezinfectie. viteza curentilor de aer. iar dupa varsta de 10-12 zile. in functie de varsta si destinatie (reproductie.cicluri de digestie” pe parcursul de lumina al unei zile. astfel ca la varsta de 42 saptamani sa se ajunga la o perioada de luminozitate de 16 ore. In cazul popularii cu puicute destinate reproductiei. EXPLOATARE A GAINILOR Cresterea puilor de gaina In sistem semiintensiv de crestere a puilor de gaina in hale se face la varsta de 1 zi. dupa uscarea completa in statia de incubatie. Introducerea asternutului permanent de paie tocate.D. Cele mai bune performante asupra performantelor de ouat sau obtinut atunci cand ratiile furajere au un continut de 17% P. cu atat consumul de nutreturi este mai ridicat. Hranirea se face cu retete furajere specifice varstei. Acesta trebuie inteles pentru prelungirea programului de lumina. in zilele insorite pui pot fi scosi in padocuri. in scopul determinarii unui consum mai mare de nutreturi cu un aport nutritiv mai ridicat.

puicutele destinate productiei de oua sunt crescute in hale de tineret. alaturi de folosirea de rase de pasari ameliorate. Pana la varsta de 18 saptamani. .5 -19% P.768 Ingrijirea tineretului aviar destinat productiei de oua Puicutele destinate productiei de oua se cresc in hale. productia de oua incepe sa scada. pasarile sunt supuse unui usor disconfort. in functie de varsta in zile a acestuia trebuie urmarita atent. iar hranirea se face cu furaje specifice fiecarei categorii de varsta si productie.6 – 16. la temperaturi intre 28-29ºC. iar dupa aceasta varsta sunt transferate in hale de gaini outoare.5% P. concomitent cu declansarea ouatului. greutatea corporala incepe sa scada. Incalzirea se face cu eleveuze. Este recomandat ca in timpul noptii. dupa ce au fost curatate mecanic.298 1. cea ce reprezinta pentru organism o dubla solicitare. Perioada de acomodare se caracterizeaza prin: Creterea treptata a perioadei de lumina. dezinfectate si dotate cu adapatori automate.B. atat prin influenta furajului cat si a programului de lumina.536 722 1.025 1. hranitori. iar la teperaturii de 34-35ºC si peste. iar oualele prezinta fragilitate a cojii.025 2. ramane folosirea de nutreturi combinate.530 1.B.5 P. Temperatura optima pentru halele de gaini outoare este de 14-24ºC.540 2. fiind afectate grav. ventilatia este controlata.D – in primele 8 saptamani de viata 18. La temperaturi exterioare de 29-30ºC.B. bine echilibrate proteino-vitamino-minerale. trebuind corelata cu o hranire foarte bine echilibrata proteino-vitaminomineral.238 1. Principiul de baza pentru intensivizarea cresterii pasarilor.200 1. In timpul verii cand temperaturile exterioare cresc la 2428ºC.595 1. pe asternut permanent. la jumatatea perioadei de intuneric de 8 ore (deci la 4 ore). care stimuleaza ouatul Puicutele continua sa creasca in greutate cu 7-8 grame/zi. tinandu-se cont de varsta si greutatea corporala a pasarilor. Inceperea ouatului este un moment fiziologic de mare tehnicitate.constanta. situatia pasarilor devine critica. sa se asigure o ora de lumina. pentru a se putea interveni in cazul cand intre varsta si greutatea corporala apar nepotriviri Continutul nutretului concentrat in proteina bruta digestibila trebuie sa fie astfel: 21. la sol.D de la 14 -22 de saptamani Dinamica greutatii corporale la tineretul aviar Destinat productiei de oua Rasa Sexul Leghorn Cocosei Puicute Rhode-Island Cocosei puicute Playmouth-Rock Cocosei puicute Varsta (zile) 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 90 130 Greutatea corporala (grame) 895 1. Dinamica dezvoltarii si cresterii greutatii corporale a tineretului aviar. Popularea acestor hale se face intr-o singura zi. numite puiernite.D in perioada 8 -14 saptamani 15. Conditiile de microclimat care trebuiesc asigurate gainilor are o influenta covarsitoare pentru realizarea unor productii de oua performante. stinghii de odihna si cuibare pentru ouat.

mai exact la durata si variatiile acestuia. temperaturile intre 2-12 ºC – sunt neconfortabile. temperatura reglandu-se prin sistemul de ventilatie si prin asigurarea unei densitati a pasarilor in adapost.4 kg nutret concentrat.caldura biologica”. ele facand ouale dimineatasi niciodata noaptea. Intre 2 si -7ºC. rata si gasca din rasele comune. Cu 2-3 saptamani inaite de inceperea ouatului si pe toata perioada ouatului gainile trebuie sa primeasca in hrana un supliment de saruri minerale – respectiv calciu (faina de scoci sau creta granulata). cu ajutorul unor dispozitive de pulverizare. Factorul lumina nu este si cel mai important in ceea ce priveste lungimea ciclurilor de ouat. gainile trebuie sa aiba conditii incat perioada de lumina sa asigure o durata de 16 ore din 24. gainile realizeaza ouatul in serii consecutive. Productia de oua la gainile ouatoare este intre 340-350 bucati/an. Pasarile ouatoare au o sensibilitate deosabita la programul de iluminare. gainile cresc de la 1. de peste 12ºC.In timpul iernii. ducand la aparitia ouatului.900 grame. mentine o temperatura optima. fiind in stare sa sustina o productie de oua de 90-93% din potential. in asa fel incat la varsta de 42 de saptamani sa ajunga la o durata de 16 ore. pentru 230 de oua. Consumul total de furaje pe perioada de la 19 la 24 de saptamani este de 4. daca se incepe perioada de iluminat sa creasca duce la aparitia maturitatii sexuale. trebuie sa se incadreze in urmatoarele limite: Amoniac 0. care are un rol determinant in ameliorarea efectivelor de pasari destinat productiei de oua. are rol stimulator in dezvoltarea aparatului genital ooformator si accelereaza aparitia maturitatii corporale. incepe de la varsta de 18 saptamani. fiind influentata de urmatorii factori: Hranirea pasarilor Factorii de microclimat Durata primului sezon de ouat Varsta producerii primului ou .10-20% Fan de lucerna iarna – 4 -5% Aplicarea programului de lumina.. Durata acestui program de lumina. dupa care ramane constant.02‰ Hidrogen sulfurat 0.6% Umiditatea relativa a aerului in halele de gaini outoarer nu trebuie sa depaseasca 75%. in jurul varstei de 22 saptamani. iar curenti de aer din hale sunt cu atat mai nocivi cu cat temperatura este mai scazuta. iar sub -8ºC si -10ºC productia de oua iceteaza complet. mai ales cand aceste sunt asociate cu cresterea umiditatii din adapostori. este astfael: Cereale – 60-70% Sroturi oleaginoase – 10-15% (nutreturi proteice vegetale) Faina de carne. fiind capabila sa asigure .B. dar si realizarea unui spor de crestere in greutate corespunzator la gailnile tinere. Noxele maxime admise in halele de gaini outoare. Structura unei ratii furajere. Cresterea duratei zilei. Vara pentru scaderea temperaturilor in halele de pasari se asperseaza apa rece. in sistemele de crestere intensiv sau semiintensiv.8 oua. factorul determinant fiind cel ereditar. pasarile sunt solicitate maxima.250 grame la 1.D. Hranirea gainilor outoare Nivelul proteic pentru gainile outoare trebuie sa asigure un nivel de 17% P. va creste cu cate 20 de minute pe saptamana. critica. Pe perioada ouatului. Iarna halele de gaini outoare nu se incalzesc. la gainile outoare.5-0. iar in perioada de la 24 la 76 de saptamani este de 41.700-1. Exceptie fac palmipedele. sau se stropeste pardoseala cu apa rece. productia numerica de oua fiind discontinua. se va schimba si ratia nutritriva.2 kg nutret combinat pentru numai 2. Intre 18-77 de saptamani.01‰ Bioxid de carbon 0. peste sau sange – 5-10% (nutreturi proteice animale) Drojdie furajera – 3-5% Nutreturi verzi sau suculente . pentru stimularea ouatului. Puicutele imature la varsta de 18 saptamani si vor incepe ouatul dupa 2-3 saptamani (la varsta de 20-21 saptamani). In momentul cand pasarile percep stimulul luminos si incep ouatul.

Pauza de ouat de iarna poate fi continua sau reprezentata de un ritm de ouat total neregulat. pe o perioada de 10-15 zile. reprezinta. in a doua parte a anului. caracterizat printr-o stare deosebita de stres a pasarii. productivitatea fermei si modul in care acesta este dirijata din punct de vedere tehnologic. Durata acestuia variaza. In mod normal naparlirea pasarilor se produce la inceputul . de la producerea primului ou realizeaza cu minim 55-65 de oua mai putin.productia de pene”. pana la producerea ultimului ou pana la naparlire.. iar cele mai slab productive sunt cele care incep naparlirea in lunile august-septembrie. Varsta la care incepe naparlirea in primul an de productie are influenta asupra sezonului de ouat. Productia anuala de oua la gaina este direct proportionala cu marime acestui sezon de ouat. in functie de rasa: Rasa Leghorn intre 22-28 zile Rasa Rhode-Island intre 48-50 zile Rasa Playmouth-Rock intre 65-75 zile. deoarece substantele nutritive consumate prin ratia furajera sunt folosite pentru . Gainile si curcile naparlesc o singura data pe an. in medie primul sezon de ouat dureaza 350-360 de zile. Naparlirea pasarilor Este un proces fiziologic. Intensitatea ouatului scade in timpul iernii. Gainile care incep naparirea mai devreme de 260-270 de zile. In timpul naparlirii ouatul se intrerupe complet. Gainile care realizeaza cel mai bun procent de ouat sunt cele care incep naparlirea in lunile octombrie-noiembrie. viu colorat. Frontul de furajare pentru gainile outoare trebuie sa asigure 15-18 cm pentru fiecare pasare. pentru a evita risipa de furaje. Durata naparlirii este cu atat mai scurta cu cat starea de intretinere a gainilor outoare este mai buna si invers. Clocitul apare cu intensitate mai mare in lunile aprilie-iunie. Nendeplinirea factorilor de microclimat (microclimat. Valorile varfului de ouat. Inaltime la care se monteaza jgheaburile. fiind un criteriu esential de urmarit in procesul de ameliorare si selectie a gainilor outoare. intensitatea ouatului se exprima in %. Apa trebuie sa fie in permanenta la temperatura de 12-15 ºC sa fie mereu proaspata si curata. La pasari se inregistreaza urmatoarele varfuri de ouat: 90-95% la gaini de oua 82-85% la gainile pentru productia de carne 70% la curca 50%la gasca 80%la rata 80-85% la bibilica Analiza acestor curbe ajuta crescatorul de pasari sa exploateze pasarile cu destinatie productie de oua. trebuie sa fie la inaltimea spinarii gainilor. respectiv refacerea penajului. care pierde penajul (naparleste). pentru a permite hranirea stimulativa a tuturor pasarilor. dupa care se dezvolta un nou penaj. carente de alimentatie sunt factori stresanti care determina o naparlire precoce. temperatura). Naparlirea este un proces fiziologic prin care pasarile isi schimba. Acest proces dureaza intre 8 si 12 saptamani..desclocire”. Daca nu se intervine pentru . gainile se desclocesc singure dupa circa 25-30 zile. Necesarul de apa pentru gaini se situeaza la nivelul a 250-280 ml/cap de pasare. periodic. cu variatii de la 100 la 450 de zile (in special la rasa Rhode-Island). respectiv numarul de oua produs de 100 gaini. In cresterea pasarilor in sistem intensiv sau semiintensiv. la diverse specii si rase de pasari de ferma. intregul penaj. Hranitorile se umplu numai 2/3 din capacitate. cu serii mici de oua si pauze lungi de timp intre acestea. Instictul de clocit si declansarea clocitului determina intreruperea ouatului.Naparlirea Dezvoltarea instictului de clocit Durata primului sezon de ouat se incadreaza intre momentul producerii primului ou de catre puica. atata timp cat realizeaza eficienta economica.

deasemeni trebuie administrate cantitati crescute de vitamine din grupele A. toate functiile vitale se intensifica. care va reveni la normal in 28 de zile de la momentul suspendarii furajarii. frunze verzi de varza. iar pagumele economice vor fi considerabile.6 de o Nr.D. care stimuleaza caderea penelor. In aceasta perioada se recomanda folosirea in alimentatia pasarilor: sroturile de in.1 2. leguminoase verzi (lucerna si trifoi). se poate produce naparlirea indiferent de anotimp.6 21. in scopul realizarii unui nou penaj. In a 22-a zi..pui de sacrificare-Kg zi/mp 1. Pentru hibrizii .ROSS” Nr.. se administreaza doar 3 Kg nutret concentrat la 100 de pasari. In acelasi timp se reia si programul de lumina.toamnei.B. In anumite situatii de natura economica se recomanda naparlirea fortata. reluarea unui nou ciclu de ouat este intarziata. 1 2 3 4 5 6 7 Greutatea corporala la varsta Nr.4 3. crt 8 9 10 11 12 13 14 Greutatea corporala la varsta Nr. boabe de mazare. prin comiterea unor greseli de hranire a pasarilor. prin restrictionarea furajarii si un program special de lumina.B. vitaminele A. Nivelul proteinei din hrana trebuie sa fie intre 1718% P.4 1.2 1. moment in care se reia furajarea normala a pasarilor.5 de o Cand densitatea la populare este exagerata se constata urmatoarele neajunsuri: reducerea ratei de crestere. metabolismul pasarii creste. iar dupa 72 de ore se reia si furajarea. In cazul cand alimentatia pasarilor este grav perturbata. are in vedere la stabilirea densitatii la populare urmatorii factori: Varsta Greutatea la sacrificare a puilor Conditiile de clima din zona in care acestia sunt crescuti Anotimpul de crestere Tipul de adapost folosit La popularea halelor cu pui de carne .0 34. densitatea la populare recomandata este de 14-17 cap/mp.8 12. fiind bogate in sulf. In primele zi8le de la reluarea furajarii.4 14. fapt ce necesita un aport marit de substante hranitoare. densitatea fiind corelata cu aceasta: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de Gaina pentru carne .2 28. cand luminozitatea diurna scade si ziua se micsoreaza.2 10..4 10. faina de carne sau sange. substanta care intra in procent ridicat in compozitia chimica a penelor. Firma producatoare a unor hibrizi comerciali de gaina pentru productia de carne superperformanti.2 2.B si F.3 2.6 9. TEHNOLOGIA DE CRESTERE A PUILOR DE CARNE Puii de carne se cresc pe asternut permanent sau in baterii.4 1.ROBRO”. pana ce ouatul scade sub 1%. si aminoacizi bogati in sulf. durata acesteia se prelungeste foarte mult.8 19.pui de sacrificare-Kg zi/mp 2. La naparlirea fortata a pasarilor se va administra suplimentar drojdie de bere.ROSS” se tine cont numai de greutatea programata a se realiza la varsta de sacrilicare. Crt. se opreste complet adaparea si furajarea.0 2.F. iar in momentul cand incepe refacerea penajului se va administra nutreturile bogate in sulf organic.2 3. Dupa 48 de ore se reincepe adaparea.0 3. dupa care incepe restrictionarea hranei si a apei. Timp de 21 de zile se reduce programul de lumina la 8 ore pe zi. mai ales in perioada dinaintea sacrificarii .5 1. In timpul naparlirii.0 11.4 24.2 15.6 13. ca si azotul.0 17.7 3. Daca naparlirea nu este ajutata sa se termine intr-un timp scurt.

00 2. gust. Greutatea corporala la varsta de sacrificare . In hala aerisita se intoduce asternut gros de 10-20 cm.3 9.5 km de ferma.. in apa introducandu-se un detergent nespumant. urmatoarele lucrari: depopularea haleelor.COBB” utilizeaza niveluri de densitate la populare apropriate de cele practicate de firma . coji de seminte de cereale. 1 2 3 4 5 Greutatea corporala la varsta Nr. In tot acest timp se face dezinfectia incintei fermei si a cailor de acces.0 2 1.4 17.6 12. Preinmuierea asternutului cu o solutie dezinfectanta. aroma) si a pielii (zgarieturi.8 4 2. miros.2 22. cu destinatia abatorizare.Kg Crt.pui de o varsta de sacrificare-Kg zi/mp 2. iar hala se spala in interior si exterior cu un jet de apa sub presiune.25 27.50 1. iar dupa fumigatie hala ramane ermetizata timp de 24 ore.75 2. 1 1.50 2.5 Nr pui de o zi/mp 32 21 18 16 13 11 9 Succesul in cresterea puilor de carne depinde. textura necorespunzatoare) acoperire slaba cu penaj Firma . Hala se varuieste. Asrternutul poate sa fie rumegus de lemn. Crt.7 19.7 Firma . operatiune urmata de o dezinfectie a ei.0 5 2.. care trebuie sa fie curat. decuplandu-se sistemul de ventilatie de la reteaua electrica.00 3.lipsa uniformitatii cresterea mortalitatii deprecierea calitatii asternutului.25 1.5 6 3. Fumigatia halei ermetizata la o temperatura de + 21 ºC. Evacuarea asrernutului.5 3 1.. Asternutul se transporta la cel putin 1. prin pulverizare sub presiune.. in mare masura. textura.ARBOR ACRES” Nr.0 15.4 11.10 de o Nr.pui de sacrificare-Kg zi/mp 1.. cu consecinta cresterii ratei imbolnavirilor defecte ale scheletului picioarelor deprecierea calitatii carnii (culoare. recomanda urmatoarele norme de densitate la populare a halelor cu pui de gaina pentru carne de o zi astfel: Densitatea la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina Pentru carne .COBB” Nr. Perioada de vid sanitar are o durata de 3 saptamani. precum si de conditiile de pregatire a halelor pentru populare. In aceasta perioada se efectueaza in ordine. paie tocate. de modul de realizare a lucrarilor de sanitatie intre ciclurile de productie. .0 7 3. neinfestat cu mucegai sau germeni patogeni.ROSS” Densitate la popularea halelor cu hibrizi comerciali de gaina pentru carne . crt 6 7 8 9 Greutatea corporala la Nr. ARBOR ACRES”.75 3. Echipamentul tehnologic se repara si se fac lucrarile de intretinere care se impun.50 13. iar echipamentul tehnologic se ridica la o anumita inaltime de la sol.

asociat cu o umiditate crescuta. lucrarile de dezinfectie se repeta.in saptamana a 4-a • +23 ºC – in saptamana a 5-a • +22 ºC – in saptamana a 6-a • +21 ºC – in saptamana a 7-a Hibrizii . adaptandu-se fara eforturi la conditiile de hala.. solicita in perioada de demaraj temperaturi mai scazuta. iar cand temperatura este prea ridicata se deplaseaza spre perete. se folosesc ventilatoarele suplimentare care sa optimizeaza calitatea aerului la nivelul puilor. In cazul cand testele de sanitatie nu sunt bune. mai intai apa si apoi sa manance. Se recomanda ca popularea halei sa se faca in ziua ecloziunii. Prin iluminarea puternica.Daca se constata o tendinta de acumulare in hala a gazelor toxice. In perioada de odihna a halei usile de acces in hala raman inchise..evacuare ale sistemului de ventilatie si oricare alt loc de comunicare cu exteriorul se blocheaza. Se spala coloanele de apa de dezifectant si se umplu copoanele de apa cu apa curata cu 3-6 ore inainte de populare. iar cea prea calda permite dezvoltarea germenilor patogeni.Dupa intoducerea asternutului este readus echipamentul in stare de functionare. determina puii sa consume mai multa hrana pentru termoreglare. Reducerea temperaturii din hala sub + 20 ºC. Cu aproximativ 12-14 ore inainte de populare. trebuie sa fie amplasate termometre. direct pe asternut pentru urmaritrea atenta a temperaturii.. Numarul de colonii bacteriene nu trebuie sa depaseasca 500 pe 100 cm pentru pereti si stalpi de sustinere si 5000 pe 100 cm pentru pardoseala. In hala daca nu este asistata de calculator.ROSS”. in cazul cand este curent ei se deplaseaza intr-o parte unde nu exista curenti de aer si piuie ascutit ca si atunci cand temperatura este prea scazuta. Daca temperatura este corecta puii se distribuie uniform in toata hala si scot un murmur specific. Personalul care asigura dezinfectia halei trebuie sa poarte un echipament spalat si dezinfectat cu care nu trebuie sa mai intre in alte hale. Ventilatia. La o temperatura prea scazuta. iar pentru saptamana a doua si a treia sa se asigure odihna halei. previn deshidratarea mucoasei respiratorii si diminueaza aparitia bolilor pulmonare si cardiace. Printr-o buna ventilatie se imbunatateste calitatea aerului din hala si se uniformizeaza temperaatura si umidatea relativa. temperatura din cutiile de transport trebuie sa nu scada sub + 30 ºC. stimuland miscarile peristaltice gastrointestinale.ARBOR ACRES” necesita o dinamica a temperaturii din halele de crestere aproape similara cu cea specifica hibrizilor . in primele 10 zile de viata a puilor. Toate acestea aste recomandat sa se efectueze in prima saptamana de dezinfectie. puii vor recunoaste mai usor adapatorile si tavitele cu mancare. Apa prea rece provoaca indigestii. Hrana se administreaza dupa introducerea puilor in hala. O apa potrivit de rece are un efect benefic asupra puilor. cat si pentru a obliga puii sa bea. se incepe incalzirea halei astfel incat. la introducerea puilor sa fie temperatura de + 32 ºC. comparativ cu cele recomandate pentru hibrizii . permit o buna intretinere a asternutului. Umiditatea relativa a aerului trebuie sa fie de 65-70%. ceea ce conduce la diminuarea sporului mediu zilnic de crestere in greutate si realizarea unui indice de conversie a hranei necorespunzator. fiind apatici si molatici. ROBRO”. Dupa espirarea timpului de odihna al halei se face prelevarea de probe de sanitatie si examinarea accestora in laboratoarele de specialitate. dupa care se considera ca valori de 55-70%. peste limitele admise.ROSS”. . iar hibrizii . Microclimatul din halele de pui de carne Temperatura in halele de pui de carne este urmatoarea: • +32 ºC – in saptamana 1 • +31 – 26 ºC – in saptamana a 2-a • +25 ºC – in saptamana a 3-a • +24 Cº . puii se inghesuie si piuie ascutit. dupa perioada de demaraj.. amanandu-se popularea halei.pentru evitarea alterarii ei datorita caldurii. iar orificiile de admisie.

datorita continutului de acizii grasi saturati. Faina de soia cu un continut redus de proteine. Din aceste considerente toate materiile prime din structura ratiilor vor fi analizate cu atentie si sub aspectul incarcaturii microbiene. Ideal este ca puii sa fie furajati pe sexe. cu nutreturi combinate. ale caror conditii de calitate se adapteaza varstei. Grasimile de origine animala sau vegetala trebuiesc folosite in cantitati limitate in hrana broilerilor. puii nu se mai hranesc. Intre 7-28 de zile se asigura trecerea. vitamine si minerale pentru a determina un spor de crestere in greutate mare si o buna conversie in productia obtinuta. brichete cu diametrul de 2-3 mm. precum si alte modificari nedorite. Performantele puilor sporesc daca hrana se administreaza brichetata. dar bogata in potasiu. in mod graduat (pana la 15% in retetele grower si pana la 20% in cele de finisher). In general. care daca nu sunt pastrate corespunzator. proteina. Aceasta este uniform distribuita pe toata suparafata halei. Folosirea fainii de carne in exces conduce la depuneri de grasime in carcasa. Aplicarea unui program de lumina adecvat garanteaza realizarea unei curbe de crestere in greutate optime. . in mod treptat. in tavite sau pe cofraje. daca acesta se face controlat. Textura si marimea recomandata ca pana la varsta de 7-10 zile a puilor se administreaza sub forma de brizura. care degradeaza asternutul si depreciaza calitatea carcaselor obtinute in urma abatorizarii puilor. ovazul. dar apa se administreaza in continuu. exceptand primele zile de viata. chiar dupa prima saptamana de la populare. iar din retetele furajere se scoate faina de peste. daca si ceilalti factori de influenta ai productiei de carne sunt la nivelul dorit. pentru a asigura suportul energetic. incat nici un pui sa nu se deplaseze mai mult de 2 m pana la sursa de apa. iar de la 28 de zile si pana la sacrificarese administreaza numai hrana granulata. cea ce reduce competitia si mentine uniformitatea loturilor. determina producerea de dejectii lichide. dar si un progam de 23 ore poate da rezultate bune.ad libitum”. cum sunt: orzul. deoarece consumata in exces.la puiul de carne se practica un program de lumina de 23-24 ore lumina zilnic. care afecteaza calitatea carcasei. deoarece este posibil ca puii sa elimine dejectii lichide. de la furajarea cu brizura la cea granulata. fiind indinspensabila ca ea sa fie echilibrata in energie. dar avand un aport sporit de acizii grasi saturati sunt greu digerabile de catre pui. in continuare. Cu 5 zile inaintea sacrificarii nu se mai administreaza anticoccidiostatice. graul se scoate din hrana. Daca in retetele de nutreturi combinate pentru broilar se foloseste grau. Daca puii au acces in tota hala din prima zi de viata. pana la 28 de zile si de 3 mm. este recomandat sa fie obisnuiti cu hranirea si adaparea din echipamente automate din dotare. iar de la aceasta varsta si pana la sacrificare. sa fie consumata cu precautie. Cu 8-10 ore inaintea sacrificarii. ci numai in cele grower si finisher. Contaminarea cu mucegaiuri a nutreturilor combinate folosite la broileri determina aparitia micotoxinelor. De la 0. cand aceasta se administreaza sub forma de brizura. cu formare de aldehide si cetone. Hranirea broilerului de gaina In cresterea intensiva a puilor broileri se practica hranirea . care sa nu degaje praf. peste limitele admise. care redur rata de crestere si maresc consumul de furaje. acesta nu se introduce in retetele starter.7 zile se administreaza furaj combinat brizurat. putand cauza moartea. de aceiasi atentie trebuie sa aiba parte si nutreturile de origine animala.. comporta degradari oxidative ale grasimilor componente. Cresterile sau descresterile bruste ale consumului de apa sunt indici ale aparitiei unor boli sau ale unor probleme de nutritie.Regimul de lumina. Adaparea broilerului de gaina Rata de crestere a puilor este influentata semnificativ de calitatea si cantitatea apei administrate. Hrana reprezinta segmentul cel mai important din cheltuielile de productie. Tratamentul termic al nutreturilor combinate destinate hibrizilor de gaina pentru carne le mareste digestibilitatea si le reduce gradul de contaminate microbiana. asigurandu-se frontul de adapare pentru fiecare categorie de varsta. Folosirea enzimelor permite valorificarea superioara a unor materii prime mai putin agreate de pasari. Inainte cu doua zile de sacrificare. aminoacizi esentiali.

Puii de gaina au nevoie de aproximativ 4 litri de apa pentru fiecare Kg spor de crestere in greutate. Apa rece sau foarte calda reduce consumul de hrana. din aceasta 75% provine din apa de baut si 25% din hrana digerata.. Temperatura optima a apei de baut este considerata a fi de + 10 .000 capete/zi (litri) 60 120 175 220 255 280 300 320 335 350 . crt 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 Varsta in zile 7 14 21 28 35 42 49 56 63 70 Consum/1. fiind afectata rata de crestere.ROSS” Nr. Necesarul de apa la broilerul de gaina .+ 12 º.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful