B34

Furajele concentrate i folosirea lor ra ional

Aceast grup este format din: grune de cereale (porumb, orz, ovz, sorg, secar), boabe de leguminoase (mazre, soia, mzriche, linte), seminele plantelor oleaginoase (in, cnep). Nutreurile concentrate se caracterizeaz prin volum mic, valoare nutritiv mare, digestibilitate ridicat i coninut de ap de 12-15%. Grun"ele de cereale con!in mult amidon, care le confer valoare energetic ridicat si digestibilitate de 75-80 %.Sunt bogate n sruri minerale, n vitaminele complexului B si srace n vitaminele A, D, C si E. Nu se recomand administrarea lor n hrana animalelor imediat dup recoltare, fiind necesar o perioad de maturare de circa 6-8 sptmni. Cele mai importante sunt grun!ele de porumb, orz si ovz. Porumbul are o valoare nutritiv de 1,2-1,3 U.N. si 70-80 g P.D./kg. Proteinele din porumb au o valoare biologic sczut datorit lipsei aminoacizilor, lizin si glicocol, ct si a con!inutului sczut n triptofan si cistin. n amestecurile de concentrate porumbul poate intra n propor!ie de pn la 40 % la vacile de lapte, 20-25 % la tineretul bovin, 70-80 % la bovinele si ovinele la ngrsat, 30 % la oile de prsil. La suine 40-60 % la tineretul de prsil, 60-65 % la scroafele gestante si lactante si 80 % la porcii supusi ngrsrii. Porumbul poate intra n propor!ie de 70 % la ginile outoare, 30 % la tineretul de nlocuire si 40-65 % la puii broiler.. Ovzul este un nutre! energetic valoros pentru toate speciile de animale, avnd valoarea nutritiv de 1 U.N. si 80 g P.D./kg. Proteina ovzului (avenina), are o valoare biologic ridicat, motiv pentru care acest furaj este indicat n hrana reproductorilor masculi si a tineretului. Datorit compozi!iei complexe, con! inutului ridicat n colin si echilibrului aminoacid, ovzul stimuleaz spermatogeneza, determin cresterea volumului ejaculatului si a apetitului sexual la masculi si favorizeaz apari!ia cldurilor si fecunditatea la femele. Orzul se foloseste n hrana tineretului de reproduc!ie si pentru finisarea ngrsrii la porci, deoarece are ca efect compactarea stratului de slnin. Con!ine 1,1 U.N. si 85-95 g P.D./kg. Boabele de leguminoase (mazre furajer, soia, fasoli!, linte, bob, lupin, etc.) au n compara!ie cu grun! ele de cereale, mult mai mult protein (pn la 40 %) si o digestibilitate de peste 80 %. Se folosesc numai sub form uruit sau de fin, n propor!ii care s asigure echilibrarea ra!iei n protein. Mazrea furajer are o valoare nutritiv de 1 UN i 180-200 g PD; se administreaz sub form uruit, cu precdere animalelor care solicit mai mult protein (tineret, reproductori, animale de lapte) n proporie de 5-25% din totalul concentratelor. Soia se folosete mai puin ca atare i mai mult dup extragerea uleiurilor, sub form de roturi. Valoarea nutritiv este de 1,4 UN i 350 g PD, iar la roturi de 1,1 UN i 400 g PD, n medie la 1 kg. Se folosete n hrana porcilor, psrilor, ca i a animalelor de reproducie i productoare de lapte, n vederea echilibrrii raiilor din punct de vedere proteic. n alimenta!ia animalelor, cele mai folosite sunt boabele de mazre furajer (1 U.N. si 180-200 g P.D./kg) si boabele de soia (1,45 U.N. si 370 g P.D./kg). De remarcat este faptul c boabele de leguminoase con!in anumite substan!e inhibitoare, care ntrzie cresterea, iar inactivarea acestora se realizeaz prin tratarea termic a boabelor la 3000C, timp de 1-2 minute sau prin fierbere. Semin"ele de oleaginoase (in, floarea soarelui, rapi!, cnep) con!in 25- 40 % grsime si 15-25 % proteine. Au digestibilitate ridicat (70-80 %) motiv pentru care valoarea nutritiv este de 1,7-1,9 U.N. si 150-250 g P.D./kg.Sunt folosite n hrana psrilor n perioada de nprlire si a animalelor destinate pentru expozi!ii, imprimnd un luciu deosebit prului si penelor. Fructele unor arbori (ghinda, jirul, castanele slbatice) se pot administra crude sau mcinate n hrana porcilor pusi la ngrsat, constituind o surs deosebit de nutre!uri concentrate.