Sunteți pe pagina 1din 94

Planul de Dezvoltare Regionala Nord Est 2007-2013

Analiza economico-sociala

CUPRINS 1

1. PREZENTAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE REGIUNII 2. CADRUL SOCIO-ECONOMIC


2.1 2.2 2.3 2.4 Dezvoltarea generala socio-economica Mediul de afaceri Structura economica sectoriala Situatia infrastructurii fizice 2.4.1 2.5 Infrastructura de transport 2.4.2 Infrastructura de utilitati Infrastructura educaional i de sntate 2.5.1 Infrastructura educaional 2.5.2 Infrastructura de sntate cercetrii, transferului tehnologic i 2.6 Servicii sociale 2.7 Infrastructura n domeniul societatea informaional

3 7 7 12 16 25 25 30 38 38 41 43 48 52 52 56 63 63 64 75 76 78 78 79 84 86 90 91 91 96 103

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII


3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane 3.2 4.1 4.2 4.3 4.4 Analiza structurala a pieei muncii si a posibilitilor de angajare Descrierea general a problemelor de mediu nconjurtor Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, ap, sol, flor, faun. Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminri. Evaluarea comparativ fa de tendinele la nivel naional n domeniul proteciei mediului. Concluzii. Descrierea general a zonelor rurale. Sectoare cheie. Populaia i fora de munc. Infrastructura i servicii publice Patrimoniul cultural i arhitectural. Egalitatea anselor n zonele rurale.

4. MEDIUL NCONJURTOR

5.

ZONELE RURALE I ACTIVITILE ACESTORA


5.1 5.2 5.3 5.4 5.5 5.6

6. 7. 8.

TURISMUL
DISPARITATI INTRAREGIONALE EGALITATEA OPORTUNITATILOR

1. Prezentarea principalelor caracteristici ale regiunii

Regiunea acoper partea de Nord-Est al rii i, conform tradiiei, este o parte din vechea regiune istoric a Moldovei. Geografic, regiunea se nvecineaz la Nord cu Ucraina, la Sud cu judeele Galai i Vrancea (Regiunea Sud-Est), la Est cu Republica Moldova iar la Vest cu judeele Maramure i BistriaNsud (Regiunea Nord-Vest) i judeele Mure, Harghita i Covasna (Regiunea Centru). Beneficiind de o bogat tradiie istoric, cultural i spiritual, regiunea mbina in mod armonios tradiionalul cu modernul si trecutul cu prezentul, potenialul acesteia putnd fi folosit pentru dezvoltarea infrastructurii, a zonelor rurale, a turismului si a resurselor umane. Relief Regiunea este caracterizat printr-o mbinare armonioas a tuturor formelor de relief, 30% reprezentnd-o munii, 30% relieful subcarpatic, iar 40% revine podiului. Aceast ultim form de relief ocup peste 70% din suprafaa judeelor Botoani, Vaslui i Iai. O seciune longitudinal asupra regiunii, se prezint sub forma unei pante care coboar dinspre Vest spre Est, cu numeroase variaii. La Vest, Munii Carpai stau ca un zid cu nlimi apropiate de 2000 m n Nord (Vf. Pietrosu, Vf. Raru, Vf. Giumalu, Vf. Ocolau Mare, Vf. Hamau Mare) i cu o scdere de nlime spre Sud (Munii Ciuc, Munii Trotuului i, n mic msur, Munii Vrancei). Subcarpaii au nlimi cuprinse ntre 7-800 m si nconjoar munii ca un bru strns. n continuare, jumtatea estic este mprit n dou mari zone: Cmpia colinara a Moldovei, n partea nordic i Podiul Brladului, n partea de Sud. Partea de Nord-Vest a regiunii este cunoscut i sub numele de Podiul Sucevei cu o nlime medie de 500 metri i este faimoas pentru obcinele sale (uoare ondulaii ale reliefului, ca un lan de unde pietrificate). Clima Diferitele tipuri de relief creeaz zone climatice cu diferene semnificative intre cele muntoase i cele de deal i de cmpie. n zona muntoas a regiunii (zona vestic a judeelor Suceava, Neam i Bacu), climatul este continental moderat, cu veri rcoroase i ierni bogate n precipitaii sub form de ninsoare. n zona subcarpatic de dealuri i cmpie (prile estice ale judeelor Suceava, Neam, Bacu precum i ntreg teritoriul judeelor Botoani, Iai, Vaslui), climatul este continental, cu veri clduroase i secetoase, iar iernile sunt reci i de cele mai multe ori fr zpad. Temperatura medie anual a aerului este de 2 C n zona de munte i de 9 C n zona subcarpatic de dealuri i cmpie. Reeaua hidrografica Regiunea este strbtut de un numr de opt cursuri importante de ap, care se repartizeaz pe direcia Nord-Sud, cele mai mari bazine hidrografice revenind Siretului (42.890 kmp) i Prutului (10.990 kmp). Acesta din urm, se constituie n grani natural cu Republica Moldova, pe o distan de cca. 680 km. Multe din cursurile de ap ale regiunii au beneficiat de ample lucrri de amenajri i regularizare. Pe rul Bistria s-a amenajat nc din anii '70 o salb de apte microhidrocentrale i, de asemenea, cel mai mare lac de acumulare al regiunii (Izvoru Muntelui), cu un volum la nivel normal de retenie de 1.130 mil.mc. Resurse exploatabile ale subsolului 1) Mangan: Dadu, Ciocneti-Oara, Vatra Dornei, Iacobeni, aru Dornei, Broteni; 2) Sulfuri polimetalice: Crlibaba, Fundu Moldovei, Valea Corbului, Gemenea, Leul Ursului; 3) Ape minerale carbogazoase: Neagra arului, aru Dornei, Vatra Dornei, Poiana Negrii, Dorna Cndreni, Poiana Stampei, Cona, Oglinzi, Bltaeti; 4) Ape minerale sulfuroase i feruginoase: Strunga, Nicolina Iai-judeul Iai, Brnceni, Murgeti, Pungeti, Gura Morii - judeul Vaslui, Bile Slnic, Moineti, Trgu Ocna, Poiana Srat, Srata-Bacu - judeul Bacu; 5) Materiale de construcii:

- Calcare: Pojorta, Cmpulung Moldovenesc, Botu-judeul Suceava, Bicaz Chei - judeul Neam, Brbteti, Costeti, Ipatele, Pun, Schitu Duca, Deleni, Strunga - judeul Iai, Darabani, tefneti, Lipceni - judeul Botoani, n Vaslui gsindu-se, cu precdere, pe malurile rurilor; - Argile: Bistria, Timieti, Taca, Girov, Ozana-judeul Neam, Vldiceni - judeul Iai, Bucecea, Dorohoi, Leorda, Mihileni, Botoani - judeul Botoani, Doftana, Mgura, Clugra - judeul Bacu; - Gresii: Tarcu - judeul Neam, Coula, Tudora, Hudeti - judeul Botoani , n Vaslui se gsesc gresii i nisip pe malurile rurilor, Ghime Fget i la Est de zona Slnic Moldova judeul Bacu, Solca Pltinoasa - judeul Suceava, Doabra-com. Frasin; - Gipsuri: Miorcani, Darabani - judeul Botoani, Perchiu Oneti - judeul Bacu; - Nisipuri cuaroase: Miorcani si Alba Dudesti; - Nisipuri pentru construcii: Hudeti - judeul Botoani, Lespezi - judeul Iai, Cornel, Urecheti Grleni, Orbeni - judeul Bacu; 6) Turba: Poiana Stampei - judeul Suceava, Dersca - judeul Botoani; 7) Sare: Cacica - judeul Suceava, Moineti, Srata, Trgu Ocna - judeul Bacu. 8) Zcmnt de sulf n Masivul Climan; 9) Zcminte de isturi bituminoase la Tazlu-Neam; 10) Gaze naturale la Tazlu-Oituz - judeul Bacu, Tazlu, Roman - judeul Neam, Todiresti si Frasin. Uniti administrative, componente ale regiunii (judee, municipii, rase si comune) Regiunea Nord-Est este alctuit din ase judee (Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui), cu o populaie de 3.674.367 locuitori (conform recensamant 2002), situndu-se din acest punct de vedere, pe primul loc ntre cele opt regiuni ale rii (16.94% din populatia totala a Romaniei). Ca ntindere, regiunea acoper o suprafata de 36.850 kmp (15,46% din suprafaa total a rii), cele mai ntinse judee fiind Suceava, cu o suprafa de 8.553 kmp i Bacu, cu 6.621kmp. Uniti administrativ teritoriale
Unitate teritoriala Suprafaa total Numrul locuitorilor (kmp) (la 18.03.2002)* BACU 6.621 706.623 BOTOANI 4.986 452.834 IAI 5.476 816.910 NEAM 5.896 554.516 SUCEAVA 8.553 688.435 VASLUI 5.318 455.049 TOTAL REGIUNE 36.850 3.674.367 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003 Numrul municipiilor 3 2 2 2 5 3 17 Numrul oraelor 5 2 2 2 3 1 15 Numrul comunelor 79 68 85 70 90 71 463 Numrul satelor 490 336 420 347 396 456 2.445

* Nota: date conform Recensamantului populatiei si locuintelor; conform Anuarului Statistic al Romaniei 2003, populatia regiunii la 31.12.2002 era de 3.743.242; in acest document ca baza de calcul pentru alti indicatori statistici s-au folosit informatiile furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei. Centre principale ale regiunii (amplasare, accesibilitate, distane)

Principalele centre urbane ale regiunii

Judeul Bacu este situat in jumtatea estica a tarii in bazinul mijlociu al Siretului si Trotuului. Amplasarea sa a contribuit la dezvoltarea zonei beneficiind de avantajele drumului european ce trece pe aici. Orae, precum Trgu Ocna i Moinesti s-au dezvoltat datorit resurselor naturale (munii de sare). Staiunea turistica Slnic Moldova si-a dobndit o faima internaionala datorita apelor curative bogate in sruri. Oraul de reedina, Bacu, a fost sediul unei episcopii catolice, statut dobndit printr-o patenta a papei Bonifaciu al IX-lea. n Bacu, se concentreaz o gam diversificat de ntreprinderi din sectorul industrial, infrastructura afacerilor, sectorul bancar, precum i institute de nvmnt de stat si particulare.

Judeul Botoani este situat in extremitatea de nord est a Romniei, intre cursurile superioare ale rurilor Siret la vest si Prut la est. Oraul Botoani a aprut la o intersecie favorabila de drumuri comerciale, care i-au asigurat prosperitate de timpuriu. Este recunoscut mai ales prin geniile pe care le-a dat culturii romneti: Mihai Eminescu, George Enescu si Nicolae Iorga. Judeul Iai este situat in partea central-estica a Moldovei, in bazinele mijlocii ale rurilor Prut si Siret. Oraul Iai, denumit si capitala Moldovei istorice, este cel mai mare ora din regiune (320.888 locuitori) fiind un important centru universitar cu cele apte instituii de nvmnt superior. Tot aici, este dezvoltat un important nucleu de cercetare-dezvoltare, orientat spre sectorul industrial, reprezentat in majoritatea ramurilor sale. In Iai se afla cel mai mare lca de cult ortodox din Romnia - Catedrala Mitropolitana (1840-1880). Cu ocazia marii srbtori a celor 2000 de ani de cretinism, oraul Iai a fost desemnat unul dintre cele cinci orae europene destinate pelerinajului internaional. Judeul Neam este situat in partea central nordica a Moldovei, in bazinele rurilor Bistria, Siret si Moldova. Oraul de reedin Piatra-Neam, atestat istoric din anul 1392 sub numele de Piatra lui Crciun, situat n apropierea masivului Ceahlu, acest adevrat Olimp al Moldovei, nu este numai o rscruce de drumuri turistice, ci i un important obiectiv industrial i turistic, deinnd monumente istorice si de arhitectura. Judeul Suceava este situat in partea de nord a Moldovei, in bazinele superioare ale rurilor Siret si Bistria. De o celebritate mondiala se bucura bisericile cu pictura exterioara din Suceava. Ele au fost incluse pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO, alturi de Putna si Probota. Oraul Suceava a fost avantajat de faptul ca aici a funcionat principala vama a tarii, care deinea rolul de depozit. Prin acesta oraul avea privilegiul de a fi un mijlocitor pentru comerul cu produse orientale att ctre Polonia cat si catre Ungaria. Judeul Vaslui este situat in partea de est a Romniei, pe cursul mijlociu al rului Brlad. Vaslui, att de bogat in istorie, este mai puin reprezentat prin monumente. Cele care au existat, nu au rezistat vitregiilor timpurilor dect refcute. Bogia naturala care face faima acestor locuri o reprezint viile (remarcabilele vinuri de Hui). Tot aici, printr-un sistem de rafinare a vinului, experimentat perioada ndelungata, se obin coniacuri de foarte buna calitate. Accesul rutier si feroviar la principalele centre ale regiunii.

Rutier:

Bucureti Bacau Roman Suceava - Siret (punct de control i trecere a frontierei) drumul european E85; Suceava -Vatra Dornei- Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea; Bacu Braov Piteti drumul european E574(care face legtura cu drumul internaional E70 Craiova Vidin - Scopje); Bucureti-Brlad Albia - Chiinu - drumul european E581 care strbate judeul Vaslui. Roman-Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi - Sculeni (E 583).

Feroviar

Bucureti Bacu Roman- Suceava Siret Ucraina- magistrala 500; Bucureti - Iai Ungheni - Republica Moldova magistrala 600. Accesul aerian n regiune este asigurat de aeroporturile: Bacu - intern i internaional; Iai - intern i internaional; Suceava intern si international.
Bacu 193 130 58 Botoani 193 187 145 Iai 130 125 139 Piatra-Neam 58 145 139 Suceava 151 42 145 103 Vaslui 83 258 71 129 Bucureti 294 499 430 354

Distante rutiere intre principalele municipii din regiune si capitala (in kilometri)
Bacu Botoani Iai Piatra-Neam

Suceava 151 42 Vaslui 83 258 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

145 71

103 129

216

216 -

457 359

Cu o suprafa total de 36.850 kmp i o populaie de 3.674.367 locuitori, regiunea Nord-Est este cea mare dintre cele opt regiuni de dezvoltare ale Romniei. Relieful bogat ofer zone de deal i cmpie care se preteaz unei game largi de culturi agricole, iar zonele de munte cu peisaje spectaculoase sunt favorabile dezvoltrii turismului. Regiunea are puncte de frontier cu Republica Moldova i Ucraina (rutier i feroviar) i trei aeroporturi civile (Bacu, Iai i Suceava).

2. Cadrul socio-economic
2.1 Dezvoltarea generala socio-economica 2.1.1 Contextul economic regional Condiiile geografice i istorice au determinat o serioas rmnere n urm, din punct de vedere socio-economic, a Regiunii Nord-Est. Caracteristica economic a anilor '60 era preponderena agrar si nivelul de trai foarte sczut. n perioada 1965-1985, s-a efectuat o industrializare forat n regiune, n scopul redresrii situaiei economice, prin achiziionarea de capaciti de producie de concepie modern, la nivelul rilor dezvoltate, fapt ce a determinat crearea unei culturi industriale, calificarea forei de munc i formarea unui numr mare de specialiti. Totui, dezvoltarea industrial a fost mult prea diversificata i nu a inut cont de condiiile specifice i de resursele naturale, energetice si de mediu existente in regiune.
Evoluia PIB regional si national exprimat in miliarde lei preturi curente Conform metodologiei SEC 1995 1998 PIB Regiunea Nord-Est PIB Regiunea Nord-Est (mil USD) PIB real Regiunea Nord Est Rata de cretere PIB real NE(%) PIB Nivel Naional PIB Nivel Naional (mil USD) PIB real Nivel National Rata de cretere PIB real Nivel Naional(%) 50385.4 5677 32464.8 1999 68522.3 4469 46361.5 -7.98 2000 96348.4 4442 66769.5 -2.51 2001 143397.3 4934 104364.8 +8.32 1167687 40180 849844.9 +5.73

373798.2 545730.2 803773.1 42118 35594 37054

240849.3 369235.5 557015.3 -1.22 +2.06

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003 Observaie: rata de cretere a PIB-ulu ireal a fost calculata pe baza deflatorului anual comunicat de B.N.R.

Se constata ca perioada 1998-1999 este marcata de recesiune att la nivel regional cat si naional, s-au fcut simite efectele liberalizrii cursului de schimb valutar cat si a programelor de restructurare in ntreprinderile cu pierderi, ncepute pe parcursul anului 1997. Managementul defectuos, datorat reticenei la implementarea sistemului de asigurare a calitii produciei i produselor, a strategiei de dezvoltare a ntreprinderilor, a aplicrii principiilor de marketing n promovarea produselor, mpreun cu pierderea pieelor de desfacere i reducerea nivelului de competitivitate a produselor, coroborate cu lipsa resurselor de meninere a investiiilor au determinat o scdere industrial accentuat ncepnd cu 1997, cu implicaii grave asupra

dezvoltrii regiunii n toate celelalte domenii. In 1999 descreterea economica regionala este cu 50% mai mare dect cea nregistrata la nivel naional. Descreterea in anul 2000 a fost mult mai mica fata de anul precedent, de 2.51%, in condiiile in care la nivel de tara a avut loc o cretere economica de 2.06%. In anul 2001 se inregistreaza pentru prima data o crestere economica de 8.32%, superioara celei nationale, ca efect atat al politicii monetare si fiscale promovata la nivel national cat si ca urmare a fondurilor de care a beneficiat Regiunea Nord Est, incepand cu 1999. Totodata, regiunea contribuie la constituirea PIB national cu 12.28% la nivelul anului 2001. 2.1.2 Comparaii privind PIB/locuitor Unul din indicatorii care furnizeaz informaii relevante cu privire la situaia economic a regiunii este produsului intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) ntruct nu este influenat de diferentele existente intre populaia diferitelor regiuni. Tabelul de mai jos prezint produsul intern brut al regiunii Nord-Est in 2000 si 2001, comparativ cu celelalte regiuni si cu cel naional. Din analiza datelor se observa ca produsul intern brut pe cap de locuitor in regiunea Nord-Est are cel mai sczut nivel comparativ cu celelalte regiuni din Romnia, reprezentnd 70% din valoarea nregistrata la nivel naional a PIB/loc (2000) si 71.72% (2001) , plasnd sub acest aspect regiunea pe ultimul loc.
Produsul intern brut regional in anii 2000 si 2001 exprimat in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC 1995 Anul Naional Nord-Est Sud-Est
Sud Sud-Vest Vest NordVest Centru Bucureti

803773 96348 92868 98070 74888 75267 95009 101775 168791 PIB 35826 25067 31852 29207 30009 36767 33313 38386 74082 PIB / locuitor(mii lei) 2000 PIB/locuitor ca procent 100 70.00 88.90 81.50 83.80 102.60 93.00 107.10 206.80 din cel national (%) 1167687 143397.3 131652.3 143122.8 104850.7 112235.8 136673 144211.6 250719.4 PIB 52110 37374 44900 41380 43781 55212 48111 54650 110286 PIB / locuitor(mii lei) 2001 PIB/locuitor ca procent 100 71.72 86.16 79.40 84.01 105.95 92.32 104.87 211.64 din cel national (%) Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

Decalajul maxim este in raport cu regiunea Bucuresti-Ilfov, PIBR/locuitor fiind aproape o treime din al acesteia. Regiunea Nord-Est se ncadreaz in grupul celor mai srace regiuni de dezvoltare, din care mai fac parte Sud Est, Sud Muntenia, Sud Vest si Nord Vest, acestea nregistrnd valori sub media la nivel naional ale indicatorului prezentat.
Situaia comparativa a produsului intern brut si a valori adugate sectoriale din regiune cu valorile nregistrate la nivel naional (miliarde lei) conform metodologiei SEC 1995 (Rata de cretere a fost calculata folosind deflatorul anual comunicat de BNR)

2001 Total Nord Est Industrie Agricultura Construcii Transport Comer Alte servicii Total Romnia Industrie Agricultura Construcii Transport Comer Alte servicii 143397.3 40939.3 26819.9 7048.5 13132.8 11324.8 44141.2 1167687 323046.8 156128.6 62333.7 116813.2 106640.7 402724

1999/1998 2000/1999 (%) (%) -7.98 -20.4 -8.8 -22.4 5.7 -2.5 0.04 -1.22 -6.7 -8.4 -2.66 3.4 0.7 4.4 -2.51 11.0 -13.0 20.5 0.5 -14.6 -5.5 +2.06 12.3 -15.2 -0.5 2.5 -9.9 4.2

2001/2000 (%) +8.32 16.4 18.4 17.3 7.7 -4.3 -0.9 +5.73 7.1 27.6 15.4 5.8 -5.7 -0.06

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

La nivelul valorii adugate brute sectoriale se constata ca, in anul 1999 fata de 1998, au loc scderi pe toate domeniile att la nivel regional cat si naional. S-au nregistrat scderi mai mari in regiune in special in industrie 20.4% (fata de 6.7% la nivel naional), construcii 22.4% (fata de 2.66% la nivel naional). In anul 2000 fata de 1999 are loc o scdere la nivelul agriculturii att la nivel regional cat si naional datorita factorilor climatici din 2000. Se remarca creterea inregistrata in domeniul construciilor in regiune 20.5% fata de scaderea de 0.5% la nivel naional, cat si scderea abrupta nregistrata in comer 14.6 %. In domeniul construciilor explicatia rezulta din avntul cunoscut de construciile civile in 2000. Cresterea reala a valorii adaugate brute regionale in 2001 a fost asigurata de industrie cu 16.4% (7.1% national), agricultura cu 18.4% (27.6% national) si constructii 17.3%. Serviciile (inclusiv comertul) au continuat sa scada. 2.1.3 Structura sectoriala a PIB regional si productivitatea muncii Unul din indicatorii care poate furniza informaii relevante cu privire la situaia economic a regiunii de Nord-Est, este participarea la constituirea produsului intern brut, comparativ cu alte regiuni cat si productivitatea muncii comparativ cu nivelul national. Participarea la constituirea produsului intern brut comparativ cu alte regiuni in 2001(miliarde
lei preturi curente conform metodologiei SEC 1995) Total Agricultur, vntoare i silvicultur Pescuit i piscicultur Industrie Construcii Comer Transport, depozitare i comunicaii Intermedieri financiare Tranzacii imobiliare si alte servicii prestate n principal ntreprinderilor Administraie publica i aprare nvmnt Sntate si asistenta sociala 156128.6 50.6 323046.8 62333.7 106640.7 116813.2 23006.5 156554.4 42486.9 31087.6 18082.9 Nord-Est 26810.7 9.2 40939.3 7048.5 11324.8 13132.8 1945.6 13486.7 4855.8 5513.6 2740 Contributia PIBR la PIB RO % 17.17 18.18 12.67 11.30 10.61 11.24 8.45 8.61 11.42 17.73 15.15

Servicii de intermediere financiar indirect msurate (SIFIM) Valoare adugata bruta regionala (VABR) Impozite pe produs Taxe vamale Subvenii pe produs Produs intern brut regional (PIBR) - total Produs intern brut regional si naional pe locuitor (lei)

-17984.6 1042837.3 121857.7 9038.2 -6046.2 1167687 52109359

-2206.4 127939.3 14950 1108.8 -600.8 143397.3 37373852

12.26 12.26 12.26 12.26 9.93 12.28

Situatie comparativa a productivitatii reale intre nivelul regional si cel national 1998 Nivel regional Agricultura* Industrie Servicii Din care: - Construcii Nivel naional Agricultura* Industrie Servicii Din care: - Construcii VAB (miliarde lei) 9745.6 13575 22205.5 2192 VAB 53753.8 98213 185126.6 19029 Populaia ocupata 667300 307900 409600 48800 Populaia ocupata 3348800 2316900 2980800 391000 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.46 4.41 5.42 4.49 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.60 4.24 6.21 4.87 VAB 13129.3 15956 32220 2511 VAB 72776 135344 27377 1999 Populaia ocupata 696900 284700 382600 42800 Populaia ocupata 3466100 2054000 338400 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.27 3.79 5.69 3.96 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.42 4.45 6.89 5.47

280732.7 2753000

Sursa: Anuare statistice aleRomaniei1999-2003 2000 Nivel regional VAB 16470.4 25577 44190.6 4370 VAB 88984.3 219480 Populaia ocupata 721500 269700 396000 47000 Populaia ocupata 3569600 2004100 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.07 4.44 5.23 4.35 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.16 5.13 VAB 26819.9 40939.3 62386.5 7048.5 VAB 156128.6 323046.8

2001 Populaia ocupata 706900 280200 392700 44000 Populaia ocupata 3498000 2016600 2885800 340100 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.29 4.98 5.42 5.46 Productivitate mil lei / pers.ocupata 1.52 5.46 6.87 6.25

Agricultura* Industrie Servicii Din care: - Construcii Nivel naional Agricultura* Industrie

411414.4 2895900 6.66 581595.9 Servicii: Din care: 39287 353300 5.21 62333.7 - Construcii * Agricultura=agricultura+silvicultura, exploatare forestiera si economia vanatului

La nivelul anului 2001 serviciile si-au adus cel mai mare aport la constituirea valorii adugate brute regionale (47.03%), urmata de industrie (31.99%) si agricultura (20.96%). In primele doua sectoare mentionate se constata o crestere anuala a productivitatii reale pe persoana ocupata, in timp ce in agricultura aceasta este fluctuanta. Cu toate acestea, productivitatea la nivel regional pe perioada analizata este inferioara celei nationale. Aportul regiunii la PIB national este ridicat in agricultura si pescuit (cu 17% si 18%), pe medie in industrie si cu valori inferioare acesteia in servicii (comert, intermedieri fimnanciare si tranzactii imobiliare). In domeniul serviciilor de ordin social invatamant si sanatate, aportul este superior la nivel regional. Probleme cheie in dezvoltarea socio-economica generala: Produsul intern brut regional pe locuitor (PIBR/loc) are cea mai mica valoare dintre toate regiunile, reprezentnd 71.7 % din valoarea produsului intern brut pe locuitor la nivel naional. Contributia agriculturii la PIB regional (20.96%) este superioara fata de cea la nivel national (14.97%) - anul 2001, sugerand slaba diversificare a activitatilor economice in mediul rural.

10

Productivitatea muncii este inferioara, pe toate sectoarele de activitate, celei nationale.

2.2 Mediul de afaceri O ntreprindere se ncadreaz n categoria micro, mic sau mijlocie dac ndeplinete toate condiiile cu privire la personalul angajat si cifra de afaceri. Comparnd definiia IMM-urilor din Romnia cu cea recomandat n UE, putem observa faptul c din punct de vedere al numrului de angajai, aceasta este identic. Din punct de vedere al cifrei de afaceri anuale, definiia romn este mai restrictiv, nivelul maxim al acesteia fiind de 8 milioane EURO, comparativ cu clasificarea similar din UE (7 milioane EURO pentru ntreprinderile mici i 40 milioane EURO pentru cele mijlocii). ntreprinderile mici i mijlocii constituie un segment important al economiei regiunii, absorbind, la nivelul anului 2002 o mare parte din numrul total al salariailor care activeaz n firme (40.40%). Daca se tine cont si de cei ce activeaz in microintreprinderi, se obine o pondere totala de 55.10%. Detin o pondere de circa 11,7% din totalul IMM-urilor la nivel naional att n anul 2000 ct i n 2001. Numrul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni n perioada 2000 2002 (12,18 IMM/1000 locuitori 2000; 12,27 IMM/1000 de locuitori 2001 i 9,17 IMM/1000 de locuitori 2002). n general, ele au o flexibilitate mai mare, sunt mai receptive la nevoile pieii, mai inovative i abile n a rspunde cerinelor consumatorilor, mbuntind mediul competiional, amplificnd cultura organizatoric i crend condiiile stabilitii sociale.
Repartiia firmelor in cadrul regiunii Nord Est, precum si participarea acestora la cifra de afaceri si investiiile brute in perioada 2000- 2002
Mrime Numr salariai 0-9 2000 2001 2002 2000 10 - 49 2001 2002 2000 994 21887 1097 50 - 249 2001 1045 36906 1418 110623 3812 146.46 2.80 20.60 22.50 17.88 2002 1057 50827 1626 113227 6642 212.50 2.8 20.2 23.8 18.3 2000 307 48300 2420 241195 8245 413.16 0.80 40.80 49.50 57.40 Peste 249 2001 302 75686 2908 235421 12521 481.08 0.80 42.20 47.80 58.72 2002 294 99539 3185 212856 19997 639.80 0.8 39.6 44.9 55.3 2000 36688

Total
2001 37199 2002 37534

Numr 31666 32007 32239 3721 3845 3944 Numr uniti uniti Mlrd. Lei Cifra de preturi 18989 31354 48257 29200 35519 52800 afaceri curente Cifra de 952 1205 1544 1463 1365 1689 afaceri Mil. EURO Personal

118376 179465 251423 5932 6895 8044

Numr 64575 71493 69664 76450 74802 78643 105209 persoane Mlrd. Lei preturi 1152 2044 4991 2321 2947 4559 2647 Investiii brute curente 57.72 78.53 159.68 116.30 113.22 145.86 132.64 Investiii brute Mil. euro % nr. Uniti in total 86.30 86.00 85.8 10.10 10.30 10.5 2.70 regiune % % cifra afaceri in total 16.00 17.50 19.2 24.70 19.80 21.0 18.50 regiune % % salariai in total regiune % investiii brutei in total regiune % 13.20 14.50 14.7 15.70 15.20 16.6 21.60 18.43

487429 492339 474390 14365 733.37 100 100 100 100.00 21324 36189

819.30 1157.85 100 100 100 100.00 100 100 100 100

8.02 9.59 13.8 16.16 13.82 12.6 % Sursa: Anuarul statistic al Romniei 2001/2002/2003

In intervalul 1998-1999, numrul firmelor din regiune a continuat s scad, ca urmare a recesiunii economice existente n Romnia n perioada 1997-1999. In anul 2001, odat cu relansarea economica, are loc o cretere a acestora ajungnd la 37199 de uniti. Se constat la nivelul anului 2001 c cea mai mare pondere o dein microintreprinderile cu 86.00%, urmate de IMM-uri cu 13.10%. Dei au pondere de 0,8% din numrul total de firme, ntreprinderile mari contribuie cu 42.20% din cifra de afaceri si dein 47.80% din salariaii din ntreprinderi. n ceea ce priveste investiiile brute, cea mai mare pondere 58.72% este realizata de ntreprinderile largi. In 2002 situatia este asemanatoare celei inregistrate in 2001.

11

Perioada 2000-2002 este caracterizata prin cresterea cifrei de afaceri i a salariaiilor la nivelul microintreprinderilor i descreteri la nivelul ntreprinderilor mari. IMM-urile sub acest aspect inregistreaza o evolutie constanta.
Repartizarea numarului de unitati locale active pe sectoare de activitate in 2002 si ponderi unitati pe total sector
Numr unitati activitati (sectiuni CAEN) Total Regiunea Nord-Est Industrie extractiva Industrie prelucrtoare Energie electrica si termica, gaze si apa Construcii Comer, reparaii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri, servicii nvmnt Sntate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale Total Romnia Industrie extractiva Industrie prelucrtoare Energie electrica si termica, gaze si apa Construcii Comer, reparaii auto si bunuri Hoteluri si restaurante Transport si depozitare Posta si telecomunicaii Tranzacii imobiliare, nchirieri, servicii nvmnt Sntate si asistenta sociala Servicii colective, sociale si personale Total 37534 68 6505 65 1678 22124 1644 1866 2435 83 424 642 322188 604 47582 532 17057 181388 13678 18648 30941 779 4441 6538 Clase de marime dupa nr. de salariati 0-9 32239 25 4416 5 1099 20353 1445 1624 2218 73 413 568 278879 226 32428 78 12180 167035 11958 16133 28088 715 4285 5753 10-49 3944 27 1356 8 387 1609 170 152 164 10 11 50 32281 167 9755 92 3389 12895 1440 1724 2080 59 139 541 50-249 1057 8 554 19 169 153 29 54 49 0 0 22 8656 93 4140 161 1282 1347 262 482 657 4 17 211 >250 294 8 179 33 23 9 0 36 4 0 0 2 2372 118 1259 201 206 111 18 309 116 1 0 33 Pondere unitati pe clase de marime in total sector (%) 0-9 10-249 >250 85.90 13.33 0.79 36.77 67.89 7.70 65.50 92.00 87.79 87.04 91.09 87.96 97.41 88.48 86.56 37.41 68.15 14.66 71.40 92.08 87.42 86.51 90.77 91.78 96.48 87.99 51.47 29.37 41.54 33.14 7.97 12.11 11.04 8.75 12.05 2.60 11.22 12.71 43.04 29.20 47.55 27.38 7.85 12.44 11.82 8.84 8.08 3.52 11.50 11.77 2.76 50.77 1.37 0.04 0 1.93 0.17 0 0 0.32 0.74 19.53 2.64 37.78 1.20 0.06 0.09 1.65 0.37 0.12 0 0.50

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Repartiia IMM-urilor pe sectoare ale economiei respect distribuia naional a acestora din punct de vedere al ponderilor deinute: comer, servicii, industrie. Capitalul privat este, de asemenea, predominant i corespunde n principal micro ntreprinderilor i ntreprinderilor mici. La nivelul anului 2002, in Regiunea Nord Est ponderea microintreprinderilor in total uniti active este majoritara cu 85.90% (apropriata de cea naionala), urmata de IMM-uri cu 13.33% (superioara fata de cea naionala - 12.51%). n industria prelucratoare si servicii, microintreprinderile dein majoritatea in totalul unitatilor active. In comer se regsesc 92.00% din totalul unitilor, n domeniul hoteluri i restaurante 87.79%, n transport 87.04% si constructii cu 65.50%. Privind IMM-urile, pe sector de activitate, acestea dein ponderi ridicate in domeniile industriei extractive (51.47%), energiei electrice si termice (41.54%) si industriei prelucratoare (29.37%). Cele mai multe din ntreprinderile mari activeaz in sectorul energiei electrice si termice, cu 50.77% din totalul unitatilor active.
Cifra de afaceri a unitilor locale active pe activiti si clase de mrime, 2002

12

Total Mld. lei Total nivel naional Industrie extractiva Industrie prelucrtoare Energie electrica si termica, gaze si apa Construcii Comer, reparaii auto, bunuri personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzacii imobiliare, nchirieri si prestri servicii Alte activiti de servicii colective, sociale si personale Total nivel Regiunea NordEst Industrie extractiva Industrie prelucrtoare Energie electrica si termica, gaze si apa Construcii Comer, reparaii auto, bunuri personale si casnice Hoteluri si restaurante Transport, depozitare si comunicatii Tranzacii imobiliare, nchirieri si prestri servicii Alte activiti de servicii colective, sociale si personale 2658998 60166 847187 217520 160256 1020597 26701 209272 94746 22553 251423 2301 100503 16306 17577 91745 2359 15757 3782 1093

din care: pe clase de mrime si sector de activitate 0-9 18.33 0.77 5.29 0.04 11.68 34.61 28.90 12.54 33.65 18.33 19.19 2.95 5.60 0.06 12.88 38.33 37.60 13.44 48.78 24.97 10-49 50-249 valori exprimate procentual 21.30 3.05 11.71 0.25 21.02 34.73 28.05 17.41 31.14 14.14 21.00 13.73 10.36 030 18.95 37.40 28.44 16.11 25.78 16.55 21.00 8.20 22.24 5.67 38.60 21.51 28.46 15.70 25.34 30.78 20.21 37.67 19.73 3.76 40.87 18.00 33.96 22.35 24.00 54.62 >250 39.36 87.96 60.74 94.02 28.68 9.15 14.56 54.35 9.87 36.52 39.60 45.65 64.31 95.88 27.30 6.27 0.00 48.50 1.46 3.86

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

13

Se remarca faptul ca in domeniul hotelurilor si restaurantelor activeaza numai microintreprinderi si hoteluri. Informaii si mai relevante pot fi obinute analiznd care este contribuia la cifra de afaceri si pe sectoare de activitate a unitilor active repartizate pe clase de mrime. Se constata ca cel mai mare aport la cifra de afaceri totala regionala o aduc IMM-urile cu 41.21%, urmate de intreprinderile mari cu 39.60% si, intr-o mai mica msura, de microintreprinderi cu 19.19%. Microintreprinderile i aduc cel mai mare aport n sectorul comerului cu 38.33%, tranzaciilor imobiliare cu 48.78% si hotelurilor si restaurantelor cu 37.60%. IMM-urile aduc cel mai mare aport la cifra de afaceri regionala in sectorul hotelurilor si restaurantelor cu 62.40%, tranzacii imobiliare 49.78%, construcii cu 59.82%, comer cu 53.41%. ntreprinderile mari contribuie la cifra de afaceri din fiecare sector (cu excepia domeniului hotelier), iar in unele dintre ele majoritar: energie electrica si termica si industria prelucrtoare.

Numarul de servicii furnizate de catre IMM-uri la nivel regional

In Regiunea Nord Est, activeaza un Centru Euroinfo si un IRE (Innovation Relay Centre) in Iasi, sunt 3 incubatoare de afaceri si 33 centre de consultanta. Centru Euroinfo a fost infiintat in 1999 facand parte din reteaua Euroinfo din Romania. Acesta desfasoara urmatoarele activitati: - servicii prestate intreprinzatorilor; - proiectarea si crearea unui portal pentru IMM-uri in vederea consultarii chestiunilor de ordin legislativ; - dezvoltarea de noi programe de finantare; - intarirea capacitatii de interactionare cu Centrele Euro Info (EIC); - dezvoltarea activitatilor de promovare a IMM-urilor in cadrul relatiilor de cooperare internationala si europeana. Cele trei incubatoare de afaceri asigura incubarea pentru 118 firme, contribuind la realizarea a 230 noi locuri de munca. Centrele de consultanta din regiune, in numar de 33, ofera servicii de instruire, consultanta si informare. Consultanta este oferita in domeniile juridic si financiar contabil, iar cea specializata in afaceri este destul de slab reprezentata. Apreciem ca prestatia oferita de multe din centrele de consultanta lasa de dorit, ceea ce impune etalonarea activitatii acestora dupa criterii de eficienta calitativa. Constructia in prezent a Parcului Industrial Tehnologic din Iasi si a Parcului de Soft de la Hemeiusi, in cadrul Programului PHARE 2000 (proiecte descrise in subcapitolul Infrastructura de afaceri) sunt premize favorabile pentru dezvoltarea in viitorul apropiat a mediului de afaceri regional. In perioada urmatoare se vor construi in cadrul programului PHARE 2001 Centrul Economic Bucovina-Suceava, iar sub PHARE 2002 incubatorul de afaceri din Botosani si Centrul de Afaceri Tutova-Barlad.

Infrastructura de afaceri
Unul dintre obiectivele specifice al programului PHARE CES - componenta de infrastructura regionala, este dezvoltarea infrastructurii de afaceri si a posibilitatilor de acces la aceasta, pentru o imbunatatire a accesului la mediul de afaceri, furnizarea de informatii, servicii si tehnologii cu scopul de a creste nivelul competitivitatii afacerilor. In cadrul acestei componente al programului, pentru Regiunea Nord-Est au fost aprobate urmatoarele proiecte de infrastructura de afaceri

PHARE CES 2000:

1. Parcul de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri si intreprinzatorii


privati din Bacau (Parc Industrial HIT Hemeiusi). n localizarea acestui Parc s-a tinut cont de amplasarea geografica, de infrastructura judetelor, de dinamismul mediului de afaceri i de posibilitatile de calificare i specializare a personalului. Astfel, deoarece judetul Bacau se situeaza pe primul loc n Moldova centrala n ceea ce priveste infrastructura comunicatiilor, dispunand de institutii de invatamant mediu i superior

14

necesare specializarii personalului n domeniul informatic, acest Parc va fi amplasat n imediata apropiere a municipiului Bacau. n acest fel, Parcul Industral H.I.T. reprezinta o oportunitate atat pentru judetele regiunii de Nord-Est, cat i pentru judetele din partea de nord a regiunii de Sud-Est (judetele Vrancea i Galati), cu efecte n reducerea migratiei fortei de munca catre regiuni mai dezvoltate din punct de vedere economic i, implicit, reducerea somajului cu costuri sociale mult mai reduse. Amplasamentul parcului este favorizat de apropierea de numeroase cai de comunicare: 1 km pana la DN 15 Bacau Piatra Neamt, 13 km pana la aeroportul Bacau, 5,5 km pana la calea ferata. Parcul va avea o suprafata totala de 10,85 ha, fiind situat n comuna Hemeiusi, la 9 km de municipiul Bacau. Lucrarile finantate au ca scop realizarea infrastructurii parcului industrial, respectiv cladiri, hale, ambient i utilitati. Parcul are urmatoarea structura: zona de servicii i productie software pentru IMM (1450 mp) zona de productie industriala, cu o suprafata totala de 5000 mp, formata din 4 hale i un depozit zona de servicii cu o arie construita de 500 mp

zona comerciala

spatii de productie i servicii formate din doua tronsoane fiecare n suprafata de 216 mp

centru de instruire IT, compus din doua cladiri, cu o arie construita de 63 mp

sediul administrativ al parcului (345 mp)

centru de afaceri (292 mp)

De asemenea, proiectul prevede urmatoarele lucrari de amenajare pentru serviciile utilitare: alimentare cu apa, canalizare menajera i pluviala, alimentare cu gaze naturale i cu energie electrica, drumuri de acces i retele de comunicare. Realizarea Parcului industrial, bazat pe tehnologia informatiei i comunicatii, va asimila forta de munca disponibilizata i va dinamiza dezvoltarea acestui sector economic de varf la nivel regional. Astfel, se vor crea cca. 50 de noi locuri de munca directe pe durata fazei de implementare i cca. 200 pe durata fazei operationale. 2. Centrul universitar de inovatie si parc de dezvoltare a infrastructurii de afaceri pentru IMM-uri si investitori privati Iasi Obiectivul acestui proiect este construirea unui parc industrial destinat industriilor de nalta tehnologie ce includ companii din domeniile IT si biotehnologiei. In acest fel se doreste stoparea migratiei fortei de munca tinere si specializate in aceste domenii, prin asigurarea de locuri de munca pentru absolventii din domeniu. Intr-o prima faza se prevede construirea unei cladiri destinate afacerilor, cu o suprafata de 5000mp, dotarea acesteia cu o retea cu rata mare de transfer si conectarea acesteia la Internet. Parcul va fi amplasat in municipiul Iasi, la 5 minute de gara Nicolina si de drumul national Bucuresti Iasi si la 35 de minute de aeroportul Iasi. Parcul va fi cuprinde 14 loturi pentru mici cladiri industriale, 10 loturi destinate cladirilor industriale de dimensiuni medii si 8 loturi pentru cladiri mari. Pe aceste loturi vor fi construite 2 cladiri model pentru constructiile industriale de dimensiuni medii si vor fi reabilitate alte doua hale industriale deja existente. Lucrarile ce vor fi finantate constau in: conectarea Parcului la toate utilitatile, respective construirea retelelor de alimentare cu apa, gaze naturale, energie electrica, canalizare si incalzire (aprox.400 m)

15

construirea drumurilor din interiorul Parcului construirea unei cladiri industriale (model) destinate intreprinderlor mici (200 mp) construirea a doua hale industriale (modele) destinate intreprinderilor mijlocii (600 mp) construirea unei hale industriale pentru intreprinderile mari (800 mp model) refacerea a doua hale industriale deja existente si conversia lor in cladiri destinate birourilor (650 mp, respectiv 2500 mp) utilarea cu mobilier si echipament lucrari pentru stabilizarea solului in zona. PHARE CES 2001:

1. Incubatorul de afaceri pentru IMM-uri din Botosani Obiectivul specific al proiectului este generarea de noi locuri de munca si facilitarea accesului diferitelor categorii de populatie la acestea, realizarea transferului de idei fezabile intre diferite societati comerciale, facilitarea aplicarii in practica a rezultatelor cercetarilor stiintifice, dezvoltarea caracterului antreprenorial, incubatorul fiind locul potrivit pentru evaluarea, lansarea si punerea in practica a ideilor antreprenoriale, promovarea infiintarii si dezvoltarii societatilor. Incubatorul de afaceri va oferi urmatoarele servicii: - consultanta ; - training ; - accesul la birouri, instruire, instrumente de comunicatie, sali de prezentare, in schimbul unei chirii accesibile ; - asistenta financiara pentru IMM-uri. Proiectul implica reabilitarea a 2 grupuri de cladiri, care vor fi adaptate nevoilor unor activitati de consultanta/asistenta si, respectiv, activitatilor de productie si servicii ale IMM-urilor incubate. Cladirile au fost selectate din urmatoarele motive : a) primul grup de cladiri este situat in centrul comercial al orasului Botosani, in aproprierea birourilor furnizorilor de servicii financiare si de comunicatii. In plus, de aceste cladiri apartine si o zona de parcare, care va fi si ea reabilitata si extinsa. b) al doilea grup este situat in zona industriala si include cladiri de productie, cladiri de expozitie, atelier, etc. Bugetul estimat al proiectului : Buget total : 2.70mil. Euro, din care: - Phare: 1.65 mil. Euro - Cofinantare din Fondul National: 0.66 mil. Euro - Cofinantare locala: 0.38 mil. Euro 2. Centrul Economic Bucovina, Suceava Prin acest proiect se preconizeaza realizarea urmatoarelor obiective: a) incubator de afaceri, reprezentand o cladire pentru birouri cu o suprafata totala de 1260 m.p. b) spatii pentru activitati de productie (8 hale de productie cu o suprafata totala de 3626 m.p.) c) centru expozitional, cu pavilioane de prezentare si spatii de prezentare d) imbunatatirea accesului catre Centrul Economic. Bugetul estimat al proiectului : Buget total : 4.99 mil. Euro, din care: - Phare: 3.12 mil. Euro - Cofinantare din Fondul National: 1.21 mil. Euro - Cofinantare locala: 0.65 mil. Euro PHARE CES 2002 1. Centrul de afaceri Tutova-Barlad, judetul Vaslui Obiectivul acestui proiect este realizarea unui centru expozitional, a unui incubator de afaceri si realizarea unor spatii pentru activitati de productie.

16

Centrul expozitional va avea o suprafata utilizabila de aprox. 2400 m.p. si va cuprinde sali de expozitie, birouri, sedii de firma, sali de conferinta, prezentari, training. Cladirile pentru activitati de productie vor avea o suprafata utilizabila de apr. 2500 m.p. si vor cuprinde 6 hale de productie. Se va asigura dotarea cladirilor cu urmatoarele utilitati : apa-canal, gaz, energie electrica, telefon, spatii de parcare, platforme de incarcare-descarcare. Bugetul estimat al proiectului : Buget total: 4.985 mil. Euro, din care: - Phare: 3.21 mil. Euro - Cofinantare din Fondul National: 1.07 mil. Euro - Cofinantare locala: 0.705 mil. Euro Probleme cheie in mediul de afaceri: - numrul de IMM-uri la 1000 locuitori este cel mai redus comparativ cu celelalte regiuni n perioada 2000 2002; - contribuia la cifra de afaceri in domeniul industriei prelucrtoare realizata de IMM-uri este insuficienta, de 30.09%.

2.3 Structura economica sectoriala 2.3.1 Agricultura si silvicultura

Se constata c agricultura contribuie la nivelul anului 2001 cu 20.96% din totalul VABR (valoarea adaugata bruta regionala), valoare superioara contribuiei sectorului n nivel naional (14.97%). Aportul regiunii pentru total producie agricola la nivel naional este de 17.17%. Sectorul cunoate o evoluie similara cu cea la nivel naional in perioada 1998-2001, nregistrnd o perioada de declin in perioada 1998-2000 datorita condiiilor climatice nefavorabile existente in acel an. Ponderea populaiei ocupate in agricultura, la nivelul anului 2002, in regiune, este foarte ridicata 51.12% (superioara celei naionale cu 40.4%), inregistrand o evolutie anuala crescatoare. Din total populaie ocupata in agricultura la nivel naional, 20.2% provine din regiunea nord est.
Contribuia agriculturii (+ vanatoare, silvicultura, pescuit si piscicultura) la PIB exprimata in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC1995
1998 1999 2000 2001 Rata cretere anuala(%) 1999/1998 Nord Est Nord Est euro) Romnia Romnia euro) (n mil. 9749 976 53772.9 (n mil. 5383 13134.9 806 72805.2 4467 16477 825 89015 4460
26819.9

% sector/ PIB 2000

% sector/ PIB 2001

2000/1999

2001/2000

-8.8 1030
156179.2

-13.0

18.4

17.10

18.70

-8.4 6000

-15.2

27.6

11.07

13.37

Sursa: Anuare Statistice al Romniei 1999-2003

Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicat de B.N.R.
La nivelul anului 2001 contribuia agriculturii la PIB-ul regional este de 18.70%, valoare superioara celei la nivel naional (13.37%), ceea ce denota dependenta ridicata a economiei regionale de agricultura. Contribuia sectorului a fost in descretere continua in perioada 19982000 datorita condiiilor meteorologice nefavorabile cat si a productivitii sczute din domeniu, urmata de un reveniment la nivelul anului 2001.

17

Situaia comparativa intre regiunea Nord Est si celelalte regiuni la nivelul anului 2000 si 2001 privind valoarea produciei agricole (conform metodologiei SEC 1995) Total Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucureti Agricultura 2000 89015 16477 13099 13614 10395 9066 13110 12041 1235 Miliarde lei 100 18.51 14.71 15.29 11.67 10.18 14.72 13.52 1.38 %regiune/national 2001 156179 26819 20447 28399 20765 18462 21368 17761 2083 Miliarde lei 100.0 17.17 13.09 18.18 13.29 11.82 13.68 11.37 1.33 %regiune/national Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Se observa ca la nivelul anului 2001, Regiunea Nord Est isi aduce cel mai mare aport la nivelul produciei agricole naionale (17.17%). La celalalt pol se afl, aa cum era de ateptat Regiunea Bucureti Ilfov cu numai 1.33%.
Repartiia suprafeelor agricole si a fondului forestier in anul 2002 (si 2003) in ha Unitate teritoriala Romnia Regiunea Nord Est Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Suprafaa total Suprafaa agricol Fondul forestier 2002 Fondul forestier 2003 6368000 1188000 270000 56000 97000 259000 435000 71000

23839071 14836585 6388000 3684983 2131421 1185000 662052 323468 267000 498569 392905 56000 547558 380997 97000 589614 283789 260000 855350 349131 435000 531840 401131 70000 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2003

Regiunea Nord Est deine 15.45% din suprafaa agricola totala a tarii si 18.49% din suprafaa acoperita de pduri. Judeele din regiune cu cele mai ntinse suprafee de terenuri agricole sunt Vaslui, Botoani si Iai, iar cele care dein cele mai ntinse suprafee mpdurite sunt Suceava, Bacu si Neam. Lucrrile de combatere a eroziunii terenurilor se efectueaz pe suprafee reduse n comparaie cu cele degradate, datorit costurilor mari i a utilajelor insuficiente. Agricultura Dei regiunea Nord-Est deine o mare suprafa de teren agricol 15.45% din suprafaa agricola totala a tarii, aceast resurs nu poate fi eficient valorificat, productivitatea fiind sczut la toate tipurile de culturi, datorit influenei urmtorilor factori: calitatea terenului, cu o diversificaie pronunat, alternana categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n comparaie cu alte uniti de suprafa similare din ar; exploatarea suprafeelor agricole se realizeaz pe loturi mici (1-3ha), datorit frmirii fondului funciar, ca urmare a punerii n proprietate privat a suprafeelor prin Legea Nr. 18/1991 si nivelul sczut de mecanizare, tiindu-se c o exploataie rentabil se realizeaz pe loturi de cel puin 50ha/1tractor; for de munc mbtrnit (mai mult de 28% din populaia rural are peste 60 ani), iar tineretul migreaz ctre centrele urbane; gradul mare de srcie a proprietarilor care ntmpin mari dificulti n realizarea culturilor i creterea animalelor; lipsa capitalului pentru restructurarea i modernizarea agriculturii; instabilitatea si eroziunea solului, numeroasele alunecri de teren Ca urmare a distrugerii instalaiilor de aduciune i pompare din cadrul sistemelor de irigaii, suprafeele dotate cu instalaii de irigaii nsumeaz 135.441 ha pe total regiune (Bacu 20.920 ha, Botoani 20.234 ha, Iai 50.433 ha, Neam 10.414 ha, Suceava 3.778 ha, Vaslui 29.662 ha), suprafeele efectiv irigate fiind de fapt chiar mai mici.
Fondul funciar dup modul de folosin la 31 decembrie 2001-mii hectare Sursa: AnuarulStatistic al Romniei, 2002

18

Judeul Supr.total Supr.agric. Din care: sector privat Arabil Puni Fnee Vii Livezi Pduri Ape Alte suprafee

Bacu 662052 323468 320308 184628 87528 40247 7614 3451 279001 14765 44818

Botoani 498569 392905 388469 298477 75146 14769 1847 2666 57187 13849 34628

Iai 547558 380997 370233 253491 88109 19651 11706 8040 99022 12589 54950

Neam 589614 283789 276684 170473 69394 40108 1111 2703 261330 10374 34121

Suceava 855350 349131 340299 179859 91108 74819 3345 456394 13630 36195

Vaslui 531840 401131 395847 288080 87349 7664 15027 3011 79182 8156 43371

Reg.NE 3684983 2131421 2091840 1375008 498634 197258 37305 23216 1232116 73363 248083

Agricultura privat se caracterizeaz printr-o excesiv frmiare a terenurilor datorit punerii n posesie prin Legea Nr. 18/1991, fiecrui proprietar revenindu-i suprafee cuprinse ntre 13 ha. Din totalul suprafeei agricole din sectorul privat, gradul de asociere a proprietarilor de pmnt reprezint cca. 3-5% n judeul Bacu, 10,8% n judeul Botoani, 7,5% n judeul Neam i 9% n judeul Suceava. Sectorul Zootehnic In ceea ce privete evoluia sectorului zootehnic din regiune, din analiza datelor prezentate in tabelul urmtor, se observa o staionare a numrului capetelor de bovine, o cretere a numrului de familii de albine si o scdere nsemnata a numrului de porcine. Referitor la efectivele de ovine, cabaline si psri putem spune ca nu s-au nregistrat variaii semnificative in perioada 1998-2001.
Evoluia numrului de animale in Regiunea Nord-Est in perioada 1998 - 2002 (mii capete) 2002 2001 2000 1999 1998 Total 677.9 636 653 664 664 Bovine Din care: matca 405.6 394 395 384 382 Porcine Ovine si caprine Cabaline Psri Albine Total Din care: matca Total Din care: matca Total Total Din care: outoare adulte Total (mii familii) 709 47.8 1401.6 1151.6 217.8 12994.9 7970 142.7 609 41 1406 1154 206 11630 7143 129 660 39 1453 1144 203 11124 7007 106 726 41 1543 1212 196 10869 6609 106 780 51 1577 1233 187 11306 6425 104

Sursa: AnuarulStatistic al Romniei, 2002

Datele raportate evideniind c peste 90% din numrul de animale se afl n posesia productorilor privai, iar sectorul de stat, care deinea un sistem zootehnic industrial, este astzi practic distrus datorit desfiinrii majoritii complexelor avicole, cresctorilor de animale i fermelor. La numrul de animale judeele care se situeaz cel mai bine sunt : -la bovine : judeul Suceava cu 114.000 capete; -la porcine judeul Bacu cu 154.000 capete; -la ovine judeul Iai cu 336.000 capete. Silvicultura

19

Exploatrile forestiere au o contribuie nsemnat prin volumul de mas lemnoas extras din regiunea Nord-Est i prin marile suprafee mpdurite existente (Suceava 456.579 ha, Bacu 279.048 ha, Neam 261.330 ha), furniznd in anul 2001, 32.83% din cantitatea total de mas lemnoas a Romniei. Datorit lipsei unor programe de investiii i a slabei retehnologizri a industriei de prelucrare a lemnului i mobilei, n loc s se desfac la export produse finite, care ar contribui la rentabilizarea i revitalizarea acestui sector economic, se nregistreaz n ultimul timp mari cantiti de materie prim brut la export (cherestea i profile), fapt ce va conduce n viitorul apropiat la o exploatare neraional a fondului forestier i la o degradare a mediului nconjurtor.
Masa lemnoas pus n circuitul economic 2002 (mii mc): Diverse Diverse Total Rinoase Fag Stejar specii tari specii moi 16383.1 7165,6 4439,2 1494,8 1805,2 1478,3 5380,6 667,5 125,0 278,4 1014,8 3124,5 170,4 3789,9 824,1 110,0 241,9 286,5 21,7 5,2 19,7 23,6 8,1 44,5 27,7 649,9 256,7 13,0 2884,0 190,0 7,1 0,8 26,7 16,9 Sursa: AnuarulStatistic al Romniei, 2003 338,1 66,5 46,3 86,8 49,5 31,8 57,2 318,5 50,9 30,2 111,3 45,7 11,6 68,8

Unitate teritoriala Romnia 1. Nord Est Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui

Aa cum se observ, judeul Suceava a contribuit cu cea mai mare cot din masa lemnoas pus n circuitul economic n anul 2002, respectiv 3124 mii mc, la polul opus situandu-se judeul Botoani cu 125 mii mc. Regiunea Nord-Est deine peste 1.500 ha de rezervaii forestiere, faunistice i florale precum i monumente ale naturii specifice sectorului montan, cele mai importante fiind: judeul Bacu - rezervaiile forestiere Pdurea Slnic Moldova i Trgu Ocna (pinul oriental). judeul Iai - Valea lui David (rezervaie floristic, la 5km de Iai), Pdurea Uricani (rezervaie forestier cu o frumoas pdure de gorun i stejar, situat la 8km de Iai,) i Pdurea Dealul Mare, lng Deleni, cu un codru secular de fag. judeul Neam - Codrii de aram (rezervaie forestier de goruni seculari situat la 30km de Piatra-Neam), Pdurea de Argint (rezervaie de mesteceni seculari), Pdurea Gomanu (rezervaie forestier de molizi, brazi i fagi seculari de dimensiuni impresionante) i Parcul Naional Ceahlu . judeul Suceava - Codrul secular Sltioara (cuprinde exemplare vechi de 300-400 ani de molid, fag i brad).

Probleme cheie in agricultura si silvicultura: - Contributia agriculturii la VAB regionala (20.96%) este superioara fata de cea la nivel national (14.97%) - anul 2001, sugerand dependenta crescuta a economiei regionale de agricultura - Exploatarea agricola se face pe loturi reduse, de 1-3 ha; - Gradul redus de asociere a proprietarilor 8% pentru terenuri si 3% pentru zootehnie; 2.3.2 Industria

Se observa ca la nivelul anului 2001, Regiunea Nord Est contribuie la nivelul produciei industriale naionale cu 12.67%. Ponderea contribuiei industriei n PIB-ul regional este de 28.55%, valoare apropriat de contribuia sectorului n valoarea naional (27.66%).

20

Valoarea produciei industriale in perioada 1998-2001 exprimat in miliarde lei preturi curente (onform metodologiei SEC 1995)
Rata cretere anuala 1998 13575 1999 15955 2000 25577 1179 219479 10118 2001 40939 1408 323046 11116 1999/1998 -20.4 2000/1999 11.0 2001/2000 16.4 26.50 28.55 % sector/ PIB 2000 % sector/ PIB 2001

Nord Est Nord Est (in euro) Romnia Romnia (in euro)

mil.

mil.

1530 1041 98212 135343 11066 8827

-6.7

12.3

7.1

27.30

27.66

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicata de BNR.

Producia industrial a sczut in decada 1990-1999 datorita urmtorilor factori: - capacitatea sczut de adaptare la modificrile intervenite n structurile pieelor de desfacere interne i externe; - decapitalizarea intens datorat creterii inflaiei, devalorizrii accentuate a monedei naionale, volumului redus al investiiilor; - ritmul lent al privatizrii i restructurrii; - cadrul legislativ instabil i incoerent, care nu a stimulat investiiile strine i autohtone de capital. Dup declinul industrial din 1999, similar cu trendul la nivelul naional, a avut loc o relansare a sectorului in 2000, inregistrandu-se o crestere cu 11%. Cresterea a continuat si la nivelul anului 2001 cu 16.4%, net superioara celei inregistrate la nivel national (7.1%). Ponderea populaiei ocupate in acest sector la nivel regional in anul 2001 este de 20.58%, uor inferioara valorii naionale de 23.60%. Situaia comparativa intre regiunea Nord Est si celelalte regiuni la nivelul anului 2001
Industrie Total Nord-Est Sud-Est 40939.3 37941.9 Sud 41476.1 12.83 Sud-Vest 32058.7 9.46 Vest 30330.8 9.38 NordVest 36394.8 11.26 Centru 52201.5 16.16 Bucureti 51312.1 15.88

Miliarde lei 323046.8

100.0 Pondere 12.67 11.74 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

Sectorul bancar in Regiunea Nord Est La nivelul regiunii activeaz, n majoritatea oraelor din regiune, urmtoarele bnci comerciale cu activiti destinate persoanelor juridice si fizice: Banca Comerciala Romana Banca Romana pentru Dezvoltare Banc Post Banca Transilvania Banca Comerciala Ion Tiriac Raifeissen Bank Casa de Economii si Consemnaiuni Programele de credit destinate IMM-urilor din regiune cu cofinanare comunitara derulate: Programul PHARE CES 2000 linie de credit pentru IMM-uri, cu un buget total de 8.1 milioane de euro, destinat pentru 4 regiuni, printre care i Regiunii Nord - Est, cu o contribuie PHARE de maxim 20% din valoarea proiectului derulat prin Banca Comerciala Romana; Programul PHARE CES 2001 - sprijin financiar acordat IMM-urilor, cu o valoare totala a grantului pe regiune de 3.341.900 euro, cu o contributie PHARE de maxim 40% din valoarea proiectului. Programul BERD SME Finance Facility n valoare de 75 milioane euro i lansat in 1999. Programul BERD Trade Facilities, ce ofer sprijin importatorilor si exportatorilor ce desfoar tranzacii n zona operaional BERD;

21

Surse PHARE pentru investiii productive de pana la 5.000.000 euro, reprezentnd maxim 85% din valoarea investiiei si pe o perioada de 1-6 ani derulat prin Banca Comerciala Ion Tiriac; Garantarea F.G.C.R. (Fond de Garantare a credit Rural) garanteaz pana la 70% din creditul acordat de banca pentru industria alimentara si agricultura derulat prin Banca Comerciala Ion Tiriac; Credite pentru microintreprinderi i IMM-uri din surse PHARE cu cel puin 20% capital romnesc, n valoare de maxim 500.000 euro pe o perioada de 6 ani i reprezentnd maxim 85% din valoarea investiiei; Credite de capital cu finanare BERD pentru IMM-uri cu o cifra de afaceri de pana la 2 milioane euro pentru finanare nevoi de capital circulant pentru scopuri productive, comerciale sau prestri servicii in valoare maxima de 125.000 euro pe maxim 1 an. Descrierea ntreprinderilor- cheie din regiune Chiar n condiiile unui declin industrial n regiune, cifrele de afaceri i numrul de salariai au o pondere ridicat n cadrul ntreprinderilor cu capital majoritar de stat cu mai mult de 250 salariai(vezi 2.2). Acestea i desfoar activitatea aproape exclusiv n municipiile mari (Iai, Bacu, Piatra Neam, Suceava, Botoani). In Regiunea Nord Est, ntreprinderile de succes menionate in Topul Firmelor, care se ntocmete la nivel judeean de ctre Camerele de Comer si Industrie, activeaz in urmtoarele sectoare: - industria de construcii de maini, utilaje i echipamente; - industria alimentar; - industria de prelucrare a lemnului, celulozei i hrtiei si producia de mobilier; - industria uoar ( tricotaje, confecii, nclminte); - industria farmaceutica; - turism; - transporturi. Legislatia romaneasca nu a favorizat potenialii investitori strategici, a promovat o fiscalitate ridicat si concomitent cu dobnzile neperformante la creditele acordate a condus la instalarea fenomenului de blocaj financiar. Privatizarea fr programe coerente a societilor cu capital de stat i birocraia excesiv n desfurarea acestor activiti, cumulat cu managementul defectuos al principalilor acionari, au condus treptat la pierderea pieelor de desfacere, scderea competitivitii produselor oferite pe pia i plafonarea tehnologic, genernd nchiderea multor uniti productive i apariia unui numr impresionant de omeri. O parte din societile menionate au beneficiat n ultima perioad (1996-2002) de programe coerente i infuzii de capital strin, cunoscnd o important relansare economic.

Participarea de capital strin la societile din regiune 1999


Jude Nr. societi cu participare strin la capital Valoare total a capitalului subscris (mil. lei) Valoarea capitalului subscris n valut (mii USD) % capital strin din total regiune

442 190541,2 Bacu 119 30057,4 Botoani 879 254500,6 Iai 309 102799,6 Neam 486 302714,5 Suceava 115 27509,4 Vaslui 908122,7 Total regiune 2350 Direciile judeene de statistic 31.12.1999

25195,4 13017,0 54133,3 14956,4 21529,4 4830,8 13362,7

19,0 5,0 37,0 13,0 21,0 5,0 100,0

22

La sfritul anului 1999, valoarea total a investiiilor de capital strin era de 133662,7 mil. USD, cu o distribuie neuniform n cadrul regiunii, ponderea maxim aparinnd judeului Iai (37%), n timp ce judeele Vaslui i Botoani dein mpreun 10% .
Capitalul strain subscris in valuta(%) Vaslui Suceava Neamt Iasi Botosani Bacau 0 10 20 5 19 30 40 13 37 5 21

Probleme cheie industrie: - ponderea sczuta a investiiilor strine din judeele Botoani si Vaslui, fiecare cu cate 5% din total investiii strine realizate in regiunea nord est. 2.3.3 Servicii

In continuare este prezentata evoluia sectorului serviciilor in perioada 1998-2001 in regiune, comparativ cu nivelul naional si o situaie comparativa intre regiuni la nivelul anului 2001:
Contribuia serviciilor la PIB exprimata in miliarde lei preturi curente conform metodologiei SEC1995
Contribuia serviciilor la PIB Nord Est Nord Est (in mil. euro) Romnia Romnia (in mil. euro) 1998 22205.5 2223 185126.6 18532 1999 32220 1977 280732.7 17227 2000 44190 2214 411414.4 20616 2001 62386.5 2307 581595.9 21401 Rata cretere anuala(%) 1999/1998 -1.3 3.15 2000/1999 -4.7 1.77 % sector/ % sector/ 2001/2000 PIB 2000 PIB 2001 3.0 3.1 45.86 51.18 41.87 47.70

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002 Observatie: rata de crestere a fost calculata pe baza deflatorului PIB comunicata de BNR.

Se constata la nivel regional o descrestere anuala pe orizontul de timp 1998-2000 (opusa fata de orientarea nationala), urmata de o relansare in 2001 cu 3%. La nivelul 2001, serviciile aduc un aport de 41.87% la constituirea PIB regional, in descrestere fata de anul precedent.
Situaia comparativa intre regiunea Nord Est si celelalte regiuni la nivelul anului 2001 in domeniul serviciilor conform metodologiei SEC 1995
Uniti Miliarde lei Pondere (%) Total Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Construcii Vest Nord-Vest Centru Bucureti

62333.7 100

7048.5 11.30

9467 15.18

6952.9 11.15

6255.7 10.03

6367.5 10.21

6822.4 10.94

6767.8 10.85

12651.9 20.29

Comer(inclusiv hoteluri si restaurante) Miliarde lei 106640.7 Pondere

11324.8 10.61

10198 9.56

11580.5 10.85

7252.4 6.80

9214 8.64

12064.7 11.31

11639.8 10.91

33366.5 31.28

100

23

Transport, depozitare i comunicaii

Miliarde lei 116813.2 13132.8


Pondere Miliarde lei Pondere

12478 10.68 1705.8 7.41 13029.5 8.32 4381.4 10.31 3392.8 10.91 2176.8

13213.6 11.31 1840 7.99 13439.5 8.58 5259.7 12.37 3748.8 12.05 2169.8 11.99

8776.7 7.51 1293.1 5.62 8080.1 5.16 4250.8 10.00


nvmnt

12584.9 10.77 1471.6 6.39 13658.3 8.72 3720.3 8.75 2814.2 9.05 1911.1 10.56

13908.2 11.90 2124.4 9.23 17889.1 11.42 4371.4 10.28 4557.9 14.66 2421.7 13.39

12849.4 10.99 2493.1 10.83 13682.9 8.74 4117.9 9.69 3763.9 12.10 2333.2 12.90

29869.6 25.57 10132.9 44.04 63288.3 40.42 11176.4 26.30 4059.9 13.05 2546.9 14.08

100 23006.5 100

11.24 1945.6 8.45

Activiti financiare, bancare si de asigurri

Tranzacii imobiliare si alte servicii

Miliarde lei 156554.4 13486.7


Pondere

100

8.61 4855.8 11.42 5513.6 17.73 2740

Administraie publica

Miliarde lei 42486.9 Pondere 100

Miliarde lei 31087.6 Pondere 100

3236.5 10.41 1783.4 9.86

Sntate si asistenta sociala

Miliarde lei 18082.9

Pondere 100 15.15 12.03 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2002

In construcii, comert si transporturi, regiunea contribuie la totalul naional in apropiere de media naionala, in timp ce in tranzactii imobiliare si activiti financiar-bancare au valori inferioare. In serviciile publice din nvmnt i sntate-servicii sociale, contribuia la valoarea naionala pe fiecare subsector menionat este superioar mediei i asigur cel mai semnificativ aport (17.73%, respectiv 15.15%). La polul opus, se observa un aport redus din partea subsectoarelor: activitati financiar-bancare, tranzactii imobiliare. Ponderea populaiei ocupate in servicii fata de total regiune in anul 2002 este de 28.87%, valoare foarte redusa in raport cu ponderea pe care o deine acest sector in regiunile UE. Sectorul este caracterizat prin: existenta unei puternice concentrri n centrele dezvoltate ale regiunii, Iai i Bacu, n restul teritoriului avnd o pondere foarte mic; este concentrat pe activiti de comer i alimentaie public, serviciile directe ctre populaie fiind insuficiente i de slab calitate; serviciile turistice nu sunt valorificate la nivelul potenialului existent; serviciile de consultan nu ofer calitatea ateptata de consumatori ; serviciile de sntate i asisten social sunt sub standardele de calitate necesare. Activitile de transport marf i cltori s-au orientat pe dou direcii: transportul feroviar a rmas n sectorul de stat i a suferit o restructurare la nivelul regionalelor n vederea modernizrii infrastructurii existente; transportul auto a cunoscut o dezvoltare deosebit, cu precdere n sectorul privat, aprnd companii de transport marf i cltori, organizate modern i eficient. Turismul reprezint un important sector economic cu potenial insuficient dezvoltat, n comparaie cu importana acestuia i contribuia sa la crearea PIB-ului n ri precum Spania, Grecia, Marea Britanie, Italia, unde strategii adecvate i susinute de dezvoltare a turismului, cu accent pe exploatarea specificului regional, au condus la obinerea unor venituri economice importante din acest sector al activitii industriale. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, tradiiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldoveneti, tradiionalele degustri de vinuri din podgoriile Cotnari i Hui dau culoare local pentru atragerea turitilor. Informaii detaliate privind turismul se gsesc in cap. 6. 2.4 Situatia infrastructurii fizice

24

Infrastructura este suma elementelor bazei tehnico-materiale cu ajutorul creia ntre comunitile componente se desfoar toate fluxurile i transferurile de resurse materiale, umane, servicii i informaii n timp util. Aceste elemente sunt descrise de urmtoarele componente : - transportul pe drumuri i ci ferate i alte categorii (aeriene, navale etc.); - servicii de telecomunicaii, televiziune radio, etc.; - utilitile si structura locativ; - infrastructura social. 2.4.1 Infrastructura de transport Infrastructura feroviara Reeaua de ci ferate se prezint la un nivel comparabil cu media pe ar n ceea ce privete dotarea tehnic i lungimea tronsoanelor, dar condiiile geografice i de amplasament impun unele restricii de circulaie. Astfel, ponderea retelei regionale de cai ferate in total retea cale ferata la nivel national este de 13.70% la sfarsitul anului 2002, superioara mediei nationale. In ceea ce priveste densitatea retelei de cai ferate regionale, aceasta este prezentata in tabelul de mai jos impreuna cu datele la nivel national si cu date similare din toate celelalte regiuni. Se observa ca densitatea de cai ferate pe 1000 kmp in regiune este de 40,9, situandu-se sub media nationala de 46,1.
Evolutia comparativa pentru calea ferata in exploatare Suprafata Densitatea liniilor Lungimea totala a retelei de cai ferate (km) totala a ferate pe 1000 kmp regiunii teritoriu la 31 1999 2000 2001 2002 1998 (km2) decembrie 2002 1507 1506 1506 1506 36850 1505 40,9 10981 11015 11015 11002 238391 11010 46,1 Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 1999-2003

Unitate teritoriala Nord Est Romania

Regiunea este traversata de doua din cele opt magistrale feroviare: - Bucureti Bacu Suceava Siret spre Ucraina- magistrala 500; - Bucureti - Iai Ungheni spre Republica Moldova magistrala 600. Infrastructura rutiera Regiunea Nord Est este strabatuta de o serie de coridoare rutiere europene, dupa cum urmeaza: Bucureti Bacau Roman Suceava - Siret (punct de control i trecere a frontierei) drumul european E85; Suceava -Vatra Dornei- Cluj (E576) care face legatura cu drumul european E60 Cluj Napoca-Oradea; Bacu Braov Piteti drumul european E574, care face legtura cu drumul internaional E70 Craiova Vidin - Scopje; Bucureti-Brlad Albia - Chiinu - drumul european E581, care strbate judeul Vaslui; Roman -Tg. Frumos cu ramificatie catre Botosani (E58) si Iasi (E 583). Tabelul urmator prezint situaia drumurilor nationale, judetene si comunale din toate regiunile tarii la 31.12.2002, din care reiese ca att densitatea de drumuri publice pe total si pe categorii (nationale, judetene si comunale) la 100 kmp teritoriu, ct i ponderea acestora n totalul lungimii infrastructurii rutiere, se situeaz pentru Regiunea Nord Est la niveluri superioare mediei pe ar.
Situatia comparativa a drumurilor publice in 2002

25

Drumuri Drumuri judetene Densitatea nationale si comunale Densitatea Drumuri drumurilor (km) (km) drumurilor publice publice pe Unitate Pondere in nationale pe Pondere in total 100 km2 teritoriala 100 km2 de total total (km) de Total Total teritoriu drumuri drumuri teritoriu publice % publice % 13388 36.3 2606 19,46 7,07 10782 80,53 Nord Est 78896 33.0 14832 18.80 6,22 64064 81,20 Romania Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

Densitatea drumurilor judetene si comunale pe 100 km2 de teritoriu 29,25 26,87

Evolutia situaiei infrastructurii rutiere din regiunea Nord Est pe categorii de drumuri1998-2002 Variatie% Variatie% Variatie% Variatie% Variatie% Situatia drumurilor 2002 1998/199 1999/199 2000/1999 2001/2000 2002/2001 7 8 total, 13388 -0,03 0,31 4,00 0,09 0.22 din care: - modernizate 3114 1,42 0,11 11,18 2,02 0.97 Drumuri - cu imbracaminti 2524 -0,74 0,14 -8,45 -2,55 0.08 publice usoare -densitate la 100 36.3 0,02 0,01 1,40 0.00 0.27 km2 teritoriu din care: Drumuri total, 2606 0,00 -0,04 5,33 -0,08 0.03 naionale din care: - modernizate 2303 0,09 -0,18 3,34 -0,95 0.08 - cu imbracaminti usoare total, din care: - modernizate 261 10782 811 -1,09 -0,04 8,41 -073 0,30 -0,17 1,65 0,40 1,51 0,04 -0,04 -0,04 30,81 3,68 48,62 -11,20 1,46 -2,64 8,26 0,13 11,86 -3,67 0,44 -0,51 -0.38 0.27 3.57 0.13 0.73 -0.15

Drumuri judeene i comunale

- cu imbracaminti 2263 usoare Ponderea drumurilor modernizate 23.26 in total drumuri publice % Ponderea drumurilor cu imbrcmini uoare n total 18.85 drumuri publice % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 1998-2003

Se observa ca in perioada 1998-2002 nu sunt schimbari mari in infrastructura rutiera a Regiunii Nord Est, variaiile de la an la an nefiind spectaculoase exceptnd cteva situaii izolate la nivelul anului 2000. Cel mai important aspect l constituie ponderea drumurilor modernizate in totalul drumurilor publice din regiune care la 31 decembrie 2002 este de numai 23,25%. Dac la acest procent se adaug nca 18,85%, reprezentnd ponderea drumurilor cu imbrcmini uoare asfaltice la 31 decembrie 2002, rezult c aproximativ 58% din infrastructura rutier a Regiunii Nord Est este sub standardul minim acceptabil. Dac mai inem cont c, din totalul drumurilor modernizate sau cu mbrcmini uoare, aproximativ jumtate sunt cu un pronunat grad de uzur, cauzat de exploatarea intensiv a cilor rutiere ntre reedinele de jude i polii de dezvoltare din regiune cu ramificaii spre punctele de trecere a frontierei de stat, a oraelor regiunii i cu regiunile nvecinate, avem o imagine nefavorabila a infrastructurii rutiere regionale. Infrastructura aeriana Transporturile aeriene de care beneficiaz regiunea, sunt susinute de o infrastructura specific format din trei aeroporturi care deservesc curse interne si ocazional zboruri externe, cursele regulate asigurnd legatura cu capitala arii, Bucureti. Cele trei aeroporturi sunt situate in orasele Bacau, Iai i Suceava. Aeroportul Bacu, situat la 6,5 km sud de municipiul Bacu, asigur infrastructura necesar efecturii n condiii de securitate a zborurilor aeronavelor de pn la 400 tone, organiznd zboruri

26

interne i externe i asigurnd servicii pentru operaiunile aeriene n program de 12 ore sau 24 ore, in prezent deservind 7 rute externe, pe destinatia Italia si Germania. Aeroportul Iai este cel mai vechi din Romnia, fiind nfiinat n anul 1932. El se afl situat la 8 km Nord de Iai, la o altitudine de 120m i este destinat traficului aerian intern i partial extern de pasageri, cu avioane scurt curier. n anul 1998 s-au efectuat 6.000 zboruri: 1.600 comerciale, din care 60 strine i au fost transportai 70.000 pasageri. Aeroportul Iai dispune n prezent de o pist de beton cu lungimea de 1800 m, o cale de rulare de 135 m X 15 m i o platform cu dimensiunile de 64 m X 132m. n momentul de fa starea structurii de rezisten a acestei suprafee (air side) nu permite aterizarea i manevrarea unor aeronave cu masa maxim mai mare de 47 tone, asigurnd un PCN (Pavement Concrete Number) de doar 16. PCN este un coeficient care se determin prin metode tehnice speciale i care descrie n cazul unei piste date, greutatea aeronavelor ce pot ateriza i frecvena acestora ntr-un interval de timp. Operatorii aerieni comunitari opereaz n mod regulat cu aeronave de 60 120 tone ce ofer rentabiliti mari la fiecare transport, ceea ce nseamn c n cazul liberalizrii traficului, acetia nu ar putea opera pe Iai n regim de zboruri regulate. Ca program regulat de zbor, activitatea Aeroportului Iai este caracterizat de operrile cu aeronave de 19 respectiv 14 tone aparinnd companiilor Tarom i Carpatair. Aceste tipuri de aparate de zbor pot transporta 48 respectiv 33 pasageri. Platforma de parcare i debarcare mbarcare poate primi cel mult 4 aeronave simultan, ceea ce conduce la serioase limitri operaionale, solicitrile pentru permisiuni de operare la Iai, ndeosebi n regim neregulat venite din partea altor companii, fiind numeroase i cu mult peste capacitatea disponibil. Sistemele de radionavigaie, care n cazul aeroporturilor sunt utilizate pentru navigaia n zona terminal (TMA), n cazul Aeroportului Iai sunt de categoria I la momentul actual. mbuntirea acestora la nivelul categoriei II, proiect pus n oper de ROMATSA S.A. regia autonom care este desemnat la nivel naional pentru dirijarea traficului aerian se realizeaz prin instalarea unui ILS ( Instrumental Landing System ), dispozitiv care poate dirija n mod automat aeronavele la aterizare chiar n pofida unor condiii meteo cu vizibilitate redus.
Fluxul de pasageri Volumul de marf ( t) Nr. rute deservite Nr. pasageri pe rute CA ( EURO ) 2000 9488 63,2 1 int. 9488 308385 2001 10388 61,5 1 int. 10388 345547 2002 10383 87,7 1 int. 10383 406781 2003 23018 202,8 1 int. 1 ext. Int-18957 Ext. 3133 653629 +1,12 2004 29500 262,8 1-int 1-ext Int.18500 Ext.11000 691358 +1,4 2005 33300 290 1-int. 1-ext. Int.20000 ext.13300 787400 +1,5 2006 39000 330 1-int. 1-ext Int.23000 Ext. 16000 886300 +1,6

Impact asupra mediului + 0,1 +0,11 +0,26 (% cretere) Informatii furnizate de conducerea aeroportului Iasi

Potenialul de pasageri identificat n Regiunea de Dezvoltare Nord Est n urma studiului de pia ntocmit de GAC German Airport Consulting Group Hamburg. Studiul n cauz a fost ntocmit n anul 2003 la comanda R.A. Aeroportul Iai a avut ca tem studiul pieei la nivelul Regiunii de Nord Est, precum i unele recomandri privind perspectivele de dezvoltare. S-a identificat la nivelul Regiunii de Nord Est urmtorul potenial de pasageri distribuit dup destinaii : Budapesta 24.000 pasageri / an Frankfurt 22.000 pasageri / an Viena 19.000 pasageri / an Munchen 15.000 pasageri / an Amsterdam 14.000 pasageri / an Paris 14.000 pasageri / an Istanbul 13.000 pasageri / an Zurich 10.000 pasageri / an

27

Londra TOTAL

8.000 pasageri / an 139.000 pasageri / an

De asemenea, urmare a cercetrilor pe cont propriu efectuate de R.A., Aeroportul Iai a identificat i oportuniti de deschidere a altor rute, dup cum urmeaz : Moscova 5.000 pasageri / an Atena 5.000 pasageri / an In acelai context, se apreciaz c traficul actual nu se pierde, ci dimpotriv se dezvolt, ruta intern Iai Otopeni (cu meniunea c Aeroportul Otopeni este un nod al traficului aerian naional) va cunoate o cretere important la 22.000 pasageri anual. Tot aici se va susine i ideea c traficul extern actual asigurat de compania Carpatair se va dezvolta, conducnd la o cretere de pn 15.000 pasageri anual. Aeroportul Suceava, situat pe teritoriul comunei Salcia, la aproximativ 15 km Est de Suceava i 40 km de Botoani, accesul fiind asigurat prin drumul naional DN29, este destinat traficului intern de pasageri cu avioane scurt curier. Primele curse aeriene au operat pe Aeroportul Suceava ncepnd cu anul 1960, iar din anul 1963 acestea au beneficiat de pist betonat (1800 m x 30 m), dispozitiv luminos de apropiere i platform de mbarcare debarcare (127 m x 72 m). Este posibil aterizarea decolarea aeronavelor de tip scurt curier i mediu curier n condiii optime, cu baremul minim de vizibilitate de 1200 metri, iar cel de plafon de 60 metri. Aerogara aeroportului a fost construit n anul 1982, avnd o capacitate de 250 de pasageri pe or este compartimentat special pe fluxuri de plecri, sosiri, att pentru pasagerii din traficul intern ct i pentru cel extern.
AN Situaia traficului n perioada 2000 2004 Micri Pasageri imbarcat imbarcat Extern intern total debarcati debarcati i i extern intern extern intern 24 458 482 57 2635 90 2598 28 438 466 90 2844 51 2792 28 614 642 66 2590 66 2758 7 547 554 8 2295 8 2099 8 48 56 4 118 3 102 95 2105 2200 225 10482 218 10349 Informatii furnizate de conducerea Aeroportului Suceava Cargo imbarca debarcat t 1,77 1,01 0,03 0 0 2.81 4,3 4,51 4,2 0 0 13.01

total 5380 5777 5480 4410 227 21274

tranzit intern 2843 2845 1008 923 32 7651

total 6,07 5,53 4,24 0 0 15.84

2000 2001 2002 2003 2004* Total

Companii care au operat curse regulate Perioada operrii Compania (anul) 2000 Tarom 2001 Tarom 2002 Tarom (pn n aprilie) 2002 Angel Airlines (din aprilie) 2003 Angel Airlines 2004 Angel Airlines (pn n februarie) 2004 Tarom (din iunie) Informatii furnizate de conducerea Aeroportului Suceava

Numr de curse pe sptmn 5 5 5 7 7 5 3

Din pcate, infrastructura existent n momentul de fa nu permite nici unui aeroport din cele trei efectuarea de zboruri curente externe si se impune modernizarea i dezvoltarea infrastructurii a cel puin unui aeroport i dotarea acestora astfel nct s corespund din toate punctele de vedere cu standardele unor aeroporturi moderne, care sa poat deservi att curse interne i externe de pasageri i de marf. De asemenea, judeul Suceava dispune de 5 eliporturi, iar n judeul Iai exist o aerobaz utilitar cu o experien de 30 ani n domeniu i care are ca obiect de activitate zboruri utilitare i zboruri sanitare.

28

Probleme cheie infratructura fizica: - inexistenta unui coridor european rutier pe directia est-vest; - gradul redus de drumuri rutiere modernizate in regiune: 41.97% din lungimea totala a acestora; - imposibilitatea celor trei aeroporturi de a efectua curse externe curente datorita inzestrarii materiale existente. 2.4.2 Infrastructura de utilitati Infrastructura de utiliti include: serviciile de furnizare a apei, sistemul de canalizare si epurarare a apelor uzate, reelele de distribuie a gazului metan, sistemele de termoficare / nclzire i reeaua de furnizare a energiei electrice. Servicii de furnizare a apei
Reeaua i volumul de ap potabil distribuit n Regiunea Nord Est in 2002
Localiti conectate Total Din care municipii si orase Lungime reea simpl (km) Ap potabil distribuit (mii m3) % Consum uz casnic

Unitate teritoriala

(mii m3)

Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Regiune NE Romania

61 68 39 85 48 74 375 3236

8 774 39080 23.01 4 700 18452 10.86 4 1049 59448 35.01 4 703 19691 11.59 8 684 19928 11.73 4 715 13193 7.80 4625 169792 100.0 32 268 40269 1349035 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

24880 6921 34719 14718 9809 10477 101524 810625

24.5 6.81 34.19 14.49 9.66 10.31 100.0

In Regiunea Nord Est volumul apei potabile distribuite reprezinta 12,58% din total la nivel national, valoare apropiata de media nationala, insa, daca se tine cont ca regiunea are cea mai mare populaie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 12,52% din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a apei potabile, in timp ce doar 343 de comune si sate din totalul de 2908 sunt conectate. 87.25% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele de apa potabila. Tabelul urmator prezint numrul de localiti pe regiuni care dispun de reele de ap potabil, iar pentru a se putea face o comparaie ntre regiuni, s-a inclus, de asemenea, i ponderea numrului de localiti ce dispun de reele de alimentare cu ap n numarul total de localiti din regiunea respectiv.
Evolutia comparativa a numarului de localitati conectate la apa potabila
Pondere in total localitat i din regiune % Numr localiti conectate la ap potabila Pondere Pondere Pondere in total in total in total localitat localitati localitati 2000 i din din 2001 din regiune regiune regiune % % % Pondere in total localitati din regiune %

Unitate teritoriala

1998

1999

2002

310 10.54 324 11.02 344 Nord - Est Romania 2911 18.14 2997 18.67 3029 Sursa: Anuare Statistic al Romniei 1999-2003

11.70 18.88

357 3092

12.14 19.27

375 3236

12.74 20.15

La sfritul anului 2000 ponderea numrului de localiti care dispun de reele de alimentare cu ap potabil Regiunea Nord Est se situeaz pe ultimul loc cu o pondere de numai 12.74% fa de ponderea de 20.15% pe ar, dar si fata de celelalte regiuni. In plus, numrul de noi localiti ce s-au conectat la reele de ap potabil n intervalul 1998-2001 n Regiunea Nord Est a fost n cretere, dar o cretere foarte lent, astfel incat diferena dintre ponderea localitilor conectate la sfritul anului 1998 fa de sfritul anului 2002 a fost de numai 2,2 puncte procentuale.

29

n tabelul urmator prezentm evoluia reelei de ap potabil n perioada 1998-2002, in comparatie cu situatia la nivel national.
Evolutia comparativa a retelei de distributie a apei potabile Lungime total simpl a reelei de distribuie a apei potabile (km) Variaie % Variaie % Variaie % Variaie % fa de fa de fa de 2001 fa de 1999 2000 anul anul anul anul precedent precedent precedent precedent 3,84 3,74 4154 37417 3,85 2,21 4346 38238 4,62 2,19 4452 39104 2.44 2.26

Unitate teritoriala

1998 4000 36608

2002

Variaie % fa de anul precedent 3.88 2.97

Nord-Est Romania

4625 40269

Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999- 2003

Lungimea total simpl a reelei de distribuie a apei potabile a inregistrat o cretere lent n majoritatea regiunilor ara datorit faptului c nu au existat prea multe localiti care s beneficieze n perioada 1998-2002 de darea n exploatare a noi reele de alimentare cu ap potabil. Regiunea Nord Est a inregistrat cresteri de la an la an cu rate superioare fata de rata de crestere inregistrata la nivel national. n tabelul urmtor prezentm o comparaie a volumului de ap distribuit tuturor consumatorilor, dar i volumul de ap distribuit consumatorilor casnici, precum i ponderea pe care consumul casnic l are in total volum de ap potabil distribuit.
Evolutia comparativa privind volumul de apa potabila distribuita Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor (mii m3) Variaie % Variaie % Variaie % Unitate fa de fa de fa de teritoriala 1998 1999 2000 2001 anul anul anul precedent precedent precedent 236303 -2,56 217065 -8,14 214964 -0,97 182040 NordEst Romania 1999548 -1,29 1848833 -7,54 1700349 -8,03 1530241 din care pentru uz casnic (mii m3) 161609 -0,06 137185 -15,11 130802 -4,65 115665 NordEst Romania 1297181 0,46 1207966 -6,88 1105789 -8,46 988359 ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita % 63.20 60.85 63,54 Nord 68,39 Est 65.34 65.03 64.58 Romania 64,87 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003 Volumul de ap potabil distribuit consumatorilor (mii m3) Variaie % Variaie % Variaie % Variaie % 2002 1998/1997 1999/1998 2000/1999 2001/2000 169792 -2,56 -8,14 -0,97 -15,32 Nord Est Romania 1349035 -1,29 -7,54 -8,03 -10.00 din care pentru uz casnic (mii m3 101524 -0,06 -15,11 -4,65 -11,57 Nord Est Romania 810625 0,46 -6,88 -8,46 -10.61 ponderea consumului casnic in total apa potabila distribuita % 1998 1999 2000 2001 2002 68,39 63.20 60.85 63,54 59.79 Nord Est Romania 64,87 65.34 65.03 64.58 60.08 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003 Unitate teritoriala

Variaie % fa de anul precedent -15,32 -10.00 -11,57 -10.61

Variaie % 2002/2001 -6.72 -11.84 -12.22 -17.98

Se constata ca att consumul total de ap potabil ct i consumul casnic de ap potabil este n scdere n toat ara, inclusiv n regiune pe orizontul de timp prezentat. Pe de alt parte, ponderea consumului de ap potabil pentru consum casnic in totalul volumului de ap distribuit este in Regiunea Nord Est la un nivel destul de sczut 59.79%, aproape de valoarea medie pe ar. Acest lucru este explicabil atat prin actiunile de contorizare realizate de populatie in ultimii ani pentru consumul casnic de apa potabila,= cat si prin consumuri efectuate in raport cu nivelul de viata existent.
Situatia comparativa a densitatilor retelelor de distributie si a apei potabile la 31 decembrie 2002

30

Consum apa potabila pe Lungimea Km retea cap de locuitor totala a Km de Suprafata apa (m3/locuitor) retelei de retea Regiunea totala Populatia potabila / distributie / 100km2 2 (km ) 1000 apa potabila suprafata total Uz casnic locuitori (km) 27.12 45.35 36850 3743242 4625 1.23 12.55 Nord - Est 37.19 61.89 238391 21794793 40269 1.84 16.89 Romania Sursa: Anuar Statistic a Romniei, 2003.

Din datele prezentate reiese ca densitatea retelei de apa potabila la nivel national este de 16,89 km retea/100 km2 si ca densitatea din regiune Nord-Est inregisteaza una dintre cele mai mici valori - 12.55 km retea/100 km2. De asemenea, se observa ca in regiunea Nord-Est la 1000 locuitori revin doar 1.23 km retea apa potabila fata de 1.84 km retea, valoarea medie pe tara. n plus, consumul de ap potabil pe cap de locuitor n Regiunea Nord Est nregistreaz cele mai sczute valori att la volum distribuit 45.35 mc/cap de locuitor ct i la consum casnic cu numai 27.12 mc/cap de locuitor pentru un an de zile. Aceste valori sunt cu mult sub standardele internaionale i demonstreaz nivelul slab de dezvoltare a acestor utilitati cat si nivelul de trai redus existent in regiune. Menionm c singura surs de alimentare cu ap potabil din pnz freatic este cea de la Timieti, care deservete o parte a locuitorilor din municipiul Iai. Celelalte orae ale regiunii NordEst sunt alimentate cu ap potabil din ape de suprafa prin intermediul unor staii de tratare a apei. Din pcate, la ora actual sistemele de alimentare cu ap din oraele regiunii Nord-Est sunt subdimensionate, neputnd s deserveasc ntr-un regim de 24 ore din 24 toi consumatorii casnici i industriali din regiunea Nord-Est. n ceea ce privete sistemul de conducte pentru alimentrile cu ap potabil, acesta este uzat i nu satisface necesarul de consum al populaiei din regiunea NordEst. Pe de alt parte, staiile de tratare a apei potabile sunt i ele uzate fizic i moral, neputand procesa cantitatea de ap necesar tuturor consumatorilor din regiune.

Sistemul de canalizare
Reeaua de canalizare publica, situatie comparativa 31.12. 2002
Localiti cu instalatii de canalizare Total Din care municipii si orase Lungime reea simpl a conductelor de canalizare publica (km)

Judet

Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Regiune NE Romania

48 8 488 18 4 224 12 4 535 13 4 314 28 8 547 11 4 359 130 2467 32 679 266 16812 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Toate municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de canalizare, in timp ce doar 98 de comune si sate din totalul de 2908 sunt conectate. 95.58% din totalul localitatilor regiunii nu sunt conectate la retele canalizare publica.
Evolutia comparativa privind canalizarea publica

31

Numr localiti cu instalaii de canalizare Pondere Pondere Pondere Pondere in total in total in total in total Uinitate localitati localitati localitati localitati teritoriala 1998 1999 2000 2001 din din din din regiune regiune regiune regiune % % % % 104 3.53 110 3.74 128 4.35 131 4.45 Nord Est Romania 636 3.96 654 4.07 674 4.20 682 4.25 Sursa:. Anuare Statistice ale Romniei 1999- 2003

2002

130 679

Pondere in total localitati din regiune % 4.41 4.22

Se observ de la an la an o cretere a numrului de localiti care dispun de canalizare, dar, dac comparm numarul de localiti care dispun de reele de alimentare cu ap (375) i cele care au canalizare (130), vom constata o mare discrepan n sensul c mai mult de jumtate dintre acestea nu au reele de canalizare ceea ce conduce la poluarea mediului.
Lungimea reelei de canalizare Variaie Variaie Variaie Unitate % fa % fa % fa teritori 1998 de anul 1999 de anul 2000 de anul ala precede precede precede nt nt nt 2527 9,16 2382 -5,74 2446 2,69 Nord-Est Romania 16012 3,29 16080 0,43 16348 1,67 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003

2001 2461 16590

Variaie % fa de anul precede nt 0.61 1.48

2002 2467 16812

Variaie % fa de anul precede nt 0.24 1.33

Din datele prezentate n tabelul de mai sus reiese c lungimea reelei de canalizare din regiunea Nord Est nu a nregistrat o cretere impus de necesitatea construirii unor reele de canalizare pentru localitile care dispun deja de reele de alimentri cu ap, ci surprinztor chiar o scdere fa de 1998 prin ieirea din uz a unor conducte mult prea vechi i uzate. Trebuie s specificm c n ceea ce privete staiile de epurare a apelor uzate acestea activeaz numai la nivelul oraelor i municipiilor din regiune, sunt subdimensionate i nu pot procesa eficient ntreaga cantitate de ape reziduale.

Situatia comparativa a densitatii retelelor de canalizare 31.12.2002 Lungimea Suprafata totala a Km retea Km de retea totala Populatia retelei de canalizare / / 100 km2 Unitate teritoriala (km2) canalizare 1000 locuitori suprafata (km) 36850 3743242 2467 0.65 6.69 Nord Est Romania 238391 21794793 16812 0.77 7.05 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Din datele prezentate reiese c densitatea retelei de canalizare n regiunea Nord Est este cu puin mai redusa - 6.69 km retea/100 km2 dect valoarea densitatii la nivel national 7.05 km retea/100 km2. De asemenea, la 1000 locuitori revin 0.65 km retea de canalizare fata de 0.77 km retea, valoarea medie pe tara. La sfarsitul anului 2002, Regiunea Nord Est avea o lungima totala a conductelor de canalizare publica de 2467 km, reprezentand 14.67% din lungimea totala la nivel national. Reeaua i volumul gazelor naturale distribuite in regiune Sistemul de distribuie a gazelor naturale n Regiunea Nord-Est poate fi analizat prin prisma urmtorilor indicatori:

32

Reeaua i volumul de gaze naturale distribuit comparativ in 2002


Localiti conectate Judet Total Din care municipii si orase Lungime reea simpl (km) Volum gaze naturale distribuite (mii m3) din care uz casnic

Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Regiune NE Romania

22 8 663 310403 4 2 182 74422 15 3 516 260949 12 4 311 181105 7 3 226 110698 2 2 120 47480 62 2018 985057 22 1182 177 24068 10017637 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

132635 36402 122550 111663 31831 31917 466998 3085561

In Regiunea Nord Est volumul de gaze naturale distribuite reprezinta 9.8% din total la nivel national, valoare inferioara de mediei nationale, insa, daca se tine cont ca este regiunea cu cea mai mare populaie, valoarea este foarte mica. Consumul casnic reprezinta 15.13% din valoarea inregistrata la nivelul tarii. Doar 22 din municipiile si orasele regiunii sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale, in timp ce o mare parte a comunelor si satelor nu sunt conectate. Efectiv 2.1% din numarul total al localitatilor regiunii sunt conectate la retele de distributie a gazelor naturale.
Evolutia comparativa a numrului de localiti conectate la reeaua de gaze naturale Pondere in Pondere in Pondere in Pondere total total total in total 199 localitati 1999 localitati 2000 localitati 2001 localitati 2002 8 din din din din regiune % regiune % regiune % regiune % 55 1.87 56 1.90 57 1.93 60 2.04 62 915 5.70 993 6.18 1021 6.36 1120 6.98 1182 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003 Pondere in total localitati din regiune % 2.10 7.36

Unitate teritoriala Nord - Est Romania

Se constata o crestere usoara in perioada 1998-2002 a numarului de localitati conectate la reteaua de gaz metan. In anul 2002 numarul de localitati din regiune conectate la reteaua de gaz metan este de 62, din care 22 in municipii si orase. Lungimea reelei de distribuie a gazului metan si evolutia ei n perioada 1998-2002 este prezentat n tabelul de mai jos pentru Regiunea Nord Est n comparatie cu situatia la nivel national:
Situatia comparativa regiuni privind lungimea conductelor de gaz metan (km) Variaie % Variaie % Variaie % Variaie % Unitate fa de fa de fa de fa de 1998 1999 2000 2001 2002 teritoriala anul anul anul anul precedent precedent precedent precedent 1928 1548 9,43 1651 6,65 1774 7,45 8.68 2018 Nord - Est Romania 19444 7,92 20331 4,56 21598 6,23 23951 10.89 24068 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999- 2003 Variaie % fa de anul precedent 4.66 0.48

Se constata ca in perioada 1998-2002 a avut loc o crestere anuala a lungimii totale de gaz metan.
Reteaua de gaz metan la 31 decembrie 2002
Suprafata totala (kmp) Populatia Lungimea Km retea Km de totala a de gaz retea de retelei de metan la gaz metan gaz metan 1000 la 100 kmp (km) locuitori suprafata Consum gaze naturale (mii m3) total Consum casnic pe din care cap locuitor (mc) uz casnic

Nord Est

36850

3.743.242

2018

0.59

5.47

985.057

466.998

124.75

33

Romania

238391 21.794.793 24068 1.10 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

10.09

10.017.6373.085.561

141.57

Comparand Regiunea Nord Est cu celelalte regiuni se constata c lungimea reelei de gaz metan este printre cele mai slab dezvoltate din ar, fiind de numai 0,59km la 1000 locuitori fa de 1,10 km la 1000 locuitori media pe ar, iar dac raportm la suprafaa regiunii situatia este aceeasi, adic 5,47 km reea de conduct la 100 kmp in regiune fa de 10,09 km reea la 100 kmp media pe ar. In ceea ce privete volumul de gaz metan distribuit, regiunea noastr st mai bine fa de alte regiuni, dar ponderea volumului de gaz metan distribuit n totalul pe ar este de numai 10,32% n regiune, n condiiile n care ponderea populaiei regiunii n totalul locuitorilor din Romnia este de aproximativ 17%. Regiunea Nord Est se remarc cu un consum de gaz metan pentru uz casnic pe cap de locuitor, apropiat de media nationala. Servicii de furnizare a energiei termice n ceea ce privete furnizarea energiei termice, trebuie s facem precizarea c n toat ara centralele termice au fost gndite s deserveasc un ora ntreg, fie el mic sau mare (cu excepia oraelor foarte mari, spre exemplu Bucureti), astfel nct datorit pierderilor mari din reea un asemenea sistem nu este nici foarte rentabil nici foarte eficient, ceea ce creeaz mari nemulumiri n rndul beneficiarilor mai ales n sezonul de iarn. n acest context, a aprut o soluie alternativ la acest serviciu pentru o mic parte a populaiei, care dispune de banii necesari, pentru a-i instala o central de apartament. Dar pentru marea majoritate a populaiei soluia ar fi cumprarea i instalarea unor centrale de cartier sau chiar de bloc i nlocuirea instalaiilor de furnizare a nclzirii cu altele noi, mai performante din punct de vedere tehnic, care s reduc ct mai mult posibil costurile de furnizare a agentului termic ctre beneficiari. ns pentru rezolvarea acestor probleme sunt necesare surse de finanare care pn n acest moment nu au fost nc identificate. Pe de alt parte, trebuie s remarcm c n mediul rural, cu excepia, ctorva localiti nu este necesar un serviciu de furnizare a energiei termice.
Evolutia comparativa a numrul de localiti care beneficiaz de energie termic (ap cald i nclzire) 1998 1999 2000 2001 2002 din care din care din care din care din care total municipii total municipii total municipii total municipii total municipii si orase si orase si orase si orase si orase 32 28 41 31 38 31 36 31 31 27 Nord - Est Romania 306 234 280 227 259 217 239 202 214 185 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003

Se constata o scadere continua a numarului de localitati conectate la retelele de distributie a energiei termice atat la nivel de regiune cat si in toate regiunile tarii. Cauza o constituie proasta administrare a acestora in intervalul de dupa 1990, ceea ce a condus la unica solutie - realizarea centralelor de bloc sau de apartament, tendinta ce va continua si in perioada viitoare. n ceea ce privete numrul de localiti din regiune care dispun de energie termic centralizat aceast situaie este prezentat in urmatorul tabel.
2000 Total localiti 9 5 4 7 8 3 36 259 13,90 2001 2002 Localiti care beneficiaz de energie termic Municipii Total Municipii Total Municipii i orae localiti i orae localiti i orae 8 8 7 7 6 4 5 4 4 4 4 4 4 4 4 4 5 3 6 3 8 7 7 7 7 3 3 3 3 3 31 32 28 31 27 217 239 202 214 185 14,28 13.38 13.86 14.48 14.59

Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Regiune N-E Romnia % RNE/RO

34

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2001-2003

Se observ c, n ceea ce privete numrul localitilor din regiune care dispun de un sistem de nclzire centralizat, situatie este buna, adic peste media pe ar, numai c, aa cum artam mai sus, centralele termice care produc i distribuie agentul termic i care sunt direct subordonate Consiliilor Locale nu pot momentan s produc i s distribuie agentul termic ntr-un raport calitate pre convenabil pentru toi beneficiarii acestui tip de serviciu. Astfel, n curnd aceast problem s-ar putea transforma ntr-o grav problem social dac nu se vor gsi resurse pentru reabilitarea i modernizarea sistemului de furnizare a energiei termice n localitile regiunii care dispun momentan de acest serviciu, localiti n care triesc aproximativ 50% din totalul locuitorilor din cea mai populat regiune a rii. Surse de energii regenerabile Biomasa Regiunea Nord Est are un potenial energetic de biomas ridicat, mprit pe urmtoarele categorii de combustibil: reziduuri din exploatri forestiere i lemn de foc; deeuri de lemn - rumegu i alte resturi de lemn; deeuri agricole rezultate din cereale, tulpini de porumb, resturi vegetale de vi de vie .a.; biogaz; deeuri i reziduuri menajere urbane. Circa 54% din cldura produs pe baz de biomas se obine din arderea de reziduuri forestiere; 89% din cldura necesar nclzirii locuinelor i prepararea hranei (mediul rural) este rezultatul consumului de reziduuri i deeuri vegetale.

Probleme cheie a infrastructurii de utilitati: Retea de apa potabila insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2002 - km retea/100 kmp suprafata: 12.55 fata de 16.89 la nivel national; - km retea potabila/1000 loc: 1.23 fata de 1.84 la nivel national; - 87.25% din localitati sunt neconectate ; Retea de canalizare insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2002 - din 375 localitati conectate la reteaua de apa potabila numai 131 sunt conectate la reteaua de canalizare; - 95.58% din localitati sunt neconectate; Retea de gaz metan insuficient dimensionata in raport cu suprafata si populatia regiunii la nivelul lui 2002 - km retea gaz metan/1000 loc: 0,59 fata de 1,10 la nivel national; - km retea gaz metan/100 kmp suprafata: 5.47 fata de 10.09 la nivel national; - doar 2.1% din localitati sunt conectate. Grad redus de utilizare a resurselor regenerabile (biomas)

2.5 Infrastructura educaional i de sntate 2.5.1 Infrastructura educaional Factorul esenial n dezvoltarea unei economii naionale, si respectiv regionale este reprezentat intr-o msur foarte mare de capitalul uman. Dei este dificil de cuantificat i reprezint

35

n sine un concept controversat, capitalul uman ar putea s includ resursele umane cu un anumit nivel de educaie.
Evolutia comparativa a numarului de unitati scolare pe nivele de instruire Valori absolute n Rata de crestere n Rata de crestere Rata de crestere Rata de crestere n anul colar anul colar anul colar n anul colar n anul colar Categorii uniti 2002/2003 2002/2003 1999/2000 2000/2001 2001/2002 de educaie Regiune
Romania Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romania Romania Romania a Nord- Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est Est

Grdinie 9547 1384 0,56 0,80 coli elementare 12456 2536 -4,65 -2,52 (primar si gimnazial) Licee 1388 197 1,90 1,16 Scoli de arta si 85 28 -87,88 -76,52 meserii coli post-liceale 78 13 -81,13 -79,49 coli de maitri -98.20 -100 Total 22166 4158 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003

-21,44 -3,38 2,01 -4,12 19,54 -33.33

-43,92 -5,02 6,86 3,70 -6,25 -

-0.99 0.64 0.87 -4.30 -1.92 -50.00

0,63 -1,40 1,07 0,00 13,33 -

-4.34 -1.35 0.65 -4.49 -23.53 -

-3.15 -0.94 4.23 0 -23.53 -

Numarul unitatile de educatie din regiune detine 18.75% din numarul total al unitatilor de invatamant la nivel national. Acest aspect este in acord cu faptul ca regiunea detine cea mai mare suprafata si populatie din cele opt regiuni de dezvoltare. La nivel de gradinite, scoli elementare si licee in regiune exista acelasi trend cu cel national si aproximativ aceeasi rata (exceptie anul scolar 2000-2001 pentru gradinite cand descresterea a fost dubla fata de naional, iar pentru licee o crestere tripla regionala). Trenduri opuse ale regiunii fata de nivelul national se inregistreaza in anii scolari 2000-2001si 2001-2002 pentru scoli de arta si meserii.
Evolutia comparativa a populatiei scolara din invatamantul de toate gradele
Valori absolute n Rata de crestere n Rata de crestere n Rata de crestere n Rata de crestere n Numr de elevi anul colar anul colar anul colar anul colar anul colar 2002/2003 nscrii la coal pe 2002/2003 1999/2000 2000/2001 2001/2002 categorii uniti de Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romani Regiunea educaie Romania Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est a Nord-Est

Grdinie coli elementare (primar si gimnazial) Licee coli de arta si meserii coli post-liceale coli de maitri Total

629703

122702

-1,35 -2,30 -3,29 -2,35 1,76 -21,66

0,68 -1,31 -1,70 -2,47 2,89 -28,96

-0,86 -3,47 -0,93 7,79 -13,21 -13,94

-1,96 -2,26 -0,69 6,17 -21,17 -41,65

0.81 -3.77 3.30 5.34 -10.85 -16.64

2,50 -4,50 3,93 -33,84 -15,73 -28,31

2.22 -5.19 4.18 7.08 -14.90 2.22

2.12 -4.48 5.69 0.70 -20.54 2.12

2171147 422924 740404 270215 113361 54652

61855 8128 3873324 721767 629703 122702

Sursa : Anuarul Statistic al Romniei 1999-2003

Regiunea Nord Est detine 19,48% din total elevi la nivel national, situaie explicat prin faptul c regiunea este cea mai mare din ar ca suprafa, ca numr de locuitori, ca populaie colar i n plus are cea mai mare rat de fertilitate adic 51,6 fa de 41,1 urmtoarea clasat i fa de 40,3 media pe ar. Evolutia numarului de elevi in regiune pe categorii de unitati de educatie are acelasi trend ca si la nivel national. O situaie comparativ a numrului de uniti de educaie (grdinie, coli elementare, licee, coli profesionale i de ucenici, coli post-liceale, coli de maitri) se poate observa din tabelul urmator:

36

Numr uniti de educaie pentru anul colar 2002/2003 Unitate teritoriala Grdinie coli elementare Licee 197 1388 SAM 28 85 coli postliceale 13 78 coli de maitri -

1384 2536 Nord - Est Romania 9547 12456 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Comparativ, in anul scolar 2002-2003, Regiunea Nord Est are cel mai mare numar de scoli elementare si scoli de arte si meserii, in timp ce pentru celelate tipuri de unitati de educatie regiunea se situeaza la un nivel mediu. Regiunea Nord Est are, cu exceptia scolilor de maitri, cel mai mare numar de elevi inscrisi in unitati de educatie in anul scolar 2002-2003.
Numr elevi nscrii n unitile de educaie pentru anul colar 2002/2003 coli coli coli Grdinie Licee profesionale i postliceale si elementare de ucenici de maitri 122702 427903 113361 54652 8128 629703 2198312 740404 270215 61855

Uinitate teritoriala Nord Est Romania

Numr de uniti de educaie pentru anul colar 2002/2003 coli Jude/regiun elementare Grdinie Licee SAM Primar si e Gimnazial Bacu 88 531 32 9 Botoani 355 371 27 1 Iai 459 473 48 4 Neam 33 356 32 5 Suceava 65 379 40 5 Vaslui 384 426 18 4 Nord-Est 1384 2536 197 28 ROMNIA 9547 12456 1388 85 14.50 20.36 14.19 32.94 % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

coli postliceale 4 1 4 2 1 1 13 78 16.67

La nivel judeean, primele trei judee care dein aproximativ 60% din numrul total al colilor din toat regiunea, sunt n acelai timp cele trei centre universitare, i anume: Bacu, Suceava i Iai, cu 21%, 18% i respectiv 18%, situaie explicat n primul rnd datorit concentrrii studenilor n aceste centre universitare, iar pe de alt parte aceste judee au cea mai mare populaie colar comparativ cu celelalte 3 judee din regiune. Regiunea Nord-Est cuprinde toate formele de nvmnt, numrul elevilor nscrii n nvmntul preuniversitar n anul colar 2002-2003 fiind de 726.747 elevi, aproximativ 20% din populaia total a regiunii, iar, n ceea ce priveste nvmntul superior, n cele trei centre universitare nva 75.399 studeni. Dac ne referim ns la forma de proprietate a infrastructurii educaionale la nivelul regiunii, putem spune c nvmntul privat este foarte puin dezvoltat, mai ales la nivel preuniversitar. Pentru a avea o imagine mai bun privind populaia colar din regiune prezentm n tabelul de mai jos numrul de elevi/studeni nregistrai n regiunea Nord-Est n anul colar 2002-2003.
Populaia colar din nvmntul de toate gradele, n anul colar 2002/2003 Elementar PostPreLiceal SAM liceal i Superior colar Primar Gimnazial Special maitri 24766 37903 44341 644 21912 10323 1693 6921 15309 24032 28095 564 13268 6402 771 252 25507 41477 50451 1287 26035 13183 2953 59127 16213 28100 32874 552 17321 9002 1168 340 25129 39003 43294 1219 20951 8667 1357 8612

Unitate teritoriala Bacu Botoani Iai Neam Suceava

Total 148503 88693 220020 105570 148232

37

Vaslui 15778 24433 28921 Nord-Est 122702 194948 227976 981975 1189172 ROMNIA 629703 19.48 19.85 19.17 % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

713 4979 27165 18.33

13874 113361 740404 15.31

7075 54652 270215 20.22

186 8128 61855 13.14

147 75399 596297 12.64

91127 802145 4496786 17.84

Aceste date demonstreaz existena unei tradiii pedagogice n regiune i a unei preocupri continue pentru instruirea generaiei viitoare, chiar dac n prezent infrastructura educaional se confrunt cu o serie de probleme dintre care cele mai importante sunt: lipsa unor spaii adecvate procesului de instruire, lipsa unor dotri care s in pasul cu nevoile mereu n schimbare ale pieei forei de munc, lipsa de cooperare cu mediul industrial i, ceea ce este foarte important, necorelarea procesului de instruire cu cerinele pieei forei de munc, adic lipsa unei strategii de instruire a resurselor umane din regiune. Astfel, dup 1989 s-a nregistrat o cretere a cererii pentru profilele: economic, medicofarmaceutic i juridic, n timp ce nvmntul tehnic i profesional a cunoscut o scdere la fel ca toat industria romneasc, acesta nefiind capabil s se reorganizeze corespunztor i s in pasul cu cerinele pieei forei de munc, dei au fost introduse noi meserii sau forme de specializare n domenii ca: tehnologia informaiilor, inginerie biochimic, ingineria mediului, agromontanologie, turism, marketing i management, inginerie civil etc. cu posibilitatea ca unele profile s fie studiate ntr-o limb internaional de larg circulaie: englez sau francez. Dei regiunea dispune de un personal cu o bun experien n formarea i instruirea resurselor umane i, pe de alt parte, de un bun potenial n ceea ce privete numrul de persoane nscrise n diverse forme de nvmnt, o alt problem cu care se confrunt regiunea este migraia tinerilor absolveni n regiuni mai dezvoltate sau chiar n alte ri, deoarece oferta locurilor de munc n regiune este extrem de sczut n anumite domenii comparativ cu alte regiuni, unde exist o ofert mai bun pentru aceleai domenii i mai bine pltit. Din pcate, nu avem date statistice cu privire la numrul de sli de clas din coli pentru a putea face o comparaie ntre regiunea noastr i celelalte regiuni n ceea privete numrul elevilor ce beneficiaz de o sal de curs.

Unitate teritoriala Nord - Est

1998

2700 1382 13785 -0,26 13422 Romania 1 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

Situatia comparativa a numarului de biblioteci Numr de biblioteci 1999 2000 2001 variaie variaie variaie fa de fa de fa de total total total anul anul anul precedent precedent precedent 2688 -0,44 2661 -1,00 2589 -2.70 -2,63 13442 0.14

total 2579 13377

2002 variaie fa de anul precedent -0.38 -0.48

n anul 2002, numrul acestora, la nivelul regiunii Nord-Est a fost de 2579 biblioteci, in scadere fata de anul precedent cu 0.38%. Se observa ca trendul 2002/1999 a fost descrescator la nivel national cat si pe fiecare regiune in parte, rata de descrestere in Nord Est fiind totusi inferioara celorlate regiuni. Cele mai multe biblioteci la nivelul regiunii sunt localizate tot n cele trei centre universitare, dar acest lucru este absolut normal dac inem cont i de populaia acestor judee, dar mai ales de concentrarea studenilor din regiune sau a unor studeni din afara regiunii n aceste centre universitare cu tradiie pentru instruire i educaie. Se poate spune c n ceea ce privete numrul bibliotecilor din regiunea Nord Est exist un numr satisfctor de astfel de uniti, ns adevratele probleme n acest sector sunt, ca i n nvmnt, starea proast a unor cldiri ct i dotarea precar cu sisteme informatizate care s uureze munca din acest domeniu.

38

2.5.2 Infrastructura de sntate Sistemul de ocrotire a sntii n regiune este caracterizat de trecerea dificil de la centralism, egalitarism i limitarea libertii de opinii la autonomie local, privatizare i competiie. Astfel, reforma ultimilor ani a ncercat s schimbe fundamental sistemul de sntate cu scopul de a reconstrui unitar cadrul legislativ i organizatoric, de a introduce Asigurrile Sociale de Sntate i de a diversifica mecanismele de generare a resurselor financiare, n acelai timp cu trecerea centrului de greutate al serviciilor de sntate ctre asistena ambulatorie. S-a urmrit stimularea privatizrii sub diverse forme, introducerea competiiei ntre furnizori, dar i descentralizarea sistemului de sntate, prin creterea rolului autoritilor locale, al asociaiilor profesionale, al instituiilor finanatoare, al comunitilor, etc. Finanarea spitalelor se face ntr-o proporie de peste 90% prin contracte de servicii ncheiate ntre conducerile spitalelor i Casele Judeene de Asigurri de Sntate. n baza OG 124/1999, s-a realizat pn n prezent privatizarea aproape 100% a asistenei medicale primare, att n mediul urban, ct i n mediul rural, precum i ntr-o proporie de peste 70% a asistenei de specialitate ambulatorii. n ceea ce privete infrastructura propriu-zis de sntate, aceasta este prezentat n tabelele urmtoare. Regiunea Nord-Est se situeaz pe primul loc ca numr de uniti sanitare (spitale, policlinici, dispensare medicale, sanatorii TBC) cu 172 de unitati. De menionat este faptul c aceast statistic se refer doar la unitile sanitare n proprietate public. n prezent, att n regiunea Nord - Est, ct i n toat ara, exist i uniti medicale private, ns numrul acestora este relativ redus (cu excepia farmaciilor i cabinetelor medicale). Dac din acest punct de vedere lucrurile par bune pentru regiune, n schimb toat aceast infrastructur, la fel ca i cea din nvmnt, se gsete ntr-o stare precar, existnd riscul ca unele spitale s nu mai primeasc autorizaie de funcionare. n plus, la fel ca i n nvmnt, dotrile tehnice de care dispun spitalele din regiune sunt uzate att fizic ct i moral i nu mai corespund cerinelor actuale. Aceste observaii sunt valabile pentru infrastructura de servicii sanitare publice, mai ales pentru toate tipurile de spitale din regiune care supravieuiesc din ce n ce mai greu fr un sprijin pentru a fi reabilitate, modernizate i dotate cu echipamente la standarde europene. Se observ c la nivelul regiunii cel mai bine st judeul Iai, numrul relativ mare de uniti sanitare, diversificate pe specializri (neuro-chirurgie, boli infecioase, urgene, psihiatrie, etc.), fiind datorat n primul rnd populaiei numeroase din acest jude, dar i faptului c Iai-ul este centru universitar, funcionnd aici un spital universitar i diverse centre de cercetare n acest domeniu.
Numrul unitilor sanitare n proprietate majoritar de stat n anul 2002 Centre Jude/ Dispensare Sanatorii Sanatorii Preventori Spitale Policlinici de i regiune medicale TBC balneare sntate 9 2 15 1 Bacu 11 9 3 1 Botoani 20 5 2 2 Iai 5 1 5 2 1 Neam 9 1 7 3 1 Suceava 9 11 Vaslui Nord-Est 63 4 52 10 2 1 3 TOTAL 442 44 442 74 11 4 8 % 14.25 9.90 11.76 13.51 18.18 25 37.50 Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2003

Cre e 9 1 13 7 3 4 37 288 12.85

Ca pondere, regiunea Nord-Est deine 14.35% din numrul total al unitilor sanitare n proprietate public. La nivel judeean, cele mai multe uniti sanitare se gsesc n Iai, Bacu i Vaslui. Cu capital integral privat subliniem existenta a 20 de policlinici, 694 de cabinete medicale, 506 cabinete stomatologice, 61 de laboratoare medicale si 665 de farmacii.
Evolutia numrul unitilor sanitare n proprietate majoritar de stat

39

Uniti sanitare

Valori absolute n Rata de crestere n Rata de crestere Rata de crestere n Rata de crestere n anul 2002 anul 2002 anul 1999 n anul 2000 anul 2001 Romania Regiune Regiunea Regiunea Regiunea Romani Romani Regiunea Romania Romania a NordNord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est a a Est 0,00 0.00 0.00 2,66 3,28 3,29 0,00 0.68 63 -25,00 -29.03 -55.55 -36,61 -31,75 -70,29 -72,09 -31.11 4 -26,42 2,25 0,00 -15,38 -7,73 -40,93 0,00 0,00 0,00 -2,04 -55.28 -3.29 -14.28 0.00 -2.79 -59,84 0,00 0,00 0,00 0,00 8.87 -15.91 -8.33 -27.27 -17.24 1.96 -28.57 0.00 -25.00 -22.92

Spitale 442 Policlinici 44 Dispensare -75,05 -72,22 442 52 medicale Centre de -5,32 0,00 74 10 sntate Sanatorii TBC 7,69 0,00 11 2 -7,14 0,00 Preventorii 8 3 Cree -8,71 -5,77 288 37 Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2003

In regiune se constata descresterea accentuata a numarului de policlinici in intervalul de timp 1998-2002, cu un ritm aproape identic cu cel national. O situatie alarmanta o constituie scaderea cu o rata crescatoare de la an la an a dispensarelelor medicale. Pentru celelalte tipuri de unitati nu s-a inregistrat o variatie a acestora. Ca numr de paturi n spitale i medici, la sfritul anului 2002, regiunea Nord-Est se situa printre primele regiuni din ar cu 15.31% din total national. Se inregistreaza la nivel de regiune in perioada 1998-1999 o evolutie fluctuanta a numarului de paturi in spitale, a numarul de medici, farmacisti si personal sanitar mediu. In anul 2002 semnalam scaderea pentru toate categoriile mentionate, similar cu cea prezenta la nivel national.
Valori absolute n anul 2002 Romania Rata de crestere n Rata de crestere n Rata de crestere n anul 2001 anul 1999 anul 2000 Rata de crestere n anul 2002

Regiunea Regiunea Regiunea Regiunea Romani Regiunea Romania Romania Romania Nord-Est Nord-Est Nord-Est Nord-Est a Nord-Est -1,83 4,99 -3,91 8,71 14,18 0.64 -0.07 1.48 -6.17 -0.05 0.79 -3.74 9.25 -6.87 -2.30 -3.15 -1.87 -3.64 -7.99 2.12 -4.80 -1.66 -3.28 -8.20 1.30

Numr paturi -0,22 -0,35 1,62 162588 24902 n spitale 4,03 2,56 -1,41 Numr medici 41547 5860 -1,98 -2,09 -5,28 Stomatologi 4873 856 -2,68 -1,63 -0,63 Farmaciti 1371 224 Personal -3,14 -17,73 -3,37 113620 17532 sanitar mediu Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 1999 -2003

Numrul paturilor din spitale i al medicilor, 2002 Paturi n Jude/regiune Medici spitale 3761 914 Bacu 3380 552 Botoani 7972 2416 Iai 3011 701 Neam 3783 816 Suceava 2995 461 Vaslui Nord-Est 24902 5860 Romnia 162588 41547 % 15.32 14.10 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

La nivel judeean, judetul Iai depete cu mult media pe regiune, valorile acestor doi indicatori fiind duble, uneori chiar triple fa de celelalte judee din regiune (Vaslui, Botoani).

2.6 Servicii sociale

40

Serviciile sociale n regiune sunt afectate puternic de caracteristicile dominante ale perioadei de tranziie prin care trece toat ara si de faptul ca regiunea are cea mai mare populatie comparativ cu celelate regiun, dar si cel mai redus PIBR/locuitor. Pe de o parte, cererea pentru aceste servicii a crescut din ce n ce mai mult n ultima perioad datorit disponibilizrilor masive din economie, dar i datorit incapacitii agenilor economici de a absorbi fora de munc tnr. n plus, cererea mare este determinat i de nivelul general de srcie a populaiei, n special n cazul unor categorii sociale defavorizate cum ar fi: btrnii, cei cu afeciuni cronice sau cu diverse handicapuri. O consecin a acestui nivel de srcie este creterea numrului de cazuri n care prinii i ncredineaz voluntar copiii centrelor de plasament din regiune. Aceti copii, la rndul lor, necesit asisten social complex i foarte costisitoare. Pe de alt parte, oferta de servicii sociale a fost extrem de deficitar la nivelul regiunii, datorit srciei generale a bugetelor locale, care contribuie de civa ani la finanarea unei pri din aceste servicii sociale. Pe lang alocarea unor resurse bugetare pentru finanarea serviciilor sociale, exist, de asemenea, numeroase organizaii non-guvernamentale implicate n activiti sociale, mai ales n domeniul proteciei drepturilor copiilor i btrnilor. n acest sens, exist, totodat, orfelinate i cmine pentru btrni care sunt finanate de ctre uniti de cult religios. Judeele cu situaia cea mai precar sunt Botoani i Vaslui, judee care ocup primele locuri n ceea ce privete rata omajului i nivelul de srcie a populaiei.

Evolutie comparativa cheltuieli cu protectia sociala


Valori absolute n anul 2002 Romania Cheltuielile cu protecia social 11344334 a omerilor (milioane lei) Numrul cantinelor de 199 ajutor social Regiunea Nord-Est 1617062 Rata de crestere n anul 1999 Romania 5.18 Regiunea Nord-Est -3.66 Rata de crestere n anul 2000 Romania -21.98 Regiunea Nord-Est -36.43 Rata de crestere n anul 2001 Romania -26.66 Rata de crestere n anul 2002 Regiunea Nord-Est -0.16

Regiunea Romania Nord-Est -20.66 -2.32

36

-8,41

0,00

25,53

6,90

7.90

0.00

4.18

16.12

Sursa: Anuare Statistice ale Romaniei 1999-2003

Cheltuielile sociale au inregistrat cel mai inalt nivel, asa cum era de asteptat in judetul Vaslui, unde in termeni nominali a avut loc o crestere cu aprox. 50%. In schimb, desi judetul Bacau este cel mai dezvoltat, cu cea mai redusa rata a somajului, a avut un ridicat nivel al acestora, ocupand al doilea loc. Privind ponderea cheltuielilor sociale la nivel regional in total national se constata o crestere de la 13.90% la nivelul lui 2001 la 14.25% in 2002, explicabil prin faptul ca este cea mai saraca regiune din Romania.
Cheltuielile cu protecia social a omerilor in 2001 si 2002 (milioane lei) Total cheltuieli cu protecia Ponderea cheltuielilor cu Jude/regiune social a omerilor (milioane protectia sociala pe judete lei) in total regiune(%) 2001 Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Nord-Est 305235 144216 216681 237893 195644 211875 1311544 2002 329943 182446 255097 293221 225153 331202 1617062 2001 23.30 11.00 16.50 18.10 14.90 16.20 100.00 2002 20.40 11.30 15.77 18.13 13.92 20.48 100

41

9404370 11344334 Romnia 13.90 14.25 % Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002, 2003

O alt latur a serviciilor sociale o reprezint cantinele sociale care funcioneaz n toate judeele regiunii. Aici, persoanele srace i cei care nu au nici un mijloc de existen, inclusiv cei fr locuin, beneficiaz de mese zilnice gratuite. In anul 2002 numarul cantinelor de ajutor social este in regiune de 36 de uniti, reprezentand 18% din numarul total de unitati existent la nivel national. Capacitatea asigurata de respectivele unitati este de 8889 locuri, reprezentand 20.66% din capacitatea totala existenta la nivel national de care au beneficiat 5602 persoane, la nivelul anului 2002.
Numrul cantinelor de ajutor social din anul 2001 si 2002 Numr de Capacitate Unitate cantine (locuri) teritoriala 2001 2002 2001 2002 Bacau 3 3 1226 1220 Botoani 4 7 275 434 Iai 7 9 2938 887 Neam 5 6 697 708 Suceava 8 7 3260 3890 Vaslui 4 4 2300 1750 31 36 10696 8889 Nord-Est 191 199 46860 43007 Romnia 16.20 18.09 22.80 20.67 % Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2002 Nr. beneficiari 2001 920 1070 1620 624 2423 1221 7878 37083 21.20 2002 636 843 1057 528 1949 589 5602 30183 18.56

Capacitatea i numrul beneficiarilor la nivel judeean si pe total regiune, 2001

12000 10000 8000 6000 4000 2000 0


bacau botosani iasi neamt suceava vaslui RNE

capacitate beneficiari

Capacitatea i numrul beneficiarilor la nivel judeean si pe total regiune, 2002

42

9000 8000 7000 6000 5000 4000 3000 2000 1000 0


bacau botosani iasi neamt suceava vaslui RNE

capacitate beneficiari

Sursa: Anuarul statistic al Romniei, 2002,2003

Desi la nivelul regiunii, in perioada analizata capacitatea in functiune excede numarul beneficiarilor, in judetul Botosani situatia este diametral opusa. Distribuia n plan regional a srciei. Criza economic din ultimii ani a afectat n mod inegal regiunile rii. Incidena srciei este mai mare n zonele din estul i sudul rii i mai mic n zona de vest. Situaia prezint cea mai mare gravitate n Regiunea Nord-Est, unde rata srciei depete 40%, ceea ce nseamn peste 1,5 milioane de sraci. Situaia se modific n intervalul 2000-2001, cnd schimbrile n ratele srciei pentru 6 regiuni prezint valori negative, procesul de srcire continund n regiunile Sud-Vest i Nord-Est, adic in cele mai srace zone. Distributia regionala a saraciei in 2001

Schimbari in rata saraciei 2001 fata de 1995

43

Schimbari in rata saraciei 2001 fata de 2000

Nota: informatiile au fost preluate din Planul National Anti Saracie si Promovare a Incluziunii Sociale. Rata de saracie a fost calculata pe baza metodologiei CAPSIS, avand la baza indicatorul agregat al veniturilor si beneficiilor sociale.

Probleme cheie: Regiunea Nord Est are cel mai ridicat nivel al saraciei de 40.7%, tendinta anuala fiind de crestere.

2.7 Infrastructura n domeniul cercetrii, transferului tehnologic i societatea informaional tiina, tehnologia i inovarea reprezint domenii strategice care asigura progresul tehnologic constant si, in consecinta, durabilitatea dezvoltarii si competitivitatea economica a unei tari. n regiunea Nord-Est nivelul performanelor sistemului de cercetare dezvoltare-inovare este dependent de caracteristicile tranziiei de la economia centralizat la economia de pia. O prima analiza a sectorului de cercetare-dezvoltare-inovare conduce la urmtoarele caracteristici generale: - finanarea sectorului de cercetare-inovare n proporie de 60% de la bugetul de stat cu fonduri la limita supravieuirii acestui domeniu;

44

in perioada 1999-2002 cheltuielile pentru cercetare dezvoltare anuale efectuate, atat in sectorul public cat si in cel privat, au inregistrat in general un nivel relativ stabil, dar care nu a depasit 5.5 % din cele efectuate la nivel national; - cheltuielile in cercetare-dezvoltare efectuate de intreprinderi reprezinta numai 0.07% din cifra de afaceri regionala 2002; - numarul de salariati din cercetare dezvoltare s-a redus anual ajungand in 2002 la 3368 de salariati 8.76% din total la nivel national; - numarul de intreprinderi cu activitate de inovare este de 607 (15.3% din nivelul national), angajand cheltuieli de inovare in valoare de 61 milioane de euro ( 7.8% din nivel national); - o migrare continu a specialitilor din acest domeniu spre alte domenii sau chiar spre alte ri; - activitile de cercetare se desfaoar adesea fr o buna conlucrare ntre mediul academic, institutele specializate de cercetare i agenii economici; 87% din activitile de cercetare-inovare desfurndu-se n institute de cercetri i numai 13% n ntreprinderi; - eficiena activitilor de cercetare-inovare este redus n sensul c numai 12% din rezultatele cercetrii sunt aplicate efectiv n industrie; - transferul tehnologic i de inovare ctre economie este intr-un stadiu incipient de dezvoltare, deoarece lipsete infrastructura de specialitate pentru difuzarea, transferul i valorificarea rezultatelor cercetrii-dezvoltrii-inovrii; - alocarea de la an la an a tot mai puine fonduri pentru dezvoltarea domeniului cercetriidezvoltrii-inovrii; - receptivitate sczut a agenilor economici pentru realizrile cercetrii-dezvoltrii-inovrii datorit insuficienei resurselor financiare; - lipsa unei comunicri ntre pri i, n consecinta, a unor parteneriate care s permit dezvoltarea acestui sector. - slaba dezvoltare a infrastructurii de transport i de utiliti determin o atractivitate sczut pentru investitorii din afara regiunii sau a unor posibili investitori strini. Dei are un mare potenial de resurse umane, Regiunea Nord-Est este pe ultimul loc fa de celelalte regiuni ale rii datorit lipsei de interes manifestat de agenii economici din regiune pentru CDI, TT si IT, datorit lipsei resurselor financiare alocate pentru aceste domenii. Acest domeniu se caracterizeaza de dinamism i complexitate, domeniu ce se bazeaz pe utilizarea la scar larg a rezultatelor inovrii, a transferului tehnologic, a comunicrii rapide i moderne, a diversitii metodelor de prelucrare a informaiilor, au condus la un nou tip de societate i anume conceptul de societate informaional. Suportul tehnologic al noului concept de societate informaional se bazeaz aadar pe trei componente: tehnologia comunicaiilor, tehnologia informaiei i multimedia sector de producie pentru coninutul informaional. Interferena acestor componente a condus la apariia unor noi servicii i aplicaii (telefonie mobil, reele de calculatoare de tip Intranet i Internet, etc.). Aadar CDI, TT i IT reprezint ala ora actual sectoare economice de sine stttoare care la rndul lor constituie suport pentru dezvoltarea celorlalte sectoare economice, deschide noi orizonturi pentru creterea competitivitii agenilor economici i nu n ultimul rnd conduc la crearea de noi locuri de munc. Avand n vedere c n regiunea exist un potenial de resurse umane care nu a fost nc exploatat i, pe de alt parte, cteva orae mari reedin de jude au o baz de pornire (aeroporturi, universiti, utiliti, spaii disponibile), putem estima c prin intervenia cu msuri specifice, sectoarele CDI, TT i IT n regiune vor nregistra o relansare i o dezvoltare prin investiii specifice care s aib un impact deosebit n dezvoltarea n ansamblul economiei regionala. La nivel naional se afl n derulare n prezent mai multe programe de cercetare-dezvoltare i inovare, dintre care amintim: - Planul National pentru Cercetare-Dezvoltare si Inovare al crui obiectiv principal este crearea de noi surse de dezvoltare i inovare pentru economie i societate, rspunznd unor comenzi concrete sau cerinelor integrrii internaionale a sistemului tiin-tehnologie din Romnia i care s conduc spre generarea de efecte economice directe pe termen scurt sau mediu. - Programul National Dezvoltarea infrastructurii de inovare si transfer tehnologic INFRATECH, aprobat prin HG 128/2004, instrument care acorda sprijin financiar si logistic pentru crearea si dezvoltarea institutiilor specializate din infrastructura de inovare si transfer tehnologic precum si parcuri stiintifice si tehnologice; - Programul national de cercetare-dezvoltare "Orizont 2000" al crui obiectiv const n susinerea i dezvoltarea potenialului de cercetare-dezvoltare existent, n vederea

45

dezvoltrii de cercetri n domenii i direcii de interes general i/sau de importan strategic pentru economie i societate. La nivel naional i regional s-au luat o serie de msuri pentru crearea i dezvoltarea de noi structuri instituionale n domeniul cercetrii dezvoltrii i inovrii. Principalele actiuni initiate si aflate in plina desfasurare legate de acest aspect sunt: Infiintarea de institute nationale de cercetare-dezvoltare in ramuri strategice ale economiei nationale, precum si in domenii de interes public in urma rezultatelor evaluarii efectuate pe baza metodologiei aprobate prin Hotarrea Guvernului nr.135/1996

n instituiile de nvmnt superior se organizeaz activiti de cercetare-dezvoltare, proiectare, consultan sau expertiz, care se desfoar n cadrul departamentelor, catedrelor sau n uniti proprii de cercetare tiinific, inclusiv prin colaborare cu instituii de nvmnt i de cercetare din ar sau din strintate.

Sprijinirea dezvoltarii de "centre de excelenta" - nuclee, centre si retele de cercetare a caror activitate sa atinga un nivel calitativ recunoscut pe plan european/international (in conformitate cu standardele internationale in domeniu), prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National pentru cercetare-dezvoltare si inovare. Actiunea a fost declansata pe baza de competitie la sfrsitul anului 2000.

Dezvoltarea infrastructurii de inovare prin intermediul programului RELANSIN din cadrul Planului National, care urmareste crearea i/sau dezvoltarea de parcuri tehnologice / tiinifice, centre de inovare i afaceri (BIC/TIC), centre de transfer tehnologic, centre de informare tehnologic, centre de dezvoltare a resurselor umane din cercetaredezvoltare-inovare, oficii de legtur cu industria, altele (centre pentru servicii de utilitate public in domeniul mediului, sanatatii etc.)

Exist n prezent, la nivelul regiunii o serie de Institute de Cercetare Dezvoltare, precum i cteva societi comerciale care desfoar o activitate de Cercetare Dezvoltare.
Infrastructura cercetrii tiinifice, dezvoltrii tehnologice i inovrii in regiune Uniti de Unitate Numr Uniti Uniti Staiuni Ageni (%) nvmnt teritoriala uniti C-D medicale agricole economici superior 2002 Nord-Est 73 12,0 16 13 17 27 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2003

In regiune sunt 73 de unitati de cercetare dezvoltare care detin 12% din numarul total la nivel national. Se constata ca cele create in cadrul unitatilor de invatamant superior detin un sfert din cele create la nivel national. Dintre unitile de cercetare dezvoltare enumerm: Institute: Institutul Naional de Cercetare Dezvoltare pentru Fizica Tehnic IFT Iai; Institutul naional de Inventic Iai. Institutul de Cercetri i Amenajri Silvice, Cmpulung Moldovenesc, Suceava Banca de Resurse Genetice Vegetale, Suceava Staiunea de Cercetare i Producie Pomicol, Flticeni, Suceava Societi comerciale care se ocup i de cercetare: S.C. Aerostar S.A., Bacu; S.C. Caom S.A., Pacani; S.C. Impex Romcatel S.A., Iai; Tehno Util, Suceava; Tehnoton, Iai;

46

Ceproplast Centrul de cercetare, proiectare, producie prelucrate mase plastice, Iai.

De asemenea, exist numeroase centre de cercetare ce funcioneaz n cadrul universitilor. Astfel, n cadrul universitii din Bacu funcioneaz 4 astfel de centre pe urmtoarele domenii: inginerie managerial i tehnologic, chimia i ingineria produselor naturale i de sintez i a proteciei mediului, protecia i valorificarea resurselor biologice, inginerie mecanic. n ceea ce privete transferul de tehnologie, principala modalitate prin care s-a realizat acesta a fost, n regiunea Nord-Est, prin privatizarea ntreprinderilor i cumprarea acestora de ctre firme private strine care au retehnologizat procesele de producie, obinndu-se astfel produse de o calitate superioar, la preuri avantajoase i cu o productivitate crescut. Totui, aceast modalitate nu a putut fi ns practicat dect n cazul a puine ntreprinderi, datorit lipsei de atractivitate a multora din ele. Deficienele n domeniul dezvoltrii tehnologice constituie un obstacol major pentru ntreprinderi, n special pentru IMM-uri, care nu dispun de resursele financiare necesare procesului de inovare. Un lucru pozitiv pentru regiune n domeniul cercetarii-dezvoltarii inovare l-a constituit derularea proiectului PARTNER Thematic Network, care a avut ca scop sprijinirea regiunilor care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala. Prin acest proiect n care Agenia pentru Dezvoltare Regional a fost partener s-a urmrit obinerea urmtoarelor rezultate pentru regiunea noastr: -sprijin metodologic pentru regiunile din tarile candidate care realizeaza proiecte de strategii de inovare regionala -schimb de informatii, experienta si bune practici -cresterea nivelului de constientizare asupra strategiilor de inovare regionala -legaturi de cooperare intre Statele membre ale Uniunii Europene, Tarile Candidate, Noile State Independente si Regiuni din Tarile Mediteraniene. Acest proiect este localizat n regiuni din Statele Membre ale Uniunii Europene si din rile candidate pentru aderarea la Uniunea European. ADR Nord Est este membru al acestei Reele i va participa conform ciclului de activiti i proiecte incluse in Strategia de Inovare Regionala a fiecareia dintre Noile Tari Asociate, fiecare proiect fiind dezvoltat in spiritul problemelor specifice din fiecare tara. Tot n domeniul dezvoltrii inovative, dar i al cooperrii academice cu mediul industrial Agenia de Dezvoltare Nord Est a fost partener intr-un alt program aflat n derulare. Acest program numit SAIL (Strengthening Academic and Industrial Links) NETWORK a avut ca scop facilitarea schimbului de cunostinte si experienta la nivel transnational privind cooperarea academica si industriala intre regiuni i este localizat n Regiuni de Dezvoltare din urmtoarele ri: Germania, Creta, Islanda, Spania, Marea Britanie, Suedia, Romania, Irlanda de Nord, Cipru, Polonia i Israel. Prin acest program la nivelul Regiunii Nord Est s-au obinut urmtoarele rezultate: -promovarea dezvoltarii inovative si furnizarea de informatii asupra oportunitatilor pentru imbunatatirea parteneriatului transnational prin oferirea unor activitati de schimb de experienta incluzand schimbul de functionari si vizite de studiu -includerea cooperarii academice si industriale pe agenda politica a regiunilor reprezentate in retea -diseminarea informatiilor prin intermediul unui web-site, a unui newsletter si a doua conferinte Dezvoltarea laturii informaionale, n societatea romneasc de tranziie, reprezint un element de baz pentru modernizarea i eficientizarea fiecrui domeniu de activitate. n regiune, ultimii ani au adus o dezvoltare fr precedent a societii informaionale, prin mbuntirea reelei de comunicaii i creterea numrului agenilor economici care ofer servicii informaionale. Aceast dezvoltare este detaat superioar dezvoltrii din celelalte ramuri de activitate nregistrat n ultimul interval de timp. A crescut, astfel, numrul firmelor furnizoare de echipamente de hardware i software i firme care proceseaz date i baze de date. n judeul Iai astfel de firme sunt: furnizori de hardware i consultan: Quartz Matrix, RTD, Radix, Flamingo, Computer House, Infoservice, Autotehnic, Sercom, Q-net, Omega; furnizori de software i consultan: Matrix, RTD, Radix, Quartz, Avicena, TH Invest; firme care proceseaz date i baze de date: Matrix, TGH Investment.

47

n judeul Botoani, firmele care distribuie echipamente hardware i software sunt: S.C. Petar Computers, Sierra Computers, Elsaco, Quattro, Complay. Exist de asemenea i o societate care proceseaz date i baze de date denumit Societatea de Servicii Informatice. n judeul Suceava: exist urmtoarele firme furnizoare de echipamente de calcul: Assist, Warpnet, Asieta, Mics, Dotnet, iar Assist, Warpnet Iiruc i Centrul de Calcul proceseaz date i baze de date. n general, aceste firme ofer i servicii de acces la Internet i pot electronic. Pe lng aceti furnizori de Internet i e-mail, un progres remarcabil a fost nregistrat de CONNEX prin serviciul X-net, care ofer abonailor accesul gratuit la Internet i pot electronic direct prin reeaua de satelit. Aceasta asigur o calitate i o vitez de transfer a informaiilor net superioar celor oferite de reeaua de telefonie prin cablu. n ceea ce privete televiziunea prin cablu, aceasta a cunoscut o dezvoltare deosebit n ultimii ani prin apariia a numeroase firme care distribuie acest serviciu. In acest sens mentionam: Somax TV Botoani, TVS Sveni n judeul Botoani; Telemach i Tele M Sat n judeul Neam; M-Bit, RCS, Astral n judeul Iai; Agapia i Mega Construct n judeul Suceava.

3. POPULATIA, RESURSELE UMANE SI PIATA MUNCII 3.1 Evolutia populatiei si a resurselor umane
La 1 ianuarie 1998, populaia total a regiunii Nord-Est era de 3.785.530 locuitori, reprezentnd 16,7% din populaia total a rii, ajungnd la 18.03.2002 (conform recensamant) la 3.674.367 locuitori si 3.743.242 locuitori (conform Anuar Statistic al Romaniei 2003). Subliniem inadvertenta care exista intre cele doua surse statistice. In acest capitol am folosit ca baza informatiile furnizate prin Anuarul Statistic al Romaniei. Sub aspectul numarului de locuitori, regiunea ocup locul nti pe ar. Populaia regiunii se concentreaz n 32 centre urbane, 463 comune si 2445 sate. Ponderea populaiei urbane, in 2002, n total populaia total este de 40.77%, in descrestere fata de 2001. Populatia rural detine 59.23%. Mai jos redam situatia comparativa pe regiuni:
Situatia comparativa pe regiuni intre ponderea populatiei urbane si rurale-2001 si 2002 Regiunea Romania NE SE S SV V NV Centru Bucuresti 2001 Urban(%) 54,6 43,5 56,8 41,6 45,3 62,2 52,6 60,3 88,8 Rural (%) 45,4 56,5 43,2 58,4 54,7 37,8 47,4 39,7 11,2 2002 Urban(%) 53.26 40,77 55.26 40.64 44.72 61.71 51,14 58,85 88.86 Rural (%) 46.74 59,23 44.74 59.36 55.28 38.29 48,86 41,15 11.14 Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 2002, 2003

Alaturi de Sud, Regiunea Nord Est detine o populatie majoritara concentrata in zona rurala.
Evoluia populaiei pe sexe si medii Populaia pe sexe si medii (persoane) Indicator Romnia Urban, din care: Femei Rural, din care: Femei Regiunea Nord Est Urban, din care: Femei Rural, din care: 1998 22502803 12347886 6376752 10154917 5113941 3801874 1677767 861893 2124107 1999 22458022 12302729 6359021 10155293 5114472 3813123 1672419 859395 2140704 2000 22435205 12244598 6336750 10190607 5129601 3823492 1663685 855697 2159807 2001 22408393 12243748 6340211 10164645 5118692 3836835 1664997 856543 2171838 2002 21794793 11608735 6029693 10186058 5122562 3743242 1526407 788275 2216835 Rata de cretere populaiei (%) 1999/ 2000/ 2001/ 2002/ 1998 1999 2000 2001 -0,19 -0,10 -0.12 -2.73 -0,36 -0,47 -0.01 -5.18 -0,27 -0,35 0.05 -4.89 0,003 0,34 -0.25 0.21 0,01 0,29 -0.21 0.07 0,29 0,27 0.35 -2.43 -0,31 -0,52 0.08 -8.32 -0,28 -0,43 0.10 -7.97 0,78 0,89 0.56 2.07

48

Femei 1058510 1066479 Sursa: Anuarul Romniei, 1998-2003

1075191

1081530

1102020

0,75

0,81

0.59

1.89

Din tabelul prezentat se observa ca la nivel naional in perioada 1998-2002 are loc o scdere a populaiei pe total in paralel cu scderea populaiei urbane. Principalele cauze sunt att scderea sporului natural cat si a migraiei dinspre mediul urban ctre cel rural. La nivel regional are loc in schimb o cretere a populaiei totale in intervalul 1998-2001, urmata de o scadere pronuntata cu 2.43% in 2002. Surprinzatoare este evoluia la nivel urbanrural. Astfel, daca in perioada 1998-2000 se nregistreaz o usoara scdere a populaiei urbane in detrimentul celei rurale, iar in 2001 o stagnare, in 2002 are loc o scadere pronuntata a populatiei urbane cu 8.32%. Privind evoluia populaiei feminine trendul acesteia este in aceeai direcie cu trendul populaiei la nivel urban. Populaia din mediul urban este mai concentrata in centrele urbane mai dezvoltate. Acest fenomen de migraie a populaiei dinspre ora spre sat a aprut ca o necesitate a unei pari a populaiei de a-si asigura condiii de subzistenta, in condiiile disponibilizrilor masive din sectorul industrial (situat preponderent in zone urbane), corelat cu aplicarea legii de restituire a terenurilor agricole. In anul 2002, regiunea are o densitate medie a populaiei de 756,4 locuitori/kmp n mediul urban i 61,8 locuitori/kmp n mediul rural, cu o densitate medie de 101.58 locuitori/kmp, situnduse astfel la un nivel superior mediei pe ar (91.4 locuitori/kmp). Judetul cu cea mai mare densitate este Iasi cu 147.1 locuitori/kmp si cu cea mai mica densitate Suceava cu 82.7 locuitori/kmp. In anul 2001, sporul natural n regiunea Nord-Est este 1,7 la mia de locuitori, scazand in 2002 la 0.6% , fiind singura regiune din Romnia care inca nregistreaz o valoare pozitiva.

Sporul natural pe regiuni


-3.4 Bucuresti Centru -2 -3.4 -3.2 -0.8 Nord-Vest Vest sporul natural 2002 Sud-Vest sporul natural, 2001 Sud -3.3 Sud-Est -1.4 1.7 Nord-Est

-5

-4

-3

-2 -1 0 nou nascuti/1000 locuitori

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2002, 2003

In schimb, rata mortalitii infantile in anul 2002 este cea mai ridicata in regiunea noastr, atingnd 20.6 decese (la vrsta sub un an) la 1000 de locuitori, fata de media naionala de 17.3. Acest fapt ar putea fi explicat prin nivelul ridicat de srcie, mai ales in mediul rural, si insuficienta educaie privind sntatea si condiiile minime de igiena. Structura pe sexe a populaiei la nivel global, pe regiune, evideniaz o repartizare echilibrat a populaiei n regiunea Nord-Est, 49.50% din populaia totala a regiunii fiind brbai, iar 50.50% femei. Din total, ponderea populaiei tinere cuprins ntre 15-34 ani este reprezentativ (32.87%), dar se observ i un procent mai ridicat al populaiei mbtrnite, cu vrst de 65 ani i peste, 13.58% din total situndu-se la acest nivel.
Structura populaiei pe grupe de vrst(n procente) 2002

49

Unitate Total populaie teritoriala 0-14 ani 100,0 20,10 Nord Est 100,0 17,34 Romnia Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 2003

15-34 ani 32,87 32,51

Grupe de vrst 35-49 ani 50-64 ani 18,24 15,21 19,50 16,60

65 ani i peste 13,58 14,05

Din datele existente in Raportul Naional al Dezvoltrii Umane, Regiunea Nord-Est se situeaz la nivelul mediei pe tara in ceea ce privete sperana de viata si gradul de alfabetizare (ponderea persoanelor de 15 ani si peste care au frecventat sau absolvit o scoal sau care tiu sa scrie si sa citeasc fr a avea coala absolvita, in totalul populaiei de 15 ani si peste), si cu 3,4 procente sub medie in ceea ce privete rata bruta de cuprindere in nvmnt (numrul de elevi nscrii intr-un nivel de nvmnt, indiferent daca aparin sau nu grupei de vrsta corespunztoare nivelului, ca procent din total populaie din grupa de vrsta respectiva). Sub aspectul indicelui dezvoltrii umane, Regiunea Nord-Est se situeaz pe ultimul loc (IDU=0.738).
Sperana de via la natere (ani) 19971999 69,7 Sperana de via la natere (ani) 1998-2000 total Femei Barbati Gradul de alfabetizare a populaiei adulte % 1999 97,1 97,0 97.0 95.3 97.2 97.7 98.0 96.0 Rata brut de cuprindere n toate nivelele de nvmnt 1999/2000 total 64,9 61,5 59.2 57.7 71.9 57.6 59.4 57.2 Femei 65.9 63.7 61.0 60.5 75.1 58.7 61.3 59.1 Barbati 64.0 59.4 57.4 55.1 68.9 56.5 57.5 55.4 Indicele dezvoltrii umane (IDU) 1999 0,759 0,738

Unitate teritoriala

70.5 Romania 74.2 67.0 Regiunea 70,1 70.8 74.2 67.5 Nord-Est 70.4 73.7 67.3 Bacau 70.0 74.0 66.2 Botosani 70.9 74.4 67.6 Iasi 70.6 74.3 67.2 Neamt 71.6 74.7 68.6 Suceava 71.0 74.2 67.9 Vaslui Sursa: Raportul Naional al Dezvoltrii Umane, 2001-2002

Pentru completarea imaginii regiunii sub aspectul populaiei si resurselor umane, am analizat indicatorul ratei de substituie, calculata ca raport intre populaia cu vrsta cuprinsa intre 15-24 de ani si populaia cu vrsta intre 55 si 65 ani, evideniat in urmtorul tabel:
Rata de substituie in 2000-2002 Populaia cu vrsta cuprinsa intre Rata de substituie (%) 15 24 ani 55 65 ani 2000 655645 367581 Total regiune 178,4 3680716 2355066 Romnia 156.3 2001 645188 356784 Total regiune 180,8 3548331 2241238 Romnia 158,3 2002 609938 343522 Total regiune 177,5 3399313 2184055 Romnia 155.6 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001-2003 Unitate teritoriala

Nivelul ratei de substituie arata ca populaia regiunii este tnr fata de situatia la nivel national, dar si ca in lipsa unor politici adecvate de ocupare, rata omajului poate creste semnificativ.
Evoluia comparativa a ratei de substituie Unitate de Rata de substituie 1998 1999 2000 msura % 156,14 156,29 156,3 Romnia % 171,78 173,4 178,4 Regiunea NE Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 1999-2003

2001 158,3 180,8

2002 155.6 177.5

Se observa ca presiunea demografica pe piaa muncii in regiune este superioara fata de nivelul naional unde se nregistreaz un trend relativ constant.

50

Din punct de vedere etnic, populaia regiunii Nord-Est prezint un grad nalt de omogenitate. Dup datele recensmntului din 1992, din totalul populaiei, 98,4% este reprezintat de romni, 0,1% maghiarii, 0,7% romii, 0,1% ruii-lipoveni, iar 0,6% alte etnii. Din punct de vedere confesional, marea majoritate a populaiei a regiunii este de religie ortodox (91,04%), aspect care se afl ntr-o strns corelaie cu structura etnic. Celelalte religii dein ponderi mai mici, dup cum urmeaz: romano-catolic 5,93%, penticostala 1,12%, adventista 0,31% si alte religii 1,58%. Probleme cheie: - ponderea ridicata a populatiei concentrate in mediul rural: 59.23% din total populatie regionala; - rata mortalitii infantile in anul 2001 este cea mai ridicata dintre toate regiunile, atingnd 20.6 decese (la vrsta sub un an) la 1000 de locuitori; - sub aspectul indicelui dezvoltrii umane, regiunea de Nord-Est se situeaz pe ultimul loc (IDU=0.738).

3.2 Analiza structurala a pieei muncii si a posibilitilor de angajare Structura forei de munc La sfritul anului 2002, populaia activ ocupat a regiunii Nord-Est era de 1.645.000 persoane, reprezentnd 43.80% din totalul populaiei regiuni i 17.64% n totalul populaiei active a rii. In ultimul deceniu, la nivelul regiunii s-a manifestat o tendin de scdere continu a ponderii populaiei active ocupate. Ca urmare a fenomenului de declin economic care s-a accentuat, multe din ntreprinderile cu capital majoritar de stat, care mobilizau cel mai mare numr de salariai, au efectuat restructurri, ceea ce a nsemnat, odat cu renunarea la o serie de activiti i disponibilizarea unui mare numr de personal.
Structura populaiei din regiune, dup persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2002 Grupe de vrst Total Persoane active Persoane populatie inactive Total Ocupate omeri BIM Total 100,0 47.4 43.8 3.6 52.6 Sub 15 ani 100.0 100,0 15 - 24 ani 44.1 36.0 8.1 55.9 100,0 25 - 34 ani 79.0 72.3 6.7 21.0 100,0 35 - 49 ani 81.3 75.7 5.6 18.7 100,0 50 - 64 ani 55.1 53.9 1.2 44.9 100,0 65 ani i peste 29.6 29.6 70.4 100,0 Urban Total 100,0 42.3 36.9 5.4 57.7 Sub 15 ani 100.0 100,0 15 - 24 ani 30.1 19.9 10.2 69.9 100,0 25 - 34 ani 78.3 69.8 8.5 21.7 100,0 35 - 49 ani 77.4 69.7 7.7 22.6 100,0 50 - 64 ani 34.6 32.8 1.8 65.4 100,0 65 ani i peste 1.6 1.6 98.4 100,0 Rural Total 100,0 51.0 48.5 2.5 49.0 Sub 15 ani 100.0 100,0 15 - 24 ani 55.8 49.4 6.4 44.2 100,0 25 - 34 ani 79.5 74.0 5.5 20.5 100,0 35 - 49 ani 85.7 82.5 3.2 14.3 100,0 50 - 64 ani 69.2 68.5 0.7 30.8 100,0 65 ani i peste 39.6 39.6 60.4 100,0 Sursa: Anuar Statistic al Romniei 2003 (Ancheta asupra forei de munc n gospodrii (AMIGO) - 2002.

Se constata ca la nivel regional din total populatie 43,8% reprezinta populatia ocupata, 3,8 % sunt someri BIM (birou international al muncii), iar 52,6% populatie inactiva. In cadrul grupei de varsta 15-24 se inregistreaza o situatie alarmanta, numarul somerilor BIM inregistrand cel mai ridicat nivel din toate grupele 8,1%. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 6,7%. Propriu zis, populatia tanara, cu varste intre 15-34 de ani detine cea mai mare

51

pondere a somerilor BIM din total populatie 14,8%. Situatia este similara si in mediul urban si rural.
Structura populaiei ocupate din regiune, pe grupe de vrst i nivel de instruire, n 2002 Total Grupe de vrst (ani) Nivel de instruire populaie 65 si 15-24 25-34 35-49 50-64 ocupat peste Mii persoane Total 1645 221 450 515 309 150 Procente % Total 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 100.0 Superior 6.6 1.6 8.7 8.9 6.4 0.6 Postliceal de specialitate sau tehnic 3.7 1.5 5.0 3.8 5.1 0.1 de maitri Liceal 24.7 22.1 38.4 30.7 8.2 0.3 Profesional, complementar sau de 24.7 26.0 28.0 32.8 15.7 2.8 ucenici Gimnazial 25.4 42.1 17.7 20.5 33.2 24.8 Primar sau fr coal absolvit 14.9 6.7 2.2 3.3 31.4 71.4 Sursa: Anuar Statistic al Romniei 2003

Se constata ca cea mai mare pondere din populatia ocupata o detin cei cu studii liceale si profesionale (59.4%), urmata de cei cu studii gimnaziale (25,4%). Doar 6,6% detin studii superioare. Cu cat se inainteaza pe grupe de varsta se constata ca are loc o crestere a populatiei ocupate care are un nivel mai scazut de instruire.
Structura populaiei ocupate din regiune, pe grupe de vrst i activiti ale economiei naionale, n 2002 Activitatea Total din care, pe grupe de vrst (ani), n %: Total populaie populaie ocupat 65 i Ocupat 15-24 25-34 35-49 50-64 (mii peste (%) persoane) Total 1645 100.00 13.4 27.4 31.3 18.8 9.1 Agricultur, vntoare 51.12 14.2 20.5 22.2 25.5 17.6 841 i silvicultur Pescuit i piscicultur 0.00 Industrie(din care) 20.00 12.2 33.4 44.7 9.7 329 -Industrie extractiv 0.91 5.7 38.5 46.8 9.0 15 -Industrie 17.39 13.0 33.9 44.2 8.9 286 prelucrtoare -Energie electric i 1.70 7.2 25.9 48.8 18.1 28 termic, gaze i ap Construcii 3.28 11.9 33.4 37.8 16.9 54 Comer 6.32 16.7 39.8 34.8 8.7 104 Hoteluri i restaurante 0.97 19.8 31.6 41.8 6.8 16 Transport, depozitare 3.04 10.6 34.6 39.9 14.9 50 i comunicaii Intermedieri 0.61 3.2 42.1 42.8 11.9 10 financiare Tranzacii imobiliare 0.73 8.3 43.7 39.4 8.6 12 i alte servicii Administraie public 4.26 24.3 34.0 32.4 9.2 0.1 70 i aprare nvmnt 4.26 7.0 31.4 40.4 20.0 1.2 70 Sntate i asisten 3.71 3.9 36.6 42.2 17.0 0.3 61 social Celelalte activiti ale 1.70 12.7 30.9 43.9 11.9 0.6 28 economiei naionale Sursa: Anuar Statistic al Romniei 2003

52

Structura populatiei ocupate pe activitati ale econom iei nationale

Total

Agricultura
1800

Silvicultura, vanat
1600

Industrie Ind. extractiva

1400

Ind. prelucratoare En. el., termica, gaze si apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante

1200 total populatie (mii pers.)

1000

800

600

Transport, depozitare si comunicatii Intermedieri financiare Tranzactii imobiliare

400

Administratie publica
200

Invatamant Sanatate

0 1999 2000 2001 2002

Altele

Din total populatie ocupata 51,12% activeaza in agricultura, 28,88% in servicii, iar 20% in industrie (17,39% in industria prelucratoare). Ponderea in domeniul agricol este de cel putin zece ori mai mare decat in regiunile din tari ale Uniunii Europene. In agricultura, din total populatie ocupata, 25,5% sunt cu varste cuprinse intre 50-64 de ani, iar 17,6% cu varste de peste 65 de ani - fenomen de imbatrinire a populatiei ocupate in agricultura. In servicii, cei mai multi activeaza in sfera comertului (6.32% din total), servicii publice (administratie publica si invatamant cu 4.26%, sanatate cu 3.71%), constructii (3.28% din total) si transport, depozitare si comunicatii cu 3.04%. In zona hotelurilor si restaurantelor activeaza numai 0.97% din populatia ocupata. Predominanta este populatia cu varste cuprinse in grupele 25-34 si 35-49.
Structura populatiei de 15-24 ani pe activitati ale economiei nationale

53

45 40
Agricultura

35 30 25

Silvicultura, vanat Industrie Ind. extractiva Ind. prelucratoare En. el., termica, gaze, apa Constructii Comert Hoteluri si restaurante Transport, depozitare, comunicatii Intermedieri financiare Tranzactii imobiliare Administratie publica Invatamant Sanatate Alte

%
20 15 10 5 0 1999 2000 2001 2002

Rata de cretere a populaiei ocupate in perioada 1998-2002 pe sectoare de activitate 2002/2001 2001/ 2000 Rata de cretere a 2002 (mii 1999/ 1998 2000/1999 (%) (%) populaiei ocupate persoane) (%) (%) 7.84 -0.80 9234 -4,46 2,49 Romnia 17.34 -0,52 1645 -1,62 1,86 Regiunea NE 17.41 3,89 329 -7,53 -5,27 Industrie RNE 18.97 -2,03 841 4,44 3,53 Agricultura RNE 20.95 -0.76 475 -6,05 -20,45 Total Servicii RNE Din care: -6,38 22.72 54 -12,29 9,81 Constructii Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 1999-2003

La nivel regional evolutia populaiei ocupate a avut o evolutie sinusoidala, cu perioade de crestere (2000 si 2002) si descrestere (1999 si 2001). Total surprinzatoare este cresterea din 2002, aproape tripla fata de tendinta la nivel national, sustinuta in egala masura de toate cele trei sectoare economice. Se observa reverimentul sectorului industrial, care, dup o perioad de descretere nregistreaz in perioada 1999-2000, cunoaste o cretere a populaiei ocupate in acest domeniu incepand cu 2001. Imbucuratoare este si cresterea populatiei ocupate in servicii pe parcursul anului 2002. Din pacate, nu se constata o redistribuire a populatiei ocupate din agricultura spre celelalte doua sectoare, avand loc de fapt o crestere simultana in toate cele trei sectoare. In graficul urmtor este evideniata structura populaiei ocupate pe domenii cheie ale economiei naionale, precum si procentul de femei in populaia activa si ocupata in 2001 si 2002.

54

0.6 50.40% 51.12% 47.10% 46.90%

0.5

0.4

0.3 19.99% 20.00%

29.60%

27.17%

0.2

0.1

%femei ocupate 2001 %femei ocupate 2002 %populatie ocupata in agricultura si silvicultura 2001 %populatie ocupata in agricultura si silvicultura 2002 %populatie ocupata in industrie 2001 %populatie ocupata in industrie 2002 %populatie ocupata in servicii 2001 %populatie ocupata in servicii 2002
Din totalul populaiei active si ocupate, 46.90% sunt femei, Regiunea Nord Est situndu-se astfel deasupra mediei naionale. Cea mai mare pondere a populaiei ocupate este in agricultura si silvicultura, cu 50.40% din total populaie ocupata urmata de servicii cu 29.60%.
Femei in populaia activa si ocupata (%) 2001 Nord-Est 47.10% Sud-Est 45,30% Sud 45.30% Sud-Vest 47.91% Vest 46,40% Nord-Vest 47,20% Centru 44.80% Bucureti 47.00% Sursa: Anuarul statistic Romnia 2002,2003 Regiunea Femei in populaia activa si ocupata (%) 2002 46.9 42.2 44.7 46.6 45.0 46.5 45.3 46.6

Se constat fenomenul de mobilitate intersectorial, prin redistribuirea populaiei ocupate din sectorul secundar i reorientarea acesteia spre sectorul primar i teriar. Acelai fenomen se observ i la nivel naional, dar cu o intensitate mai redusa.
Unitate teritoriala Bac u Botoan i Iai Neam Suceav a Vaslu i Regiunea Nord Est Romnia

55

Populaia activa ocupata (% urban/rural)

Urban

40,19

30,47

46,27

38,2

32,99

37,76

38,43

54,79

Denumirea judeului, localitii i a substanei poluante

U.M.

Variaia Concentraiei Concentraiei maxime efective medii anuale min. max. min. max.

Frecvena depirii concentraiei maxime admisibile 34.28 40.00 41.66 79.50 52.60 86.10 96.70 79.20 78.30

Jud. Iai Municipiul Iai Pulberi sedimentabile g/m2 7.74 Pascani Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Neam Municipiul Piatra Neam Pulberi sedimentabile g/m2 Municipiul Roman Pulberi in suspensie mg /m3 Jud. Suceava Municipiul Suceava Metil mercaptan gr. /m3 Jud. Vaslui Municipiul Vaslui Pulberi sedimentabile g/m2 26.70 Municipiul Brlad Pulberi sedimentabile g/m2 28.80 Negreti Pulberi sedimentabile g/m2 21.50 Municipiul Hui Pulberi sedimentabile g/m2 24.80 Sursa: Recensamantul populatiei si locuintelor, martie 2002

105.15 23.62 30.93 1.42 7.12 29.00 33.40 23.40 25.40

4.28 21.13 23.26 18.96 18.75

61.53 15.02 15.57 0.28 0,50 23.53 27.59 19.18 20.76

In regiune, ponderea populaiei ocupate este superioara in mediul rural (61.57%), situaie in contradicie cu cea la nivel naional (45.21% pondere in mediu rural). Aceasta situatie se intalneste la nivelul tuturor judetelor regiunii. In 2002 numrul total al salariailor este de 765.000, reprezentand 46.50% din numarul total al populatiei ocupate. Cei mai multi sunt in judetul Iasi cu 167.738 salariai, urmat de Bacu cu 140.800 si Suceava cu 105.019, la polul opus situndu-se judetul Vaslui cu 65592 si Botosani cu 58381 de salariati. Structura omajului Regiunea Nord-Est se confrunt cu probleme deosebite n ceea ce privete omajul. Evoluia ultimului deceniu al secolului XX a indicat o cretere continu a numrului de omeri, concomitent cu accentuarea incapacitii de adaptare a societilor cu capital majoritar de stat la cerinele economiei bazate pe cerere i ofert. n condiiile lipsei acute a fondurilor necesare pentru retehnologizare i investiii, muli manageri au optat pentru creterea productivitii muncii prin disponibilizare de personal. Acest fapt a condus la situaia existent n regiune, care prezint accente grave n special n zonele cu o slaba diversificare industriala (judeele Botoani i Vaslui, zonele miniere ale judeelor Bacu i Suceava). Astfel, la 31.12.2002, dac media pe ar a omajului este de 8.4, n Regiunea Nord-Est rata omajului este de 10.8%, cu o minima de 9.4% in judetul Bacu si maxima de 15.9% in judetul Vaslui. Mai mult, acest fenomen este nsoit de o cretere a numrului de omeri neindemnizai, datorit intrrii n vigoare a Legii 416 privind venitul minim garantat, aspect ntlnit n judeele unde disponibilizrile masive s-au efectuat n anii 1993-1995, confirmnd cronicizarea tendinei de descretere economic.

56

Evolutia ratei somajului in regiune


30 25 20 15 10 5 0 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 Bacau Botosani Iasi Neam t Suceava Vaslui

Analiznd evoluia ratei omajului in regiune in perioada 1991- 2002, se observa existenta a doua cicluri de cretere-descretere cu un punct de inflexiune la nivelul anului 1996. Se remarca tendinta aparitiei unei tendinte de crestere incepand cu anul 2001. Pozitiv este faptul ca rata omajului la femei este inferioara ratei globale a omajului.

Rata omajului comparativ pe regiuni in perioada 1998-2002 (total si pe femei) 2001 2002 1998 1999 2000 8,8 8.4 10,4 11,8 10,5 Romnia, din care 8,4 7.8 10,4 11,6 10,1 femei 10,6 10.8 13,9 14,9 13,2 Regiunea NE, din care 9,6 9.7 12,9 14,2 12,3 femei Sursa: Anuarele Statistice ale Romniei 1999-2003

La nivelul anului 2002, rata somanjului pe sexe arata ca 56.20% din omeri sunt brbai, iar 43.80% femei, mai afectat de fenomenul omajului fiind grupa de vrst 15-34 ani. Pe categorii de personal i nivel de pregtire, 69.17% din totalul omerilor beneficiari de ajutor de omaj sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 25.81% persoane cu studii liceale si postliceale i 5.02% persoane cu studii superioare. Dintre omerii neindemnizai, 87.26% sunt cu studii gimnaziale si profesionale, 12.25% sunt cu studii medii, iar 0.47% sunt cu studii superioare. Dintre cei 158816 omeri nregistrai la 31.12.2002, 35.6% beneficiaz de forme de sprijin sub diferite forme (ajutoare de omaj, ajutoare de integrare profesionala, alocaie de sprijin i pli compensatorii), iar 64.39% sunt neindemnizai. Probleme cheie analiza structurala a pietii muncii; - In cadrul grupei de varsta 15-24 numarul somerilor BIM inregistreaza cel mai ridicat nivel din toate grupele 8,1% din total populatie. Urmeaza grupa de varsta 25-34 de ani cu 6,7%. Populatia tanara, cu varste intre 15-34 de ani detine cea mai mare pondere a somerilor BIM din total populatie 14,8%; - Din total populatie ocupata 51,12% activeaza in agricultura; - Absenta unei redistribuiri a populatiei ocupate dinspre agricultura spre servicii si industrie;

57

Nivelul veniturilor pe ramuri Datele statistice plaseaz regiunea NE pe ultimul loc in tara in ceea ce privete nivelul veniturilor, fapt ilustrat in graficul de mai jos:

Castigul mediu lunar pe activitati ale economiei (mii lei)


4500 4000 3500 3000 2500 2000 1500 1000 500 0

NE

SE agricultura

Sud agr. 2001

SV

Vest

NV

Centru comert

Bucuresti

industrie

ind.2001

com.2001

Unitate teritoriala Romnia NE

2003 1999/1998 2000/1999 2001/2000 4839648 46,11 40,46 41,16 4321047 40,23 39,96 42,38 Sursa: Anuarul Statistic al Romniei 1999-2003

2002/2001 25.49 29.46

2003/2001 27.72 26.68

Nivelul salariului mediu net in Regiunea Nord-Est se menine la cel mai sczut nivel. Se constata insa in 2002 ca a avut loc cea mai mare cretere procentuala, la nivelul intregii tari, cu 29.46%.

4. Mediul nconjurtor
4.1 Descrierea general a problemelor de mediu nconjurtor Dezvoltarea durabil implic asigurarea unui echilibru optim ntre creterea economic i conservarea i reconstrucia cadrului natural, menit s asigure o dezvoltare armonioas, capabil s satisfac att cerinele actuale ct i cele de perspectiv. Acest deziderat nu poate fi realizat n cadrul regiunii Nord-Est ca urmare a existenei unor capaciti de producie supradimensionate, a tehnologiilor uzate moral i fizic, a insuficienei sau lipsei unor mijloace financiare pentru procurarea unor echipamente de protecie a mediului, precum i datorit unui management orientat n general spre obinerea unui profit imediat. Contextul legislativ actual ofer in cea mai mare parte cadrul general necesar reconsiderrii problematicii de mediu din perspectiva dezvoltrii durabile.

58

4.2 Indicatori pentru evaluarea nivelului de degradare a factorilor de mediu: aer, ap, sol, flor, faun. Starea de calitate a factorilor de mediu este relevata prin indicatori specifici, monitorizai prin laboratoarele Inspectoratelor Judeene de Protecie a Mediului i ale Sistemelor de Gospodrire a Apelor. Reeaua de supraveghere si monitorizare existenta la nivelul judeelor s-a extins sub aspectul numrului seciunilor si si-a mbuntit activitatea, inclusiv prin extinderea gamei indicatorilor analizai. Unele judee din cadrul regiunii, cum sunt judeele Bacu si Neam, au beneficiat de asistenta tehnica si financiara prin colaborri intre Ministerul Apelor si Proteciei Mediului si ministerele de resort din Olanda i Danemarca. Aceste colaborri cu sprijin extern si intern, derulate la nivelul ageniilor de mediu teritoriale, s-au concretizat prin elaborarea Planului Local de Aciune pentru Protecia Mediului la nivel judeean. Un alt factor pozitiv, care va aduce avantaje pe termen lung, este derularea unor programe complexe care vizeaz mediul,cum sunt cele derulate pe Programul ISPA pentru urmatoarele orae: - Iai (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare contribuie ISPA 38.533.500 euro, buget total 51.700.000, care va fi finalizat la sfritul anului 2006), - Piatra Neam (proiect de colectare selectiva a deeurilor menajere contribuie ISPA 10.384.500 buget total 18.038.705 euro i proiectul de reabilitarea sistemului de alimentare cu ap, canale colectoare, extinderea acestora i modernizarea staiei de epurare cu contribuie ISPA de 21.159.963 euro si buget total de 28.594.545 euro), - Pacani (modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila si a retelei de canalizare in scopul de a se alinia standardelor comunitare contribuie ISPA 20.400.000 euro i valoare totala 27.200.000 euro). - Botosani si localitatile invecinate (reabilitarea si modernizarea sistemului de alimentare cu apa potabila, a retelei de canalizare si a statiei de tratare a apelor menajere - contribuie ISPA 70.000.000, buget total 96.000.000 euro). Ca apreciere generala, tendina ultimilor ani a fost de reducere a nivelului concentraiilor diverilor poluani, in primul rnd ca urmare a reducerii/sistrii activitii desfurate de unii ageni economici, si in mai mica msura, ca urmare a modernizrilor sau investiiilor n domeniu. AERUL Principalii poluani ai aerului, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romniei sunt: pulberile sedimentabile, pulberile n suspensie, amoniac, metil-mercaptanii, acidul clorhidric, precipitaiile acide. Majoritatea zonelor nregistrate ca zone critice sub aspectul polurii aerului sunt reprezentate de zone din imediata apropiere a unor mari poluatori industriali sau sunt zone aflate in calea unor cureni atmosferici importani. n tabelul urmtor se regsesc valorile depirii concentraiilor maxime ale principalelor substane poluante n aer, in anul 2000 :
Variaia Concentraiei medii anuale Min. Max. Frecvena depirii concentraiei maxime admisibile 0,33

Denumirea judeului, localitii i a substanei poluante Jud. BACU Municipiul Bacu Amoniac Municipiul Oneti Hidrogen sulfurat Jud. Botoani Jud. Iai Municipiul Iai

U.M.

Concentraiei maxime efective Min. Max.

mg /m3

0,09

0,19

0,03

0,04

7,80 10,50 1,49 1,51 0,31 gr /m3 Nu s-au nregistrat depiri ale concentraiei max. a substanelor poluante.

59

Pulberi sedimentabile g/m2 6,28 Jud. Neam Municipiul Piatra Neam Pulberi sedimentabile g/m2 Municipiul Roman Pulberi in suspensie mg /m3 Pulberi sedimentabile g/m2 Svineti Sulfai n suspensie gr /m3 Taca Pulberi in suspensie mg /m3 0,25 Jud. Suceava Municipiul Suceava Metil mercaptan 6,80 gr /m3 Vereti Pulberi sedimentabile g/m2 Jud. Vaslui Municipiul Vaslui Pulberi sedimentabile g/m2 24,60 Municipiul Brlad Pulberi sedimentabile g/m2 25,70 Municipiul Hui Pulberi sedimentabile g/m2 24,50 Negreti Pulberi sedimentabile g/m2 25,00 Sursa : Anuarul statistic al Romniei 2001

125,98

2,65

48,43

42,86

30,93 0,68 32,69 40,60 0,26 17,83

0,11 0,25

15,57 0,19 15,42 6,00 0,12 5,50

50,00 67,00 33,33 10,92 12,26 29,53

29,40 28,30 25,80 25,60

21,10 22,50 21,70 21,70

24,50 24,30 22,00 22,00

100,00 100,00 100,00 100,00

Localiti n care s-au nregistrat depiri ale concentraiei maxime admisibile ale substanelor poluante n aer (2001) Sursa : Anuarul statistic al Romniei 2002

Pentru o imagine mai clar asupra gradului de poluare atmosferic sunt prezentate in continuare datele cu zonele critice sub aspectul polurii atmosferei in anul 2001, in concordanta cu rapoartele de mediu judeene la sfritul anului. Zone critice sub aspectul polurii atmosferei -municipiul Suceava mercaptani -municipiul Iai pulberi sedimentabile -municipiul Bacu - SO2 i NH3 Judeele Vaslui, Neam i Botoani nu au prezentat zone critice sub aspectul polurii atmosferei n anul 2001. CONCLUZII indicator AER: -principalele zone afectate de poluarea atmosferic sunt ariile aflate n apropierea zonelor industriale, n mediul urban; astfel judeele care se confrunt cu cele mai mari depiri ale concentraiei poluanilor atmosferici sunt Bacu, Suceava i Iai. -concentraiile maxime ale principalilor poluani atmosferici depind de ciclul productiv al marilor ntreprinderi ct i de neglijena sau incompetena factorului uman (poluri accidentale). -ca aspect general pe fondul dotrii cu echipament de control performant al inspectoratelor de mediu, a aplicrii tot mai drastice a legii la nivelul fiecrui jude, ct i ca urmare a achiziionrii de ctre marii poluatori a unor tehnologii nepoluante si a unor filtre performante se poate observa o tendin de scdere a polurii atmosferice in ultimii ani. APA Ca i n cazul polurii atmosferice, n ceea ce privete poluarea apelor de suprafa i subterane, principalii vinovai sunt tot marii poluatori industriali. ns la acetia se adaug i o serie de ali factori, cum ar fi: factorul uman, care n cazul polurii apelor poate avea un rol negativ mult mai mare dect n cazul polurii atmosferice (aici putem meniona neglijena uman, necunoaterea i reaua voina a factorului uman deversarea n cunotin de cauz a unor

60

substane chimice deosebit de periculoase, cum ar fi : otrvuri, pesticide, substane organice sau chiar simple deeuri). Conform Anuarului Statistic al Romniei, evaluarea calitii apelor de suprafa const n msurarea parametrilor fizico-chimici, biologici i bacteriologici, stabilindu-se pn la ce nivel sunt respectate normele standard. n fiecare punct de msurare, apa este analizat dup coninutul n materii organice, toxice i n diveri germeni. Potrivit standardului se disting 4 categorii de calitate: I, II, III i apa care depete limitele categoriei III, avnd la baz domeniul de utilizare, astfel : Categoria de calitate I reprezint apa utilizat la alimentarea centralizat cu ap potabil, alimentarea centralizat a unitilor de cretere a animalelor, alimentarea centralizat a unitilor de industria alimentar, precum i alte activiti ce necesit ape de calitatea celei potabile; Categoria de calitate II reprezint apa utilizat pentru reproducerea i dezvoltarea fondului piscicol natural din apele de es, precum i alimentarea cu ap a amenajrilor piscicole, a unor procese tehnologice industriale, precum i a altor activiti care necesit ap de categoria de calitate II; Categoria de calitate III reprezint apa utilizat pentru alimentarea sistemelor de irigaii, a hidrocentralelor, a instalaiilor pentru rcirea agregatelor, alimentarea staiilor de splare, precum i a unitilor cu alte activiti care necesit ap de categoria de calitate III; Apa care depete limitele categoriei III este inapt pentru o mare parte din folosine i constituie o ameninare pentru sntatea public i mediul natural.
Calitatea apelor de suprafa n Regiunea Nord-Est (km).

An 199 7 199 8 199 9 200 0 200 1

Total 4135 4135 4135 4135 4135

Cat.I 2587 2540 2377 2369 2551

SIRET Cat.II 995 1119 1320 1235 1006

Cat.III 169 77 70 199 234

>Cat.III 384 399 368 332 344

Total 1586 1588 1588 1588 1588

Cat.I 214 431 550 356 757

PRUT Cat.II Cat.III 736 302 490 371 615 181 111 313 216 302

>Cat.III 334 556 354 401 348

Sursa : Anuarul Statistic al Romniei, ediiile 1998,1999,2000, 2001, 2002

Din analiza perioadei 1998-2002 se constata c n cei cinci ani s-au nregistrat modificri substaniale cu privire la calitatea apelor din bazinele geografice Siret i Prut. Astfel, bazinul rului Prut a nregistrat o cretere cu 543 km cat.I, iar rul Siret a nregistrat o scdere cu 36 km la cat I. n ceea ce privete poluarea apelor subterane, ele pot fi afectate att prin activitile umane ct i din cauze naturale (datorit straturilor subterane ale solului pe care le strbat i unde pot fi contaminate radioactiv sau cu alte substane nocive).

ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII APELOR DE SUPRAFA I SUBTERANE. Judeul Suceava -Rul Suceava (tronson 3 km) poluare cu substane organice, sulfuri fenoli, coloraia i fenomenul de spumare conferite de lignina i compuii organici specifici; -Prul Neagra arului poluare cu metale si avnd un ph acid, ca urmare a activitii desfurate de EM Climani; -municipiul Suceava - pnza freatic din zona industrial a municipiului Suceava poluani specifici tehnologiei de obinere a celulozei i hrtiei. Judeul Vaslui -Rul Vasluie din aval staie de epurare Vaslui si pana la confluenta cu rul Brlad se ncadreaz in categoria degradat, prezentnd depiri frecvente la oxigenul dizolvat si la CCO-Mn.

61

-Rul Brlad - depiri la CCO-Mn, CBO5, NH4+, NO3-, P, n seciunile aval Negreti i aval Brlad. Judeul Iai -Rul Bahlui situaie critic pe tronsonul degradat Hrlu Jijia, datorit evacurii apelor insuficient epurate de la staia de epurare a municipiului Iai; rul prezint cote ridicate de oxigen dizolvat, CCOMn, amoniu, CBO5. -Rul Jijia la intrarea n jude (com. Andrieeni) prezint categoria degradat, conform indicatorilor ce definesc regimul de oxigen (CCOMn, CBO5) i de categoria a-II-a dup reziduu fix, situaie datorat surselor de poluare din judeul Botoani. Dup confluena cu rul Bahlui, crete concentraia n ioni amoniu, substanele organice corespunznd tot categoriei degradat. Judeul Bacu -Rul Siret (poluator platforma industrial Bacu Sud) deversri de: poluani specifici procedeelor de fabricare a hrtiei i celulozei i fabricrii ngrmintelor chimice, ape uzate. -Rul Trotu (Platforma industrial Borzeti Oneti) poluani specifici procedeelor de fabricare a cauciucului, pesticidelor; deversare de derivai ai industriei petroliere, ape menajere. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a SC Rafo Oneti poluare cu produs petrolier sub form dizolvat i sub form pelicular. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Carom S.A. Onesti (intra i extrauzinal pe traseul conductelor de transport spre staia de epurare Jevreni) -Poluare cu fenoli i substane organice -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Rafinria S.A. Drmneti afectare cu produs petrolier; pericol de afectare a alimentrii cu ap a populaiei. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.C. Sofert S.A. Bacu afectare cu sulfai, amoniac i fosfor; pericol de afectare a rului Bistria. -Pnza freatic pe raza zonei de activitate a S.N.P. Petrom S.A. - Filiala Moineti i S.C. Conpet S.A. - Filiala Moineti risc de afectare al calitii pnzei freatice cu iei, gazolin. Judeul Neam -Pnza freatic situat aval de platforma chimic Svineti, respectiv localitile Roznov,Zneti,Podoleni,Costia - impurificare a subteranului cu ioni amoniu, amoniac, azotai i substane organice n concentraii ce modific concentraia apei, fcnd-o nepotabil. Judeul Botoani Zonele critice sub aspectul polurii apelor de suprafa i subterane sunt rurile n seciunile aval de punctele de deversare a apelor uzate provenite din centrele populate. CONCLUZII indicator APA: -Calitatea apelor de suprafa s-a meninut n general constant n ultimii 4 ani, nregistrndu-se fluctuaii mici pe cele 3 grupe calitative. Totui trebuie menionat creterea cu 67 km lungime a grupei de calitate III in bazinul rului Prut. -Poluarea apelor este cauzat n general de marii poluatori industriali, fapt la care concur si starea proasta si capacitatea redusa de epurare a apelor de ctre staiile oreneti. -De asemenea, calitatea apelor de suprafa si a celor subterane este influenat n mod negativ de multitudinea de accidente care s-au petrecut n ultimii ani la mai multe din ntreprinderile mari din regiune aflate nc n activitate sau pe cale de dezafectare, accidente care au ca rezultat distrugerea echilibrului natural i a biodiversitii. -Apele de suprafa in regiunea NE prezint : a) ncrcare organic b) coninut de amoniu, amoniac, nitrii, nitrai, fenoli, produse petroliere, pesticide, cupru, fosfor etc. c) unele ruri prezint coninut bogat n metale grele i uraniu natural datorat condiiilor naturale din zon.

62

SOLUL ZONE CRITICE SUB ASPECTUL POLURII SOLURILOR. Judeul Suceava -Zona Climani poluare datorat noxelor degajate prin oxidarea rocilor cu sulf pe o suprafa de peste 240 ha i prezenei haldelor de steril i a iazului de decantare (108 ha). -Municipiul Flticeni n zona depozitului de acetocianhidrin degradat concentraii mari de cianuri. Principalele restricii ale calitii solurilor pe teritoriul judeului Suceava: exces de umiditate 21264 ha exces de umiditate 6373 ha terenuri puternic acide 12815 ha eroziune de suprafa - 13714 ha eroziune de adncime - 1080 ha alunecri de teren active - 5006 ha soluri puternic i moderat acide 107.792 ha asigurarea slab i foarte slab cu fosfor mobil 67.733 ha asigurarea slab cu potasiu mobil 81.117 ha asigurarea slab cu azot 58.393 ha asigurarea extrem de mic i foarte mic cu humus - 28.598 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: pe raza localitilor: -Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus -Vadu Moldovei, Forti, Drgueni, Boroaia -Vulturesti, Todiresti, Grniceri. Zone afectate de ali factori distructivi : -acidifieri aru Dornei Judeul VASLUI -Judeul Vaslui prezint cea mai mare suprafa arabil afectat de eroziune 232.630 ha. -Zone care necesit reconstrucie ecologic n incintele i n jurul societilor GOSCOMLOC HUSI , RAGCL Brlad, Salubritatea Negreti; platforma de deeuri industriale de la SC RULMENTI SA Brlad; batalurile de la SC AVICOM SA Vaslui. Principalele restricii ale calitii solurilor solurile degradate cu exces de umiditate sunt n suprafa de 16.641 ha solurile acide n judeul Vaslui sunt in suprafaa de 2.127 ha (n nordul judeului) solurile srturate (halomorfe) nsumeaz suprafaa de 2723 ha solurile nisipoase totalizeaz suprafee de 11.930 ha solurile erodate sunt cu suprafa de 232.630 ha din care afectat de: - eroziunea de suprafaa = 203.987 ha (reprezentnd prin iroiri i rigole); - eroziunea de adncime = 28.643 ha (reprezentnd prin ogae i ravene). solurile cu fenomene de alunecare sunt n suprafa de 21.062 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri.

63

Judeul IAI -Triunghiul uora-Holboca-Tometi poluare din surse majore cum ar fi CET II Iai, depozitul de deeuri menajere Tometi, Staia de epurare a municipiului Iai, proximitatea zonei industriale a oraului, cariera de argil a SC CERAMICA SA i SC COMTOM SA Tometi. Principalele restricii ale calitii solurilor : Eroziune de suprafa foarte puternic i excesiv - 7855,5 ha Eroziune de adncime (ravene, toreni, ogae) - 1927 ha Alunecri active i semiactive - 26015 ha Terenuri cu exces de umiditate - 7038 ha Terenuri afectate de salinizare - 7231 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Principalele zone afectate de alunecri de teren i fenomene de eroziune: raza comunelor Prcovaci si Strunga. Judeul BACU Zone critice sub aspectul polurii solurilor. -Parcul Mgura din oraul Tg.Ocna - dizolvri necontrolabile ale zcmntului de sare de ctre izvoarele din zon, de unde a rezultat producerea de surpri de teren. -Zona schelei de exploatare iei Zeme poluare cu iei (fenomenul de aflorimente) -Zona S.N.P. Petrom - Filiala Moinesti si S.C. Conpet S.A. - Filiala Moinesti apariia de puncte critice (poluare cu iei) datorit unor spargeri i avarii de-a lungul conductelor de transport. Principalele restricii ale calitii solurilor : terenuri cu eroziune de suprafa - 200413 ha terenuri cu eroziune de adncime - 10078 ha terenuri cu alunecri i prbuiri - 32728 ha terenuri afectate de acidifiere - 80419 ha din care cu acidifiere puternic ce necesit amendare - 31522 ha. terenuri afectate de tasare - 102815 ha terenuri afectate de bltiri - 40998 ha terenuri afectate de inundaii - 13201 ha terenuri cu rezerv foarte mic i mic de humus - 141300 ha terenuri foarte slab i slab aprovizionate cu azot - 233853 ha terenuri cu aprovizionare n fosfor mobil slab i foarte slab - 152321 ha terenuri afectate de srturare - 4537 ha terenuri afectate de poluare puternic - 324 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: -au fost identificate 13 zone expuse alunecrilor de teren, situate n partea central si de nord; Zone afectate de inundaii: -n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret, Tazlu, Bistria, Zeletin; Zone afectate de ali factori distructivi : -degradare fizic : Zeme, Lucceti, Buhui, Podu Turcului, Livezi, Corbasca;

64

Judeul NEAM Pe teritoriul judeului Neam nu exist zone critice sub aspectul polurii solurilor. Zone afectate de alunecrile de teren i eroziune : -in nordul judeului, n apropierea comunei Pipirig -pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz -in nordul municipiului Piatra Neam, pe raza com. Grcina -pe raza comunei Furei Zone afectate de ali factori distructivi : -alcalinizri(Taca-Bicaz, judeul Neam); -acidifieri -Svineti; Judeul BOTOANI Zonele critice sub aspectul polurii solurilor sunt reprezentate de depozitele de deeuri menajere, din mediul urban (13 ha) i rural, i industriale. Principalele restricii ale calitii solurilor : eroziunea solulului afecteaz 159.447 ha soluri excesiv erodate (ravene ogae, cornie de desprindere) - 8640 ha alunecri de teren - 58909,2 ha alunecri de teren active - 35738 ha excesul de umiditate de natur freatic - 49483,7 ha solurile puternic-moderat acide -23170,9 ha soluri foarte srace in azot in suprafa total de 98182 ha asigurarea foarte slab i slab cu fosfor mobil pe o suprafa de 172800 ha asigurarea solurilor agricole cu potasiu este bun - 27490 ha *Obs. Aceeai suprafa poate fi afectat de mai multe degradri sau limitri. Zone afectate de alunecri de teren si fenomene de eroziune: - aceste zone sunt situate n zona central si de sud sud-est, n perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trueti, Flmnzi, Lunca, Albeti si Stefneti; Sub aspectul calitii solurilor din punct de vedere al utilizrii lor n procesele agricole situaia este prezentat n tabelul urmtor:

65

Repartiia terenurilor pe clase de pretabilitate


clasa V clasa IV clasa III clasa II clasa I

Vaslui

Suceava

Neam

Ia i

B o to ani

B ac u

50000

100000

150000

200000

Sursa : Anuarul statistic al Romniei 1998 - 2001.

Din analiza graficului se constat c ponderea o dein terenurile bonitare din clasele bonitare de calitate 3,4 i 5. O situaie special o reprezint judeul Vaslui, unde suprafaa total afectat de fenomene naturale de degradare reprezint aproximativ 70,5 din suprafaa agricol a judeului. Situaia concentraiei n sol a ngrmintelor chimice i a pesticidelor n cadrul regiunii Nord-Est, a judeelor componente i comparaia cu nivelul naional este prezentat n graficul din figura urmtoare.

Concentratia in sol a ingrasamintelor chimice si a pesticidelor(kg/ha)

35 30 25 20 15 10 5 0
ot os an i Su ce av a eg iu ne a om an ia R Va sl ui ac au Ia si t N ea m N E
ingrasaminte chimice pe terenuri agricole pesticide pe terenuri agricole

Se observ c regiunea Nord-Est se situeaz sub media pe ar la coninutul de ngrminte chimice i la aprox. 50% din media naional la coninutul de pesticide n sol.

66

CONCLUZII indicator SOL: -n regiunea NE solul este caracterizat de o serie de factori specifici tipului de clim din aceast zon, cu diferene mari de temperatur zi-noapte ct i de la anotimp la anotimp. Astfel, suprafee foarte mari de sol sunt afectate de eroziune (ravene, ogae, cornie de desprindere), alunecri de teren, exces de umiditate de natur freatic, acidifieri, etc. -de asemenea, pe suprafee mari de teren se poate constata o lips acut a unor elemente eseniale, componente caracteristice ale solului, cum ar fi: azotul, fosforul mobil, potasiul etc. -aceste dou aspecte coroborate cu accidentele i polurile accidentale i voite datorate factorului uman, fac ca solul regiunii NE s fie mai greu exploatabil n regim agricol dect al altor regiuni. -n ceea ce privete poluarea industrial, ea are aproximativ aceleai cauze, factori i actori principali ca i n cazul polurii atmosferice i apelor, respectiv pe fondul mbtrnirii echipamentelor (uzur fizic i moral, subdimensionare a acestora) de prelucrare i filtrare a reziduurilor industriale, rezult de cele mai multe ori deeuri cu grad nalt de nocivitate care, n lipsa unor mijloace adecvate de distrugere i reciclare/depozitare, ajung de cele mai multe ori s fie deversate in albiile rurilor sau direct pe sol (accidentul de la Metadet - Flticeni). -totodat, trebuie menionat faptul c n ultimii cinci ani s-au ntreprins unele lucrri de anvergur pentru regenerarea unor suprafee mari de sol, aceste lucrri viznd mai ales judeul Vaslui, care prezint o degradare natural pe aproximativ 71% din suprafaa agricol total a judeului. Ca semn benefic pentru anii urmtori putem considera i dotarea Direciilor agricole judeene cu aparatur de msurare a caracteristicilor chimice ale solului, fapt care va ajuta la depistarea mai rapid i la rezolvarea mai facil a problemelor ce vor aprea n viitor. -cu privire la coninutul de ngrminte chimice, se poate spune c regiunea Nord-Est se situeaz sub media pe ar la coninutul de ngrminte chimice i la cca. 50% din media naional la coninutul de pesticide n sol. Flor i faun La nivelul regiunii NE, nu se nregistreaz o afectare grav a vegetaiei i faunei. Cu toate acestea, nivelul de poluare ridicat din unele zone ale regiunii a dus la reducerea efectivului de specii (cursurile de ap Vasluie i Brlad, judeul Vaslui) i asociaii floristice acvatice (valea Brladului-Delea, judeul Vaslui), specii pe cale de dispariie din faun (rndunica, lstunul, cocoul de mesteacn judeul Bacu, rsul, capra neagr, vulturul negru, cocoul de munte, acvila de munte, lostria, zimbrul judeul Neam) i din flor (Papucul Doamnei, Laleaua Pestri - judeul Bacu, Floarea de Col, Ghinura Galben, Sngele Voinicului, Bulbucii de Munte, Crucea Voinicului, Rucua de Primvar, Dedielul, Angelica judeul Neam). Pentru a respecta realitatea, trebuie sesizat faptul c reducerea faunei regiunii se datoreaz n mare msur i braconajului. n Regiunea Nord-Est exist patru parcuri naionale: Ceahlu (17.391 ha), Bicaz-Chei Hma (6.026 ha), Rodna i Climani i numeroase rezervaii naturale floristice, forestiere, peisagistice, paleontologice, geologice, acvatice, faunistice, parcuri dendrologice i monumente ale naturii. Arealele ocupate de pduri afectate de fenomenul de uscare se regsesc cuantificate n tabelul urmtor: Gradul de afectare al pdurilor(%):
Unitate teritoriala Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui Total regiune Romnia Neafectat 68,78 76,37 32,88 53,47 69,50 73,62 63,68 65,6 Uor 23,61 19,24 43,52 24,78 21,20 15,88 23,96 21,7 Mediu 5,74 4,18 22,47 19,42 8,90 7,32 11,20 11,4 Sever 0,77 0,05 0,79 1,88 0,31 1,28 0,83 0,8 Uscat 1,10 0,16 0,34 0,45 0,09 1,90 0,53 0,50

Sursa: Raportul Naional al Dezvoltrii Umane, 1998 (datele se refer la anul 1996).

67

n munii Climani din judeul Suceava, prezena poluanilor acizi n atmosfer a determinat ofilirea plantelor tinere (cloroze i necroze la arbori i arbuti), afectnd fondul silvic pe o suprafa de cca. 1.500 ha, cu o rat anual a uscrilor de 0,5-3%, la distan de 1-2 km de surs i pierderi de cretere a arborilor de la 20% la 50% n ultimii 20 ani.

4.3 Surse majore de poluare a aerului, apei, solului, emisii, scurgeri, contaminri. Aer Exploatarea minier Climani afecteaz un areal nsemnat prin emisii de noxe de bioxid de sulf, hidrogen sulfurat, aerosoli de acid sulfuric i de sulfai, cu impact negativ direct, ct i prin precipitaii acide n arealul Vatra Dornei - Climani. Alte surse majore de poluare a aerului sunt constituite din SC Chimcomplex SA Borzeti (emisii de acid clorhidric i clor), SC Sofert SA Bacu (amoniac i acid sulfuric), SC Rafo SA Oneti (hidrogen sulfurat i bioxid de sulf), SC LETEA SA Bacu, CET I-Iai, CET I-Holboca, SC Fortus SA Iai, CET Botoani, SC Ambro SA Suceava, centralele termice oreneti sau industriale care funcioneaz utiliznd combustibil lichid sau solid. Apa Apele reziduale oreneti i comunale, insuficient epurate sau neepurate, evacuate n ape de suprafa sau prin infiltrare n pnza freatic, constituie o surs important de afectare a calitii acestui factor de mediu, regsit la nivelul ntregii regiuni. Referitor la sursele industriale, menionm SC Chimcomplex SA Bacu (cloruri), SC Rafo SA Oneti (produse petroliere), SC LETEA SA Bacu, SC SOFERT SA Bacu, SC Comtom SA, SC Fortus SA Iai, SC Antibiotice SA Iai, Tometi-fermele Rzboieni ncrcare organic), SC AMBRO SA Suceava, SC FAMOS SA Suceava, platforma chimic Svineti-Roznov (ion amoniu), exploatrile miniere din judeul Suceava (Crucea, Ostra, Climani, Leu Ursului, Vatra Dornei- cu emisii de metale grele i pH acid). Sol Sursele majore de poluare a solului sunt constituite din exploatrile petroliere (ZemeBacu), miniere (Ostra, Crucea-depuneri de steril radioactiv, Fundu Moldovei, Broteni-steril de cupru, exploatarea minier Climani-sulf - toate din judeul Suceava, CET II Holboca (cenu, zguri), SC Fortus SA Iai (nisipuri turntorie), SC Antibiotice SA Iai, SC Terom SA Iai (halde nmoluri), fermele zootehnice Rzboieni (dejecii), SC Petrotub SA Roman (reziduuri petroliere, nisipuri turntorie, under uleios). O problem deosebit o constituie deeurile menajere i industriale care rezult n cantiti mereu sporite i care sunt preluate n vechile halde oreneti i comunale, dar care afecteaz i alte suprafee de teren prin depozitri necontrolate. Un caz particular l constituie numeroasele depozite de rumegu, caracteristice zonelor forestiere. Unele sunt deja folosite, cum este cazul centralei termice de la Taca care furnizeaz agent termic si apa calda menajera prin folosirea a aprox. 18% din rumegu produs in judeul Neam. Astfel, din totalul de 80.000 mc de rumegu produs in judeul Neam, aproximativ 55% este folosit in centrale termice, 5% este materie prima pentru instalaii de brichetare, iar 20% este comercializat ctre ageni economici. Staii de tratare a apei i platforme de deseuri Ca o caracteristic regional, se evideniaz faptul c, att capacitile staiilor de epurare ape reziduale ct i capacitile haldelor de depozitare deeuri, sunt insuficiente fa de cerine. Referitor la dotrile existente i modul de exploatare a acestora, numai localitile urbane i principalele localiti rurale sunt echipate cu sistem centralizat de alimentare cu ap i canalizare, iar numrul staiilor de epurare este i mai redus, multe dintre acestea funcionnd necorespunztor ca urmare a: - capacitilor insuficiente; - dotrilor nesatisfctoare; - exploatrii necorespunztoare.

68

n consecin, apele uzate, insuficient epurate sau neepurate, sunt deversate n cursuri de ap de suprafa sau infiltrate n subteran, afectnd calitatea acestora. n acest sens pot fi evideniate judeele Vaslui, Botoani, Iai i Neam. Gestionarea deeurilor cuprinde toate activitile de colectare, transport, tratare, recuperare i eliminare a deeurilor. Responsabilitatea pentru activitile de gestionare a deeurilor revine generatorilor acestora. Datele privind gestionarea deeurilor fac distincie ntre dou categorii importante: - deeuri municipale i asimilabile cu acestea; - deeuri de producie, inclusiv sterilul minier i deeurile rezultate de la producerea energiei. Organizarea activitilor de colectare, transport i eliminare a deeurilor municipale este una dintre obligaiile administraiilor publice locale. Categoria deeurilor municipale include: - deeuri menajere generate n gospodriile populaiei; - deeuri de tip menajer generate n uniti economico-sociale; - deeuri din comer; - deeuri stradale; - deeuri din parcuri i grdini; - nmoluri de la epurarea apelor uzate oreneti; - deeuri din construcii i demolri. Deeurile menajere sunt colectate neselectiv (exist numai un proiect pilot- Piatra Neamt) i eliminate prin depozitare (pe depozite de deeuri urbane); se apreciaz c numai 5 % din cantitatea de deeuri menajere este colectat n vederea recuperrii. Organizarea activitii de gestionare a deeurilor de producie este obligaia generatorului. Unitile economice realizeaz aceste activiti cu mijloace proprii sau contracteaz serviciile unor firme specializate. La momentul actual, exist foarte puine firme care au ca domeniu de activitate gestionarea deeurilor de producie, iar serviciile pe care le ofer acestea sunt limitate att n ceea ce privete tipurile de deeuri, ct i capacitile de lucru. In mediul urban, gestionarea deeurilor municipale este realizat n mod organizat, prin intermediul serviciilor proprii specializate ale primriilor sau al firmelor de salubritate. Acestea lucreaz pe baz de contract cu generatorii individuali, dar acest sistem acoper numai 95 % din totalul generatorilor de deeuri municipale. Aproximativ 40% din componentele deeurilor municipale reprezint materiale reciclabile, din care cca. 20% pot fi recuperate, nefiind contaminate. n urma colectrii selective prin proiectul pilot mentionat, doar 2% din materiale reciclabile total generate sunt valorificate. Restul se elimin prin depozitare, pierzndu-se astfel mari cantiti de materii prime secundare i resurse energetice. Platformele de deseuri existente sunt n numr insuficient i, n marea majoritate, nu sunt amplasate i amenajate corespunztor, fapt ce determin un impact negativ asupra tuturor factorilor de mediu i o stare de disconfort pentru oameni. In anul 2000 a fost data in folosina halda ecologica pentru Piatra Neam, proiect co-finanat de Agenia Daneza pentru Protecia Mediului. In plus, prin proiectul initiat de municipalitatea Piatra Neamt, proiect de colectare selectiva a deeurilor menajere contribuie ISPA 10.384.500 buget total 18.038.705 euro, se vor pune bazele realizarii unui sistem integrat de management al deseurilor. In mediul rural, nu exist servicii organizate pentru gestionarea deeurilor, transportul la locurile de depozitare fiind fcut n mod individual de ctre generatori. De asemenea, Regiunea Nord-Est se confrunt cu probleme de management al deeurilor spitaliceti. Spitalele, fie nu au n dotare incineratoare, fie acestea nu sunt la standarde europene, sau, chiar n lipsa incineratoarelor, deeurile spitaliceti se depoziteaz n locuri foarte periculoase pentru populaie i mediu.

4.4 Evaluarea comparativ fa de tendinele la nivel naional n domeniul proteciei mediului. Concluzii Regiunea Nord-Est nu se confrunt cu fenomene de poluare deosebit de grave. n pofida acestui fapt, pot fi enumerai o serie de factori cu impact negativ imediat asupra mediului, factori care favorizeaz degradarea rapid a mediului. Astfel, la nivelul regiunii principalele probleme de mediu sunt legate de:

69

proasta gestionare a deeurilor industriale i menajere (colectare neselectiv, gradul redus de revalorificare i/sau tratare a deeurilor, depozitare inadecvat sub aspectul amplasrii i amenajrii haldelor, existena depozitelor de rumegu pe malurile cursurilor de ap, de-a lungul cilor rutiere); dezafectarea unor foste ntreprinderi de stat care produceau sau utilizau ageni chimici deosebit de nocivi, combinata cu soluiile tehnice necorespunztoare si cu experiena sczut a personalului implicat, au dus adesea la poluarea mediului nconjurtor cu substane extrem de toxice. (cianuri incidentul Flticeni). despduriri, cu implicaii n accentuarea alunecrilor de teren; fenomenele de eroziune a solului care afecteaz, n principal, partea de est a regiunii; poluarea local sau zonal determinat de : - activiti industriale, cu impact asupra aerului, apei, solului; - exploatri miniere (crbune, minereu radioactiv, sulf, cupru, mangan) cu impact asupra aerului, apei, solului, vegetaiei; - trafic (insuficiena sau inexistena unor ci rutiere ocolitoare) cu impact asupra aerului i nivelului de zgomot; - aglomerri urbane, cu impact asupra aerului (centrale termice pe combustibil lichid), apelor (staii de epurare de capacitate insuficient) i solului (deeuri); - fermele zootehnice, cu impact asupra apei i solului.

Exist i unele semnale pozitive legate de mediu, cum ar fi: - reducerea/restrngerea activitii marilor poluatori industriali i nlocuirea lor treptat cu ntreprinderi mici i mijlocii mult mai flexibile i cu posibiliti mai mari de abordare a dezvoltrii lor durabile, n conformitate cu prevederile legislaiei actuale, ndeosebi a celei de mediu. - accederea la programe de finanare i colaborarea cu state ale UE pe probleme de mediu. - susinerea n grdinie i coli a unor ore de instruire specific. Partea negativ o reprezint faptul c grupul vizat pentru instruire este unul restrns, iar temele abordate nu acoper ntreaga problematic de mediu. Unele judee din cadrul regiunii au beneficiat de programe i proiecte cu cofinanare extern n domeniul proteciei mediului. Astfel, se deruleaz (n diferite stadii) proiecte de realizare a unor modernizri ale sistemelor de alimentare cu ap (judeul Iai), modernizri, retehnologizri i dezvoltri ale unor staii de epurare oreneti (Iai, Suceava, Piatra Neam, Roman), de colectare selectiv a deeurilor i amenajare a unei halde ecologice (Piatra Neam), de reducere a riscurilor datorate activitii industriale (zona Bacu-Oneti i platforma chimic Svineti S.C. Fibrex S.A.), de reducere a emisiilor de pulberi (S.C. Moldocim S.A. Bicaz Fabrica Taca), de conservare a biodiversitii i reconstrucie ecologic a Parcului Naional Ceahlu, proiect demonstrativ de utilizare energetica a rumeguului generat de instalaii de debitare a lemnului (pe vile rurilor Bicaz i Dmuc-finalizat), centru de brichetare a rumeguului din zona Hangu, aflat in faza de execuie, implementarea tehnologiei nepoluante la SC Petrocart SA, managementul conservrii biodiversitii in Parcul Forestier Vanatori-Neamt, programul CREDO de colaborare transfrontalier pentru monitorizarea rurilor Prut i Siret (judeul Botoani).

Probleme cheie mediu: Capacitatea insuficienta de tratare a apelor reziduale in staiile de epurare (70% din necesar) si a deeurilor haldelor de depozitare a deeurilor (60% din necesar); Poluare atmosferica constanta, mai ales in marile orae si in jurul centrelor industriale, cu depiri frecvente ale valorilor maxime a indicatorilor specifici de monitorizare a factorilor de mediu.

70

5. ZONELE RURALE I ACTIVITILE ACESTORA


5.1. Descrierea general a zonelor rurale. Spaiul rural din regiunea Nord-Est prezint, n contextul socio-economic actual, o serie de elemente ce contribuie la definirea particularitilor teritoriilor celor 463 comune i 2.445 de sate din judeele Bacu, Botoani, Iai, Neam, Suceava, Vaslui. Comuna este unitatea administrativa de baza pe teritoriul creia se implementeaz politica rurala. Autoritile comunale sunt partenerii locali ai autoritilor judeene si regionale in realizarea politicii rurale. In zona rural a regiunii la nivelul anului 2002 se gsesc 463 comune, care cuprind un numr de 2.445 sate n care convieuiesc i i desfoar activitatea un numr de 2.216.835 locuitori, reprezentnd 59.23 % din populaia regiunii. Populaia este distribuit pe sexe n rapoarte aproximativ egale. La nivelul judeelor, ponderea cea mai mare a locuitorilor din zona rural se regsete la nivelul judeelor Suceava i Botoani (peste 60%).
Componena administrativ a zonelor rurale in 2002 Uniti teritoriale Nr. comune Nr. sate Regiunea NE 463 2445 Bacu 79 490 Botoani 68 336 Iai 85 420 Neam 70 347 Suceava 90 396 Vaslui 71 456 Sursa Anuarul statistic al Romniei 2003

Printre cauzele ruralismului pot fi amintite cele de ordin istoric (retragerea comunitilor umane n zone greu accesibile invadatorilor), de ordin laic-religios (pstrarea tradiiilor i credinelor populare) sau cele de ordin economic, legate de nivelul sczut de trai al unor categorii sociale (migraia rural). Abordnd o clasificare dup formaiunile de relief predominante, putem caracteriza tipurile de aezri rurale i activitile specifice astfel: - zona de es caracterizat prin sate de tip adunat, cu funciuni economice prezentnd caracter agricol cerealier i pomi viticol; - zona agricol de dealuri i coline caracterizat prin sate rsfirate, de-o parte i de alta a drumurilor, cu grdini i livezi, podgorii printre grupurile de case. Ca funciune economic, se pune accent pe pomi-viticultur i creterea animalelor. Se remarc totodata prezena unor activiti economice mai complexe, cum ar fi cele legate de prelucrarea primar pn la cea superioar a lemnului, industria prelucrtoare, i pe alocuri chiar de minerit. - zona montan caracterizat prin sate de tip risipit n muni, cu gospodrii izolate sau grupuri mici de case, dintre care multe nu sunt racordate la utilitile publice: gaz metan, ap potabil, curent electric. Activitile economice de baz n mediul rural sunt: agricultura (culturile cerealiere, cultura cartofului i a sfeclei de zahr fiind practicate aproape n toate judeele, viticultura-judeele Vaslui, Bacu i Iai, pomicultura-judeele Iai, Suceava i Neam), exploatarea i prelucrarea lemnuluijudeele Suceava, Neam i Bacu si turismul rural in judeele Suceava si Neam. 5.2 Sectoare cheie 5.2.1. Agricultura Suprafaa total cultivata a regiunii este la nivelul anului 2002 de 3684.9 mii hectare (15.45% din suprafata totala a Romaniei), din care 2131 mii hectare reprezint suprafaa agricol (14.36% din suprafata agricola a Roamniei), mprit pe categorii de utilizare. In proprietate privat se gsesc 2092 mii hectare (98.14 % din suprafaa agricola). Sectorul privat n agricultur a luat natere prin aplicarea Legii fondului funciar. Modul n care aceast aplicare a Legii fondului funciar a fost gndit i pus n aplicare i, mai ales, ntrzierea cu care s-a realizat, au generat o serie de factori perturbatori, respectiv:

71

frmiarea exploataiilor agricole; necorelarea aplicrii Legii fondului funciar cu apariia pieei funciare, aceasta aprnd cu ntrziere, in anul 1998 (Legea 54/1998 privind circulaia juridica a terenurilor); neasigurarea odat cu dreptul de proprietate asupra terenurilor a mijloacelor adecvate pentru efectuarea lucrrilor agricole.
Fondul funciar, dup modul de folosin la 31 decembrie 2002 - ha-

Judeul Supr.total Supr.agric. Din care: sector privat Arabil Puni Fnee Vii Livezi Pduri Ape Alte suprafee

Bacu 662052 323468 320308 184628 87528 40247 7614 3451 279001 14765 44818

Botoani 498569 392905 388469 298477 75146 14769 1847 2666 57187 13849 34628

Iai 547558 380997 370233 253491 88109 19651 11706 8040 99022 12589 54950

Neam 589614 283789 276684 170473 69394 40108 1111 2703 261330 10374 34121

Suceava 855350 349131 340299 179859 91108 74819 3345 456394 13630 36195

Vaslui 531840 401131 395847 288080 87349 7664 15027 3011 79182 8156 43371

Reg.NE 3684983 2131421 2091840 1375008 498634 197258 37305 23216 1232116 73363 248083

Sursa Anuarul statistic al Romniei 2003

Se observa ca in raport cu ponderea populaiei rurale si densitatea demografica, potenialul agricol al regiunii este destul de mare. La nivelul anului 2002 valoarea produciei agricole de bunuri si servicii agricole reprezint 19.52% din valoarea totala nregistrata la nivel naional. Situaia de lider nregistrat la producia agricol vegetal este ns una de conjunctur, fiind pregnant mai ales n acei ani n care factorii climatici, cum ar fi seceta, ngheul i greutile ntmpinate la strngerea recoltei (insuficiena parcului auto mecanizat, lipsa fondurilor), afecteaz unele regiuni ale rii n care producia agricol vegetal se bazeaz pe culturile de cereale. Tabelele urmtoare prezint situaia suprafeelor cultivate in regiune, producia agricola vegetala si producia medie la hectar a principalelor culturi.
Evoluia produciei agricole vegetale 1998-2001 regional/naional Productie 1998 (tone) Categorie Cereale boabe Gru si secara Orz si orzoaica Ovz Porumb boabe Leguminoase boabe Mazre boabe Fasole boabe In pentru fibra Cnepa pentru fibra Floarea soarelui Soia boabe Sfecla de zahar Cartofi Cartofi de toamna Legume 1999/1998(%) 2000/1999(%) 2001/2000(%) Regiunea Nord-Est 67,64 135,96 67,44 38,14 49,90 89,45 33,40 101,71 56,92 32,14 10,20 -3,19 5,65 4,27 15,18

Regiune Regiune Regiune Romnia a Nord- Romnia a Nord- Romnia a NordEst Est Est 15452719 2295326 10,25 -0,01 -38,50 -37,66 5207911 512618 -10,08 -31,60 -4,83 -17,69 1238001 94678 -17,72 -9,81 -14,88 -27,45 362137 71291 7,57 8,28 -37,41 -36,34 8623370 1613866 26,80 10,40 -55,21 -42,15 72497 24382 46856 735 11137 1073316 20082 2361359 3319150 2952839 2819134 21788 3528 18213 230 363 83894 9652 694161 827032 785313 438976 5,87 10,78 1,79 -6,12 -34,06 21,20 -8,67 -40,07 19,22 19,14 8,16 5,46 -12,78 8,97 -65,22 -80,72 29,92 -0,90 -42,51 20,06 19,21 12,80 -51,89 -47,58 -54,29 27,68 -80,96 -44,59 -62,12 -52,87 -12,31 -10,98 -17,10 -52,09 -33,83 -54,83 68,75 -7,14 -36,33 -34,22 -19,86 -5,22 -3,65 -12,63

72

677517 72091 4,59 Tomate 365162 72367 9,82 Ceapa uscata 837824 136513 5,67 Varza Pepeni verzi si 68962 45049 23,72 galbeni Perene vechi si 12331426 2937102 9,55 noi Anuale pentru 14,86 fin si masa 3773666 609122 verde Plante pentru 1145649 176902 -10,26 nsilozare Rdcinoase 1119479 385634 4,92 pentru nutre Sursa: Anuare Statistice Romnia 1999/2002

19,71 12,48 3,49 34,13 9,17 33,95 -6,90 15,76

-11,28 -26,12 -17,34 -37,75 -31,81 -34,47 -53,62 -31,84

-8,96 -20,66 -10,41 -34,59 -21,27 -20,00 -48,56 -28,11

9,88 31,26 16,27 20,51 -1,43 -5,84 7,91

Aa cum s-a precizat i n subcapitolul de agricultur se nregistreaz o evoluie negativa a produciei agricole pe majoritatea culturilor la nivelul anului 2000 datorita factorilor climatici din acea perioada, precum si o relansare la nivelul lui 2001.
Evoluia produciei medie la hectar a principalelor culturi (kg/ha) Productia medie la Producie 1998 1999/1998(%) 2000/1999(%) 2001/2000(%) hectar, in (tone) 2002 Regiunea Regiune Regiune Regiune Regiunea Nord-Est Romnia a Nord- Romnia a Nord- Romnia a NordNord-Est Est Est Est 2680 2.561 2.578 8,40 -3,65 -17,87 -29,19 63,33 2109 1578 3175 1580 1029 2357 1619 1861 20311 Cartofi Cartofi de toamna Tomate Ceapa uscata Varza Pepeni verzi si galbeni Lucerna Trifoi 14661 14891 13657 9995 20793 17035 2.394 1.588 2.756 1.737 1.046 3.600 1.115 1.364 20.045 12.642 12.837 13.801 10.036 18.905 1.919 1.691 2.839 1.751 1.160 4.714 1.115 1.062 16.736 13.145 13.371 12.120 9.485 21.097 2,38 -1,13 31,60 -0,40 1,72 62,14 11,48 34,75 7,80 14,17 14,86 5,75 7,20 4,12 4,01 -2,01 11,03 -19,02 0,69 -42,89 22,51 36,63 10,95 12,90 12,88 12,05 8,41 -3,27 22,83 3,67 4,55 -14,12 -33,12 -55,80 -37,46 -45,49 -55,41 -33,95 -67,68 -36,19 -15,14 -13,97 -12,19 -25,74 -15,87 -32,57 -31,23 -28,24 -27,76 -34,22 -43,34 -17,56 -39,81 60,96 -31,70 -37,08 -21,52 -6,84 -6,25 -9,40 -23,29 -6,38 -34,86 -21,04 -21,34 32,80 57,28 23,95 1,14 0,81 4,40 28,17 5,54 12,70 -1,03 78,85 48,62 55,71 45,85 61,59

Categorie

Gru si secara Orz si orzoaica Ovz Porumb boabe Mazre boabe Fasole boabe Cnepa pentru fibra Floarea soarelui Soia boabe Sfecla de zahar

15.510 16.821 9,84 23789 20.900 23.284 10,08 20202 18.551 21.203 10,11 Sursa Anuarul Statistic al Romniei 1999-2003

Variaia anuala a suprafeei cultivate cu principalele culturi (%)

73

Producie 1998(tone) Categorie Romnia

1999/1998(%)

2000/1999(%) Romnia 5,30 15,85 -0,88 -6,40 1,19 -10,34 -16,21 -6,74 -42,96 -14,22 -15,94 17,20 -21,28 -26,13 3,27 3,37 0,41 0,19 -0,52 1,93 -6,59 -6,45 -3,64 -10,88 Regiunea Nord-Est 4,11 16,26 0,45 -3,21 1,99 -2,44 -19,72 3,29 66,67 -7,66 -5,04 4,55 1,80 2,12 1,82 2,67 0,37 0,51 3,42 -1,70 0,27 -2,43 -1,05 -0,34

2001/2000(%) Regiunea Nord-Est 7,71 44,15 -3,99 -64,02 -0,43 -0,44 -16,76 3,65 -65,88 7,57 11,55 -26,81 -22,11 -22,11 -1,47 -2,20 0,99 3,38 -0,04 7,79 -10,35 -4,52 1,98 -18,29

Regiunea Regiunea Romnia Nord-Est Nord-Est -9,29 -7,58 Cereale boabe 5.920.583 860.302 -17,04 -29,04 Gru si secara 2.033.401 198.869 Orz si 517.213 49.329 -19,66 -13,29 orzoaica 228.068 42.162 8,82 10,47 Ovz Porumb 3.128.915 568.525 -3,69 -0,73 boabe Leguminoase 44.739 9.527 3,07 3,33 boabe 2.015 11,29 7,69 Mazre boabe 14.033 29.159 7.465 -3,62 0,99 Fasole boabe 3.408 137 -53,35 -62,77 In pentru fibra Cnepa pentru 1.156.097 87.971 7,63 5,24 fibra Floarea soarelui 962.150 75.231 8,40 4,07 Soia boabe 147.267 9.088 -32,23 -27,49 Sfecla de zahar 136.345 42.723 -39,51 -46,74 Cartofi 117.800 41.478 -44,41 -48,18 Cartofi de toamna 261.344 62.916 4,74 6,10 Legume 229.026 58.732 4,12 5,60 Tomate 223.185 36.987 4,42 10,60 Ceapa uscata 47.687 5.772 -0,31 8,77 Varza 36.387 7.630 2,45 3,75 Pepeni verzi si galbeni 37.402 6.214 3,74 6,15 Perene vechi si noi 44.425 2.677 11,31 9,04 Anuale pentru fin si masa verde 1.128.687 209.093 2,59 11,04 Plante pentru nsilozare 693.622 142.841 2,06 6,40 Rdcinoase pentru nutre 302.601 42.408 15,15 37,23 Sursa Anuarul statistic al Romniei 1999-2001

Din analiza datelor prezentate mai sus reiese ca, contribuia regiunii la producia agricola este proporionala cu suprafaa pe care o ocupa si cu populaia acesteia, iar producia la hectar obinuta este mai mare daca media pe tara. La nivelul regiunii principalele culturi agricole practicate n regim de exploatare sunt cultura cerealelor pentru boabe (porumb, gru i secar), cultura cartofului, cultura sfeclei de zahr si cultura plantelor perene (lucerna si trifoi) Valorile nregistrate la culturile vegetale ar putea atinge cote mult mai mari, dac nu ar fi grevate de o serie de factori, cum ar fi: -calitatea terenului, cu o diversificare pronunat, alternana categoriilor de sol, fragmentarea acestora, n comparaie cu alte uniti de suprafa: Cmpia Romn, Cmpia de Vest sau Podiul Transilvaniei;

74

- fragmentarea n parcele mici de teren pe proprietari individuali, lucru care ii duce pe acetia de multe ori n imposibilitatea achitrii plilor pentru lucrrile agricole. - condiiile climatice nefavorabile - folosirea redusa a ngrmintelor - nivelul sczut de mecanizare al lucrrilor agricole, deoarece proprietarii de terenuri gsesc mai convenabil sa efectueze lucrrile agricole manual sau cu ajutorul animalelor din gospodrie. Pentru prelucrarea mecanizata a unui hectar se cheltuie in medie 4 Euro. Sectorul Zootehnic Zootehnia deine un loc important, valoarea produciei animale la nivelul anului 2002 fiind de 270714 tone greutate vie, reprezentand 16.87% n sectorul zootehnic naional. In aceste condiii, la inceputul anului 2003, regiunea dispunea de: - 678 mii bovine; - 709 mii porcine; - 1402 mii ovine; - 12995 mii psri. Trebuie menionat ca in regiune sunt puine ferme zootehnice specializate, iar majoritatea animalelor sunt crescute in gospodriile personale si utilizate pentru asigurarea unui nivel minim de trai. Dup anul 1989 efectivul de animale a sczut mult, aceast tendin manifestndu-se ns global la nivelul ntregii ri. In ceea ce privete efectivele de bovine, ovine i caprine, tendina descresctoare s-a datorat n primul rnd tierilor masive generate de distrugerea CAP-urilor, pe fondul lipsei unitilor de cazare, dar si din cauza strii de sntate precare a acestora (infestarea cu tuberculoz i leucoz). Reducerea efectivului de porcine s-a datorat n special dispariiei sau restrngerii activitii marilor complexe de ngrare a porcilor, care nesusinute financiar s-au decapitalizat, ducnd la faliment. Un alt aspect care trebuie luat n considerare este cel cu privire la produciile medii obinute in zootehnie, care sunt departe de progresul genetic si tehnologic nregistrat pe plan vesteuropean. Comparativ cu tarile membre ale UE, randamentele medii sunt inferioare aproape la toate speciile si categoriile de animale. O alt problem este capacitatea insuficienta a regiunii de a procesa materiile prime din agricultur, de a le promova i vinde utiliznd tehnicile specifice de marketing, n scopul ctigrii unor segmente stabile de pia i a lrgirii pieei de desfacere n ansamblu. Dac ne referim la capacitile de procesare ale produciei vegetale, pomicole, viticole i ale produciei zootehnice, regiunea dispune aproape de un potenial suficient la ora actual (potenial ce va putea fi mrit prin accesarea Programului SAPARD), dar n ceea ce privete promovarea produselor i aplicarea strategiilor de marketing n vnzarea produselor putem spune c aceasta este deficitar, mai ales innd cont de importul masiv de produse alimentare din strintate, ct i din celelalte regiuni ale rii. 5.2.2. Silvicultura Silvicultura reprezint pentru regiune att o activitate cu tradiie ct i o surs major de venituri, produsele obinute din prelucrarea masei lemnoase lund, n cea mai mare parte, drumul exportului. Confruntat cu un export necontrolat de buteni i cherestea n primii ani dup 1989, silvicultura a nregistrat n ultimii doi ani o tendin de aliniere la cadrul legal (fapt datorat n mare parte i intensificrii controalelor) i de trecere de la exploatarea primar a lemnului la exploatarea secundar i chiar la cea superioar. Astfel, n regiune i desfoar activitatea sute de firme al cror obiect de activitate l reprezint exploatarea i prelucrarea lemnului, majoritatea fiind axate pe producia de mobil, jucrii, parchet stratificat i mbinri din lemn. Acestea au dobndit n ultimii ani o imagine pozitiv pe plan extern. Exportul de lemn i produse din lemn este dirijat n special ctre ri vest-europene (pentru care preul sczut datorat minii de lucru ieftine reprezint un punct de atractivitate), cum ar fi Germania, Austria, Italia, Olanda, Suedia. Regiunea reprezint cel mai mare furnizor de mas lemnoas pus n circuitul economic (5380.6 mii mc), reprezentand 32.83% din masa lemnoas total la nivelul anului 2002, in crestere cu 53% fata de anul precedent.

75

Judeele care cunosc dezvoltarea cea mai puternic a sectorului silvic sunt Suceava, Neam i Bacu. Acestea dein att cel mai mare volum de mas lemnoas pus n circulaie la nivelul regiunii ct i cuantumul cel mai ridicat al populaiei ocupate n acest sector de activitate fa de totalul populaiei ocupate. In volumul de mas lemnoas pus n circuitul economic, ponderea cea mai mare o ocup rinoasele cu 3789.9 mii mc. reprezentnd 70.42%, urmate de fag cu 824 mii mc, reprezentnd 21.74% din totalul masei lemnoase. Cu ponderi mai mici regsim esenele lemnoase de stejar (3.2%) i alte specii tari i moi. 5.2.3. Turismul rural Pornind de la cele dou deziderate care definesc turismul rural, respectiv: - producia i valorificarea produciei proprii prin intermediul gospodriei agroturistice. - promovarea valorilor tradiionale. Putem afirma c la ora actual acest gen de turism se gsete nc ntr-o faz incipient de constituire. Zonele deluroase si montane ale regiunii sunt zonele care prezint potenialul cel mai ridicat pentru practicarea turismului rural, datorit peisajelor de o frumusee rar si, n plus, datorita calitii aerului i apei. innd cont de faptul c, datorit condiiilor climatice i prin natura factorilor de relief, zonele deluroase si montane se confrunta deseori cu probleme n exploatarea agricol vegetal, dezvoltarea turismului rural n aceste zone ar reprezenta, alturi de zootehnie, un pas important pe calea dezvoltrii economice a acestora. Problema major cu care se confrunt acest sector de activitate nu o reprezint facilitile pentru investitori, ci stadiul precar al infrastructurii fizice, fr de care potenialul acestor zone nu poate fi valorificat. Astfel, multe localiti din zonele deluroase si montane nu se confrunt doar cu probleme de infrastructur mare (accesul dificil n unele zone, drumuri greu practicabile), ci i cu probleme ale infrastructurii de utiliti, cum ar fi : lipsa gazului, curentului electric, lipsa apei curente, canalizrii etc. Exist totui i o serie de factori favorizani care dau o und de optimism n dezvoltarea acestui sector de activitate, cum ar fi : - densitatea sporit a populaiei i a numrului de case fa de alte zone deluroase si montane - frumuseea zonelor deluroase si montane, calitatea aerului deosebit de curat - existena unei faunei i flore bogate, cu multe specii pe cale de dispariie; existena celor dou parcuri naturale. - monumentele istorice cu valoare naional i internaional. - calitatea deosebit a produselor ecologice obinute n aceste zone. La nivel regional, exista 53 de pensiuni agroturistice, ocupand locul trei pe tara. 5.3. Populaia i fora de munc. In mediul rural triete i i desfoar activitatea, la nivelul anului 2002, un numr de 2.216.835 locuitori (59.23% din populatia regiunii), dintre care 1.102.020 femei, iar structura pe vrste a populaiei rurale este caracterizata printr-un relativ dezechilibru, procesul accentuat de mbtrnire demografic fiind evident. Structura populaiei pe sexe i medii in mediul rural 2002 (persoane)
Unitate teritoriala Ambele sexe Absolut % 100.00 17.38 13.15 19.54 16.19 21.18 12.56 Din care feminin 1.102.020 190.445 146.688 213.415 179.298 234.581 137.593

2.216.835 385.372 291.522 433.172 358.859 469.467 278.443 Sursa Anuarul statistic al Romniei 2003

Nord-Est Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui

76

Cea mai mare parte a populatiei rurale este concentrata in judetele Suceava, Iasi si Bacau, iar cea mai mica in judetele Botosani si Vaslui.
Structura populaiei din regiune, dup persoane active (ocupate-neocupate) si inactive in 2002, in mediul rural Grupe de vrst Total Persoane active Persoane populatie Total inactive Ocupate omeri BIM Total 100,0 51.0 48.5 2.5 49.0 Sub 15 ani 100.0 100,0 15 - 24 ani 55.8 49.4 6.4 44.2 100,0 25 - 34 ani 79.5 74.0 5.5 20.5 100,0 35 - 49 ani 85.7 82.5 3.2 14.3 100,0 50 - 64 ani 69.2 68.5 0.7 30.8 100,0 65 ani i peste 39.6 39.6 60.4 100,0 Sursa: Anuar Statistic al Romniei -2003

La nivel de regiune, n mediul rural este comasat peste 51.12% din fora de munc ocupat a regiunii, din care majoritatea se regsete n agricultur i silvicultur. Aceast rat mare de activitate in mediul rural este rezultatul prezentei agriculturii ca ramura economica predominanta, cu grad sczut de tehnicizare. Cu toate c, raportat la activitile economice desfurate in zona rural, fora de munc este suficient din punct de vedere cantitativ, aceasta este necalificat. Acest fapt se datoreaz, n primul rnd, sistemului de pregtire profesional i educaional deficitar, ct i faptului c o mare parte a populaiei rurale nu urmeaz o asemenea coal. Studiind structura populaiei ocupate pe grupe de vrst i pe activitile preponderente,care pot fi asimilate n totalitate economiei zonelor rurale, populaia care a depit vrsta de 50 de ani este foarte numeroasa. Procesul de mbtrnire a aprut pe msura scderii numrului de persoane mature, ca urmare a migrrilor masive din ultimele 3 decenii, si s-a accentuat in ultimii 8-9 ani prin micsorarea numrului de nateri. Nivelul sczut al veniturilor din agricultura si lipsa altor activiti neagricole nu au stimulat tinerii s rmn in mediul rural, btrnii fiind nevoii sa lucreze singuri terenurile. De aceea, mai mult de un sfert din persoanele ocupate in agricultura au vrsta de peste 50 ani, iar, dup vrsta de 65 de ani, aproape jumtate din acestia rmn nc in activitate. Aceasta face ca pe piaa muncii sa fie prezente efective numeroase de persoane vrstnice.

Structura populaiei ocupate pe grupe de vrst i activiti ale economiei naionale 2001 si 2002 (%) Regiunea Agricultur(%) Silvicultur(%) Total populaie ocupat 100 100 15-24 ani 13.0 6.4 25-34 ani 2001 17.8 43.0 2002 35-49 ani 16.8 36.3 31.3 50-64 ani 19.4 14.3 18.8 65 ani i peste 14.2 9.1

Agricultur, vanatoare si 100 13.4 27.4 silvicultura(%) Sursa Anuarul statistic al Romniei 2002-2003

Daca pentru silvicultura in grupa de vrsta 25-49 de ani activeaz 79.30% din populaia ocupata din acest sector, in agricultura activeaz in acelai segment numai 34.60% (anul 2001). La nivelul anului 2002, in agricultura si silvicultura in grupa de varsta 25-49 activeaza 58.7% din totalul populatiei ocupate, in timp ce 27.9% au varsta peste 50 de ani. 5.4 Infrastructura i servicii publice

77

Principala problema care conduce duce la stagnarea dezvoltrii economice a zonelor rurale din regiune nu este reprezentata ns de aceste caracteristici specifice economiei zonelor rurale, ci de starea proast a infrastrcutrii si i n unele locuri chiar lipsa acesteia. Acest fapt are cteva consecine imediate cu un rol hotrtor n dezvoltarea socioeconomic a zonelor rurale, respectiv: - imposibilitatea de a atrage investitorii - imposibilitatea de a pune n valoare bogiile naturale i aezmintele cultural-istorice existente prin dezvoltarea unor sectoare de activitate cum ar fi turismul rural - scderea calitii vieii. Toate acestea conduc n final la stagnarea dezvoltrii economice a zonelor rurale i la apariia n cadrul acestora a unor zone cu probleme socio-economice deosebite. 5.4.1. Infrastructura. Starea infrastructurii fizice de transport si de utiliti n mediul rural este precar, fiind mbtrnit att fizic ct i moral. n plus, exist foarte multe localiti rurale la care cu greu se poate vorbi de existena infrastructurii. innd cont de faptul c infrastructura reprezint temelia pe care se cldesc activitile economice, putem trage concluzia c investiiile in infrastructura sunt prioritare in vederea remedierii dezechilibrelor i pentru a stimula dezvoltarea durabil a regiunii. n acest sens, foarte util se va dovedi accesul zonelor rurale la Programul SAPARD care vizeaz att reabilitarea infrastructurii n zona rural ct i creterea i diversificarea capacitilor de colectare i procesare a produciei agricole vegetale i animale existente. Infrastructura de transport - rutier Infrastructura de transport din mediul rural este necorespunztoare, fiind ncadrat n clasa III i IV de exploatare. La nivelul ntregii regiuni lungimea drumurilor judeene i comunale modernizate este extrem de mic, situndu-se undeva n jurul procentului de 7.52% din lungimea total a drumurilor. Judeele care dein cea mai mare pondere de drumuri judeene i comunale modernizate sunt judeele Vaslui i Suceava cu cte 13.16%, respectiv 11.78%. La polul opus se situeaz judeele Botoani i Neam cu 1.82% i respectiv 4.11%. Situaia drumurilor este grevat att de lipsa fondurilor, a lucrrilor slabe din punct de vedere calitativ, nerespectarea legislaiei transporturilor cat i a condiiilor climatice cu ierni bogate n precipitaii i temperaturi sczute care duc la distrugerea rapid a drumurilor.
Drumurile publice la 31 decembrie 2002 Din care drum Drum Drum judeean i judeean i Unitate teritoriala Total naional comunale comunale modernizate 13388 2606 10782 811 Regiunea NE 2454 431 2023 173 Bacu 2117 416 1701 31 Botoani 2382 344 2038 99 Iai 1815 407 1408 58 Neam 2479 629 1850 218 Suceava 2141 379 1762 232 Vaslui Sursa Anuarul statistic al Romniei 2003

Din care cu mbrcmini uoare rutiere 2263 483 317 394 442 465 162

Infrastructura de utiliti Infrastructura de utiliti este i ea deficitar. Cele mai multe dintre aezrile din zona montana nu sunt racordate la reeaua electric, la cea de ap potabil sau la reeaua de distribuie a energiei termice, in special datorit greutii de execuie a acestor lucrri, a costurilor mari pe care le implic i a gospodriilor rsfirate. De asemenea, n multe din aceste ctune de munte infrastructura de telecomunicaii este inexistent.

78

Datele statistice existente referitoare la infrastructura de utiliti (alimentari cu apa, canalizare, alimentare cu gaz) din mediul rural nu sunt concludente datorita inconsecventei structurilor administrative ale localitilor menionate in statistici. In ceea ce privete racordarea la reeaua electric a localitilor din zonele rurale, conform datelor statistice, ponderea populaiei din zona rural a regiunii care nu este racordat la reeaua electric (4%) este dubl fa de valoarea medie pe ar (2%), datorndu-se n principal localitilor din zona montan. Reeaua de ap potabil Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2 , rezulta ca doar 343 de comune si sate din totalul de 2908 sunt conectate la retele de apa potabila, reprezentand doar 11.79%. De asemenea, putem meniona ca reeaua publica de distribuire a apei potabile este departe de a putea asigura necesitile edilitare ale populaiei rurale, att ca numr de locuitori beneficiari, ct i ca proporie de localiti rurale deservite. Sub acest aspect, populaia rurala este dependent de obinerea apei potabile din alte surse (fntni, izvoare), care nu in toate cazurile asigura o apa potabila corespunztoare afectnd starea de sntate a populaiei si contribuind la un nivel crescut al mortalitatii populaiei prin boli infecioase si parazitare. Reeaua de canalizare public Conform datelor analizate in prezentul document la cap.2 rezulta ca doar 98 de comune si sate din totalul de 2908 sunt conectate la retele de canalizare, reprezentand 3.37%. Reeaua de canalizare public prezint o stare de degradare destul de ridicat, constituind deseori alturi de starea proast a reelei de distribuie a apei potabile, unul din factorii favorizani pentru declanarea focarelor de infecie. n cadrul regiunii, judeele Bacu, Suceava i Botoani prezint cele mai multe localiti racordate la reeaua de canalizare public. O situaie deficitar se gsete n judeele Vaslui i Iai. Reeaua de distribuie energie termic. In ceea ce privete reeaua de distribuie a energiei termice in mediul rural putem meniona ca aceasta este foarte slab dezvoltata, fiind prezenta doar in unele din comunele mari ale regiunii. Reeaua de gaze naturale. n cadrul regiunii cele mai multe localiti conectate la reeaua de gaze naturale sunt municipiile si oraele, dar i localitile rurale dispuse de-a lungul magistralelor de gas. In judeele Vaslui si Suceava se executa lucrri de aduciune a magistralelor si de alimentare cu gaz metan a localitilor. Numai 40 de comune si sate din totalul de 2908 sunt conectate la sisteme de distributie a gazelor naturale (1.37%), conform datelor prezentate in cap.2. 5.4.2. Servicii publice. Sistemul educaional. Factorul esenial n dezvoltarea unei economii naionale, ca i a unei regiuni, l reprezint capitalul uman. Dei este dificil de cuantificat i reprezint n sine un concept controversat, capitalul uman ar putea s includ resursele umane cu un anumit nivel de educaie. Analiza datelor statistice ne ofer o imagine a decalajului existent n sistemul educaional ntre zonele rurale ale regiunii i cele urbane. Astfel: a. aproape 7% din populaia rural nu are coal. b. 37% din populaia rural a absolvit doar coala primar. c. doar 35% din populaie a urmat gimnaziul. d. doar 8% din populaie a urmat liceul.

79

e. 0.7% din populaia rural a absolvit o coal de maitri. Situaia actual, care poate fi considerat critic, se datoreaz unor factori interni i externi mediului rural cum ar fi : mentalitatea oamenilor (folosirea copiilor la muncile agricole n detrimentul colii, fapt ce poate fi evideniat uor prin prezena pe segmentul de vrst 15-24 ani n cadrul populaiei ocupate pe agricultur i silvicultur a unor procente de 14,3% i respectiv 12,1% din totalul populaiei ocupate pe cele dou ramuri). lipsa instituiilor de nivel liceal in zona rural suplinirea lipsei de cadre didactice prin nlocuirea acestora cu pseudo-profesori lipsa mijloacelor materiale familiale care nu permit ntreinerea n coal a copiilor. nealocarea de ctre guvern a unor fonduri suficiente pentru educaie i a subveniilor pentru familiile din zonele rurale cu venituri mici (poate fi menionat aici i alocaia bugetar pentru copii minori, care reprezint contravaloarea a aproximativ 4 euro/lunar, bani suficieni pentru achiziionarea a 6-7 caiete) starea infrastructurii educaionale i lipsa dotrii corespunztoare.
Acest ultim factor, se confrunt cu o insuficien n primul rnd cantitativ. Astfel, colile sunt insuficiente la nivelul ntregii regiuni, situaiile mai critice fiind ntlnite n judeele Botoani, Vaslui i Suceava. n aceeai ordine de idei, poate fi menionat lipsa bibliotecilor din mediul rural, un factor determinant al procesului de nvmnt. Aspectul calitativ al infrastructurii fizice educaionale prezint un grad ridicat de uzur fizic i moral, avnd repercusiuni asupra procesului de nvmnt i calitii vieii prin privarea celor angrenai n acest proces de condiiile elementare de siguran i confort. Astfel, o parte din factorii care aduc prejudicii grave procesului de nvmnt sunt prezentati n continuare: imposibilitatea utilizrii apei potabile din cauza gradului mare de impuriti (factor determinant n declanarea focarelor de infecii) lipsa agentului termic n slile de curs gradul redus de siguran pe care l prezint cldirile insalubritatea grupurilor sanitare Un alt factor negativ nregistrat l reprezint ponderea redus pe care o ocup nvmntul agricol la nivelul regiunii. Absolvenii profilului agricol de la toate nivelurile de instruire reprezint o proporie foarte redusa in totalul absolvenilor, mult subdimensionata in raport cu importanta agriculturii in economia regiunii . Sistemul de sntate. n ce privete serviciile sanitare n zonele rurale, ele pot fi catalogate ca fiind precare, situndu-se cu mult sub nivelul serviciilor medicale practicate n zona urban. In majoritatea comunelor, se asigura numai serviciile sanitare primare. Gradul de asigurare cu servicii medicale de ctre personalul calificat este in general sczut, numrul medicilor fiind relativ mic in raport cu numrul de locuitori. Astfel, revin in medie 2.021 locuitori la 1 medic, fata de o medie de aproximativ 5-6 ori mai mic n zona urban. Numrul dispensarelor medicale comunale este i el foarte mic, acestea putnd fi ntlnite doar n centrele de comun. Un caz deosebit l prezint judeul Suceava care dispune de un numr de doar 7 dispensare medicale comunale. Pentru servicii de specialitate, locuitorii din rural trebuie sa apeleze, de regula, la unitile medicale din orae si municipii, distanele pn la primul ora fiind n unele cazuri mari (10-25km i chiar 32km, n Vaslui i Botoani, iar, n zona muntoas a Sucevei, peste 35km), fiind imposibil astfel intervenia de urgen cu ajutorul salvrilor n cazurile grave. Calitatea actului medical din mediul rural este relativ sczut, in principal din cauza slabei dotri cu cldiri si cu aparatura medicala, de regula nvechita sau chiar inexistenta. Ca urmare a slabei caliti a asistenei medicale, un locuitor din zona rural are sperana de viata mai sczut cu 2 ani dect un locuitor din urban. Rata mortalitii infantile atinge nivele foarte ridicate in mediul rural, depind cu aproape 30% nivelul din mediul urban. Aproape ntreaga zona rurala din regiunea Nord-Est prezint o mortalitate infantil extrem de ridicat, peste media regionala de peste 22.2. Cele mai ridicate valori inregistrate sunt in judetele Botosani cu 24.5 si Vaslui cu 24.2 .

80

5.5. Patrimoniul cultural i arhitectural. n zona rural a regiunii Nord Est exist numeroase biserici, mnstiri (Vratec, Putna, Vorone, Agapia, Moldovia, Sucevia, etc.), muzee, case memoriale, conace, hanuri i curi domneti. Multe dintre aceste aezminte de cult sunt unice n lume prin frumuseea lor. Zonele rurale sunt pstrtoare ale datinilor, tradiiilor, meteugurilor i obiceiurilor strvechi, unde talentul si atracia ctre frumos se materializeaz in adevrate opere de arta ceramica, covoare esute manual, cojocrit, esturi, instrumente populare, mti. Judeele regiunii pstreaz un bogat tezaur al tradiiilor culturale i folclorice, constnd n case memoriale, biserici, mnstiri, documente scrise, o multitudine de profile etno-folclorice, de tradiii ce se manifest i astzi n unele locuri prin intermediul trgurilor i iarmaroacelor, hramurilor, etc. Manifestrile artistice i srbtorile populare tradiionale din tot cursul anului aduc n atenia publicului larg spiritul viu, autentic al meleagurilor moldave, prin portul popular, cntece i dansuri, obiceiuri strvechi - festivaluri de arta plastica, de folclor, de datini si obiceiuri. 5.6. Egalitatea anselor n zonele rurale. Egalitatea anselor n zonele rurale ale regiunii nu pare a fi un concept foarte cunoscut i respectat. Acest lucru se datoreaz n primul rnd concepiilor napoiate care mai persist n zonele rurale, ct i ateniei reduse pe care au acordat-o guvernele post decembriste acestui subiect. Astfel, n zonele rurale, femeia continu s fie privit doar ca purttoare a motenitorilor familiei, cea care d natere i se ocup de creterea acestora, neacordndu-i-se o ans real de a urma o carier, de a se constitui ntr-un factor activ cu rol hotrtor n dezvoltarea satului. Deoarece datele statistice la nivel regional nu abordeaz acest subiect, vom lua ca exemplu pentru demonstrarea afirmaiilor fcute, reprezentarea femeilor la nivelul administraiilor locale. Astfel, n regiunea NE la nivelul administraiilor locale ale zonelor rurale, femeile sunt reprezentate ntr-un procent de sub 2%. Acest lucru reprezint un fapt ngrijortor care, n esen, scoate n eviden dou aspecte pregnante, si anume: 1. excluderea femeilor din punctele de decizie. 2. acceptarea de ctre femei a acestui fapt, i renunarea acestora la dreptul internaional al egalitii ntre sexe. Acest fapt este produsul slabei promovare a conceptului de egalitate a anselor. Probleme cheie in dezvoltarea rurala: - Ponderea ridicata a populaiei din mediul rural 59.23% la nivelul anului 2002; - Ponderea ridicata a populaiei ocupate in agricultura, reprezentnd 51.12% din total populaie ocupata - anul 2002; - Exploatarea agricola se face pe loturi reduse 1-3 ha; - Grad redus de asociere (8% pentru terenuri si 3% in zootehnie); - Infrastructura de transport, de utiliti si comunicaii deficitara att cantitativ cat si calitativ. - Rata ridicata a mortalitatii infantile in mediul rural.

6. Turismul
Datorita conditiilor favorabile de care dispune, a frumuseii locurilor, puritii aerului, apelor, zonelor montane din judetele Bacau, Neamt si Suceava, precum si a inestimabilului patrimoniu cultural si religios existent, Regiunea Nord Est detine un potenial turistic relativ ridicat, care poate fi comparat cu alte zone turistice renumite din tara si din strainatate. Alturi de pitorescul regiunii, binecunoscuta ospitalitate, traditiile populare, obiceiurile, specificul gastronomiei moldovenesti, traditionalele degustari de vinuri din podgoriile Cotnari si Husi dau culoare locala pentru atragerea turistilor. In cele ce urmeaza este prezentata situatia indicatorilor economici ce caracterizeaza acest sector:

81

Situatia asupra capacitatii si activitatii de cazare turistica in 2000-2002 Capacitatea de Cazare Indici de Durata Turiti n Sosiri nnoptari utilizare a medie de Regiunea cazai Existenta funciune (mii) (mii) capacitii n edere (mii) (locuri) (mii locurifunciune(%) (nopi/turist) zile) 2000 Total Romania 280005 50197 4920 17647 4920 35,2 3.59 Nord Est 17745 4624 543 1468 543 31,7 2.70 2001 Total Romania 277047 51882 4875 18122 34.90 * * Nord Est 16971 4651 535 1406 30.20 2002 Total Romania 272596 50752 4847 17277 34.0 * * Nord Est 17269 4615 535 1332 28.9 2003 Total Romania 273614 51632 5056 17844 * * Nord Est 17965 4963 553 1450 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 2001/2002/2003

* Nota: pentru anii 2001, 2002 si 2003 datele referitoare la numarul turistilor nu au fost incluse in Anuarul Statistic al Romaniei. Se observa ca in Regiunea Nord Est indicele de utilizare a capacitatii in functiune a scazut de la 31.7% in anul 2000, la 30.20% in anul 2001, si 28, 90% in anul 2002. Acest fapt se datoreaza unei scaderi a numarului de innoptari, de la 1468 mii in 2000, 1406 mii in 2001, la 1332 in anul 2002. Durata medie de sedere pe turist la nivelul anului 2000 este de 2.70 nopti/turist, insa valorile sunt inferioare att valorii nationale cat si din celelalte regiuni, cu exceptia regiunii Bucureti Ilfov ce nregistreaz cea mai mica valoare a indicatorului de numai 1.83 nopti/turist. Desi modernizarea capacitatilor de cazare, trecute in proprietate privata s-a realizat ntr-un procent mai mare de 90%, punerea in valoare a zonelor cu potential turistic si a bazelor de tratament printr-o activitate promotionala adecvata cat si serviciile oferite turistilor au fost la un nivel scazut, fapt ce a determinat existenta atat a unei durate medii de sedere inferioara celorlalte regiuni, cat si a unui indice de utilizare a capacitatii de cazare foarte redus. In graficul prezentat mai jos este reprezentata situatia capacitatii de cazare in functiune (mii locuri) in Regiunea Nord Est, structurata pe judete in 2002.
1600 1400 1200 1000 800 600 400 200 0 1399 1019 778 400 188 831 capacitate de cazare(mii locuri)

t Su ce av a

Bo to sa ni

Ba ca u

Se poate observa ca judetul cu cea mai mare capacitate de cazare este Suceava, situaie normala daca avem in vedere conditiile de relief deosebit de favorabile pentru turism, precum si spiritul antreprenorial deosebit de dezvoltat al locuitorilor din acest judet, la polul opus fiind judetele Botosani si Vaslui.
Structura de primire turistica cu functiuni de cazare 2000-2002

Ne am

Va slu i

Ia si

82

Unitate teritoriala 2002 Total Nord Est Total Nord Est Total Nord Est

Total

Hoteluri

Hanuri

Cabane

Camping

Vile

Tabere de elevi

Pensiuni turistice

Pensiuni agroturistice

3121 943 23 161 250 81 2 13 3266 968 18 158 2001 262 81 2 13 3338 974 16 140 2002 295 81 1 13 Sursa: Anuare Statistice ale Romniei 2001-2003

140 17 132 16 129 16

1066 38 1016 38 928 35

172 21 168 21 168 21

361 46 437 52 492 65

240 28 343 32 461 53

Se poate observa ca regiunea se situeaza cu putin sub media pe tara la aproape toate tipurile de unitati turistice, insa la o analiza mai atenta a datelor din tabele si daca luam in consideraie si faptul ca regiunea Sud-Est se constituie intr-un caz particular fata de celelalte regiuni (datorita litoralului romanesc care deine cea mai mare capacitate turistica), se poate constata faptul ca regiunea se situeaza in jurul mediei pe tara si putin peste. Se remarca in intervalul 2000-2002 o crestere a numarului de pensiuni turistice si agroturistice, in timp ce celelalte tipuri de structuri de primire turistica inregistreaza o stagnare sau o usoara scadere. Activitatea de turism poate fi structurata astfel :

Turismul cultural, de cunoastere si de informare susinut de valorile istorice si de arhitectura. In cadrul acestuia pot fi incluse: - turismul muzeistic sustinut de un numar insemnat de muzee (arta, istorie, etnografie si folclor, tehnica etc.), case memoriale ce au apartinut unor oameni de cultura, arta, stiinta insemnati; cetati de scaun, curti domnesti etc. Mentionam: o Casa Rosetti-Tescanu (jud. Bacau) inaltata in 1898 de familia Tescanu este cea in care a locuit marele muzician George Enescu (in acest asezamant a fost creata opera Oedip). o Casa memoriala Mihai Eminescu de la Ipotesti transformata in muzeu din 1950 detine obiecte de mobilier si alte obiecte vechi care au apartinut familiei. o Muzeul memorial George Enescu din Dorohoi, in care sunt expuse obiectele personale ale marelui artist. o Palatul Culturii din Iasi inaltat in perioada 1906-1925 este asezat pe ruinele curtii domnesti medievale. Palatul adaposteste patru mari muzee: Muzeul de Istorie al Moldovei, Muzeul Etnografic al Moldovei, Muzeul de Arta si Muzeul Stiinei si Tehnicii. o Palatul Roznovanu construit in stil neoclasic vienez unde este astazi sediul Primariei Iasi. o Teatrul National Vasile Alecsandri construit in perioada 1894-1896 este bogat ornamentat in stil baroc, avand una dintre cele mai frumoase sali de spectacole din tara cu o capacitate de peste 1000 locuri. o Universitatea veche din Iai este un fost palat care a servit drept curte domneasca si a functionat prima pinoteca din tara. o Universitatea din Copou este renumita prin monumentalul hol de marmura, cunoscut sub numele de Sala pasilor pierduti, decorat cu picturi in fresca realizate de Sabin Balasa. o Biblioteca Centrala Universitara din Iasi este un edificiu cu coloane dorice si cupola, dominand poalele Copoului. o Hanul Domnesc este una dintre cele mai vechi cladiri civile ale orasului Suceava si adaposteste sectia de etnografie si arta populara a Muzeului Judetean Suceava. o Cetatea de Scaun a Sucevei construita in timpul domniei lui Petru I Muatinul are n apropriere muzeul Satului Bucovinean, amenajat in aer liber si care conine o valoroasa colecie de construcii tradiionale din sec XVII-XX. o Casa memoriala Ion Creanga din satul Humulesti (Neamt) contine o serie de obiecte personale ale marelui povestitor. o Cetatea Neamtului, construita de Petru I Musatinul intre 1674-1391 a rezistat dea lungul timpurilor asediilor armatelor austro-ungare si poloneze.

83

o o

o o

o o

Complexul muzeal Ciprian Porumbescu de la Stupca (Suceava) format din trei obiective: mormantul marelui muzician, Casa Memoriala si Muzeul Ciprian Porumbescu. Muzeul memorial Emil Racovia din Suraneti (Vaslui) este format din casa in care s-a nascut marele explorator i conine documentele acestuia din anii de scoala si corespondenta tinuta cu diferite personalitati. Muzeul Vasile Prvan din Brlad, aflat n cldirea fostei Prefecturi, ridicat n stil neoclasic de arhiteci italieni n 1899. Muzeul cuprinde trei secii: de art, tiinele naturii i istorie. Muzeul Judeean "tefan cel Mare" din Vaslui cuprinde secii de arheologie, istorie medieval i contemporan, etnografie, art plastic, precum i un salon al umorului "Constantin Tnase" - denumit astfel n memoria ntemeietorului teatrului romnesc de revist. Muzeul stesc "Tcuta", nfiinat n 1986, are secii de arheologie, etnografie, art popular i, lucru mai rar pentru un muzeu stesc, colecii bogate de art plastic, de obiecte rare i de 400 de cri cu autograful autorilor. Unele exponate sunt unice n ar. Muzeul stesc de la Vetrioaia cu exponate etnografice i istorice. Muzeul de Istorie Dimitrie Cantemir unde se gaseste colectia de arheologie cu piese din paleolitic pana in perioada medievala, colectii etnografice, colectia de arta plastica: Gheorghe Tattarescu, Dan Hatmanu, Octavian Angheluta.

turismul etnografic legat de manifestari cu caracter popular (precum Festivalul National " Trandafir de la Moldova" de la Strunga, Iasi, festivalul "Datini si obiceiuri de iarna" din Iasi, targuri ale mesterilor populari ("Cucuteni 5000"- Iasi); Festivalul internaional de folclor Ceahlaul (Neam); Festivalul internaional de folclor Arcanul (Suceava); Festivalul internaional Hora din btrni (Vaslui); turismul artistic (festivaluri, stagiuni, turnee, vernisaje etc.); Festivalul international de arta plastica Tescani (Bacau), Festivalul de umor de la Vaslui.

Turism ecleziastic - Numarul mare de biserici si manastiri existente pe teritoriul regiunii, contribuie la dezvoltarea turismului religios, oferind posibilitatea organizarii de pelerinaje prin crearea unor trasee turistice care sa puna in valoare aceste lacase de cult si spiritualitate. Dintre acestea amintim : - judetul Bacau: Biserica si Curtea Domneasca (1491) din mun. Bacau, Manastirea Rachitoasa, biserica din Borzesti renumita prin sistemul de arcuri si pandantive specifice stilului moldovenesc construita in timpul domniei lui Stefan cel Mare, biserica manastirii Casin, manastirea Tazlau (Naterea Maicii Domnului) construita in timpul lui Stefan cel Mare in 1496; - judetul Botosani: Biserica Sf. Nicolae ctitorita de Stefan Cel Mare in 1497 (cu imbinari de elemente gotice cu bizantine), biserica Sfantul Gheorghe si Uspenia, complexul manastiresc de la Vorona format din trei biserici, alacatuind o importanta zona folclorica, manastirea Cosula renumita pentru picturile in ulei din interior si cele din exterior. - municipiul Iasi si imprejurimile (Manastirea Galata, Manastirea Cetatuia, Manastirea Frumoasa, Manastirea Golia, Manastirea Trei Ierarhi, Catedrala Mitropolitana, Biserica Barnovschi, Manastirea Barnova, Manastirea Piatra Sfanta, Manastirea Hlincea, Manastirea Dobrovat, Manastirea Hadambu). - judetul Neamt: Manastirea Neamtului cunoscuta sub numele Inaltarea Domnului ridicata in timpul lui Stefan cel Mare in 1497 a fost un vestit lacas de cultura, Manastirea Agapia a fost pictata n 1858 de Nicolae Grigorescu si cuprinde un muzeu cu piese de arta religioasa din sec. XVI-XIX, Manastirea Varatec construita in 1785 de maica Olimpiada are traditia ca multe fete din familii boieresti s-au calugarit in acest lacas, manastirea Secu ce adaposteste mormantul lui Nestor Ureche, manastirea Sihastria ce este o veche vatra de calugari isihasti, Schitul Sihla, biserica manastirii Horaita cu o forma mai putin obisnuita are un acoperis ce contine opt turle, manastirea Bistrita unde se gaseste mormantul lui Alexandru cel Bun. - judetul Suceava (Manastirea Vorone, ctitorita de Stefan cel Mare in 1488, are pictura interioara ce dateaz din timpul lui Stefan cel Mare. Faima sa se datoreaza picturii

84

exterioare realizata pe un fond albastru inimitabil cunoscut in intreaga lume albastru de Vorone, Biserica Humor cunoscuta si sub numele de biserica Adormirii Maicii Domnului este foarte apreciata pentru pictura sa exterioara ce infatiseaza Judecata de Apoi, Manastirea Moldovita ridicata de Petru Rares dup 1532 este inconjurata de ziduri puternice inalte de 6 m, de asemenea, renumita pentru pictura exterioara, Manastirea Sucevia ce dispune de cel mai remarcabil sistem de fortificatii dintre manastirile moldovenesti si este cunoscuta ca testamentul picturii exterioare moldovenesti, aceasta fiind realizata pe sapte registre suprapuse, Manastirea Dragomirna ce frapeaza prin proportiile sale cu o inaltime exagerat de mare fata de latimea sa, existand propriuzis doua biserici suprapuse delimitate de braul torsada. La manastirea Putna unde se afla mormantul lui Stefan cel Mare zidita intre 1466 si 1470 cu intentia de a deveni necropola a dinastiei. Biserica a fost inclusa pe lista monumentelor UNESCO. judetul Vaslui: Biserica Sfantul Ioan inaltata in timpul lui Stefan cel Mare in 1490 este un edificiu cu plan triconc, cu fatadele din piatra aparenta, biserica episcopala Sfintii Petru si Pavel ce contine picturi interioare realizate de Gheorghe Tatarescu, Mnstirea Moreni, la 10 kilometri de Vaslui, adpostete moatele sfinilor Tarahie, Prov i Andronic, aduse de la Ierusalim n 1996; Mnstirea Floreti, ctitorit n anul 1590, este unul dintre cele mai importante aezminte monahale din jude i are hramul Sf. Ilie, Biserica de lemn de la Prveti, comuna Costeti ridicat n sec. al XVII-lea cu catapeteasma pictat n stil bizantin; Biserica Sf. Nicolae Golgofta din Ivneti construit din stejar, pe temelie de piatr; Schitul de lemn Sf. Voievozi, din MlinetiGrceni, cu o turl zvelt i elegant i aflandu-se ntr-o zon care a cunoscut, dup 1999, un reviriment al vieii monahale, aici fiind ridicate multe lcauri noi de cult.

Turismul stiintific prin participari la sesiuni de comunicari stiintifice, colocvii, cursuri internationale (indeosebi in municipiul Iasi, Bacau, Suceava), stimulat si de existenta, pe de o parte, a rezervatiilor naturale si arheologice: rezervatiile floristice Stanca-Stefaneti, Ripiceni, rezervatia de tisa Tudora. Turismul balneo-terapeutic - izvoarele minerale din Slanic Moldova (ce dateaz din 1800) si Targu Ocna (Bacau), statiunile balneo-climaterice din municipiile Campulung Moldovenesc si Vatra Dornei (Suceava), salina de la Targu Ocna-Bacau, statiunile balneoclimaterice Strunga si Nicolina (judetul Iasi); - centrul balnear la Ghermneti, situat la aproximativ 25 de kilometri de Hui, care capteaz apa de la izvoarele minerale sulfuroase aflate n apropiere. Turismul de agrement acest tip de turism este sustinut de frumuseti peisagistice: - judetul Bacau: valea Trotusului cu o succesiune de defilee si bazine depresionare, valea si defileul Uzului, lacul de acumulare de la Poiana Uzului, valea Bistritei cu salba de lacuri de acumulare. Totodata, se remarca urmatoarele rezervatii naturale: codrul secular de la Runc-Racova, rezervatia forestiera situata pe Paraul Alb. - Judetul Botosani: rezervatia de la Stanca Costeti este caracterizata printr-o complexitate geologica si floristica; rezervatia naturala de tisa de pe Dealu MareTudora. - Judetul Iasi: rezervatia paleontologica de pe Dealul Repedea, rezervatia botanica de la Valea Lunga, unde este protejat salcamul galben, rezervatia floristica si faunistica Fanatele de la Valea lui David. - Judeul Neamt: cheile Bicazului, lacul de acumulare Izvorul Muntelui, masivul Ceahlau, rezervatia forestiera Codrii de Arama, Padurea de Argint, parcul dendrologic de la Grumazesti, rezervatia de zimbri de la Vanatorii Neamtului, cascada Duruitoarea, rezervatiile paleontologice din imprejurimile orasului Piatra Neamt. - Judetul Suceava: relieful muntilor Calimani cu complexul vulcanic aferent, stancile cu aspect ruiniform 12 Apostoli, parcul national de 15300 ha, relieful carstic si rezidual al masivului Rarau, padurea seculara de la Giumalau, defileul Bistritei Aurii, valea superioara a Moldovei, rezervaia naturala de la Radaui, rezervatia paleontologica si codrul secular de molidi de la Pojorata. - Judetul Vaslui: rezervatiile forestiere de la: Balteni, Badeana, Seaca Movileni; rezervaia paleontologic de la Mluteni, rezervaia fosilifer Nisipria Hulub.

85

Turismul de tranzit (in interes de serviciu, de afaceri sau personal), stimulat intr-o oarecare masura si de deplasarile persoanelor inspre si dinspre Republica Moldova; Agroturismul - dezvoltarea turismului rural, si indeosebi a agroturismului, are mari posibilitati de dezvoltare, deoarece zonele rurale ale regiunii dispun, pe langa un cadru natural pitoresc, nepoluat si cu multiple variante de recreere si de un valoros potential cultural si istoric. Probleme cheie turism:

Indicele redus de utilizare a capacitatii de cazare in functiune (28.90%) in comparatie cu alte regiuni si nivelul naional (34.00%) anul 2002; Cea mai redusa durata medie de sedere dintre toate regiunile (2.7 nopti per turist), inferioara valorii la nivel national (3.59 nopti per turist).

7. Disparitati intraregionale
Regiunea Nord - Est ocupa ultimul loc in tara in ce privete PIBR/locuitor (71.72% din media nationala n anul 2001), fiind astfel regiunea cea mai puin dezvoltata din Romnia.
Estimarea aproximativa a valorii adaugate brute reale la nivel judetean (miliarde lei preturi) Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei 1999-2003

86

Bacu Agricultura Industrie Servicii PIB judeean PIB/loc(mii lei) PIB pe locuitorindice de disparitate Agricultura Industrie Servicii PIB judeean PIB/loc(mii lei) PIB pe locuitorindice de disparitate Agricultura Industrie Servicii PIB judeean PIB/loc(mii lei) PIB pe locuitorindice de disparitate Agricultura Industrie Servicii PIB judeean PIB/loc(mii lei) PIB pe locuitorindice de disparitate 1700.9 5793.3 4808.2 13500.3 18027.0 108.5

Botoani 1448.7 839.5 2044.8 4813.4 10421.1 62.7

Iai 1998 1775.1 2341.8 6036.5 11280.5 13616.0 82.0 1999 2106.4 3356.3 7902.8 14964.6 17956.4 84.8 2000 2253.6 5018.1 9531.0 18800.8 22468.8 82.4 2001 3612.4 6398.8 11871.8 24136.9 28661.8 82.2

Neam 1240.1 1838.8 3411.1 7205.4 12321.1 74.2

Suceava 2364.3 1650.3 4089.7 8972.3 12570.1 75.7

Vaslui 1219.9 1112 1815.4 4613.5 9942.2 59.9

1937.2 3705.3 6085.6 13128.2 17486.1 82.6

1722.3 1074.3 2605.2 6033.5 13032.1 61.6

1562.6 2274.4 4123.2 8910.4 15212.1 71.9

2714.5 2241.8 5052.3 11140.3 15575.8 73.6

1400.6 1248.8 2302.1 5521.7 11874.4 56.1

2118.7 5163.2 7381.6 16407.1 21795.9 79.9

2071.7 1199.4 3050.6 7048.8 15197.7 55.7

1877.5 3125.7 5098.6 11296.8 19270.2 70.6

3177.0 3250.7 5907.4 13724.1 19135.0 70.2

1046.5 1716.3 2676.1 6078.9 13024.8 47.8

2994.4 8049.6 9264.3 22405.0 29683.9 85.1

2809.5 1766.1 3473.2 8856.8 19028.9 54.6

2600.6 4537.3 6085.0 14577.3 24814.6 71.1

3687.9 4373.4 7745.1 17381.1 24169.5 69.3

2248.2 2279.3 3321.7 8631.9 18448.2 52.9

87

Evolutia VAB judetean/locuitor real


14000 12000 VAB/loc(mii lei) 10000 8000 6000 4000 2000 0 1998 1999 ani
Ca urmare a calculelor estimative efectuate si sintetizate in tabelul anteroir, se poate observa ca valoarea cea mai mare a VAB real/loc in 2001 se inregistreaza in judetul Iasi cu 13.029 mii lei/loc, fiind urmat de judetul Bacau cu 12.204 mii lei/loc. La distanta, dar cu valori relativ apropiate urmeaza judetele Neamt, Suceava, pe ultimele locuri situandu-se judetul Vaslui cu 10.127 mii lei/loc si Botosani cu 10.089 mii lei /loc. Evolutia VAB reale/loc in perioada analizata cunoaste aceeasi evolutie ca si PIB regional/loc, cu descrestere intre 1998-2000 si crestere in 2001.

Bacau Botosani Iasi Neamt Suceava Vaslui

2000

2001

PRINCIPALII INDICATORI DE CARACTERIZARE ECONOMICA A JUDETELOR REGIUNEA NORD EST Judeele INDICATORI Anul Bacu Botoani Iai Neam Suceava Vaslui I. CARACTERISTICI DEMOGRAFICE GENERALE 1999 19.6 12.1 21.8 15.3 18.7 12.1 2000 19.7 12.1 21.9 15.3 18.8 12.2 I.1. Ponderea populaiei totale judeene n populaia total regional la 1 iulie (%) 12.1 22 15.3 19 12.2 2001 20 12.4 21.5 15.4 18.9 12.4 2002 19.4 1999 50.2 39.7 50.3 40.6 35.6 43.2 2000 49.8 39.3 49.9 40.3 35.3 42.7 I.2. Ponderea populaiei urbane n total populaie la 1 iulie (%) 2001 49.6 39.2 50.1 40.2 35.1 42.6 2002 47.0 37.0 46.2 37.7 33.6 40.1 1999 22 20.3 21.6 21.5 15.7 25.3 2000 28.3 26.8 22.5 23.9 16.7 21.2 I.3. Rata mortalitii infantile (la 1000 nou-nscui vii) 2001 21.9 27.4 25.5 23.3 17.4 21.8 2002 20.4 21.7 21.3 20.8 17.3 23.2 I.4. Durata medie a vieii n perioada 1998-2001 (ani) 70.58 70.45 71.33 71.11 72.26 71.13 Durata medie a vieii n perioada 2000-2002 (ani) 70.35 70.33 71.4 71.18 72.55 71.05 II. RESURSELE DE MUNC I OCUPAREA FORTEI DE MUNCA 1999 32 37.8 37.1 37.3 38.2 35.8 2000 33.2 37.8 38 38.3 38.1 35.9 II.1. Ponderea populaiei active civile din populaia total la sfritul anului (%) 36.9 37.6 38 37.7 35.4 2001 33.5 34.7 37.6 35.8 36.0 32.0 2002 32.3 378 371 373 382 358 II.2. Numr persoane ocupate la 1000 locuitori 1999 320 2000 332 378 380 383 381 359 2001 335 369 376 380 377 354 2002 323 347 376 358 360 320

88

II.3. Ponderea populaiei ocupate n agricultur i silvicultur 1999 39.4 din total populaie ocupat n economie (%) 2000 39 2001 37.6 2002 34.9 II.4. Ponderea populaiei ocupate n industrie din total 1999 27.9 populaie ocupat n economie (%) 2000 26.4 2001 28 2002 28.4 II.5. Ponderea populaiei ocupate n construcii din total 5 1999 populaie ocupat n economie (%) 2000 4.8 2001 5.3 2002 6.2 II.6. Ponderea populaiei ocupate n sectorul serviciilor din 1999 27.7 total populaie ocupat n economie (%) 2000 29.8 2001 29.1 2002 28.4 II.7. Numr persoane ocupate in cercetare-dezvoltare la 1000 1999 87.6 locuitori * III. OMAJUL III.1. Rata omajului la 31 decembrie (%) 1999 13.2 2000 9.5 2001 8.2 2002 9.4 III.2. Rata omajului feminin la 31 decembrie (%) 1999 12.7 2000 8.4 2001 7.9 2002 8.7 III.3. Ponderea omerilor neindemnizai din total omeri 1999 7.3 nregistrai la 31 decembrie (%) 2000 12.7 2001 20.1 2002 60.3 IV ASISTENTA MEDICALA* IV.1. Nr. locuitori/medic 1999 845 IV.2. Nr. locuitori/asistent medical 1999 252 IV.3. Nr. paturi de spital/1000 locuitori 1999 5.1 IV.4. Nr. examinari medicale/locuitor 1999 1.8 V. INFRASTRUCTURA V.1. Densitatea drumurilor publice la 100 kmp de teritoriu la 1999 34.8 31 decembrie (%) 2000 37.1 2001 37.1 2002 37.1 V.2. Ponderea drumurilor publice modernizate n total 1999 21.5 drumuri publice la 31 decembrie (%) 2000 21.3 2001 23.1 2002 23.8 V.3. Ponderea localitilor care au reea de ap potabil (%) 1999 32.2 Nota: localitati=orase, municipii, comune 2000 62.1 2001 68.9 2002 70.1 V.4. Ponderea localitilor care au reea de canalizare la 31 1999 29.9 decembrie (%) 2000 52.9 Nota: localitati=orase, municipii, comune 2001 55.2 2002 55.2 VI. CULTURA SI COMUNICATII* VI.1. Nr abonamente radio/1000 locuitori 2000 142.9 VI.2. Nr abonamente TV/1000 locuitori 2000 96.5 VI.3. Nr. cititori abonati la biblioteci publice/1000 locuitori 1999 241.1

60.1 62.2 61.8 56.8 15.8 14.1 15.2 17.2 1.5 2.2 1.5 2.0 22.6 21.5 21.5 22.4 17.5 17.7 16.7 11.8 11.0 15.3 14.1 8.9 8.6 34.6 42.1 29.1 68.8 824 216 7.9 0.6 39.2 42.3 42.4 42.5 17.9 18.1 17.9 16.8 91.6 91.6 91.6 94.4 26.4 26.4 26.4 25.0 74.1 101.7 224.6

42.9 43 42.6 38.1 20.7 20.7 20.3 23.5 3.9 4.1 4 4.4 32.5 32.2 33.1 31.9 233.1 12.3 10.9 9.4 9.7 11.7 10.1 9.2 9.7 31.4 32.5 39.7 67.3 291 151 9.7 2.6 42.7 43.2 43.3 43.5 17.7 17.3 17.5 17.4 29.2 31.5 31.5 43.8 13.5 13.5 13.5 13.5 123.1 110.4 334.8

53.3 53.8 53.1 49.5 20.1 18.3 20.3 21.6 2.6 3.2 2.9 3.2 24 24.7 23.7 24.7 61.1 17.8 16.6 14.1 10.7 17.4 16.9 13.5 10.1 40 50.2 42.1 62.1 846 219 5.6 2.2 30.6 30.7 30.7 30.8 24.9 25 25 24.9 100.0 100.0 100.0 100.0 17.6 17.6 17.6 17.6 87.9 119.6 230.5

55.2 57.7 56.7 52.0 17.2 15.4 15.8 18.4 2.5 3 2.2 2.3 25.1 23.9 25.3 25.7 35.9 13.5 12.2 8.6 10.3 14.3 12.4 8.4 9.8 36.6 36.1 28.2 70.7 1240 309 6.2 2.6 27.2 28.8 28.8 29.0 28.9 28.3 29 29.9 46.9 45.9 46.9 47.5 28.6 28.6 28.6 27.7 66.2 92.3 257.3

57.7 59.5 52.4 56.5 20.5 17.8 18.2 20.2 1.9 1.8 1.5 1.8 19.9 20.9 27.9 20.4 37.2 17.5 15.4 13.3 15.9 14.9 12.8 10 11.4 16.2 12.2 11 56.9 1047 214 6.8 1.2 39.5 40.3 40.3 40.3 16.1 25.8 25.8 26.3 100.0 93.3 97.3 98.6 16 15 15 14.7 60.6 126.6 266.7

89

VI.4. Nr. volume imprumutate din biblioteci publice/1000 2,975. 1999 4,298.3 7,048.3 3,610.3 3,501.0 3,997.8 locuitori 6 V. INTREPRINDERI MICI SI MIJLOCII VI.1 Numrul IMM la 1000 locuitori, in anul 2000 13.1 8.7 14.8 12.7 11.4 8.4 VI.2. Ponderea IMM care au depus bilan contabil n total IMM pe ramuri ale economiei n anul 2000, din care: VI.2.1. Industrie (%) 10.5 11.5 9.3 21.8 14.7 10.5 VI.2.2. Agricultur (%) 1.4 4.4 1 1.4 1.5 3.3 VI.2.3. Construcii (%) 2.3 2.8 2.2 2.8 2.1 2.6 VI.2.4. Comer (%) 71.1 68.9 70.8 61.2 67.9 71.4 VI.2.5. Servicii (%) 14.7 12.4 16.7 12.7 13.7 12.2 VI.3. Ponderea IMM care au depus bilan contabil n total IMM pe clase de mrime n anul 2000, din care: VI.3.1. Micro ntreprinderi (0-9 salariai) (%) 92.6 90.9 92.4 90.2 92.2 90.2 VI.3.2. ntreprinderi mici (10-49 salariai) (%) 5.9 7.5 6.4 8.2 6.5 8.1 VI.3.3. ntreprinderi mijlocii (50-249 salariai) (%) 1.5 1.6 1.2 1.7 1.2 1.7 VI.4. Ponderea IMM cu capital privat, care au realizat profit brut n 2.3 0.9 3 1.6 2.1 0.8 total IMM n anul 2000 (%) VI.5. Repartiia veniturilor totale realizate de IMM cu capital privat 2.6 1 2.6 1.6 1.8 0.8 n anul 2000 (%) VI.6. Repartiia veniturilor din export realizate de IMM cu capital 2.1 0.4 2 1 1.4 0.3 privat n anul 2000 (%) Sursa datelor: Anuare Statistice ale Romaniei * Date din Raportul National al Dezvoltarii Umane 2001-2002

Caracteristici demografice

Se constata ca cel mai populat judet este Iasi, in timp ce, cel mai puin populate sunt judetele Botosani si Vaslui, cauza principala fiind migratia dinspre zonele slab dezvoltate catre cele dezvoltate. Ca evolutie judetele Bacau, Iasi si Suceava au nregistrat o crestere a populaiei, in timp ce celelalte au avut un nivel constant. Regiunea are o ponderea ridicata a populatiei rurale (59.2%) fata de cea nationala (46.7%). Aceeasi situatie se inregistreaza la nivelul tuturor judetelor regiunii. Cu atat mai mult cu cat in judetul Suceava populaia rurala ajunge la o pondere de 66.4%, in timp ce la polul opus se afla judetele Iasi (53.8%) si Bacau (53.0%). Daca n judetul Bacau populatia urbana se concentreaza in municipiul Bacu i celelalte 7 orae, in judetul Iasi aceasta este concentrata in principal in resedina de judet Iasi (39.3% din totalul populaiei). Ca evoluie, este ngrijortoare creterea populaiei in intervalul 1999-2002 in mediul rural n toate cele ase judee n detrimentul celei urbane, fapt ce evideniaz migraia urbanrural ce are loc in ultima perioada. Surprinde, in ciuda dezvoltrii economice, rata ridicata a mortalitii infantile din judeul Bacu (28.3 in anul 2000) este superioara att valorii la nivel regiune cat si celei naionale. Ca evoluie, se constat o scadere a ratei mortalitatii infantile in judetele regiunii, mai putin in judetul Vaslui, unde se mentine tendinta de crestere, inregistrand in 2002 cea mai ridicata valoare, 23.2. Durata medie de viata este de 71.19 ani la nivel regional, apropiata de media naionala (71.18 ani). La nivel judeean durata medie de viata este apropiata valorii inregistrate la nivel naional.

Resursele de munca si ocuparea fortei de munca

Evoluti, ponderea populatiei ocupate in populatia totala a regiunii inregistreaza o evolutie contradictorie, inregistrand o crestere pana in 2000 si o scadere pana in 2002. Predomina ponderea populaiei ocupate in agricultura si silvicultura la nivel regional (46.4%), superioara celei naionale. La nivel judeean, cel mai mare nivel al indicatorului respectiv l dein judeele Botoani (sub aspect agricol cu 56.8%) si Suceava (sub aspect silvic). Daca pentru Suceava poate constitui un fapt pozitiv, pentru Botoani este un fapt negativ, fiind si o cauza a gradului sczut de dezvoltare economica. La polul opus, cea mai mica pondere a populaiei ocupate in agricultura si silvicultura o are judeul Bacu (34.9%). Evolutiv, doar in judeul Bacu se constata ca in perioada de analiza o scdere a populaiei ocupate in agricultura, in timp ce in celelalte judee are loc o evoluie oscilanta.

90

In industrie cea mai mare pondere a populaiei ocupate se nregistreaz n judeul Bacu (28,4%) si Iasi (23.5%). De remarcat ca in toate judeele evoluia a fost oscilanta in perioada de analiza, cu descresteri pana in 2000 si cresteri pana in 2002. In sfera construciilor se remarca judeul Bacu (6.2%), la polul opus situandu-se judetul Botosani (2.0%). In servicii, doar judeul Iasi (31.9%) este la o valoare egala cu cea nationala, celelalte nregistrnd valori inferioare acesteia. In cercetare si dezvoltare, asa cum era de asteptat lider este judetul Iasi, cu o pondere de 233 persoane ocupate la mia de locuitori. Somajul

Somajul nregistreaz, in general, valori superioare ratei la nivel national (8.4%). Doar judeul Bacau are o valoare apropiata acesteia (9.4%), in timp ce judetele Botosani (11.0%) si, in special, Vaslui (15.9%) au valori alarmant de ridicate. De asemenea, se constata o crestere in anul 2002 a ratei somajului in judetele Bacau, Iasi, Suceava si Vaslui. Totodat, se observa ca rata omajului feminin are valori inferioare ratei omajului in toate judeele regiunii. Infrastructura

Sub acest aspect disparitatile se adancesc atat intre judeele regiunii ct i ntre unele din judee i media naionala. In timp ce judeele Iasi, Vaslui si Botosani au cele mai ridicate ponderi a localitilor cu reea de ap potabil, apropiindu-se de nivelul naional, aceleasi judete au si cele mai scazute ponderi de localitati cu retea de canalizare. Se remarca judetul Bacau, cu 55.2% localitati conectate. Cu excepia judeului Bacu, unde a avut loc o cretere a localitilor care au reea de canalizare in perioada 1999-2001, in celelalte judee numrul acestora s-a meninut constant. Privind ponderea drumurilor publice modernizate in total drumuri publice, judeele Vaslui si Suceava au cele mai ridicate valori, 26.3% respectiv 29.9%, in timp ce in Botosani si Iasi cele mai mici, 16.8%, respectiv 17.4%. Oricum, acestea sunt inferioare ponderii medii naionale. Sectorul IMM-urilor

Privind numrul de IMM-uri la mia de locuitori, toate judeele regiunii nregistreaz la 31.12.2000, valori inferioare celei corespondentului naional (17.5/1000). Judeele Botoani si Vaslui au cele mai sczute valori de 8.7/1000, respectiv 8.4/1000. Privind structura sectoriala a acestora in toate judeele regiunii predomin cele ce activeaz in comer, unde cu excepia judeului Neam celelalte au valori superioare celei naionale (65.7%). La polul opus se afla zona serviciilor cu valori inferioare naionalului (18.4%) si, in general, apropriate intre judee. In agricultur se constata valori apropiate ntre judee i ntre acestea i naional (1.7%), cu dou excepii, judeele Botoani i Vaslui predominant rurale i, n consecina, cu valori superioare. In construcii, nu exist dispariti intraregionale i nici judeean-naional. Privind IMM-urile cu capital privat, contribuia la veniturile totale cat si din export este asigurata cu preferina de judeele Bacu si Iai si in mica msura de Botoani si Vaslui. In regiunea Nord Est exist comuniti int care pot constitui obiectul unor programe de reducere a disparitilor economico-sociale interregionale, pn la nivel de comuna. arii aflate n declin industrial i cu omaj ridicat, ce includ localitile Roman, Suceava, Flticeni, Rdui, Vaslui, Negreti, Hui, Buhui, Drmneti, Moineti, Comneti, Pacani, Hrlu, Trgu Frumos, Trgu Neam, Botoani si Dorohoi, cu platformele industriale adiacente; dup cum urmeaz: zona rural care acoper regiunea de confluen dintre judeele Bacu, Vaslui, Iai i Neam, care se continu cu zona de vest a judeului Vaslui; fia adiacent graniei dintre judeele Botoani si Iai;

a) aria de zone rurale izolate, cu infrastructur slab dezvoltata, regsite n cadrul judeelor,

91

poriunea situat n extremitatea sud-estic a judeului Iai i care continu n nordestul judeului Vaslui, pe malul drept al rului Prut. Zone cuprinznd grupuri izolate de localiti din judeul Suceava: o Izvoarele Sucevei, Brodina, Ulma o arul Dornei, Panaci, Poiana Stampei o Dolhasca, Dolheti, Manolea, Forsti o Grameti, Samotea, Zvoritea

b) aria zonelor afectate de alunecri de teren i fenomene de eroziune: in judeul Botoani aceste zone sunt situate n zona central i de sud sud-est, n perimetrul delimitat de comunele Ungureni, Trueti, Flmnzi, Lunca, Albeti i tefneti; in judeul Neam: o in nordul judeului, n apropierea comunei Pipirig o pe ambele maluri ale lacului de acumulare Bicaz o n nordul municipiului Piatra Neam, pe raza com. Grcina o pe raza comunei Furei n judeul Iai, pe raza comunelor Prcovaci si Strunga n judeul Vaslui, n bazinul afluenilor rului Brlad i bazinul rului Elan, zona de sud-est a judeului; n judeul Bacu au fost identificate 13 zone expuse alunecrilor de teren, situate n partea central si de nord; in judeul Suceava n raza localitilor: o Ulma, Brodina, Straja, Vicovu de Sus o Vadu Moldovei, Forti, Drgueni, Boroaia c) aria zonelor afectate de inundaii, n bazinul rului Bistria n dreptul localitilor Borca, Costia, Podoleni, n lunca Jijiei, lunca rului Prut n aval de acumularea StncaCosteti, precum i n judeul Bacu, n zona bazinelor hidrografice ale rurilor Trotu, Siret, Tazlu, Bistria, Zeletin; d) aria zonelor deficitare n domeniul alimentrilor cu ap (sub aspectul infrastructurii specifice i al surselor de alimentare cantitatea i calitatea apei), ce include municipiile Bacu i Iai. Din acest punct de vedere, se poate afirma c majoritatea localitilor rurale nu au alimentri centralizate cu ap potabil.

8. Egalitatea oportunitilor
Problematica promovrii egalitii anselor n viaa social pentru ambele sexe constituie o cerin esenial pentru societatea romneasc, fiind considerat ca o component de baz a preocuprii pentru respectarea drepturilor fundamentale ale omului. De aceea, stimularea n egal msur a contribuiei femeilor i brbailor la dezvoltarea durabil i la progresul societii a cptat o importan crescnd n Romnia. Asigurarea unei egaliti reale i a unui parteneriat ntre femei i brbai n societatea romneasc necesit adoptarea unor: politici prioritare de repartizare egal a autoritii i a responsabilitii n munc i societate, n viaa de familie, precum i o participare mai echitabil n adoptarea deciziilor n viaa economic, politic i social. mijloace de intervenie i programe de aciune de natur s permit femeilor s-i asigure mijloacele de existen i resursele economice necesare traiului, s

92

dimensioneze echitabil responsabilitile familiale care revin femeilor i brbailor, precum i s elimine obstacolele de natur juridic, politic sau de concepie privind asigurarea unor reale egaliti a anselor i o participare corespunztoare a femeilor la viaa public i n luarea deciziilor. Aceste cerine se regsesc i n Raportul Comitetului plenar a celei de-a 21-a Sesiune Extraordinara a Adunrii Generale ONU 1999: Guvernele s asigure respectarea, protecia i promovarea drepturilor fundamentale ale femeilor, elabornd i aplicnd politici si legislaii specifice acestui domeniu. Este necesar coordonarea i armonizarea msurilor ce vizeaz promovarea i asigurarea egalitii i echitii ntre femei i brbai n manier sistematic i n toate domeniile Informaiile disponibile din diferite sectoare sunt insuficiente pentru a oferi o imagine ampl a situaiei actuale a femeilor i brbailor din Romnia ct i din fiecare regiune de dezvoltare n parte. Cu toate acestea, n Regiunea Nord Est (la care ne referim) se pot delimita urmtoarele repere: sperana de via la brbai este mai mic dect la femei (situaia generalizndu-se i la nivel de ar conform Lucrrii Femeile si brbaii n Romnia editat de Comisia Naional de Statistic i PNUD n anul 2000). Sperana de viata in mediul rural este mai mica dect cea in mediu urban. Rata de cuprindere colar la toate nivelele este difereniat n mediu rural fa de cel urban, acest indicator innd la nivel de subregiuni de gradul de srcie si de prezenta focarelor de cultura (de exemplu, judeul Iai depete media pe ar, n timp ce celelalte judee sunt sub media pe ar). Este interesant de remarcat c indicatorul evideniaz gradul mai mare de interes al femeilor dect al brbailor ctre nvtur, n mediul urban i sensibil mai mic n mediu rural. Conform lucrrii menionate mai sus rezult c ponderea persoanelor cu studii superioare n numrul total al femeilor a crescut ntre anii 1992-1999 de la 70,2% la 75,9%, iar, n numrul total al brbailor, de la 80,9% la 85%, rmnnd cu aproape 10 puncte procentuale mai mare n favoarea populaiei masculine. Aceasta reflect creterea nivelului de pregtire colar, dar i o oarecare diminuare a decalajului educaional ntre sexe n ceea ce privete persoanele absolvente de nvmnt superior. Tabelul structurii populaiei pe sexe evideniaz proporia majoritar a femeilor la nivel regional (50,5% femei fa de 49,5% brbai) i judeean, dar n mediu rural se constat o scdere a numrului de femei raportat la cel al brbailor, exceptnd judeele Botoani (50.31% femei fa de 49.69% brbai) i Suceava si Neamt ( 49.96% femei fa de 50.04% brbai). Are loc migraia femeilor de la sat la ora, datorit: -condiiilor de trai mai sczute; -accesului mai mic la nvmnt; -mentalitilor discriminatorii mai accentuate. Se constata ca in mediu rural femeile de peste 60 de ani dein deja o pondere de peste 27% din totalul populaiei feminine. In anul 2000, la 100 de persoane feminine tinere sub 15 ani din mediul rural, reveneau la 120 femei peste 60 de ani, comparativ cu 100 persoane masculine tinere ce reveneau la numai 86 brbai vrstnici. Privitor la indicatorii de omaj se constata ca numrul femeilor omeri la nivel de regiune este mai mic dect cel al omerilor nregistrai brbai, aa cum se poate observa i n tabelul urmtor:
Structura omerilor pe sexe in regiune An Total Numr Procente Numr omeri Brbai Numr Procente Femei Numr Procente

2000 2001 2002

213608 166303 158816

100 100 100

116439 92503 89241

54,51 55.62 56.2

97169 73800 69575

45,49 44.38 43.8

Sursa: Anuarul Statistic al Romniei, 2001, 2002, 2003

Aceasta stare de fapt se datoreaz si urmtoarelor cauze: numrului mare de antreprenori care lucreaz cu personal feminin in industria de confecii;

93

numrului mai mare de personal sanitar feminin cu calificare nalt i medie dect cel al brbailor. ntreprinderi care absorbeau fora de munca cu preponderenta masculina ca ntreprinderile metalurgice si pentru prelucrri mecanice si-au ncetat activitatea sau si-au redus numrul de personal, genernd un mare numr de omeri brbai .

Privitor la distribuia pe profiluri a absolvenilor de nvmnt superior se constat ca n: domeniul universitar, medico-farmaceutic, economic, juridic si artistic ponderea femeilor este mai mare dect a brbailor; domeniul agricol si tehnic ponderea brbailor o depete pe cea a femeilor. In activiti didactice, ponderea personalului feminin este, dup cum urmeaz: in domeniul precolar 99,8% in domeniul primar gimnazial 75,3%; in domeniul liceal 62,4%; in domeniul profesional 50,9%; in domeniul universitar 39,02%. In domeniul infracional se constata o uoara cretere a numrului persoanelor nvinuite din rndul femeilor. Cu toate acestea, in continuare proporia se pstreaz sub 14% femei si peste 86% brbai. Persoane condamnate definitiv aflate in penitenciare arata ca 3,4% sunt femei si 96,6% brbai. Dei cadrul legislativ statueaz si garanteaz dreptul femeilor de a ocupa orice funcie in raport cu pregtirea lor, prezena acestora in Parlamentul s-a dovedit extrem de redusa dup 1989, dei se constata totui o uoara cretere. Acelai fenomen este prezent la nivel de Consilii locale si judeene. In domeniul antreprenorial se constata o afirmare reala a femeii, foarte multe afaceri de succes fiind conduse de femei. De asemenea, se constata c prezenta feminina, la nivel de execuie, in organizaiile neguvernamentale din Romnia este sensibil mai mare dect cea a brbailor, ceea ce subliniaz gradul de implicare a femeilor. Cu toate acestea, in funcii de conducere ale organizaiilor neguvernamentale, la nivel de Preedinte procentul este de numai de 11,8% femei, iar la nivel de poziii secunde: coordonator, director, vicepreedinte de 32,9% De asemenea, la nivel de presa scrisa si audio-vizuala, se constata absenta femeilor din funcii de conducere si decizie manageriala. (Datele sunt obinute din Femei si Brbai in Romnia lucrare editata de Comisia Naionala pentru Statistica si PNUD. )

94