Sunteți pe pagina 1din 49

UNIVERSITATEA OVIDIUS CONSTANTA FACULTATEA DE STIINTE ECONOMICE SECTIA:TRANZACTII ECONOMICE INTERNATIONALE

LUCRARE DE LICENTA

TEMA:

EVAZIUNEA FISCALA

COORDONATOR STIINTIFIC, CONF. UNIV. DR. ALEXANDRU NEGREA

STUDENT: ASAN CONSTANTIN ALIS

CUPRINS

Prezentarea lucrarii..3 Capitolul 1. Evaziunea fiscala-cauze, cadrul de manifestare..4 1.1. Consideratii despre conceptele de evaziune fiscala si frauda fiscala.4 1.2. 1.3 1.4. Clasificarea evaziunii fiscale8 Frauda si evaziunea fiscala. Grade de ilegalitate10 Cauzele evaziunii fiscale..11

Capitolul 2. Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel national si international..12 2.1. Scurt istoric al aparitiei evaziunii fiscale in tara noastra12 2.2. Aspecte actuale ale evaziunii fiscale in tara noastra.13 2 2.3. Forme de manifestare a evaziunii fiscale cu caracter14 infractional pe categorii de impozite. 2.4. Factori generatori si conditii de manifestare a evaziunii fiscale internationale16 2.5. 2.6. Instrumente de realizare a fraudei fiscale internationale. 17 Companiile din paradisurile fiscale.18

2.6.1 Paradisurile18 2.6.2 Domenii de folosire a companiilor offshore 19 Capitolul 3 Cai de prevenire si combatere a evaziunii si fraudei fiscale......21 2

3.1. Modalitati de sanctionare a evaziunii fiscale.21 3.2. Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiunilor de evaziune fiscala..23 3.3. Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si a fraudei fiscale internationale.25 3.4. Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fisacale cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana26 Capitolul 4 Garda Financiara organism de prevenire si combatere a evaziunii fiscale29 Anexe.35 Concluzii....................................................................................45 Bibliografie..47

EVAZIUNEA FISCALA

Prezentarea lucrarii Lucrarea Evaziunea Fiscala abordeaza o tema actuala in conditiile economiei noastre influentata tot mai mult de fenomenele conjuncturale accentuate de procesul de globalizare. Evaziunea fiscala reprezinta un fenomen care se manifesta si ia amploare atat pe plan national cat si international.Cunoasterea factorilor care genereaza evaziunea fiscala, a efectelor pe care aceasta le are si mai ales le poate avea in diferite situatii asupra formarii resurselor bugetului de stat, reprezinta prioritati in activitatea factorilor de decizie si a celor de executie din sistemul fiscal.Analiza acestui fenomen este necesara mai ales pentru a descoperi mijloacele si caile cele mai eficiente in limitarea efectelor pe care le are asupra economiei. Un prim capitol al lucrarii se constituie in prezentarea cadrului general reprezentat de fiscalitate si sistemul fiscal in care se dezvolta fenomenul negativ al evaziunii fiscale. Considerand evaziunea fiscala ca fiind atat un fenomen national cat si international, in cel de-al 2-lea capitol am dorit sa prezentam conceptul si formele sale principale de manifestare.Avand in vedere ca tendintele de globalizare a economiei mondiale se manifesta din ce in ce mai pregnant, evaziunea fiscala interna preia din formele de manifestare internationala, devenind un fenomen in continua schimbare. In penultimul capitol incercam sa identificam cai si mijloace de combatere a evaziunii fiscale.De asemenea dorim sa corelam mijloacele interne identificate in combaterea evaziunii fiscale cu cerintele Uniunii Europene, in vederea accelerarii armonizarii legislative. In capitolul patru, pornind de la analiza comparativa a datelor care reflecta activitatea ultimilor doi ani ai Garzii Financiare, exemplificam si prezentam evolutia principalilor indicatori realizati de aceasta institutie in perioada 2006-2007. 4

CAPITOLUL 1 Cadrul de manifestare al evaziunii fiscale 1.1 CONSIDERATII DESPRE CONCEPTELE DE EVAZIUNE FISCALA SI FRAUDA FISCALA In literatura de specialitate au fost date multe interpretari ale conceptului de evaziune fiscala.Unul dintre acestea defineste fenomenul de evaziune fiscal ca fiind sustragerea totala sau partiala de catre unii contribuabili persoane fizice sau juridice prin diverse forme,de la plata obligatiilor fata de buget. Juristii romani de la inceputul secolului au fost preocupati de definirea evaziunii fiscale.Lucrarile de specialitate scrise in acea perioada sunt dovada acestor preocupati.Oreste Athanasiu considera evaziunea fiscala ca fiind reprezentata de ,,totalitatea procedeelor licite sau ilicite cu ajutorul carora cei interesati sustrag in total sau in parte averea lor,obligatiunilor stabilite prin legile fiscale . Spre deosebire de aceasta definitie,care acopera atat mijloacele licite cat si pe cele ilicite folosite de contribuabili in eludarea legilor fiscale,in doctrina este data si o ddefinitie conform careia prin evaziune fiscala se intelege,,ansamblul sustragerilor intentionate de la plata obligatiilor fiscale,comise nu prin incalcarea directa a legii,ci prin ocolirea ei cu ajutorul unor acte simulate si numai aparent reale.Aceasta definitie data evaziunii fiscale nu acopera in intregime faptele in care ea se concretizeaza intrucat ea se refera cu precadere la evaziunea fiscala legala. Un alt concept apartine lui Maurice Duverger care considera ca evaziunea fiscala e un termen generic, si desemneaza manifestarea de fuga din fata impozitelor.Aceasta este o definitie in sens larg a evaziunii fiscale care ajunge sa includa si frauda. Dictionarul explicativ al limbi romane defineste evaziunea fiscal aca fiind,,sustragerea de la plata obligatiiunilor fiscale. La noi Iulian Vacarel sugereaza definirea evaziunii fiscale ca fiind ,,sustragerea de la impunerea unei parti din materia impozabila.

In literatura economica se face disctinctia intre procedeele legale de ocolire a platii impozitelor si evaziunea fiscala propriuzisa.Impozitul poate fi ocolit fara ca platitorul sa intre in conflict cu legea.Acest lucru se poate realiza pe doua cai -evaziunea fiscala legala sau evaziunea permisa in mod voit (adica printr-un sistem de scutiri, exceptii si inlesniri) ; In Romania, dupa anul 1989, primul act normativ care a reglementat notiunea de evaziune fiscala a fost Legea nr. 87/1994 pentru combaterea acestea.Interpretarea si intelegerea corecta a prevederilor legii s-au putut realiza insa numai prin coroborarea ei cu o serie de reglementari.Fata de complexitatea fenomenului evaziunii fiscale este evident ca legea 87/1994 prezenta o serie de imperfectiuni si din necesitatea adaptarii si inaspririi sanctiunilor si reincadrarii juridice a unor fapte care constitue infractiuni de evaziune fiscala ,a fost emisa o noua Lege cu nr. 241/2005 ,,pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale. Conform legii 87/1994, evaziunea fiscala reprezenta ,, sustragerea prin orice mijloace in intregime sau in parte,de la plata impozitelor ,taxelor si a altor sume datorate bugetului de stat, bugetelor locale, bugetului asigurarilor sociale de stat si fondurilor speciale extra bugetare sau straine.Multitudinea obligatiilor pe care legile fiscale le impun contribuabililor ca si, povara acestor obligatii, au facut sa stimuleze, in toate timpurile ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale ,,evaziunea a fost intotdeauna in special activa si ingenioasa pentru motivul ca fiscul lovind indivizii in averea lor, ii atinge in cel mai sensibil interes: interesul banescEvaziunea fiscala este capitolul cel mai studiat din dreptul fiscal atat de tehnicieni cat si de teoreticieni, jurnalisti etc.Cu toate acestea si in pofida a tot ce se scrie in cauzele, modalitatile, amploarea, controlul sau sanctiunile privitoare la evaziunea fiscala, cuvintele care desemneaza acest fenomen sunt imprecise, iar domeniul pe care il exploreaza este incert. Aceasta imprecizie provine de la diversitatea cuvintelor folosite pentru a desemna, mai mult sau mai putin, acelasi fenomen-,,neindeplinire voita de catre contribuabili a obligatiilor fiscale legale.Daca se vobeste intra-devar de frauda, se vorbeste in aceeasi masura de frauda legala sau legitima, de frauda ilegala, de evaziune internationala, de abuzul dreptului de a fugi din fata impozitului,de libertatea alegerii cai celei mai putin impozitate sau subestimarea fiscala, frauda la lege sau economia subterana. Confuzia terminologica este, de altfel, cu atat mai importanta cu cat aceleasi cuvinte au sensuri diferite de la autor la autor.Totusi cel mai adesea frauda fiscala desemneaza,stricto senso, a infractiune la lege si 6

se distinge de evaziunea fiscala care se defineste ca o utilizare abila a posibilitatilor oferite de lege. Frauda legala,este o expresie metaforica si ambigua, utilizata frecvent in tarile francofone(Franta,Elvetia,Belgia).Ea are dubla semnificatie, uneori desemneaza subestimarea materiei impozabile prin regimuri fiscale de valoare.Cel mai adesea frauda legala desemneaza procedeele juridice care permit scaparea de impozitare fara a contraveni legi, sau altfel spus, prin frauda fiscala legale se intelge actiunea contribuabilului de a ocoli legea recurcand la o combinatie neprevazuta a acesteea si,deci tolerata.Expresia frauda legala este de fapt, sinonima cu cea de evaziune fiscala Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categorii sociale este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obiectivului impozabil. Cel mai bun exemplu in acest sens este, la noi, procedeul utilizat pe scara nationala al infiintari de societati comerciale,,in lant de catre acelasi patron sau grup de societati imediat dupa ce o societate a acestora iesea din perioada de scutire de plata impozitelor pe profit.S-a ajuns astfel, ca profitandu-se de lacunele legii nr. 12/1991 privind impozitul pe profit sa nu se plateasca de respectivii contribuabili impozit pe profit ani de zile, ceea ce la nivel national, numai pentru perioada 1991-1995, inseamna valoarea a inca unuia sau a doua bugete de stat anuale.Lacuna este gasita in art. 7 al legii respective unde sta scris : ,,In cazul in care unitatile platitoare de impozit prevazute la art. 5 din prezenta lege isi inceteaza activitatea,(ce insemna incetarea activitati nu se specifica in lege, iar practica fiscala a considerat incetarea activitatii la radierea de la Registrul comertului a societatii chiar daca practic, ea a incetat sa mai desfasoare o activitate aceasta din urma fiind preluata de noua societate infiintata la expirarea termenului de scutire pentru prima,in vederea prelungirii scutirii de plata a impozitului pe profit)intr-un interval de timp mai mic decat cel pentru care sunt scutite de plata impozitului de la data expirarii perioadei pentru care se aplica scutirea de impozit acestea au obligatia de a vira la bugetul administratiei centrale de stat sau la bugetele locale,dupa caz,impozitul pe profit calculat pentru intreaga perioada de scutire .Astfel,aceasta lege : 1. nu si-a atins scopul instituiri de facilitati fiscale din moment ce mai mult de jumatate din societatile comerciale care figureaza inregistrate la Registrul Comertului sunt ,,in adormire,asa cum a semnalat presa(vezi ,,capitalul cu nr. 32 din august 1995) 2. a fost punctul de plecare al generalizarii si escaladarii fenomenului evaziunii fiscale in economia romaneasca. 7

Regula in materia dreptului fiscal este ca taxele nu pot fi intelese prin extensiunea lor;cu alte cuvinte, nu se poate aplica prin analogie un impozit la o situatie.Singurul vinovat de producerea evaziunii prin astfel de mijloace este legiuitorul. *Virgil Codrescu ,,Evaziunea fiscala in Romania teza de doctorat in stiinte economice 1936

Frauda ilegala,expresie pleonastica, este impusa, practic de autorii care o folosesc prin simetrie cu formula precedenta.Ea desemneaza violarea directa si deschisa a legii fiscale si nu acopera decat frauda strico senso astfel incat este de preferat utilizarea formulei frauda fiscala.Frauda fiscala (in ingleza tax evasion)presupune, dincolo de o violare a spiritului legii si a intentiei legiuitorului o infractiune directa si deliberata a regulilor impuse pentru stabilirea si plata impozitului. Evaziunii fiscale i se asociaza trei sensuri si o dubla apreciere in ceea ce priveste legalitatea. 1.Primul sens ce i s-a atribuit evaziunii fiscale,mai ales intre cele doua razboaie mondiale, afost cel in care frauda imbraca o conceptie extensiva, adica notiunea de evaziune fiscala este inclusa in cea de frauda 2.Cel mai raspandit sens in care este cunoscuta evaziunea fiscala este ,,arta de a de evita caderea in campul de atractie al legii fiscale(M.C.De Brie).Potrivit acestei perceptii, evaziunea fiscala este ,oarecum, similara fraudei. 3.Cel de-al treilea sens, dat de Maurice Duverger,constitue un termen generic si desemneaza totalitatea manifestarilor de fuga din fata impozitelor. Conform legii luxemburgheze, frauda fiscala in Luxemburg imbraca doua forme care sunt sanctionate in mod diferit :frauda,, simpla si frauda internationala. Frauda simpla prezinta un caracter involutar si este comisa ,,de oricine, in calitatea sa de contribuabil, de mandatar sau ocupandu-se de afacerile unui contribuabil, ocazioneaza prin neglijenta reducerea incasarilor fiscale sau acordarea sau mentinerea nejustificata de avantaje fiscale.Aceasta infractiune este pasibila numai de o amenda a carui instrument variaza in functie de gravitate, dar nu poate depasii un million de franci.

Frauda internationala si tentative de frauda internationala sunt pedepsite in mod identic.Sanctiunile aplicabile cuprind : -amenzi a caror suma depinde de aprecierea discretionara a administratiei si nu este limitata prin lege ; -pedeapsa cu inchisoarea care, pentru autoritatea represiva nu are dacat un caracter facultativ si al carui maxim este fixat la doi ani ; -privarea de drepturi civile si politice, care este aplicat cand cel in cauza a fost condamnat la cel putin 3 luni inchisoare In Germania, delictul de frauda fiscala este definit ca faptul de a omite in plina cunostinta de cauza , de a arata (dovedi) administratiei elementele care conditioneaza stabilirea impozitului sau de a-i comunica informatii inexacte sau incomplete din moment ce aceste actiuni tind sa micsoreze impozitarea sau de a procura avantaje fiscale nejustificate autorului lors au unui tert.Sanctiunile corespunzatoare constau in pricipiu intr-o amenda a carei suma maxima atinge 3.6 milioane euro si o pedeapsa cu inchisoarea de cel mult 5 ani.Totusi aceasta ultima pedeapsa poate fi ridicata pana la 10 ani in anumite circumstante considerate agravante :vointa contribuabilului de a se imbogatii prin intermediul fraudei ;importanta impozitelor eludate ;profitarea de apartenenta la o functie publica sau recurgerea la complicitatea uneui functionar. In Japonia, unde onestitatea este in mod obisnuit ridicata, frauda fiscala face obiectul reprobarii si este calificata ca si crima.Ea este cercetata nu numai de serviciile fiscale ci si de parchet si politie. Spania este cunoscuta ca unul din statele din comunitatea economica europeana cu rata cea mai ridicata de frauda fiscala, datorata nu numai diverselor cauze sociologice ci si sistemului fiscal complex care alatura impozitele de stat celor provinciale si celor ale comunitati autonome. Sanctiunile fiscale care cad in competenta autoritatilor administrative prezinta un grad mai mare sau mai mic de severitate dupa cum este vorba de infrctiuni zise,,simple sau de infractiuni grave.

1.2 CLASIFICAREA EVAZIUNII FISCALE In acceptiunea specialistilor evaziunea fiscala poate fi de doua feluri : -evaziunea fiscala legala sau tolerata -evaziunea fiscala licita cu caracter frauduros

Evaziunea fiscala legala (licita) Prin evaziune fiscala legala se intelege actiunea contribuabilului de a acoli legea recurgand la o combinatie neprevazuta a acesteia si, deci ,,tolerata. Evaziunea fiscala legala se realizeaza atunci cand o anumita parte din veniturile sau averea unor persoane sau categori sociale este sustrasa de la impunere datorita modului in care legislatia fiscala dispune stabilirea obictivului impozabil. Evaziunea fiscala frauduloasa (ilicita) Spre deosebire de evaziunea fiscala legala, care consta intr-o mentire prudenta a sustragerii in limitele legale, freuda fiscala se savarseste prin incalcarea flagranta a legii, profitandu-se de modul specific in care se face impunerea Prin evaziune fiscala ilicita actiunea contribuabilului ce incalca (violeaza)prescriptia legala cu scopul de a sustrage de la plata impozitelor, taxelor si contributiilor cuvenite statului. Evaziunea ilicita (frauda fiscala) are loc atunci cand se comite o incalcare flagranta a legii.Evaziunea fiscala este frauduloasa cand contribuabilul, obligat sa furnizeze date in sprijinul declaratiei in baza careia urmeaza a i se stabili cota impozitului, recurge la disimularea obiectului impozabil sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului. Asadar evaziunea fiscala frauduloasa sau frauda fiscala constau in disimularea obiectului impozabil, in subevaluarea cuantumului materiei impozabile sau folosirea altor cai de sustragere de la plata impozitului datorat. Dimensiunile evaziunii si fraudei fiscale difera de la o tara la alta in functie de legile si realitatile fiscale ale acestora iar eficacitatea sistemului fiscal se masoara nu atat prin importanta veniturilor fiscale atrase la buget cat prin gradul de consimtire la impozit.Este general recunoscut faptul ca nivelul evaziunii (fraudei) fiscale intr-un anumit stat este invers proportional cu gradul de consimtire la impozit al contribuabililor din acel stat. Amplorea fraudei variaza de la o tara la alta si chiar si chiar in interiorul aceleiasi tari.Chiar intre tarile cu economie de piata dezvoltata,evazionismul poate fi diferit : in tarile din Nordul Europei, Anglia, SUA proportia fraudei fiscale este mult mai redusa decat in celalalte state dezvoltate, precum si in cadrul aceleiasi tari pot sa apara diferente semnificative spre exemplu intre Nordul si Sudul Frantei sau 10

a Italiei.De asemenea, proportiile sunt diferite si pe categorii sociale :evaziunea fiscala in randul salariatilor este mai redusa decat la cei cu profesiuni liberale. Prevenirea evaziunii fiscale este foarte dificila pentru ca ea presupune instituirea unui sistem costisitor si a unui aparat numeros de supraveghere a colectarii impozitelor.Efectele evaziunii fiscale se resimt asupra nivelurilor veniturilor fiscale, conduc la distorsiuni in mecanismul pietii si nu in ultimul rand pot contribui la crearea unor inechitati sociale datorate ,,excesului si inclinatieidiferite a contribuabililor la evaziunea fiscala Indiferent de modul in care a fost definit fenomenul de evaziune fiscala este cert ca el este condamnat pretutindeni.Acest fenomen de evaziune fiscala persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor de orice fel aplicate de stat.

1.3 FRAUDA SI EVAZIUNEA FISCALA.GRADE DE ILEGALITATE Din punct de vedere juridic, exista o disctinctie clasica intre frauda fiscala administrativa si frauda fiscala penala.In timp ce prima este supusa doar penalitatilor fiscale a doua suporta sanctiuni penale. O alta clasificare are la baza existenta sau inexistenta mijloacelor frauduroase pentru comiterea fraudei fiscale.Conform acestei clasificari exista frauda simpla si frauda complexa. Frauda simpla : reaua credinta este intermediara intre evaziune si frauda insotita de procedee frauduloase care stabileste vointa de a se sustrage impozitarii.Ea se defineste ca orice actiune sau omisiune comisa cu rea credinta pentru sustragerea de la impozitare.Aceasta este o practica foarte raspandita care furnizeaza majoritatea cazurilor de aplicare a penalitatilor fiscale in materie de impozite pe venitul societatilor(pe profit) .Aceasta frauda este urmata doar de sanctiuni fiscale nu si de cele penale. Frauda complexa :vointa frauduloasa este frauda tip prin excelenta.Si la noi, ca si in alte tari, ea nu reprezinta decat o proportie foarte mica din infractiunile fiscale. 11

Incercand sa concluzionez asupra diversitati de opinii vis--vis de notiunile de evaziune fiscala, legala, ilegala, de frauda fiscala, consider ca exista un singur fenomen care afecteaza veniturile fiscale ale bugetului de stat, acela al evaziunii fiscale care, in functie de raportul fata de lege al actiunii de atingere a acestor drepturi poate fi evaziune fiscala licita !! (adica este ingaduita, implicit de lege) si nu evaziune fiscala legala(deoarece conform DEX, legal inseamna ca ,,exista sau se face in temeiul unei legi, care este prevazut de o lege, este conform cu legea), precum si evaziunea fiscala ilicita (nelegala)care este sinonima cu frauda fiscala 1.4 Cauzele evaziunii fiscale

In ceea ce priveste cauzele evaziunii fiscale ele sunt in mod evident foarte complexe si au motivatii foarte diverse. 1.O prima cauza a evaziunii fiscale, a fraudei, o constitue faptul ca sistemul fiscal al statului modern lasa la latitudininea contribuabilului declararea veniturilor plecandu-se de la prezumtia de sinceritate, adevar neaplicabil tuturor. 2.O a doua cauza a evaziunii fiscale o constitue faptul ca nici chiar statul nu poate lua cele mai potrivite masuri economice presat de elemente de criza, inflatie, recesiune economica si astfel recurge la majorarea uneori nejustificata- a taxelor si impozitelor existente. 3.O a treia cauza a evaziunii fiscale o constitue organizarea la nivel national si international de grupuri si structuri mafiote deosebit de puternice care controleaza in fapt subteran economiile multor state. Desigur ca statele europene fac eforturi deosebite de combatere a contrabandei, a circulatiei drogurilor si, implicit, a evaziunii fiscale, dar sustragerile de la sumele datorate sunt inimaginabile. 4.De asemenea,complexitatea sistemelor fiscale este o sursa importanta de frauda, tehnicile de impozitare explicand, in principal acest lucru.Sofisticarea extrema a regulilor fiscale din tarile dezvoltate risca sa conduca la o incitare permanenta la ascunderea masei impozabile sau la reducerea masiva a acesteia ca urmare a multiplicarii regulilor si a conditiilor de alpicare a cestora, inmultirea regimurilor derogatorii, etc.

CAPITOLUL 2

12

Forme de manifestare a evaziunii fiscale frauduloase la nivel national si international

2.1 SCURT ISTORIC AL APARITIEI EVAZIUNII FISCALE IN TARA NOASTRA Evaziunea fiscala in Romania a devenit motiv de preocupare pentru specialistii in domeniu, administratia fiscala si factorul politic, imediat dupa unificarea sistemelor fiscale in urma unirii provinciilor romanesti din 1918, proces care a avut loc concomitent cu modernizarea sistemului fiscal, prin raportare la tarile Europei Occidentale intre anii 1923-1927, desi referiri la evaziunea fiscala precum si includerea de sactiuni impotriva celor care erau depistati ca evazionisti au avut loc prin legile fiscale speciale (de exemplu-Legea contributiilor directe din 1929)-,,Legea pentru represiunea evaziunii fiscale la contributiile directe(publicata in Monitorul Oficial nr. 288, Partea I din 25 decembrie 1929 De remarcat ca legea pentru represiunea evaziuni fiscale la contributiunile directe nu da definitia explicita a evaziunii fiscale, iar in cuprinsul ei nu se pomeneste nici macar odata cuvantul ,,evaziune fiscala.Conform aceluiasi autor (M. Maievchi), dintre frudele fiscale comise in perioada interbelica in Romania, prin importanta sumelor in joc, se detasau cele comise de intreprindere cu caputal strain.Elementele favorizante se refereau la regimul rezervelor si amortizarilor, impunerea complementara dupa rentabilitate si regimul dobanzilor la imprumuturile din strainatate. In randul marilor afaceri insotite de mari fraude fiscale in perioada inerbelica este citata afacerea:,,spirtului negru care a costat bugetul statului miliarde de lei.La adapostul taxelor prohibitive la bauturile spirtoase a inflorit frauda practica de fabricile de spirt.Enormele profituri care puteau fi obtinute prin eludarea taxelor legale-cca 800 000 lei pe vagonul de spirt-au inaugurat epoca spirtului negru.Consumul declarat si taxat al spirtului din cereale s-a redus de la 5.177 vagoane in 1925, la 599 vagoane in 1928 si la 32 de vagoane in 1931.Intr-un singur an, 1928, incasarile din taxele aferente au scazut la 400 milioane lei fata de 1625 milioane lei in 1927.

13

2.2 ASPECTE ACTUALE ALE EVAZIUNII FISCALE IN ROMANIA In Romania problema evaziunii fiscale capata un interes major in primul rand datorita existentei unei economii cu o lipsa acuta de capital, atat la nivel macroeconomic, pentru sustinerea programelor nationale de recrutare, cat mai ales la nivel microeconomic, unde fenomenul subcapitalizarii este deosebit de presant. De asemenea, tot precara a veniturilor care au ca menire finantarea invatamant, etc).In aceste a evaziunii fiscale ar avea lipsa de capital atrage dupa sine o situatie trebuie sa alimenteze bugetul de stat si care unor importante sectoare sociale(sanantate, conditii limitarea intr-o masura cat mai mare un aspect pozitiv asupra echilibrului bugetar.

Fenomenul sustragerii de la impunerea unei parti mai mari sau mai mici din materia impozabila se intalneste atat pe plan national, cat si international.Uneori, insasi legislatia nationala scoate de sub incidenta impozitelor anumite categorii de venituri, parti de venituri, elemente de avere ori anumite acte si fapte care, in conditiile aplicarii consecvente a pricipiului generalitaii impunerii, ar trebui luate in calcul la stabilirea impozitelor. Caile de eludare a fiscului sunt multiple si variate, printre ele numarandu-se: 1.neinregistrarea corecta si la timp a cantitatilor din materii prime si materiale sau marfuri achizitionate; 2.modificarea preturilor de aprovizionare si a cheltuielilor de transport, manipulare, etc; 3.neinregistrarea intregii productii iesite din sectiile de fabricatie si inmagazinate; 4.nerespectarea retelelor de fabricatie si contrafacerea produselor; 5.practicarea unor preturi de livrare sau a unor cote de adaos comercial mai mari decat cele declarate, afisate sau contabilizate; 6.intocmirea de state de plata, facturi, chitante ori alte documente justificabile,nereale; 7.intocmirea de declaratii vamale false la impotul sau la exportul de marfuri; 8.scoaterea din intreprindere de produse finite sau de marfuri fara documente insotitoare sau cu documente neconforme cu realitatea; 9.intocmirea de declaratii de impunere nesincere, etc.

2.3 FORME DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE CUCARACTER INFRACTIONAL, PE CATEGORII DE IMPOZITE 14

Practica actiunilor de control efectuate pentru identificarea evaziunii fiscale de contribuabili (persoane fizice si juridice) si pe categorii de venituri (impozit pe profit, taxa pe valoare adaugata, impozit pe salarii, accize, impozite si taxe locale si alte impozite si taxe)confirma urmatoarele: a.Analiza evaziunii fiscale in functie de forma de proprietate a persoanelor juridice controlate evidentiaza ca societatile comerciale cu capital de stat si regiile autonome detin o pondere mai mica in totalul sumelor sustrase (35%), in raport cu persoanele juridice cu capital privat si mixt (60%); b.Actiunile de control efectuate releva, in pricipal, aspecte specifice fiecarei categorii de obligatii fiscale; b1).in ceea ce priveste impozitul pe profit, deficientele constatate de catre organele de control se refera, in principal, la : -reducerea bazei de impozitare prin includerea pe costuri a unor cheltuieli fara documente justificative sau baza legala (amenzi, penalizari, cheltuieli preliminare, etc) ; -inregistrarea unor cheltuieli supradimensionate sau peste limita admisa de lege (amortizari, cheltuieli social-culturale, cheltuieli de deplasare, cheltuieli de protocol, fond de rezerva,etc); -majorarea cheltuielilor cu dobanzi aferente creditelor pentru investitii, situatie intalnita la agentii economici cu capital de stat sau majoritar de stat; -deducerea unor cheltuieli personale ale asociatiilor sau dobanzi la imprumuturi acordate de patroni propriei societati, in cazul agentilor economici cu capital privat; -neinregistrarea integrala a veniturilor realizate, fie prin neintocmirea documentelor de evidenta primara, fie prin inscrierea in documente a unor preturi de livrare sub cele practicate in mod real; b2).In ceea ce priveste TVA , actiunile de control evidentiaza ca principale urmatoarele fapte care conduc la evaziunea fiscala: -aplicarea eronata a regimului deducerilor.Astfel de abateri s-au constatat la agentii economici care realizeaza atat operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata, cat si operatiuni scutite prin nerespectarea prevederilor in ceea ce priveste calcularea raportului in care participa bunurile si serviciile la realizarea operatiunilor impozabile si influentarea in acest mod a taxei pe valoarea adaugata deductibila.Sunt cazuri in care se fac deduceri de taxa pe valoarea adaugata pe baza de documente legale.S-au constatat situatii de deduceri duble ca urmare a inscrierii repetate a unor factori in jurnalele de cumparari si chiar deduceri de taxa pe valoare adaugata din documente apartinand altor societati.Sunt si cazuri in care se exercita anticipat dreptul de deducere; 15

-neevidentierea si nevirarea taxei pe valoare adaugata aferenta avansurilor incasate de la clienti; -neinregistrarea ca platitor la atingerea plafonului legal. -sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri prin prezentarea in vama a unor acte fictive de donatie, de la parteneri externi, in loc de acte de cumparare, precum si neincluderea in deconturi a taxei pe valoare adaugata la plata in vama; b3).In ceea ce priveste impozitul pe salarii, faptele ce conduc la evaziunea fiscala se refera la : -neimpozitarea tuturor sumelor platite salariatilor cu titlul de venituri salariale (diverse ajutoare in bani sau in natura, alte drepturi acordate in natura, prime, semne reprezentand participari la beneficiu, stimulente); -aplicarea incorecta a tabelelor de impozitare a drepturilor salariale; -neretinerea si nevirarea impozitului pe salariu datorat pentru persoanele angajate pe baza de conventii civile sau pentru zilieri; -neinregistrarea impozitului pe salariu suplimentar pentru depasirea fondului de referinta; -nacalcularea si neretinerea impozitului pe salarii; -nerespectarea legislatiei privind stabilirea bazei de impozitare, cumul, scutirile si reducerile de impozit; b4).In ceea ce priveste accizele constitue evaziune fiscala faptele privitoare la: -necuprinderea in baza de impozitare a tuturor sumelor impozabile; -utilizarea unor cote inferioare celei impozabile; -nacalcularea accizelor aferente modificarii concentratiei alcoolice; -producerea producerea de alcool din materii prime primite spre prelucrare (porumb), cu plata contravalorii sub forma de uium retinut de productia realizata; -sustragerea de la plata accizelor prin schimbarea denumirii alocoolice in facturile de import; -neevidentierea in contabilitate a oblicatiei de plata a accizelor. b5).In ceea ce priveste celalalte impozite si taxe datorate bugetului de stat si bugetelor locale de catre contribuabili, persoane juridice, abaterile cele mai frcvente se refera la: -evidentierea in contabilitate a unor cladiri la valori inferioare celor reale; -nedepunerea la organele fiscale a declaratiilor privind cladirile aflate in patrimoniul, a mijloacelor de transport aflate in posesie si a terenurilor detinute sau aflate in administrarea agentilor economici; -declararea unor date eronate, neactualizate sau nesincere in ceea ce priveste impozitul pe cladiri, taxa asupra mijloacelor de transport, pentru folosirea terenurilor proprietate de stat;

16

-neconstituirea si nevirarea impozitului pe dividente, calcularea eronata a acestuia; Evaziunea fiscala identificata de organele financiar-fiscale, la persoanele fizice si asociatiile familiale se localizeaza, in principal, la impozitul pe venit;impozite si taxe locale;TVA;accize;alte impozite si taxe. 2.4 FACTORI GENERATORI SI CONDITII DE MANIFESTARE A EVAZIUNII FISCALE INTERNATIONALE Pe masura dezvoltarii relatiilor economice dintre state cu sisteme fiscale diferite si cu grade de fiscalitate la fel de diferite, evaziunea fiscala a incetat de a mai fii un fenomen intern, national, el capatand valente internationale.Astfel, persoanele fizice si juridice care realizeaza venituri din surse externe, in urma unor conventii fiscale sau a unor prevederi in legislatia nationala care sa la protejeze, sunt supuse adesea unor impuneri repetate:o data in statul de provenienta a acelor venituri si a doua oara in statul lor de rezidenta.In asemenea conditii multiplicarea sarcinilor fiscale poate fi atat de puternica incat sa anihileze interesul beneficiarilor acelor venituri pentru desfasurarea de activitati peste granita.Ca o reactie la o asemenea perspectiva, nu putini contribuabili cauta sa sustraga de la impunere o parte cat mai mare din veniturile externe intr-unul sau chiar in ambele state interesate. Tentatia pentru evaziunea fiscala nu dispare nici in conditiile incheierii unei conversatii pentru evitarea dublei impuneri dar capata forme si sensuri noi.Astfel, o intreprindere avand sediul intr-un stat sau sucursale si filiale in alte state cu niveluri de fiscalitate diferite, va incerca sa transfere o parte cat mai mare din beneficiile aferente din statele cu o fiscalitate mai ridicata in statul cu fiscalitate redusa.Aceasta actiune deliberata, infaptuita intre 2,3 sau mai multe intreprinderi asociate implantate intre state diferite reprezinta scenariul obisnuit al unei evaziuni fiscale internationale, care prejudiciaza statul ale carui venituri fiscale au fost artificial imputate. Evaziunea fiscala la scara internationala este mai favorizata si de existenta unor state sau teritorii cu regimuri fiscale foarte blande si cu reglementari juridice care protejeaza secretul financiar-bancar de ochiul indiscret al autoritatilor publice din alte state.Aceste paradisuri sau oaze fiscale, cum in mod inspirat au fost denumite asemenea state sau teritorii, atrag ca un magnet pe cei ce doresc sa-si pastreze banii in siguranta, sa-i spele si sa-i fructifice, ofera conditii prielnice celor interesati sa creeze acolo societati fara activitate propri-zisa, dar cu posibilitatea de a participa la formarea capitalurilor altor societati, de a

17

le acorda imprumuturi si de a incasa dobanzi la niveluri cu mult mai mari dacat cele practicate pe piata autohtona. 2.5 INSTRUMENTE DE INTERNATIONALE REALIZARE A FRAUDEI FISCALE

Acestea se rezuma in special la trei tipuri de societati instalate in tarile de refugiu: 1.holdingurile 2.societatile de baza 3.societatile fictive 1.Societatile holding instalate in tari ca Lichtenstein, Luxemburg, Elvetia, Monaco, Hong Kong, Singapore, Bermude, au functiuni multiple.Ele gestioneaza in acelasi timp portofoliile de valori imobiliare pentru societatile de grup optin participari, procura sursele de finantare, prin lansare de imprumuturi inernationale si incaseaza redevente, onorarii si comisioane. O caracteristica principala a acestor paradisuri fiscale este ca pot pastra secrete bancare si alte aspecte favorabile legate de conditiile legale acordate.Ele sunt stabilite in teritorii, restranse situate de preferinta intr-o zona cu moneda puternica, stabile politic, dotate cu o retea densa de institutii bancare, protectie puternica a secretului bancar si al afacerilor, ignorand controlul schimburilor si deservite de legaturi aeriene bune si de retele de telecomunicatii asigurand legaturile cu tarile dezvoltate, beneficiind bineinteles de absenta sau de nivelul redus al impozitarii veniturilor si beneficiilor si refuzul de a coopera cu fiscurile straine.Paradisul fiscal este, din aceasta cauza, si un paradis financiar propice unde este posibila manifestarea fenomenului de spalare a banilor din orice trafic. In ochii evazionistilor internationali,in contrast cu paradisurile fiscale, tarile dezvoltate sau cele cu sisteme fiscale bine articulate apar ca ,,infernuri fiscale care au atitudine destul de ambigua fata de primele.Cu toate acestea, tarile dezvoltate, fac astazi o concurenta dura paradisurilor fiscale clasice prin intermediul regimurilor fiscale privigeliate in conditiile unei presiuni fiscale ridicate.,,In timp ce mentin un nivel global ridicat al presiunii fiscal, ele mentin la dispozitia investitorilor structuri juridice si regimuri speciale care permit sa scape de orice impunere sau sa beneficieze de o impozitare foarte usoara.Astfel, societatile holding(societati care detin un portofoliu de participatie fara a fii executat ele insele vre-o activitate

18

de afacere) nu platesc practic impozit pe profiturile lor in Olanda sau Luxemburg.In Elvetia unele cantoane nu impun veniturile din sursa straina primita de societatile care sunt domiciliate aici dar care nu exercita nici o activitate. Unitatea fiscala a acestor societati holding este evidenta.De exemplu,o societate dintr-o tara cu fiscalitate ridicata pentru venituri din capital si care doreste sa lanseze un imprumut obligatar, pentru a evita retinerea la sursa a impozitului asupra dobanzilor, obligatiunilor emise creeaza o societate holding in Lichtenstein.Obiectul acesteia este sa emita titlurile de valoare respective .Suma astfel obtinuta in urma vanzarilor obligatiunilor este predata de catre societatea holding la societatea holding din tara de origine in schimbul unei dobanzi cel putin egala cu rata dobanzii pentru obligatiunile emise.Dobanzile varsate de societatea holdin detinatorilor de obligatiuni nu suporta nici o retinere, micsorand astfel costul finantarii pentru societatea initiala.De regula, emisiunile de obligatiuni din Europa se efectueaza in Luxemburg deoarece operatiunile in cauza nu sunt supuse la impozite prea mari. 2.Societatile baza ,,base companies sunt societati care nu au activitate economica proprie.Ele sunt create, de asemenea, in tari cu o presiune fiscala redusa servind pentru concentrarea si administrarea beneficiilor financiare si comerciale realizate in alte tari de catre filialele si intreprinderile comerciale din grupul fondator.Altfel spus, ele gestioneaza trezoreria grupului care le-a creat iar in tarile care sunt stabilite, unde fiscalitatea este mai redusa. 3.Societatile fictive sau ,,sham companies.Spre deosebire de precedentele acestora, au o existenta materiala mult mai neinsemnata.Acestea nu au baza,si nu sunt instalate in tarile de refugiu. 2.6 COMPANIILE DIN PARADISURILE FISCALE

2.6.1 Definitie. Prin termenul offshore limbajul de specialitate britanic desemneaza teritoriul situat dincolo de tarm.In jargonul economic american, prin offshore sunt denumite activitatile si firmele care isi desfasoara activitatea in afara teritoriului national al statului in care acestea sunt rezidente. 19

Cu alte cuvinte este vorba despre intreprinderi care nu desfasoara activitati comerciale in tara in care au fost inregistrate si care, din punct de vedere al actelor comerciale savarsite, sunt considerate ca fiind straine.O companie offshore nu realizeaza venituri in tara in care a fost inamatriculata.Teoretic,companiile offshore se pot infiinta in orice tara din lume, dar nu peste tot se pot obtine si avantaje fiscale. Conditiile care trebuie indeplinite pentru ca un teritoriu sa poata fi considerat paradis fiscal sunt urmatoarele: 1.fiscalitate redusa:companiile offshore sunt scutite de impozit sau impozitul datorat este foarte scazut; 2.birocratie scazuta:companiile offshore sunt scutite de obligatia tinerii contabilitatii a registrelor comerciale si nu sunt obligate la prezentarea bilantului contabil; 3.anonimate:datele de indentificare a actionarilor si ale administratiilor nu sunt publice (nu se pot descoperii din registrele publice). 4.protectia patrimoniului:este garantata prin lege de dreptul de dispozitie absoluta a actionarului asupra intregului patrimoniu al companiei. 5.infracstructura bine dezvoltata:servicii perfecte de telecomunicatii sistem bancar stabil si bine dezvoltat, etc. Cea mai importanta trasatura a paradisului fiscal ramane faptul ca nu percepe impozit de la companiile offshore.Acest regim fiscal este garantat prin lege. 2.6.2 Domenii de folosire a companiilor offshore Principalele domenii de folosire a acestor companii sunt: Comert:In mod curent cand are loc o tranzactie comerciala intre doua companii, bunurile pleaca dintr-o directie, iar documentele si banii din cealalta.Tara in care sunt realizate profiturile din aceasta tranzactie impune anumite taxe pe aceste profituri bazate pe diferenta dintre pretul la care aceste bunuri au fost achizitionate si pretul aproximativ la care acestea sunt vandute.

20

Servicii:Persoanele fizice care primesc un venit substantial din serviciile profesionale oferite (de exemplu arhitecti, artisti, consultanti sau autori) pot imputernici o companie offshore sa primeasca drepturile lor banesti.Cu alte cuvinte, compania offshore partea care urmeaza sa efectueze plata va factura si va primi plata.Astfel profiturile vor fii transferate catre o jurisdictie in care nu exista taxe. Investitii: Multe tari impun taxe pe profitul obtinut sau din teritoriul tarii respective de catre cetateni straini, acest venit fiind taxat la sursa, inainte de repatriere.Aceasta taxa difera, dar de cele mai multe ori variaza intre 15-20%, o suma destul de considerabila.Unele tari au semnat acorduri de evitare a dublei taxari care permit reducerea si in unele cazuri chiar eliminarea acestor taxe. Finante:O companie offshore poate oferii imprumuturi unei alte companii localizata intr-o zona cu taxe ridicate, cu taxe deduse din dobanzi.In acest fel pot fi facute atat investitiile firmei straine, ceea ce poate fi avantajos datorita legilor de protectie a investitorilor straini cat si economii din taxe percepute. Proprietate intelectuala:Proprietatea intelectuala, de exemplu copyright- ul, marci inregistrate, software sau titluri pot fi vandute companiilor offshore pentru a fi revandute, inchiriate sau autorizate la o valoare mai mare. F. Instrumente negociabile:Acest mod de utilizare a companiilor offshore se refera in mod deosebit la Cipru.Anumite clauze din acordurile de evitare a dublei taxari semnate de aceasta tara permit ca anumite servicii sa fie desfasurate in alte tari fara ca ele sa fie vazute ca institutii permanente si astfel nefiind supuse taxarii. G.Imobiliare:Detinerea de proprietati imobiliare printr-o companie offshore permite evaluarea platii taxelor de mostenire, ataxelor platibile in cazul vanzarii precum si a taxelor pe venit.In multe tari nu se face divferenta intre persoane fizice si persoane juridice ca detinator de proprietati si astfel asemenea tranzactii sunt mai usor de dus la capat. H.Domeniul bancar:Caracteristicile comune ale acestor piete sunt urmatoarele:taxele de licenta sunt,de regula reduse; procedurile de intrare pe piata sunt simple si impozitele si prelevarile asupra operatiilor financiare efectuate in strainatate sunt reduse sau inexistenta.

21

Principalele piete bancare offshore sunt:Anghuilla,Antilele Olandeze,Bahamas,Bahreim,Barbados,Costa Rica,Emiratele Arabe Unite,Hong Kong,Liban,Luxemburg,Panama,Singapore. I.Transport maritim:Anumite tari, precum Cipru permit inregistrarea companiilor de transport maritime care isi pot desfasura activitatea fara a trebui sa plateasca taxe.Mai mult, astfel de tari incearca sa fie competitive in ceea ce priveste inregistrarea vapoarelor, serviciilor maritime si in general probleme legate de administratie. Companiile offshore pot fi folosite in mai multe domenii si nu ar trebui privite ca un instrument ce poate fi folosit intr-o singura activitate. CAPITOLUL 3

CAI DE PREVENIRE SI COMBATERE A EVAZIUNII SI FRAUDEI FISCALE 3.1 Modalitati de sactionare a evaziunii fiscale Specialistii in domeniul fiscal au ajuns unanim la concluzia ca evaziunea fiscala este cu atat mai de temut cu cat impozitul este mai ridicat.Iata de ce orice stat,pentru realizarea veniturilorsale, este necesar sa dimensioneze si sa distribuie de o asa maniera sarcinile publice, astfel incat orice contribuabil sa-si poata plati integral si la timp impozitele datorate. Desconsiderarea unui asemenea punct de vedere face ca un sistem fiscal sa nu fie eficient.Astfel, indiferent de pregatirea inspectorului fiscal, sau de marirea sactiunilor aplicate, este foarte posibil ca statul sa nu reuseasca sa incaseze de la contribuabil impozitele cerute.Orice platitor va face, in aceste conditii, tot ce-i sta in putinta pentru a scapa de asemenea rigori insuportabile, iar unul din mijloace este tocmai frauda fiscala. Prin urmare, marirea prelevarii fiscale trebuie studiata cu atentie pentru a nu facilita manifestarea fenomenelor de evaziune fiscala, ea putand fi asigurata la nivelul cerintelor bugetare pe alte cai, cum ar fi dezvoltarea fortelor de productie, repartizare echitabila, justa, a sarcinilor fiscale, cuprinderea si impunerea intregii materii impozabile, a tuturor contribuabililor si asa mai departe. De asemenea, sanctiunile fiscale sunt instumentele, mijloacele prin care sunt pedepsite abaterile de la normele fixate de legile fiscale.In 22

realizarea politicii fiscale a statului nostru, dupa revolutie, sanctiunile fiscale au avut un rol semnificativ, in ciuda faptului ca in prima perioada au fost practic inexistente.Acesta stare de lucruri a constituit o stare majora a fraudelor fiscale la scara nationala, iar din acest punct de vedere, daca se face o analiza critica, de ansamblu, a sistemului, celalalte inconveniente ale acestuia, luate prin comparatie devin minore. Asadar, pentru a stopa cu eficacitate fraudele fiscale, controlul fiscal trebuie sa aibe la indemana cele mai adecvate sanctiuni.Studiile recente au demonstrat ca in materie fiscala, aplicarea celor mai aspre masuri au nu numai un rol reparator ( de a incasa impozitul perceput cu ocazia descoperirii lui), ci mai degraba un rol preventiv, pentru descurajarea unor asemenea fapte.De aceea sanctiunile fiscale trebuie sa fie diversificate si suficient de aspre in raport cu gravitatea faptelor, de nivelul impozitului sustras, de recidiva etc. Implementarea noilor reglementari pe linia combaterii evaziunii fiscale in etapa actuala a reformei fiscale, are menirea de a redresa situatia existenta.Aceste reglementari completeaza cadrul juridic al sistemului fiscal actual, si pun in practica insrumentele de actiune specifice oricarei economi de piata. Sanctiunile fiscale sunt multiple si ele pot fi clasificate in raport cu severitatea si modul de aplicare, astfel: -amenda fiscala, este mijlocul cel mai obisnuit pentru sanctionarea abaterilor fiscale care in raport cu gravitatea faptelor savarsite de contribuabili poate fi: -amenda contraventionala aplicata de organul de control stabilita in suma fixa, reglementata expres prin lege, sau amenda contraventionala proportionala, care este stabilita in raport de impozitul sustras, si se aplica ca regula generala, in caz de recidiva sau cand exista elemente de intentie; -amenda penala, aplicata de instanta judecatoreasca pe baza actelor de control fiscal in cazul calcarii cu intentie a unor norme in materie fiscala, considerate infractiuni.In cazul infractiunilor savarsite de contribuabili, reglementerile actuale prevad pentru anumite fapte mai grave si sanctiunea cu inchisoarea, concomitent cu alte masuri, cum ar fi interzicerea unor drepturi. Actualul regim sanctionar nu ar fi complet si eficient daca nu s-ar fi asigurat prin lege si alte forme de sanctiune fiscala distincte, insa complementare celor de mai sus cum ar fi:

23

-dobanda reparatorie sau majorarilede intarziere pentru neplata integrala si la termen a impozitelor datorate care se aplica pentru a compensa prejudiciul adus statului prin neincasarea la timp a impozitului iar procentul de dobanda are la baza costul de imprumut guvernamental; -confiscarea bunurilor care este o masura complementara sanctiunilor penale; -obligativitatea luarii masurilor asiguratorii in cazul savarsirii unor infractiuni prevazute de legea evaziunii fiscale; Pentru stoparea fenomenelor de evaziune fiscala care s-ar produce chiar si in ciuda celor mai aspre masuri, controlul fiscal trebuie sa aiba, la indemana si acel mijloc eficace de constrangere, respectiv de reparare a prejudiciului adus statului prin ascunderea sau distrugerea documentelor justificative sau de evidenta financiar contabila sau a obiectelor impozabilesau taxabile.In acest sens, organului de control I s-a legiferat dreptul de a stabili prin estimare nivelul impozitului datorat, utilizand , in acest scop, orice documente si informatii referitoare la activitate si perioada desfasurata,inclusiv compararea cu activitati si cazuri similare.Aceasta masura , alaturi de ansmblul de sanctiuni fiscale care fac obiectul noilor reglementari constitue, practic, o revolutionare si reconsiderare a actualului sistem fiscal, contribuabilul fiind cel care are sarcina de a dovedi corectitudinea privind nivelul impozitului calculat si ca aplicarea sanctiunii fiscale este nejustificata. 3.2 Prevenirea si combaterea riscului comiterii infractiuniilor de evaziune fiscala Datorita consecintelor deosebit de grave pe care le are intr-o societate comiterea unor astfel de infractiuni, masurile ce trebuie luate in vederea prevenirii si combaterii acestora trebuie sa fie foarte ferma. Realizarea acestui deziderat nu poate fi facuta decat prin aplicarea unui complex de masuri, atat de ordin legislativ, administrativ, economic cat si social.Se impune ca aceste reglementari sa aiba o anumita stabilitate in timp pentru a putea fi cunoscute de subiectii carora li se adreseaza si pentru a putea fi aplicate. In ceea ce priveste masurile de ordin administrativ ce trebuie luate in vederea prevenirii si combaterii faptelor de evaziune fiscala se impune marirea numarului functionarilor cu atributii in activitatea in activitatea de control fiscal, dotarea superioara a acestora in domeniul juridic.Controlul strict al legalitatii functionarii documentelor cu regim 24

special si al activitatii desfasurate in unele domenii cum ar fi comertul cu alcool sau produse petroliere trebuie sa constituie prioritati pentru organele de control fiscal din Romania. In activitatea de control a Garzii Financiare trebuie urmarita intr-o mai mare masura si constatarea infractiunilor de evazine fiscala prevazute de Legea nr.241/ 2005 si nu numai respectarea celorlalte dispozitii legale in materie fiscala, deoarece infractiunile prezinta gradul de pericol social cel mai ridicat, iar combaterea lor trebuie sa reprezinte o prioritate. Recuperarea prejudiciilor in cazul comiterii acestor infractiuni trebuie sa constituie o prioritate in activitatea de urmarire penala desfasurata in cadrul unor astfel de dosare penale, iar masurile asiguratorii trebuie luate din prima faza a inceperii procesului penal.Cooperarea dintre Garda Financiara si organele judiciare trebuie imbuatatita continuu, avand in vedere scopul comun al acestora, respectarea legalitatii. Combaterea coruptiei in cadrul functionarilor cu atributii de control in domeniul fiscal trebuie sa fie tratata cu maxima responsabilitate deoarece, din moment ce contribuabilul ara certitudinea ca fapta sa de sustragere de la plata obligatiilor fiscale nu va fi descoperita, atunci nu mai are nici o retinere de la a comite evaziune fiscala. O modalitate de rezolvare cel putin partiala a acestei probleme ar fi reglementarea institutiei agentului sub acoperire care sa poata sa ofere respectivului functionar diferite valori pentru a-i testa corectitudinea, iar incazul in care acesta din urma le-ar primi tot acest procedeu sa poata fi folosit ca mijloc de proba in justitie. Si masurile de ordin social sunt importante pentru combaterea infractiunilor de evaziune fiscala, de aceea se impune luarea unor masuri sustinute de instruire a populatiei in vederea constientizarii de catre fiecare cintribuabil in parte a faptului ca impozitul nu reprezinta un bir, o confiscare abuziva din partea statului, ci el reprezinta resursele cu ajutorul carora se realizeaza echilibrul economic si social intr-o societate si ca, insusi contribuabiluleste beneficiarul acestui echilibru.Treptat contribuabilul va intelege ca un impozit rationalsi bine administrat nu este decat o datorie civica a sa, al carui beneficiar este intreaga societate si implicit el. De asemenea, contribuabilul trebuie sa constientizeze consecintele infractiunilor de evaziune fiscala precum si a posibilitatilor extreme reduse de a scapa de rigorile legii si a pedepselor pe care trebuie sa le sufere cel care comite astfel de infractiuni.

25

3.3 Cooperarea intre state pentru prevenirea evaziunii si fraudei fiscale internationale In vederea stavilirii evaziunii fiscale internationale si a stoparii fraudelor comise in aceleasi domenii, cu efecte pagubitoare pentru state, conventiile pentru evitarea dublei impuneri au fost completate cu prevederi pentru combaterea acestor fenomene.Astfel, conventia model O.C.D.E sugereaza statelor contractante sa faca un schimb de informatii care sa faciliteze aplicarea prevederilor convenite in materie de impozite sau ale reglementarilor interne ale acestora.Totodata, acestea precizeaza conditiile in care pot fi obtinute si folosite informatiile respective, pentru a nu aduce atingerea intereselor persoanelor juridice si fizice la care se refera. Pentru aplicarea prevederilor unei conventii fiscale statele contractante au nevoie de informatii referitoare la: a) dividentele acordate de societatile pe actiuni si alte societati similare de capital; b) dobanzile la capital si alte efecte publice; c) soldurile operatiilor in relatiile cu bancile si alte institutii similare si dobanzile aferente acestor solduri; d) revedentele si alte obligatii de plata cu caracter periodic pentru folosirea dreptului de autor, licentelor, desenelor, marcilor de comert sau altor drepturi de proprietate intelectuala; e) retributii, salarii, pensii si rente; f) despagubiri, plati de sume asigurate si alte indemnizatii similare, obtinute in legatura cu activitatea comerciala sau alte afaceri; g) alte venituri sau bunuri patrimoniale.

Din cele prezentate pana aici cu privire la schimbul de informtii, se desprind cateva concluzii.Astfel, teoretic vorbind, schimbul de informatii poate sa constituie un miloc indispensabil pentru prevenirea fraudei si a evaziunii fiscale in cazurile in care materia impozabila se gaseste pe teritoriul unui stat contractant.Practic, insa, utilizarea acestui mijloc de lupta impotriva fraudei si evaziunii fiscale este mult ingradita din mai multe motive: 1)In primul rand, furnizarea de informatii se face, de regula, la cerere si numai rareori in mod curent (automat), reciproc si sistematic.Pentru ca fluxul de informatii sa fie continuu si din ambele 26

parti, este nevoie ca statele contractante sa fie in aceeasi masura interesate in efectuarea unui asemenea schimb de informatii.Asemenea interese pot avea numai statele legate intre ele prin relatii economice si financiare echilibrate si care au grade de dezvoltare economica apropiate. 2)In al doilea rand, schimbul de informatii nu poate fi intotdeauna reciprocdin cauza disparitatilor existente intre legislatiile statelor contractante. Statul care are nevoie de informatii nu poate solicita decat pe cele pe care el le poate oferi in contrapartida. La randul sau, statul caruia i s-au cerut informatii poate oferi asistenta celuilalt numai in limitele permise de propria sa legislatie sau de practica administrativa. 3) In al treilea rand, schimbul de informatii este limitat de faptul ca nu trebuie sa desconspire secrete comerciale, industriale, de afaceri ori profesionale si nici procedee comerciale. Din aceasta cauza, informatiile solicitate trebuie riguros selectate. 3.4 Propuneri de masuri necesare limitarii evaziunii fiscale cu privire la aderarea Romaniei la Uniunea Europeana

Optiunea Romaniei pentru o tranzactie la economia de piata implica inca un proces de schimbari care nu pot fi realizate dintr-o data si /sau in mod discret.In timp, este nevoie de ample schimbari ale intregului sistem social si economic: restructurarea drepturilor pe proprietate, reorganizarea relatiilor financiare, monetare, si valutare, a tehnologiei si a sectorului public, construind un nou cadru legal mai rafinat, precum si reevaluarea rolului economic al statului.In acest context, sistemul de impozitare, precum si politica cheltuielilor publice trebuie sa implice participarea tuturor persoanelor fizice si juridice pentru creerea veniturilor statului, asigurand in acelasi timp o politica sociala cuprinzatoare in stare sa stimuleze procesele de profit si investitii. Lipsa unei legislatii corespunzatoare si mai ales stabile, acompaniata de capacitatea administrativa insuficienta a institutiilor de control, a creat mai multe oportunitati pentru evaziunea fiscala, atat din partea agentilor economici cat si a populatiei. Drept urmare, economia subterana a inflorit in continuare, in timp ce fondurile se scurgeau in conturile din strainatate printr-o serie de inginerii financiare.Procesul de reciclare era mai rapid si mai sigur in transferul de fonduri catre asa-numitele paradisuri fiscale, unde riscul interventiei autoritatilor de stat este mai mic.Printre factorii care au facilitat aparitia si dezvoltarea economiei subterane in Romania, si in mod implicit a evaziunii fiscale, mentionam: 27

-tranzitia catre o economie de piata fara un cadru legal solid, stabil si coerent, a permis confiscarea privata a companiilor de stat, si insusirea privata (in mare parte) a patrimoniului public; -toleranta anumitor administratii bancare fata de preluari de catre persoane corupte, a rezultat in privarea cetatenilor de venituri/castiguri financiare; -ineficienta autoritatilor publice si a institutiilor de control in lupta impotriva economiei subterane, a permis crearea unor metode relativ simple de evaziune fiscala; -coruptia si protectionismul din cadrul organizatiilor si institutiilor publice au afectat imaginea tarii peste hotare, mediul de afaceri romanesc suferind mari prejudicii in ceea ce priveste dezvoltarea sociala si economica. Pentru a indeplini standardele UE privind lupta impotriva evaziunii si sustragerii fiscale (componenta administrativa), autoritatile romanesti trebuie sa perfectioneze: -activitatea institutiilor specializate din domeniu (Ministerul Finantelor Publice si Garda Financiara, Ministerul Mincii, Ministerul de Interne, Ministerul Justitiei); -procedura fiscala, care de fapt cuprinde controlul si inregistrarea diferitelor tipuri de venituri si active; -activitatea de armonizare si unificare a tuturor regulilor si procedurilor in cadrul unui singur Cod Fiscal, lucru care de altfel s-a realizat prin aplicarea incepand cu 01.01.2004 a Legii 57/2003 a Codului Fiscal. Printre alte legi, reguli si proceduri de control care trebuie analizate in viitorul apropiat, o atentie speciala ar trebui acordata urmatoarelor: -controlul si investigarea pietei muncii la negru(perfectionarea eficientei structurilor specializate Inspectoratul General al Muncii si inspectoratele locale, Casa de Pensii, sau Agentia Nationala a Somajului alaturi de procedurile de control si investigatiile folosite de Ministerul Finantelor Publice si organismele sale specializate Garda Financiara si Departamentul General al Vamilor); Aderand la Uniunea Europeana, Romania trebuie sa asigure si sa intareasca mediul de afaceri, protejand agentii economicii de bunacredinta de comportamentul agresiv al divresilor infractori economici si financiari.In acest sens, pasii ulteriori ar trebui sa se concentreze pe urmatoarele idei si sugestii:

28

-referitor la documentele fiscale si alte documente care insotesc marfurile, ar trebui sa se acorde o mai mare atentie faptului ca marfurile circula si reducerile fiscale sunt obtinute pe baza unor documente apartinand ori altor companii decat furnizorilor reali, ori eliberate pe numele unor companii inexistente.Acest fenomen a aparut din cauza lipsei controlului comercializarii unor astfel de formulare/documente speciale, si absente unui cadru legal strict in acest domeniu.Pentru a lupta eficient impotriva comertului ilegal si folosirii unor astel de formulare, Romania ar trebui sa adopte masuri restrictive care sa asigure un control strans asupra productei si distributiei lor. In ceea ce priveste inregistrarea societatilor comerciale, principala problema ramane cea legata de durata existentei falselor comoanii, care se regasesc inca in Registrul Comertului, in ciuda faptului ca nu se desfasoara nici o activitate la locatia declarata a acestora9impiedicand astfel orice control din partea institutiilor fiscale).Registrul Comerului ar trebui sa fie implicat in mod direct in verificarea autenticitatii depuse pentru inregistrarea sediilor si a punctelor de lucru.Mai mult, este nevoie de acte normative mai restrictive privind atribuirea actiunilor unei companii, eventual in legatura cu evidenta fiscala, astfel incat institutiile de control sa poata reactiona prompt in fata unor tranzactii care implica societati cu datorii la bugetul de stat.

Perfectionari institutionale In privinta metodelor adoptate de organismele europene pentru combaterea evaziunii fiscale, Consiliul Ecofin a aprobat la data de 19 mai 1998 punerea in practica a urmatoarelor masuri: -inntroducerea unui sistem computerizat pentru miscarea si controlul produselor impozabile; -implementarea unui sistem de notificare prealabila pentru a imbunatatii depistarea miscarilor de bunuri; -elaborarea unui cod de practica referitor la acordarea sau retragerea autorizatiilor detinatorilor de depozite, cat si controlul asupra bunurilor depozitate; -negocierea unor protocoale de catre statele membre cu producatorii si comerciantii pentru a imbunatatii cooperarea si a obtine informatii, facand astfel posibila detectarea mai usoara a miscarilor suspecte sau anormale.

29

Din punct de vedere institutional, Romania trebuie sa asigure anumite structuri eficiente de operare in cadrul institutiilor de control si autoritatilor locale.Astfel de structuri ar trebui sa fie pe masura specificitatilor economice ale fiecarei zone goegrafice analizate.Pentru prevenirea, contracararea si descurajarea evaziunii fiscale, autoritatile romanesti ar trebui sa imputerniceasca astfel de structuri institutionale cu acces la informatie privind orice incercare frauduloasa.Astfel echipate, institutiile ar trebui sa poata interveni mai aproape de locul si timpul infractiunii, scurtand intervalele de timp necesare de la descoperire la ancheta, si de la identificare la recuperarea prejudiciului. In cazul evaziunii fiscale, totusi, exista deja institutii care au nevoie doar de o mai mare vitalitate si capacitati de identificare a actelor ilegale si de depistare a domeniilor in care are loc evaziunea fiscala.Cooperarea cu alte autoritati si institutii publice va asigura ca evaziunea fiscala poate fi prevenita si contracarata, pentru eficientizarea colectarii veniturilor la bugetul de stat, asigurarea stabilitatii macroeconomice si un mediu de afaceri favorabil. Dupa aderarea Romaniei la Uniunea Europeana este necesara perfectionarea nu numai formala a structurilor institutiilor specializate si abilitate in combaterea evaziunii fiscale ci si formarea unui corp de functionari publici profesionisti, neimplicati politic. De asemenea trebuie gasite formele cele mai adecvate de simulare dar si de sanctionare a personalului angajat in actiuni de control in vederea eficientizarii activitatii acestuia. Nu in ultimul rand este necesara institutionalizarea unui sistem de pregatire profesionala a personalului implicat in identificarea si combaterea evaziunii fiscale (seminarii, dezbateri tematice la nivel national, etc.)

30

CAPITOLUL 4 GARDA FINANCIARA organism de prevenire si combatere a evaziunii fiscale Prezentarea Garzii Financiare Prin O.G nr.8/2005 Garda Financiara a trecut din subordinea AUTORITATII NATIONALE DE CONTROL in suborinea MINISTERULUI FINANTELOR PUBLICE. Garda Financiara este o institutie publica de control, cu personalitate juridica, care exercita controlul operativ si inopinant privind prevenirea, descoperirea si combaterea oricaror acte si fapte din domeniul economic, financiar si vamal, care au ca efect evaziunea si frauda fiscala, organizata ca organ de specialitate al administratiei publice centrale in subordinea Ministerului Finantelor Publice. Garda Financiara are sediul in municipiul Bucuresti, str. Apolodor nr.17, sector 5.Garda Financiara este condusa de un comisar general functionar public, numit prin ordin al ministrului finantelor publice, in conditiile legii.Comisarul general are calitatea de ordonator secundar de credite si exercita atributiile legale in aceasta calitate pentru toate unitatile din structura Garzii Financiare.In exercitarea atributiilor sale comisarul general emite decizii, aproba norme de lucru si stabileste proceduri rentru intreg personalul Garzii Financiare.Comisarul general reprezinta Garda Financiara in relatiile cu tertii, numeste, angajeaza, promoveaza, sanctioneaza si elibereaza din functii personalul din structura Comisariatului general, comisarii-sefi, comisarii-sefi adjuncti ai comisariatelor regionale si ai Comisariatului Municipiului Bucuresti, precum si comisarii care conduc sectiile judetene, potrivit legii, cu avizul Ministerului Finantelor Publice pentru functiile de conducere.Comisarul general asigura, prin deciziile luate, indeplinirea corespunzatoare a atributiilor ce revin Garzii Financiare potrivit dispozitiilor legale in vigoare si raspunde in fata ministrului finantelor publice de intreaga activitate desfasurata de unitatile din structura Garzii Financiare.Comisarul general este ajutat in activitate de 3 comisari generali adjuncti care, in absenta comisarului general, angajeaza si reprezinta Garda Financiara pe baza mandatului expres dat prin decizie a comisarului general.

31

Garda Financiara are in structura: a)Comisariatul general; b)Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti, care au in componenta sectii judetene arondate. Comisariatul general este structura centrala a Garzii Financiare, care, sub conducerea comisarului general, asigura realizarea strategiei de control, urmareste modul de realizare a atributiilor incredintate comisariatelor regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti, stabileste masuri operative pentru eficienta controlului curent si a controlului tematic. In structura comisariatului general se pot organiza servicii birouri si alte compartimente functionale prin decizie a comisarului general, cu avizul ministrului finantelor publice. Comisariatele regionale se organizeaza ca unitati zonale cu competente teritoriale limitate, care conduc si supravegheaza activitatea de control operativ si inopinat pentru sectiile judetene arondate.Comisarii din comisariatele regionale au competenta de control operativ si inopinat in sectiile judetene arondate. Consiliile locale sprijina comisariatele Garzii Financiare pentru asigurarea, in conditiile legii, de amplasamente in vederea construirii de sedii proprii pentru Garda Financiara.Comisariatele regionale si Comisariatul Municipiului Bucuresti sunt unitati cu personalitate juridica.

32

33

Garda Financiara: Raport De Activitate Analizand activitatea desfasurata de garda financiara in 2006, prin premisa acestor obiective se impun a fi evidentiate urmatoarele realizari: -cresterea cu 18% a valorii sanctiunilor contraventionale aplicate si cu 16% a numarului de sesizari penale intocmite, in conditiile mentinerii la acelasi nivel ridicat ca si anul anterior, a numarului de actiuni de control executate; -cresterea cu 25% a numarului de unitati suspendate pentru neutilizarea sau nedotarea cu aparate de marcat fiscale. -identificarea in flagrant a mai multor fabrici unde se preparau ilicit bauturi alcoolice, banderolele false gasite pe linia de imbuteliere fiind o proba fara posibilitate de contrazicere, in aceste cazuri; -identificarea unor tranzactii ilicite cu uleiuri minerale,actiunile Garzii Financiare conducand la stoparea lor si la demonstrarea fraudelor savarsite; -identificarea unor fabrici neautorizate de prelucrare a tutunului precum si a unor cantitati semnificative de materie prima si tigarete cu provenienta ilicita; -identificarea unei tipografii clandestine pentru banderole de marcaj fiscal; -combaterea comertului ilicit cu cereale si produse agricole; -identificarea unor imense prejudicii aduse bugetului de stat prin amplificarea ilicita a costurilor unor actiuni de combatere a gripei aviare.

Perspective Privind Perfectionarea Activitatii Anului 2007 Principala provocare la adresa Garzii Financiare in noul contex creat prin integrarea Romaniei in Comunitatea Europeana, o reprezinta necesitatea ca intitutia sa-si poata demonstra utilitatea si eficienta in cadrul mecanismului complex, creat pentru combaterea fraudelor, adoptarea cat mai rapida si mai profunda, in acelasi timp, a unui stil de munca european. Princiaplele riscuri pentru anul 2007 sunt determinate, de posibilitatea exploatarii ilicite a facilitatilor survenite in legislatia

34

fiscala, in primul rand cele legate de renuntarea la regimul special al documentelor fiscale si posibilitatea facturarii ulterioare a marfurilor si serviciilor.De asemenea, simplificarea circulatiei marfurilor si persoanelor in spatiul comunitar se pot constitui parghii ce pot fii utilizate in facilitarea operatiunilor comerciale ilicite.Alaturi de aceste riscuri noi, ce se pot manifesta in forme diverse, trebuiesc amintite in continuare produsele accizate, produsele agroalimentare, lemnul, materialele refolosibile. Garda Financiara a stabilit unele prioritai pentru a putea face fata acestor cerinte: -utilizarea cat mai eficienta a fondului de timp disponibil pentru a putea acoperi, cat mai bine, intreaga arie de competente; -continuarea programului de pregatire profesionala, in forme cat mai practice, asigurandu-se deopotriva specializarea fiecarui comisar intr-un anumit domeniu cat si capacitatea de a actiona operativ pe tot domeniul de competente al Garzii Financiare; -stabilirea unor contacte cu institutii cu atributii similare din statele U.E. precum si alte state; -mediatizarea corespunzatoare a actiunilor desfasurate si a rezultatelor obtinute. Un aspect important ce se impune a fi mentionat priveste politica de personal a institutiei, respectiv angajarea a circa 300 de noi functionari publici, in primul rand comisari si consilieri juridici.

35

REZULTATE OBTINUTE Indicatori rezultati in urma activitatilor desfasurate in anul 2006, comparativ cu aceeasi perioada din anul anterior. - mii lei Explicatii 01.01-31.12 01.01-31.12 % 2005 2006 Nr. agenti economici verificati 146.643 148.584 101 Nr. acte de control incheiate I. SUME TOTALE: -stabilite -incasate din care: Amenzi -stabilite -incasate Confiscari * -stabilite -incasate Altele -stabilite -incasate II. SESIZARI PENALE - numar - valoare prejudicii ** 286.497 132.098 162.395 121.691 117.097 9.039 7.005 1368 281.943 151.690 192.606 138.848 89.337 10.386 98 114 118 114 76 115 138.902 143.437 103

2.009 697.104

2.334 745.773

116 107

* In indicatorul confiscari nu este cuprinsa c/valoarea marfurilor indisponibilizate, care fac obiectul unor sesizari penale, respectiv, tigarete, alcool si bauturi alcoolice precum si a celor care, conform prevederilor legale, sunt supuse procedurilor de distrugere. ** valoarea prejudiciilor se refera strict la rezultatele actiunilor initiate de Garda Financiara, neincluzand prejudiciile aferente constatarilor efectuate de institutie la sesizarea ori din dispozitia organelor de cercetare penala.

36

Reflectarea sinoptica a rezultatelor obtinute in principalele domenii de activitate se prezinta astfel:

N UM AR AGEN TI VER I FICATI IN PR I N CIPALELE DOM EN I I DE ACTI VITATE


ALTELE, 8946 JOCURI DE NOROC SI CAZINOURI, 569 CASE FISCALE, 17459 CONSTR. SI MAT DE CONSTR, 5419 CENTRE COMERCIALE, 8124 PRESTARI SERVICII, 17215 DISCIPLINA FINANCIARA, 46209 TRANSPORT, 6754 ULEIURI MINERALE, 1800 ALCOOL SI BAUTURI ALCOOLICE, 4648 MASA LEMNOASA, 5403 DESEURI RECUPERABILE, 1648 MORARIT SI PANIFICATIE, 6291 TARGURI SI OBOARE, 16245

TIGARETE, 1854

37

VA LO A R E A M EN ZI A PLICA TE PE PR IN C IPALELE DO M EN II DE A C TIV ITA TE


A LTELE, 9521 JO C UR I DE NO RO C SI C A ZINO UR I, 1106 C A SE F ISC A LE, 21357 C O NSTR . SI MA T DE C O NSTR , 6657 MA SA LEMNO A SA , 5398 DESEUR I R EC UPER A BILE, 2580 MO R A R IT SI PA NIF IC A TIE, 7753 TA R GUR I SI O BO A RE, 16652 PR ESTA R I SER VIC II, 18532 ULEIUR I MINER A LE, 3686 A LC O O L SI BA UTUR I A LC O O LIC E, 22069 TIGA R ETE, 12038

C ENTR E C O MER C IA LE, 12231

DISC IPLINA F INA NC IA R A , 48179

TR A NSPO R T, 4829

38

N UM AR SESIZAR I PEN ALE I N PR IN CIPALELE DOM EN II DE ACTIVITATE


ALTELE, 513 JOCURI DE NOROC SI CAZINOURI, 9 ULEIURI MINERALE, 196 ALCOOL SI BAUTURI TIGARETE, 9 ALCOOLICE, 74 MASA LEMNOASA, 119 DESEURI RECUPERABILE, 98 MORARIT SI PANIFICATIE, 83 CENTRE COMERCIALE, 87 TARGURI SI OBOARE, 175

CONSTR. SI MAT DE CONSTR, 85

PRESTARI SERVICII, 224 COMERT CU AMANUNTUL, 190 DISCIPLINA FINANCIARA, 416 TRANSPORT, 56

V A LO A R EA PR EJU DIC IILO R STA B ILITE PE PR IN CIPALELE DO M EN II DE ACTIVITATE


A LTE LE , 1 6 7 8 6 8 U LE IU R I M IN E R A LE, 191456

R A M B. TVA , 1 4 4 8 1 C E N TR E C O M ER C IA LE , 11368 C O N STR . S I M A T D E C O N S TR , 1 7 1 7 1 C O M E R T C U A M A N U N TU L, 10174 D IS C IP LIN A F IN A N C IA R A , 51673

A LC O O L S I BA U TU R I A LC O O LIC E , 5 5 1 9 1

TIG A R E TE, 7 5 1 4 4 M A SA LE M N O A S A , 1 1 7 2 2

TR A N S P O R T, 1 8 6 7P R E S TA R I S E R VIC U R I S I O BO A R E, M O R A R IT SI DE S EU R I R E C U P E R A BILE , 9 TA R G II, 26843 P A N IF IC A TIE , 3 8 1 5 9 6314 49530

39

Un segment important din activitatea institutiei il reprezinta colaborarea interinstitutionala, respectiv verificarile efectuate impreauna sau la solicitarea organelor de politie, mai ales ca, prin dispozitia conducerii ANAF, verificarile in legatura cu fraudele indentificate la marii contribuabili, au fost realizate de Garda Financiara.Aceste actiuni au condus la cresterea credibilitatii institutiei Garzii Financiare in lupta impotriva fraudei, au presupus alocarea unui volum important de timp, un numar semnificativ de comisari fiind atrasi pentru efectuarea verificarilor speciale. Garda Financiara a efectuat verificari de specialitate in 475 de cazuri la solicitarea parchetului, in principal D.N.A. si D.I.I.C.O.T. (peste 300 de sesizari).De asemenea, in 2.166 de cazuri, au fost efectuate controale si verificari de specialitate, la solicitarea organelor de politie.Aceste actiuni au condus la indentificarea unor prejudicii substantiale.De precizat este ca valoarea acestora nu este reflectata in indicatorii raportati, facand obiectul unor cercetari penale aflate in desfasurare. In cadrul actiunilor privind verificarea respectarii destinatiei pentru care au fost acordate fonduri, din partea Comunitatii Europene, institutia noastra a fost solicitata de catre DLAF pentru a efectua verificari specifice intr-un numar de 42 de cazuri, la randul ei, adresandu-se acestei intitutii, in 24 de cazuri in care au fost indentificate elemente privind posibile deturnari de fonduri europene. Intr-un numar de 80 de cazuri, Garda Financiara a efectuat verificari la solicitarea ONPCSB in legatura cu operatiuni suspecte de spalare a banilor, impunandu-se, totodata, sesizarea ONPCSB in 156 de cazuri in care au fost indentificate operatiuni susupecte privind spalarea banilor. In vederea stabilirii in intregime a obligatiilor fiscale datorate bugetului consolidat si instituirea masurilor asiguratorii in cazurile de frauda pentru care s-au transmis sesizari penale, in 1.247 de cazuri a fost sesizata Agentia Nationala de Administrare Fiscala.De asemenea, sau executat lucrari in colaborare cu organele vamale sau la solicitarea acestora. Un segment important din activitate s-a concretizat in raportarile communicate Corpului de Control al Guvernului,verificarile in cauza fiind efectuate la solicitarea acestuia.

40

Rezultatele obtinute de Garda Financiara in pricipalele domenii de activitate Avand in vedere ca obiectivul principal al institutiei in constituie depistarea si combaterea fraudelor cu implicatii deosebite asupra realizarii veniturilor bugetului consolidat al statului, au fost indentificate domeniile prioritare de actiune, iar resursele materiale si umane au fost orientate cu precadere pe aceste directii. 1.In domeniul importului, productiei si comercializarii petrolului carburantilor sau altor componente petroliere(uleiuri minerale). -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de sume sau bunuri -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 1800 1034 3686 1451 10242 191456 mii lei 196

Verificarile in domeniul uleiurilor minerale au indentificat ca principale procedeee frauduloase substituirea unor produse petroliere nepurtatoare de accize si comercializarea acestora sub forma de carburanti sau deturnarea de la destinatia legala a uleiurilor minerale neaccizate, in vederea eludarii platii accizei.In retelele de distributie au fost intercalate societati comerciala de tip fantoma in vederea disimularii originii marfii sau a destinatarilor reali ai acestora. 2.In domeniul importului, productiei si comercializarii alcoolului si bauturilor alcoolice. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de marfuri sau venituri ilicite -prejudiciu din impozite si taxe 41 4648 3322 22069 6495 3578 55191 mii lei

-numar sesizari penale

74

Controalele in domeniul productiei si comercializarii alcoolului si a bauturilor alcoolice au identificat producatori neautorizati de bauturi alcoolice.O tehnica folosita de evazionisti este si cea a producerii alcoolului si a bautrilor alcoolice, in spatii formal autorizate, din materii prime neevidentiate in contabilitate urmata de disimularea produselor finite si comercializarea acestora impreuna cu loturi legal procesate si marcate fiscal. 3.In domeniul producerii si comercilizarii de tigarete si produse din tutun. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate - confiscari de sume si bunuri -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 1854 1321 12038 2154 1629 75144 mii lei 9

In domeniul produselor di tutun, evaziunea fiscala se manifesta in special, prin comercializarea clandestina, a tigaretelor introduse ilegal in tara, prin granita de est, din tari din fostul spatiu sovietic dar si prin redirijarea acestora catre spatiul european, unde pretul tigaretelor este mult mai mare.Totodata, verificari ce au pornit de la importatori de utilaje specifice productiei de tigarete au condus la identificarea si oprirea activitatii unor fabrici clandestine care prelucrau tutun brut achizitionat de la producatori particulari a caror productie figura ca fiind exportata. In urma acestor actiuni, in cursul anului 2006 au fost confiscate 312.792 pachete de tigarete. 4.In domeniul deseurilor industriale reciclabile(in special feroase si neferoase) -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate 42 1648 1277 2580 1871

-confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale

14993 26843 mii lei 98

Datorita faptului ca reciclarea deseurilor metalice determina diminuarea costurilor in sectorul metalurgic, achizitia acestei materii prime este re interes deosebit, atat pe piata interna, cat si cea externa.In multe cazuri s-a constatat existenta unor retele care procedau la comercializarea ilicita a deseurilor recuperabile prezentand centrelor de colectare, ca documente justificative, facturi de la societati de tip fantoma sau borderouri de achizitie de la persoane fizice, completate cu date fictive.De asemenea, firme de tip fantoma erau introduse in lantul comercial pentru a se ingreuna identificarea furnizorilor reali. 5.In domeniul exploatarii, gestionarii, prelucrarii si comercializarii masei lemnoase. -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 5403 4506 5398 4085 2024 11722 mii lei 119

Verificarile in acest domeniu au scos in evidenta procedee de comercializare pe piata neagra a unor insemnate cantitati de material lemnos prin: -lipsa marcajelor apliate de organele silvice; -achizitionarea de lemn fara documente de provenienta; -prelucrarea, cu complicitatea detinatorilor de gatere, a materialelor lemnoase recoltate de detinatorii de fond forestier, far inregistrarea in gestiune; -introducerea in lantul comercial a societatilor de tip fantoma in vederea impiedicarii identificarii furnizorilor si/sau a beneficiarilor reali. 6.In domeniul comertului cu cereale, produse de morarit si panificatie.

43

-agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale

6291 5262 7753 5966 23562 38159 mii lei 83

Rezultatele controalelor efectuate in acest domeniu au scos in evidenta o serie de nereguli, practicate de unele grupuri de persoane sau firme,organizate si constituite dupa principiul retelelor de contrabanda care actioneaza, de obicei, pe raza mai multor judete, cu privire la: -neintocmirea sau intocmirea incompleta a documentelor care atesta si insotesc cantitatile recoltate, din camp si pana la inmagazinare; -neutilizarea documentelor aprobate prin actele normative si nerespectarea modului de completare a acestora, atat pe timpul transportului, cat si la depozitare, prelucrare si comercializare; -intercalarea pe circuitul economic a unor firme tip fantoma. 7.In domeniul respectarii disciplinei financiare -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 46209 39217 48179 41431 3769 51673 mii lei 416

Avand in vedere ca verificarile din teren sunt fundamentate ulterior pe baza analizei documentelor si evidentelor contabile intocmite de agenti economici, verificarile privind respectarea disciplinei financiar contabile constituie un obiectiv permanent al comisarilor Garzii Financiare. Fenomenele principale identificate prin vrificarea documentelor primare sunt:

44

-majorarea nejustificata a costurilor si implicit diminuarea profitului impozabil prin inregistrarea unor facturi de la societati fantoma, acestea avand influenta si asupra TVA deductibil; -acceptarea unor facturi privind servicii care in realitate nu au fost prestate; -neinregistrarea tuturor operatiunilor comerciale,etc. 8.In domeniul jocurilor de noroc si cainouri -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -numar sesizari penale 569 437 1055 618 10

In timpul controalelor efectuate de comisarii Garzii Financiare s-a constatat ca jocurile de noroc reprezinta, in unele cazuri, un paravan pentru operatuini de spalare a banilor sau pentru schimburi ilicite de valuta, dat fiind sumele mari rulate in intervale scurte de timp, ceea ce ingreunaeza surprinderea momentului operatiunii. 9.Controale efectuate in piete agroalimentare, targuri, oboare sau balciuri -agenti economici verificati -agenti economici sanctionati -amenzi aplicate -amenzi incasate -confiscari de bunuri si sume -prejudiciu din impozite si taxe -numar sesizari penale 16245 12462 16652 15212 1877 6314mii lei 175

Analizate individual, fraudele realizate in acest domeniu pot parea minore dar in realitate, dat fiind rulajul mare de marfa tranzactionata in zona targurilor si oboarelor, acestea devin spatii inractionale predilecte, prejudiciile aduse bugetului de stat prin insumarea fraudelor,fiind semnificative.Frecventa de manifestare a fenomenului, dar si faptul ca in unele situatii sunt identificate

45

tranzactii majore cu animale vii sau cereale, a determinat incadrarea acestor zone in categoria celor supuse permanent atentiei Garzii Financiare.

Concluzii

Pretutindeni si din totdeauna evaziunea fiscala a fost condamnata.Cu toate acestea perspectivele privind acest fenomen nu s-au schimbat semnificativ de-a lungul timpului.El persista in toate tarile si in toate perioadele, in ciuda sanctiunilor. Fenomenul evazoinist reprezinta o coordonata inerenta a economiei de piata. De aceea, atitudinea cea mai eficace fata de ecest fenomen este aceea de a realiza o buna administrare a lui, la nivelul identificarii, previzionarii, controlului si valorificarii acestuia, in perspectiva asigurarii veniturilor bugetare proiectate. Multitudinea obligatiilor pe care legea fiscala le impune contribuabililor, sau mai ales povara acestor obligatii au facut sa stimuleze, in toate timpurile, ingeniozitatea contribuabililor in a inventa procedee diverse de eludare a obligatiilor fiscale pentru a se adapta noilor conditii, astfel ca evaziunea fiscala a fost intotdeauna un fenomen activ si cu ramificatii care depasesc granitele tarii Ca urmare a amplorii si dinamicii evaziunii fiscale se impune, de urgenta, regandirea si reproiectarea sistemului de administrare a veniturilor publice si a sistemului de control al al subiectilor economici in ceea ce priveste respectarea legislatiei fiscale. Fenomenul evazionist trebuie sa fie evaluat in intreaga lui complexitate, luandu-se in considerare, alaturi de conotatia lui negativa si impactul sau asupra multiplicarii sumelor atrase la buget ca urmare a identificarii cazurilor de evaziune fiscala.

46

Din analiza efectuata asupra cauzelor si mecanismelor de producere ale fenomenului evazionist sunt necesare identificarea inor instrumente si masuri de tinere sub control a fenomenului. In ceea ce priveste controlul financiar si fiscal, acesta trebuie sa identifice instrumente si indicatori care sa asigure functionarea sistemului economic in parametrii legali dar si orientarea acestuia catre contribuabili care prezinta un risc mai ridicat.Una dintre masurile necesare care conduce la intarirea administratiei fiscale, se refera in mod principal la organizarea unei evidente fiscale eficiente.Sistematizarea informatiei fiscale are scopul de a imbunatatii calitatea serviciilor de asistenta pentru contribuabili, si de a intari administratia fiscala, printr-o identificare rapida a contribuabililor cu riscuri fiscale ridicate.In identificarea unor mijloace si cai de tinere sub control a fenomenului evaziunii fiscale este necesar sa tinem cont si de pozitia contribuabilului care mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva tinde sa gaseasca noi forme de evitare a impozitelor. Situarea pe pozitia contribuabilului face ca argumentele sa fie favorabile acestuia, mai ales atunci cand fiscalitatea este excesiva si devine o forma in calea proprietatii individuale.Fara sa ne situam la nivelul intereselor generale ale statului, ar fi firesc sa se tina cont de aceasta numai in masura in care lupta impotriva evaziunii fiscale se duce in conditiile unei fiscalitati rezonabile, aflata la un nivel minim de functionare normala si eficienta si, de asemenea, in conditiile in care aceasta lupta urmareste echitatea in fata impozarii. Avand in vedere aderarea Romaniei la Uniunea Europeana conditiile pe care aceasta ni le impune in materie de fiscalitate cat si internationalizarea fenomenului de evaziune fiscala am abordat si aspecte legate de evaziunea internationala. Dincolo de substratul economic, evaziunea fiscala este un fenomen stabil, care se manifesta ca raspuns al contribuabilului la actiunea de constrangere impusa acestuia de catre stat, in calitate de garant al vietii sociale.

47

Bibliografie

Ion Barbulescu, Claudia Botea, Ion Barbulescu, Boulescu Mircea,Marcel Caraiani, Gheorghe Marius Draghici. Anca Draghici, Dumitru Safta, Dan Safta, Mihai Mrejeu , Emilia Dobre, Cosmin Balaban; -Metode si tehnici fiscale, Editura Economica, 1997; -Control financiar, Edditura EFICIENT, Bucuresti 1997; -Zone libere si paradisurile fiscale, Editura Economica, Bucuresti 1998; -Economia si administratia locala, Editura Tribuna Economica Bucuresti 2000; -Evaziunea Fiscala, Editura Tribuna Economica,Bucuresti 1997 -Companiile offshore sau evaziunea fiscala legala, Editura EficientBucuresti,2000 -Legea 241 pentru prevenirea si combaterea evaziunii fiscale, Monitorul Oficial nr.627 din 27 iulie 2005; ***Metodele de preantampinare a fraudei bugetului de stat, Controlul economic financiar, numarul 12 / dec 2000 Combaterea evaziunii fiscale, tribuna economica, numarul 5 / mai 2000 -Fiscalitate; metode si tehnici fiscale/ Bucuresti. Editura Economica,2004 -Evaziunea Fiscala. Aspecte controversate de teorie si practica judiciara. Editura Rosseti/ 2003 - O.G. 75 / 2001 -privind organizarea si functionarea cazierului fiscal;

48

H.G. 31 / 2003 -pentru aprobarea normelor metodologice pentru aplicarea O.G. 75 / 2001;

49