Sunteți pe pagina 1din 16

Examen drept

1. Principiul legalitatii dreptului penal. -regula conform careia intreaga activitate a dreptului penal se desfasoara pe baza legii si in conformitate cu aceasta; -reprez. O garantie a libertatii persoanei impotriva abuzurilor; -inscris in Art. 8 din Declaratia drepturilor omului si cetateanului de catre ideologii revolutiei franceze, in 1789. 2. Principiul umanismului dreptului penal. -intreaga reglementare penala trebuie sa porneasca de la interesele si drepturile fundamentale ale omului; -in normele penale sunt prevazute exigente carora omul li se poate conforma, sanctiunile indeplinesc si functia de reeducare. 3. Principiul personalitatii raspunderii penale. --atat obligatia de a avea o anumita conduita ce decurge dintr-o norma penala cat si raspunderea ce decurge din nesocotirea obligatiei au character personal, adica va raspunde cel ce a nesocotit norma penala; -pedeapsa va fi aplicata numai celeui ce a savarsit infractiunea. 4. Izvoarele dreptului penal. -CONSTITUTIA ROMANIEI -CODUL PENAL AL ROMANIEI -TRATATELE SI CONVENTILE INTERNATIONALE -LEGILE PENALE COMPLEMENTARE 5. Ce sunt normele penale generale si normele penale speciale? NORMELE PENALE GENERALE- cele care cuprind conditiile in care se nasc, se modifica si se sting raporturile juridice penale. NORMELE PENALE SPECIALE- cele care expun conditiile in care o fapta constituie o infractiune si pedeapsa ce se aplica. 6. Principiul teritorialitatii legii penale. -legea se aplica in exclusivitate si neconditionat pe intreg teritoriul tarii, pt. infractiunile savarsite pe teritoriul tarii respective, fara a face distinctie intre calitatile diferite pe care le pot avea faptuitorii. 7. Principiul personalitatii legii penale. -presupune cerinta dublei incriminari; CONDITII: -infractiunea sa fie savarsita in strainatate; -fapta sa fie considerata infractiune de legea penala romana; -infractorul tb. sa fie cetatean roman sau persoana fara cetatenie, dar cu domiciliul in Romania. 8. Principiul realitatii legii penale. -orice infractiune comisa impotriva statului roman, a unui cetatean roman sau a unei personae juridice romane este incadrata in sfera de incidenta a acestui principiu.

-legea penala romana se aplica infractiunilor savarsite in afara teritoriului tarii, de catre cetateni straini sau apatrizi care nu dimiciliaza in Romania, impotriva statului sau cetateanului roman. 9. Principiul universalitatii legii penale. -competenta universala a legii penale romane poate intervene in doua cazuri: a. cazul infractiunilor pe care Romania s-a angajat sa le reprime in teritoriul unei conventii internationale. b. cazul in care s-a refuzat extradarea, in momentul in care s-a cerut extradarea sau predarea infractorului. 10. Conditiile n care se poate acorda sau solicita extradarea. -persoane care sunt urmarite penal sau trimise in judecata pt. o infractiune sau sunt cautate in vederea executarii unei pedepse. -extradarea se acorda in temeiul unui tratat international la care Romania este parte, ori pe baza de reciprocitate, in conditiile legii. 11. Categorii de persoane care nu pot fi extradate. -cetatenii statului respectiv; -persoanele carora li s-a acordat dreptul de azil; -persoanele straine care se bucura in Romania de imunitate de jurisdictie. 12. Principiul activitatii legii penale. -legea penala se aplica infractiunilor numai in timpul cat ea se afla in vigoare. 13. Principiul neretroactivitatii legii penale. -legea penala dispune numai pentru viitor nu si pentru trecut, cand ne referim la incriminarea faptei. 14. Principiul retroactivitatii legii penale. --datorita modificarilor conditiilor socio-economice se poate intampla ca o fapta periculoasa sa isi schimbe gradul de pericol social in sensul diminuarii lui, ceea ce face necesara inlaturarea ei din sfera licitului penal, 15. Principiul ultraactivitatii legii penale. --consta in legi penale temporare. 16. Principiul aplicarii legii penale mai favorabile. -situatia cand, de la savarsirea infractiunii si pana la judecarea definitive a cauzei, intervin una sau mai multe legi penale successive, situatie in care se va aplica infractorului legea penala mai favorabila. 17. Definitia infractiunii si importanta definirii legale a acesteia. INFRACTIUNEA- o fapta a omului, un act de conduita exterioara a acesteia, interzis de lege sub o actiune specifica, represiva, care este pedeapsa. IMPORTANTA: - modalitatea specifica de realizare a reglementarii juridico-penale a relatiilor de aparare sociala. 18. Trasaturile esentiale ale infractiunii. a. PERICOLUL SOCIAL AL FAPTEI b. VINOVATIA c. PREVEDEREA FAPTEI IN LEGEA PENALA 19. Notiunea de pericol social. Pericolul social se exprim n stare de nelinite i de insecuritate social pe care fapta penal o creeaz. 20. Elementele pericolului social.

-prezint grade deosebite, unele infraciuni avand un grad mai mare de pericol social (ex: tlhrie, omor..) i atrgnd o pedeaps mai aspr, altele un pericol social mai mic (ex: lovirea, ameninarea..), fapte pentru care leguitorul a prevzut pedepse mai uoare. 21. Pericolul social - forme. -2 forme PERICOL SOCIAL GENERIC- se refera la un anumit tip de infractiune cum este furtul etc. PERICOL SOCIAL CONCRET-pericolul social al faptei savarsite, pericol ce va fi stabilit de instanta judecatoreasca. 22. Definitia vinovatiei. Atitudinea psihic periculoas a infractorului fa de fapt i de consecinele ei mbrac forma vinovtiei 23. Formele vinovatiei n dreptul penal. Vinovia mbrac dou forme: - intenia; - culpa. 24. Intentia si modalitatile sale. INTENTIA -Infraciunea este svrit cu intenie cnd: - infractorul prevede rezultatul faptei sale i urmrete producerea lui - infractorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu urmrete producerea lui accept posibilitatea ca acesta s se produc 25. Intentia directa. - infractorul prevede rezultatul faptei sale i urmrete producerea lui 26. Intentia indirecta. - infractorul prevede rezultatul faptei sale i dei nu urmrete producerea lui accept posibilitatea ca acesta s se produc 27. Culpa si modalitatile acesteia. Culpa constituie forma specific de legtur psihic a autorului cu fapta. Fptuitorul svrind o fapt care prezint pericol social, a prevzut rezultatul socialmente periculos al faptei sale dar nu a urmrit i nu a acceptat eventualitatea producerii lui, ns a acionat socotind fr temei c acel rezultat nu se va produce sau nu a prevzut rezultatul dei trebuia i putea s-l prevad. Culpa prezint la rndul ei dou modaliti: - culpa cu prevedere (uurin); - culpa simpl (neglijen) 28. Culpa cu prevedere sau usurinta. Infractorul prevede rezultatul faptei sale, dar nu-l accept socotind fr temei c el nu se va produce. 29. Culpa simpla (neglijenta). Infractorul nu prevede rezultatul faptei sale, dei trebuia i putea sa-l prevad, demonstnd faptul c aceast modalitate a culpei este cea care const n poziia psihic a persoanei care nu a prevzut urmrile periculoase ale faptei sale dei n toate mprejurrile i pe baza capacitii sale trebuia i putea s le prevad. 30. Praeterintentia (intentia depasita).

-presupune o unire a inteniei cu culpa care mai poart denumirea i de intenie depit caracterizndu-se prin faptul c subiectul aciunii dorete sau accept producerea urmrii periculoase, urmri pe care le-a prevzut ns a socotit c acestea nu se vor produce, dar cele produse n realitate sunt mult mai grave. Faptuitorul urmrind producerea unui rezultat, el svrete o fapt ce constituie elementul material al unei infraciuni, ns rezultatul produs este mult mai grav. 31. Clasificarea continuturilor de infractiune. - dupa structura condiiilor vom avea coninut juridic care cuprinde toate condiiile cerute de legea penal pentru existena infraciunii, de aceea coninutul juridic mai poart denumirea i de coninutul propriu-zis al infraciunii aa cum apare n norma de incriminare, i coninutul constitutiv al infraciunii care se refer numai la condiiile care determin conduita ilicit, coninut ce este format din totalitatea condiiilor referitoare la latura obiectiv i subiectiv a infraciunii. - dup criteriul variantelor de incriminare a infraciunilor, vom distinge ntre coninuturi de baz sau tip i coninuturi agravante sau atenuante. Atunci cnd avem n vedere coninutul de baz sau tip al infraciunii vom pleca de la premiza c legea penal incrimineaz faptele ntr-o form de baz, adic avnd n vedere condiiile subiective i obiective absolut necesare pentru existena acelui tip particular de infraciune Exist ns i situaia n care legea penal adaug coninutului de baz anumite condiii care nu fac altceva dect dup caz s reduc sau s sporeasc pericolul social abstract al infraciunii. - dup criteriul structurii juridice, vom vorbi despre coninuturi simple i complexe. Vom avea coninut simplu al infraciunii, atunci cnd infraciunea este prevzut numai ntr-o singur variant, ce reprezint de fapt acele cerine care pentru existena infraciunii se refer doar la o singur aciune sau inaciune, la un singur rezultat i la o singur form de vinovie. Coninut complex al infraciunii, apare atunci cnd infraciunea este reglementat n dou sau mai multe variante sau exist i situaia cnd aceeai infraciune capt contur sub mai multe modaliti. Astfel c n cazul coninuturilor complexe vom avea n vedere mai multe aciuni sau inaciuni, mai multe rezultate, dar i dou sau mai multe forme de vinovie. - dup formele infraciunii vom avea coninuturi tipice i coninuturi atipice. Astfel c n cazul coninuturilor tipice ne vom referi la acele condiii care alctuiesc coninutul juridic al infraciunii, iar n cazul coninuturilor atipice sunt cele care corespund tentativei i actelor premergtoare 32. Obiectul infractiunii: notiune si forme. Obiectul infraciunii apare definit ca fiind valoarea social i relaiile sociale create n jurul acestei valori, care sunt periclitate ori vtmate prin fapta infracional Obiectul infraciunii apare sub mai multe forme, astfel c vom putea vorbi despre: a. Obiectul juridic general i obiectul juridic material b. Obiectul juridic generic (de grup) c. Obiectul juridic specific (individual)
d. Obiectul juridic complex

33. Obiectul juridic generic sau de grup. Obiectul juridic generic (de grup) fiind format din grupul de valori sociale de aceeai natur ce sunt ocrotite prin normele de drept penal. 34. Obiectul juridic special.

-obiectul specific infraciunii format din relaiile sociale formate n jurul i datorit unei valori sociale specifice, cu alte cuvinte acest obiect reprezint de fapt valoarea social concret creia i se aduce atingere prin svrirea infraciunii 35. Obiectul material . Prin obiectul juridic material al infraciunii se nelege cantitatea material, ceea ce reprezint fie corpul victimei, fie un obiect sau un lucru oarecare, un animal, cantitate asupra creia se ndreapt materialitatea actului de conduit. 36. Subiectii infractiunii: notiune si clasificare. Prin noiunea de subiecii infraciunii se nelege persoanele implicate n svrirea infraciunii fie ca subieci activi, prin nsi svrirea infraciunii sau fie ca subieci pasivi, fiind persoanele care suport consecinele infraciunii. Astfel vom avea ca subieci ai infraciunii persoanele fizice care nu i-au respectat obligaia din cadrul raportului juridic penal de conformare i au svrit fapta interzis, i persoane fizice sau juridice care sunt beneficiarii ocrotirii juridice penale i care prin svrirea faptei interzise suport consecinele acestei fapte. Subiectul activ si Subiectul pasiv 37. Subiectul activ al infractiunii: notiune si conditii. Subiectul activ al infraciunii poate fi persoana fizic care a svrit fapta n calitate de autor (n mod direct i nemijlocit), sau n calitate de participant la svrirea infraciunii (instigator sau complice). Condiiile generale privitoare la existena subiectului activ: a) vrsta b) responsabilitatea c) libertatea de voin i aciune 38. Subiectul pasiv al infractiunii: notiune si conditii. Pentru a putea fi subiect pasiv al infraciunii persoana fizic trebuie s fie titulara valorii sociale ocrotite prin norma penal. De cele mai multe ori subiect pasiv al infraciunii poate fi i persoana pgubit cum este de exemplu n cazul infraciunii de furt, de distrugere. Exist i unele condiii speciale cu privire la subiectul pasiv al infraciunii care sunt prevzute n coninutul unor infraciuni, cum de exemplu pentru infraciunea de ultraj este necesar ca subiectul pasiv s fie funcionar public aflat n exerciiul funciunii, subiect pasiv n cazul infraciunii de pruncucidere este nou-nscutul. 39. Latura obiectiva a infractiunii: notiune si structura . Latura obiectiva cuprinde elementul material, urmarea imediata si legatura de cauzalitate, mai multe conditii-cerinte esentiale pt. ca fapta savarsita sa poata constitui elementul material al infractiunii. 40. Elementul material al infractiunii. - este componentul principal al continutului obiectiv si consta in insusi faptul incriminat, in materialitatea sa, adica insusi actul de conduita interzis. Este desemnat prin verbum regens(actiunea interzisa), poate consta fie printr-o atitudine pozitiva, fie una negative. 41. Legatura de cauzalitate. - relatia de la cauza la effect care trebuie sa existe intre actiunea sau inactiunea ce constituie elementului material al infractiunii si urmarea imediata ceruta de lege pt. existenta acestei infractiuni. Este un element constitutiv al continutului oricarei infractiuni. 42. Latura subiectiva: notiune si structura.

Latura subiectiva cuprinde totalitatea conditiilor privitoare la atitudinea psihica a faptuitorului fata de obiectivitatea propriului act de conduita. 43. Vinovatia ca element al laturii subiective. -prezenta elementului subiectiv in savarsirea faptei care constituie elementul material al infractiunii marcheaza prezenta vinovatiei in forma ceruta de lege. 44.Mobilul ca element al laturii subiective. -este impulsul intern al faptuitorului la savarsirea infractiunii, acea dorinta, tendinta ce a facut sa se nasca in mintea lui idea savarsirii unei anumite activitati. -este denumit si cauza interna a actului de conduita. 45. Actele pregatitoare (preparatorii). -reprezinta prima faza a perioadei externe a activitatii infractionale. 46.Modalitatile actelor pregatitoare. -pot fi acte, activitati de procurare de date si informatii ce vor fi folosite la comiterea infractiunilor. 47. Conditiile actelor pregatitoare. -trebuie sa aiba o existenta obiectiva; -un caracter neechivoc; -sa fie intentionate -activitatea efectuata san u faca parte din continutul elementului material al laturii obiective, san u faca parte din actele de executare. 48. Caracteristicile actelor pregatitoare. Dupa natural or si continutul lor, sunt a. acte de pregatire materiala (pregatirea materiala pt. savarsirea infractiunii ex: procurarea de instrumente, obiecte etc). b. acte de pregatire morala(culegerea de date, informatii cu privire la locul si timpul in care urmeaza sa se savarseasca infractiunea, precum si atragarea complicilor). 49. Incriminarea actelor pregatitoare. -inseamna aducerea de argumente cu privire la pericolul social al unor acte pregatitoare -este necesara pt. a opri de la inceput activitatea infractionala. 50. Tentativa - notiune si conditii. Tentativa - punerea n executare a hotrrii de a svri infraciunea, executare care a fost ns ntrerupt sau nu i-a produs efectul Condiii: - S existe intenia de a svri infraciunea pentru c tentativa const n punerea n executare a hotrrii; - nceperea executrii hotrrii infracionale; - ntreruperea aciunii de svrire a faptei sau neproducerea rezultatului. 51. Conditiile preexistente ale tentativei. La fel ca la intrebarea 50. 52. Continutul constitutiv al tentativei. -totalitatea conditiilor cerute de lege pentru ca o fapta sa constituie tentativa, conditii ce se degaja din reglementarea prevazuta in partea generala privind tentative si din dispozitiile partii speciale care prevad sanctionarea tentativei la acele infractiuni. -este examinat, in doctrina penala, ca orice continut de infractiune, sub raportul conditiilor preexistente si al continutului constitutive.

53. Infractiunile la care tentativa nu este posibila. -la infractiunile ce se savarsesc din culpa, nici la cele praeterintentionate; -la o infractiune de inactiune -infractiunile savarsite oral, prin cuvinte(insulta, calomnia, marturia mincinoasa) -infractiunile continui care presupun prelungirea actiunii in timp pentru consumarea infractiunii. 54.Modalitatile tentativei reglementate de Codul Penal. Tentativa se poate realiza in mai multe modalitati. Acestea sunt: - tentativa neterminata sau imperfecta( intrerupta) se realizeaza in situatia in care executarea faptei care constituie elementul material al infractiunii a fost oprita si impiedicata sa se desfasoare pana la capat.( d e e x e m p l u infractorul agresor este impiedicat de o alta persoana sa descarce arma sau saloveasca victima ). -tentativa terminata sau perfecta (fara efect) se realizeaza atunci cand actiunea tipica a fost executata in intregime dar rezultatul caracteristic pentru infractiunea tip nu s-a produs. Caracteristica acestei modalitati a tentative este deci imprejurarea ca faptuitorul a facu tot ce i-a stat in putinta pentrur e a l i z a r e a h o t a r a r i i i n f r a c t i o n a l e , a e x e c u t a t i n i n t r e g i m e , f a r a s a f i e impiedicat, fapta ce constituie elemental material al infractiunii, insa dinc a u s e d i f e r i t e , a c a r o r n a t u r a o r i s u r s a n u intereseaza nici in acest caz,rezultatul urmarit de el nu s-a produs ( d e e x e m p l u , i n f r a c t o r u l d e s c a r c a arma asupra victimei, insa nu nimereste tinta sau nu reuseste sa savarseascadecat ovatamare corporala tentativa proprie isi indreptateste aceasta denumire atunci cand, su braportul mijloacelor utilizate de faptuitor si al prezentei obiectulu i material al infractiunii, activitatea de realizare a hotararii infractionale e s t e proprie sau apta sa duca nu numai la efectuarea in intregime a actiunii care constituie elementul material al infractiunii, dar si la p roducerea rezultatului urmarit de faptuitor. tentativa improprie se caracterizeaza, in opozitie cu tentati v a p r o p r i e , prin caracterul impropriu sau inapt al mijloacelor folosite, precum si prin lipsa obiectului material al infractiunii de la locul unde faptuitorul crede ca se afla, cauze care au facut ca producerea rezultatului sa n u f i e posibila. 55. Infractiunea fapt consumat. Infractiunea fapt consumat este infractiunea al carui rezulta s e produce odata cu executarea in intregime a elementului material al laturii obiective. Infractiunea consumata inglobeaza si tentativa ac elei infractiuni. In functie de rezultatul faptei care poate fio vat amare materiala, ori o stare de pericol, infractiunile se considera consumate dupa executarea activitatii infractionale si producerea rezultatului in cazul infractiunilor de rezultat, iar in cazul infractiunilor de peric ol,i n f r a c t i u n e a s e c o n s u m a d i n m o m e n t u l e x e c u t a r i i i n i n t r e g i m e a activitatii ce constituie elementul material al laturii

obiective. 56. Infractiunea fapt epuizat. Infractiunea fapt epuizat este o forma atipica de infractiune, mai grava decat cea tipica, deoarece acumularile cantitative( amplificarea urmarii,continuarea activitatii) conduc la salturi calitative pentru infractiunile fapt epuizat antrenand si o raspundere penala mai grea pentru aceasta forma de infractiune S p e c i f i c u l i n f r a c t i u n i i f a p t e p u i z a t c o n s t a i n prelungirea in timp a infractiunii dupa momentul consumarii.Infractiunea fapt epuizat este posibila la infractiunile : continui,continuate, progresive si la cele din obicei sau obisnuinta. 57. Cauzele generale de nepedepsire. 58. Desistarea. -renuntarea de buna voie la continuarea executarii actiunii ce constituie elemental material al laturii obiective a infractiunii, din partea faptuitorului. 59. mpiedicarea producerii rezultatului. Impiedicarea producerii rezultatului consta in zadarnicirea din partea faptuitorului, de buna voie, a aparitiei rezultatului faptei sale care a f o s t realizata in intregime Atat desistarea cat si impiedicarea producerii rezultatului sunt cauze de nepedepsire, reprezinta o incurajare a faptuitorului de a r e n u n t a l a continuarea executarii faptei, ori la producerea rezu l t a t u l u i i m p i e d i c a n d aparitia acestuia si drept consecinta rezultatul socialmente periculos nu se produce. 60. Notiunea de unitate de infractiune. Prin unitatea de infractiune se desemneaza activitatea infractionala formata dintr-o singura actiune ori inactiune ce decurge din natura faptei sau din vointa legiuitorului, savarsita de o persoana si in care se identifica continutul unei singure infractiuni. 61. Felurile unitatii de infractiune. Felurile unitatii de infractiune. Unitatea de infractiune este cunoscuta in doctrina penala si in legislatie sub doua forme: unitatea naturala si unitatea legala. 62. Infractiunea simpla. Ca forma a unitatii naturale infractiunea simpla se caracterizeaza sub raport obiectiv printr-o singura actiune sau inactiune si printr-un singur rezultat, iar subiectiv printr-o singura forma de vinovatie. Aceasta forma de infractiune simpla este des intalnita in legislatia penala si in practica judiciara. Infractiunea simpla nu trebuie inteleasa ca fiind rezultatul unei singure actiuni) ea putand ingloba mai multe acte de executare care nu au insa semnificatie proprie, cuprinzandu-se in activitatea unica 63. Infractiunea continua. Ca forma a unitatii naturale, infractiunea continua se caracterizeaza prin prelungirea in chip natural a actiunii sau inactiunii, ce constituie elementul material al laturii obiective, dupa consumare, pana la interventia unei forte contrare. 64. Infractiunea deviata. Este o forma a unitatii naturale de infractiune si desemneaza infractiunea savarsita prin devierea actiunii de la obiectul sau persoana impotriva carora era indreptata, datorita greselii faptuitorului, la alt obiect sau persoana pe de o parte, sau prin indreptarea actiunii asupra altei persoane ori altui obiect decat acela pe care vrea faptuitorul sa-l vatame, pe de alta parte.

65. Infractiunea continuata notiune si conditii de existenta. Infractiunea continuata este forma unitatii legale de infractiune caracterizata prin savarsirea de catre aceeasi persoana, la intervale de timp diferite, in realizarea aceleiasi hotarari infractionale a unor actiuni sau inactiuni care prezinta fiecare in parte continutul aceleiasi infractiuni. conditiile de existenta ale acesteia: a) unitate de subiect, b) pluralitate de acte de executare,c) unitate de hotarare sau rezolutie infractionala si d) unitate de continut al infractiunii (in sensul ca fiecare actiune realizeaza a) Unitate de subiect activ. O prima conditie de existenta a infractiunii continuate priveste unitatea de subiect activ, adica aceeasi persoana savarseste mai multe actiuni sau inactiuni. Este indeplinita conditia si atunci cand aceeasi persoana savarseste unele acte in calitate de autor, iar altele in calitate de complice. b) Pluralitatea actelor de executare. A doua conditie priveste pluralitatea de acte de executare (actiuni sau inactiuni) savarsite la intervale de timp. Este indeplinita aceasta conditie cand se savarsesc mai multe acte de executare, ce au forma faptului consumat, iar altele au ramas in faza de tentativa. c) Unitatea de rezolutie. Este conditia esentiala pentru unirea tuturor actiunilor in cadrul aceleiasi hotarari infractionale, initiale, cu care infractorul savarseste actele de executare. 66. Importanta stabilirii caracterului continuat al unei infractiuni. 67. Tratamentul penal al infractiunii continuate. 68. Infractiunea complexa notiune si forme. - infractiunea complexa este definita in codul penal ca fiind infractiunea ce cuprinde in continutul sau ca element constitutiv sau ca o circumstanta agravata o actiune sau o inactiune care constituie prin ea insasi o fapta prevazuta de legea penala. 69. Formele infractiunii complexe. Formele infractiunii complexe. Avand in vedere rolul indeplinit de actiunea sau inactiunea ce intra in continutul infractiunii complexe ca element ori ca o circumstanta agravanta, in literatura juridica se face distinctie intre: a) infractiunea complexa forma tip si b) infractiunea complexa ca varianta agravanta.a) Infractiunea complexa forma tip sau infractiunea complexa propriu-zisa se caracterizeaza prin aceea ca in continutul ei intra ca element o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. Deci infractiunea complexa in aceasta forma este formata din reunirea de catre legiuitor a doua infractiuni distincte si crearea unei a treia deosebite de cele inglobate.b) Infractiunea complexa ca varianta agravanta. Cea de a doua forma a infractiunii complexe este cea care cuprinde in continutul sau, ca pe un element circumstantial agravant o actiune sau inactiune ce reprezinta continutul unei alte infractiuni. Infractiunea complexa este o varianta calificata a unor infractiuni simple, creata prin absorbirea in continutul sau a unor fapte ce reprezinta continutul unor alte infractiuni. 70. Efectele juridice ale infractiunii complexe.

Este posibil ca dupa ce s-a aplicat pedeapsa pentru infractiunea complexa, sa se descopere actiuni sau inactiuni, care fac parte din infractiunea complexa. In acest caz condamnatul va fi judecat si pentru acestea iar pedeapsa anterioara se va recalcula in functie de intreaga infractiune complexa. Pedeapsa se poate agrava fata de cea initiala ori poate ramane in aceleasi limite, legea opreste doar aplicarea unei pedepse mai usoare decat cea stabilita anterior. 71. Infractiunea de obicei notiune si consecinte juridice. Prin infractiune de obicei sau de obisnuinta se intelege infractiunea al carui continut se realizeaza prin repetarea faptei de un numar de ori din care sa rezulte obisnuinta, indeletnicirea faptuitorului. 72. Criterii de clasificare ale cauzelor care nlatura caracterul penal al faptei. Criteriul trsturilor eseniale. Dup criteriul trsturii eseniale a infraciunii asupra creia se rsfrnge n principal conducnd la nerealizarea acesteia, cauzele care nltur caracterul penal al faptei se pot mpri n: a) cauze care privesc pericolul social; b) cauze care privesc vinovia; c) cauze care privesc prevederea n legea penal a faptei. Criteriul sferei de aplicare. Cauzele care nltur caracterul penal al faptei se mai clasific dup sfera de aplicare n cauze generale i cauze speciale. a. Cauzele generale care nltur caracterul penal al faptei i au sediul de reglementare n partea general a codului penal i sunt aplicabile oricror cauze concrete, de ex.: cauzele care nltur vinovia, abrogarea incriminrii, lipsa de pericol social b. Cauzele speciale au o aplicaiune mai restrns la cazurile anume prevzute de lege. Sediul de reglementare poate fi att n partea general ct i n partea special a codului penal, de ex.: lipsa dublei incriminri constrngerea la darea de mit Criteriul de caracter : a) Cauzele reale sunt cele privitoare la fapt i care se rsfrng cu efectele lor asupra tuturor participanilor, de ex.: lipsa pericolului social, lipsa prevederii n legea penal. b) Cauzele personale sunt cele privitoare la persoana fptuitorului i produc efecte numai n raport cu persoana care s-ar afla n astfel de situaii n momentul comiterii faptei. 73. Conditiile atacului n cazul legitimei aparari. 1.Atacul trebuie s fie material, direct, imediat i injust. 2. Atacul s fie ndreptat mpotriva unei persoane, a drepturilor acesteia sau mpotriva unui interes public. 3. Atacul s pun n pericol grav valorile sociale ocrotite. 74. Conditiile apararii n cazul legitimei aparari. s se realizeze printr-o fapt prevzut de legea penal, s fie precedat de atac, s fie ndreptat mpotriva agresorului, s fie necesar pentru nlturarea atacului, s fie proporional cu atacul a. Aprarea se realizeaz printr-o fapt prevzut de legea penal. Dac s-a svrit o fapt prevzut de legea penal se cerceteaz condiiile n care aceasta a avut loc, dac

sunt ndeplinite condiiile cu privire la atac pentru a putea decide dac a fost svrit n legitim aprare. b. Aprarea s fie precedat de atac. Aceast condiie are n vedere desfurarea aprrii dup nceputul atacului cnd acesta devine actual. Simpla presupunere c agresorul va dezlnui un atac nu d dreptul la o aprare legitim. c. Aprarea s se ndrepte mpotriva agresorului pentru a nceta atacul i a salva valorile periclitate. Aprarea se poate ndrepta mpotriva vieii, sntii, libertii agresorului, dar nu mpotriva bunurilor sale.Aprarea ndreptat din eroare mpotriva altei persoane dect a agresorului va duce la nlturarea caracterului penal al faptei i pe cauza erorii de fapt coroborat cu legitima aprare. d. Aprarea s fie necesar pentru nlturarea atacului. Necesitatea aprrii se apreciaz att sub raportul ntinderii n care aceasta poate fi fcut ct i sub raportul intensitii. e. Aprarea s fie proporional cu gravitatea pericolului i cu mprejurrile n care s-a produs atacul. Aceast condiie ce privete proporionalitatea dintre atac i aprare se degaj din dispoziiile art. 44 al. 3 Cp. Proporionalitatea dintre aprare i atac nu este de ordin matematic i nu presupune echivalena mijloacelor. 75. Conditii privitoare la pericol n cazul starii de necesitate. a) S fie iminent. Pericolul este iminent cnd este pe cale s se produc. b) Pericolul iminent s amenine valorile sociale artate n art. 45 al. 2 Cp. O fapt este considerat svrit n stare de necesitate cnd a fost necesar pentru a salva de la un pericol iminent valorile sociale: viaa, integritatea corporal, sntatea persoanei, un bun important al acesteia ori un interes obtesc. c) Pericolul s fie inevitabil[41], adic s nu poat fi nlturat n alt mod dect prin svrirea faptei prevzute de legea penal. 76. Conditiile actiunii de salvare n cazul starii de necesitate. a) S se realizeze prin comiterea unei fapte prevzute de legea penal; b) Aciunea de salvare prin svrirea faptei prevzut de legea penal s fi constituit singurul mijloc de nlturare a pericolului. Aciunea de salvare este considerat necesar cnd se efectueaz ntre momentul n care pericolul a devenit iminent i pn la ncetarea acestuia c) Prin aciunea de salvare s nu se cauzeze urmri vdit mai grave dect acelea care s-ar fi produs dac pericolul nu era nlturat. Aciunea de salvare a valorilor sociale mpotriva pericolului iminent este necesar numai dac nu produce urmri mai grave dect s-ar fi produs dac pericolul nu era nlturat. d) Fapta s nu fie svrit de ctre sau pentru a salva o persoan care avea obligaia de a nfrunta pericolul. 77. Constrngerea fizica cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Constrngerea fizic este o cauz care nltur caracterul penal al faptei. Constrngerea fizic este presiunea pe care o for creia nu i se poate rezista o exercit asupra energiei fizice a unei alte persoane n aa fel nct aceasta comite o fapt prevzut de legea penal fiind n imposibilitatea fizic s acioneze altfel. Sub imperiul constrngerii fizice sau forei majore cum mai este denumit n doctrina penal, persoana este mpiedicat s acioneze

78. Constrngerea morala cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Constrngerea moral const n presiunea exercitat prin ameninarea cu un pericol grav, pentru persoana fptuitorului ori a altuia i sub imperiul creia cel ameninat svrete o fapt prevzut de legea penal. Sub imperiul ameninrii cu pericolul grav cel ameninat nu mai are libertate de voin i svrete o fapt prevzut de legea penal 79. Cazul fortuit cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Cazul fortuit desemneaz situaia, starea, mprejurarea n care aciunea sau inaciunea unei persoane a produs un rezultat pe care acea persoan nu l-a conceput i nici urmrit i care se datoreaz unei energii a crei intervenie nu a putut fi prevzut. Specific deci pentru cazul fortuit este faptul c aciunea sau inaciunea unei persoane produce un rezultat socialmente periculos datorit interveniei unei fore a crei apariie nu a putut fi prevzut i care produce n fapt acel rezultat. 80. Iresponsabilitatea cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Iresponsabilitatea este starea de incapacitate psiho-fizic a unei persoane care nu poate s-i dea seama de semnificaia social a aciunilor sau inaciunilor sale ori nu poate fi stpn pe ele. Iresponsabilitatea privete incapacitatea psihic a persoanei att sub raport intelectiv, cnd aceasta nu-i poate da seama de semnificaia social a aciunilor sau inaciunilor ei ct i sub raport volitiv cnd nu-i poate determina i dirija n mod normal voina. 81. Betia cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Beia reprezint o stare psiho-fizic anormal a persoanei datorat efectelor pe care le au asupra organismului i facultilor psihice ale persoanei, anumite substane excitante ori narcotice consumate ori introduse n corpul su. Substanele alcoolice ori narcotice introduse n corpul persoanei provoac devieri de la starea normal psiho-fizic a acesteia, de la diminuarea pn la anihilarea complet a capacitii psiho-fizice intelective i volitive n determinarea atitudinii fa de faptele pe care le svrete n aceast stare. Interesnd capacitatea psiho-fizic a persoanei starea de beie influeneaz rspunderea penal a acesteia n cazul svririi unei fapte prevzute de legea penal, n aceast stare. 82.Minoritatea faptuitorului cauza care nlatura caracterul penal al faptei. Minoritatea este starea n care se gsete fptuitorul minor, care n momentul svririi faptei prevzute de legea penal nu mplinise vrsta rspunderii penale. Minoritatea fptuitorului cauz care nltur caracterul penal al faptei privete att pe minorul care nu a mplinit 14 ani ct i pe minorul ntre 14 i 16 ani care a svrit fapta fr discernmnt. 83. Eroarea de fapt cauza care nlatura caracterul penal al faptei.

roarea este definit n doctrina penal ca reprezentarea greit de ctre cel ce svrete o fapt prevzut de legea penal a realitii din momentul svririi faptei, reprezentare determinat de necunoaterea sau cunoaterea greit a unor date ale realitii. Reprezentarea greit a realitii din momentul svririi faptei are influen asupra vinoviei fptuitorului, putnd chiar s-o nlture. Existena vinoviei n svrirea unei fapte prevzute de legea penal este condiionat de cunoaterea de ctre fptuitor a tuturor mprejurrilor n care acioneaz i care cunoatere i permite acestuia s prevad ori s poat prevedea rezultatul faptei sale. 84. nlaturarea caracterului penal al faptei prevazuta de legea penala care nu prezinta gradul concret de pericol social. Lipsa pericolului social, ca trstur esenial a infraciunii, conduce la nlturarea caracterului infracional al faptei svrite. Ca i n cazul celorlalte cauze care nltur caracterul penal al faptei i pentru lipsa pericolului social, strile, situaiile, mprejurrile care conduc la lipsa de pericol social trebuie s fie prevzute prin lege. 97. Care este legea aplicabila unei infractiuni de omor comisa pe o nava comerciala panameza stationata n portul Constanta, de un marinar grec asupra unui marinar ucrainian? Motivati In aceasta cauza devine incident principiul teritorialitatii legii penale, infractiunea savarsindu-se in portul Constanta, deci se aplica legea penala romana. 98. Care este legea aplicabila unei infractiuni de tentativa de omor savrsita de o persoana fara cetatenie, n afara teritoriului Romniei, asupra unui cetatean romn? Motivati In acest caz se aplica legea penala roman pe baza principiului realitatii(art 5 Cod Pena) 99. Care este legea aplicabila unei infractiuni savrsite n strainatate, mpotriva unei persoane fara cetatenie, cu domiciliul n Romnia, de catre un cetatean al unui tert stat, n conditiile n care rezultatul infractiunii se produce n Romnia? Motivati Se aplica legea penala romana conform teoriei ubicuitatii( art 143 alin 2 Cod penal) 100. Care este legea aplicabila unei infractiuni de omor savrsita de un marinar cetatean romn asupra unui alt marinar romn, ambii aflati pe o nava sub pavilion greceasc ntr-un port Olandez? Motivati Se aplica legea penala romana in baza principiului personalitatii( art 4 Cod Penal) 102. Faptuitorul a ndreptat arma la vnatoare n directia animalului vnat, dar ntr-o directie apropiata se afla un alt vnator pe care l-a mpuscat mortal, desi faptuitorul a considerat ca el este un bun ochitor, lucru real de altfel. Care este forma de vinovatie ce va fi retinuta? Motivati.

Forma de vinovatie este culpa cu prevedere.Vanatorul a prevazut posibilitatea de a impusca persoana,dar nu a dori acest rezultat,nici nu l-a acceptat,ci a sperat ca nu se va intampla acel lucru,bizuindu-se pe calitatile sale de bum tragator,pe vizibilitatea buna ,etc,elemente pe care insa le-a supraestimat. 109. Inculpatul este atacat cu o coasa de victima. Inculpatul a prins coasa si n timp ce se luptau pentru a si-o smulge unul altuia, victima este ranita grav. Se poate retine legitima aparare n acest caz? Motivati. Se poate retine legitaima aparare. Legitima aparare se pune atunci cand,prin riposta sa,cela flat in aparare,comite asupra atacatorului,o fapta prevazuta de legea penala. Argumente : Indeplineste conditiile privitoare la atac : -vine din partea unei persoane(victima) -atacul este material (fizic) -Este imediat -este direct(nemijlocit) -are caracter injust d.p.d.v. juridic -pune in pericol grav integritatea persoanei(inculpatului) Indeplineste conditiile privitoare la aparare -are ca obiect persoana celui atacat(inculpatul) -este proportionala cu intensitatea atacului 110. Faptuitorul a patruns n casa vecina cu a sa, prin spargerea geamului si distrugerea unei usi si unor ncuietori, salvnd astfel bunuri importante din interior de la un incendiu provocat intentionat de o alta persoana n scop de razbunare. Se poate retine starea de necesitate n ceea ce priveste infractiunea de distrugere de bunuri? Motivati. Se retine starea de necesitate. Argumente : Este in stare de necesitate acela care savarseste fapta pentru a salva de la un pericol iminent si care nu putea fi inlaturat altfel,viata,integritatea corporala sau sanatatea sa ,a altuia sau un bun important al sau,al altuia sau un interes obstesc. Indeplineste conditiile privitoare la starea de pericol : -exista o stare de pericol(incendiul) -pericolul vizeaza integritatea locuintei si a bunurilor -pericolul este iminent -pericolul nu poate fi inlaturat altfel decat prin savarsirea faptei penale(distrugere de bunuri) -savarsirea faptei penale(distrugere de bunuri) Indeplineste conditiile privitoare la actiunea de salvare -act. De salvare constituie o fapta prevazuta de legea penala(distrugere de bunuri) -urmarile produse prin act. De salvare sunt proportionale cu cele evitate(valoarea bunurilor salvate valoreaza mai mult decat cele distruse cu ocazia patrunderii in locuinta :usi,geam,etc. 111. Faptuitorul este determinat printr-o amenintare telefonica sa semneze un act fals, amenintarea privind o posibila vatamare a integritatii sale corporale ntr-un viitor apropit. Pentru falsificarea

documentului se poate retine vreo cauza care nlatura raspunderea penala? Motivati Cauza retinuta este CONSTRANGEREA MORALA a celui care a semnat un act fals,sub amenintarea cu vatamare cororala. Argumente : Indeplineste conditiile constrangerii morale : -exista o actiune de constrangere psihica asupra unei persoane(amenintare se face cu intentie) -constrangerea se face prin amenintare(cu vatamare corporala) -pericolul nu poate fi inlaturat altfel decat prin semnarea actului fals. 112. Inculpatul, conducnd un autoturism pe drumurile publice a produs un accident mortal de circulatie n urma cedarii unui furtun de la sistemul de frnare si rasturnarea masinii n sant. Masina cu o vechime de 6 ani nu fusese niciodata verificata tehnic. Se poate retine cazul fortuit n acest caz? Motivati. Se poate retine cazul fortuit. Argumente : Uneori se poate intampla ca o persoana sa savarseasca o anumita actiune fara sa prevada ca va produce o urmare socialmente periculoasa si fara sa fi avut posibilitatea de a o prevedea,datorita interventiei unei imprejurari imprevizibile care se suprapune peste fapta sa.In acest caz este vorba despre cazul fortuit Soferul nu putea sa prevada existenta defectului care a dus la producerea accidentului de circulatie. 113.Conducatorul auta, datorita unui lesin la volan produce un accident de circulatie soldat cu avarierea grava a doua masini. Se poate retine cazul fortuit n acest caz? Motivati. Se poate retine cazul fortuit. Uneori se poate intampla ca o persoana sa savarseasca o anumita actiune fara sa prevada ca va produce o urmare socialmente periculoasa si fara sa fi avut posibilitatea de a o prevedea,datorita interventiei unei imprejurari imprevizibile care se suprapune peste fapta sa.In acest caz este vorba despre cazul fortuit. Conducatorul auto nu putea sa prevada faptul ca va lesina,fapt ce va inlatura raspunderea penala a acestuia. 114. Faptuitorul savrseste fapta n conditiile n care, a fost deosebit de puternic tulburat de comportamentul victimei prin actele si expresiile adresate de aceasta, n public, fapt ce l-a determinat sa nu se mai poata stapni. Este ntemeiata sustinearea faptuitorului ca a savrsit fapta n conditii de iresponsabilitate? Motivati Pt a se retine iresponsabilitatea trebuie sa se faca dovada ca faptuitorul s-a aflat intr-o asemenea stare pe toata durata savarsirii actelor de executare chiar daca mai inainte sau dupa aceea s-a aflat in stare de luciditate. Cazul de mai sus intruneste conditiile iresponsabilitatii: -faptuitorul nu-si da seama de actiunile sau inactiunile sale,si nu le poate stapani -incapacitatea exista in momentul savarsirii faptei Incapacitatea faptuitorului se datoreaza unor cauze -incapacitatea nu a fost provocata de faptuitor insusi. 115. Inculpatul intentioneaza sa loveasca cu cutitul o persoana dar din

eroare loveste pe alta care se interpune ntre cei doi si aceasta din urma decedeaza. Este ntemeiata sustinerea inculpatului ca a fost n eroare si deci nu este vorba de omor, ci de lovituri cauzatoare de moarte? Motivati. Fapta prezinta toate caracteristicile infractiunii de lovituri cauzatoare de moarte(exista obiectul material-(corpul persoanei),exista sb.activ-(inculpatul),exista sb pasiv(victima),exista elemental material-(actiunea de lovire),exista urmarea imediata-(moartea persoanei),forma de vinovatie este praeterintentia-(lovirea victimei se produce cu intentie,insa moartea se produce din culpa)). Totusi,daca se retine intentia autorului de a produce moartea victimei atunci va exista infractiunea de omor