Reamenajarea Pieei Unirii are ca principal scop obinerea unei zone largi, aerisite, astfel nct s se creeze o pia

similar celor din marile orae europene. Se creeaz astfel nu numai un spaiu plcut, linitit pentru recreere, ci i recunoaterea zonei ca fiind un punct de atracie turistic.

Descrierea zonei Piaa Unirii. Situat n inima Iaiului, Piaa Unirii este spaiul n care se intersecteaz trei mari artere istorice ale oraului, respectiv bulevardul tefan cel Mare, strada Alexandru Lpuneanu i strada Cuza Vod. Piaa Unirii reprezint un important reper turistic i istoric n 1859 aici s-a nfptuit prima unire a Principatelor Romne, Alexandru Ioan Cuza fiind ales domnitor al Moldovei, pe 5 ianuarie, iar pe 24 ianuarie al Munteniei. Numele de Piaa Unirii l-a dobndit in urma evenimentelor din 1859. Aici s-a jucat pentru prima dat Hora Unirii, la 24 ianuarie 1859, cu prilejul Unirii Principatelor Moldova i ara Romneasc. Evenimentul s-a srbtorit printr-o Hor a Unirii, devenit simbol al Unirii Principatelor. n fiecare an, pe 24 ianuarie, evenimentul este recreat de sute de ieeni n jurul monumentului ridicat n amintirea lui Cuza. Statuia din bronz a domnitorului Alexandru Ioan Cuza, oper a sculptorului Romanelli, este una din cele mai reuite, din cte s-au ridicat n cinstea marelui domnitor. Din anul 2004, aceasta a fost inclus pe lista monumentelor istorice. i din punct de vedere arhitectural Piaa Unirii reprezint o atracie. Hotelul Traian, construit n 1879 dup planurile celebrului arhitect Gustav Eiffel, cel care a proiectat printre altele si turnul parizian, Muzeul Unirii (fosta reedin a lui Cuza), Liceul Naional, Casinoul Select ( fosta cldire a Administraiei Financiare), cldirea Galeriilor Cupola, sunt reperele care dau un farmec aparte pieei. Din pcate, zona a fost grav afectat de bombardamentele din 1943-1944, cnd au fost distruse o serie de cldiri, care alturi de cele menionate mai sus, fceau parte din arhitectura specific sfritului de secol XIX., aceste fiind nlocuite de construciile sobre ale regimului comunist, blocuri de locuine si cinematograful