Sunteți pe pagina 1din 6

LUCIAN BLAGA (1895- 1961) Eu nu strivesc corola de minuni a lumii Poet modernist, din perioada interbelica.

Volume de versuri: 1919- Poemele luminii 1921- Pasii profetului In marea trecere; Lauda somnului; La cumpana apelor; La curtile dorului; Nebanuitele trepte. 1. Aspecte ale sistemului filozofic 2. Analiza discursului liric a) Titlu/incipit b) Secvene poetice/ planuri c) Motive/laitmotive; imagini i figuri de stil 3. Particulariti moderniste 1.Aspecte ale sistemului filosofic A.Problema cunoasteriiFilozofia lui Blaga este de fapt o mitozofie (=filozofie bazat pe mit).Demiurgul este Marele Anonim care a creat toturi perfecte numite difereniale divine. Omul aflat ntr-un minus de cunoatere accede la mister- la cunoaterea lumii care n conceptie blagian e profund misterioas- prin plsmuiri de natur mitic, artistic, metafizic, tiinific,prin creaie i cultur.n subcontient exist nite funcii stilistice, subiective, modelatoare ale misterului numite abisale.ntre el i lume, Marele Anonim a ridicat o barier numit cenzura transcendent.Acesta este un act atemporal i venic prezent.Misterul n concepie blagian nseamn refugiul spaimei, neputina de a nelege ceva. Blaga pornete de la ipoteza c univers =sum de mistere, iar misterul= conceptul central, cu nelesul de obiect al cunoaterii, privit ca strat de adncime a existenei;misterele pot fi: latente,deschise, atenuate, potenate, problematizate. Atitudinea omului cu privire la mister: a) Omului nu i este permis cunoaterea deplin a misterului, pentru c apare cenzura transcendent a Marelui Anonim care mpiedic revelarea absolut a misterului; b) Atitudinea omului n raport cu misterul: Plus-cunoaterea= atenuarea misterului; Zero-cunoaterea= permanentizarea misterului; Minus-cunoaterea= potenarea misterului.

Omul poate accede la cunoaterea lumii prin acele functii (abisale), n dou moduri, la Blaga problema cunoaterii ntrupndu-se ntr-o dihotomie (=diviziune): 1. CUNOATEREA LUCIFERIC=cunoatere poetic, intuitiv ! de ce luciferic? a) De la luceafr, astru care sugereaz misteriozitatea nopii conform G.Clinescu; b) De la Lucifer n faza lui ngereasc conform printelui N.Steinhardt. Prin actul su cunoaterea luciferic consider obiectul despicat n dou: Fanic= partea care se arat; Criptic= partea care se ascunde-manifestarea zeului n absena lui. Pe aceast dualitate- fanic i criptic- este construit universul: A dualiza unitatea, a uni dualitatea este viaa naturii, eterna sistol i diastol, inspiraie i expiraie a universului n care trim, furim, existm i iubim. Definiie: Opereaz asupra unor mistere deschise, crora le produce o variaie calitativ, lansnd idei ce se afl n opoziie cu concretul; aceast cunoatere este definit de o tensiune problematic ntre spirit i obiect i se bazeaz pe observaia dirijat, presupunnd un progres n adncime, intensiv. ! de ce este Blaga adeptul cunoaterii luciferice ? Pentru c el consider c exist pentru fiina omeneasc o singur ans de a lua contact cu realitatea nsi, nu prin simuri, nu prin idee, ci prin punere de probleme, prin deschidere de mistere ca atare. 2. CUNOATEREA PARADISIAC=cunoatere raional, empiric, direct Definiie: Are ca obiect misterele i const n cercetarea datelor reale i n formularea unor idei, care se afl n analogie cu materialul concret; este o cunoatere fr tensiune problematic, mpcatul cu realul prin care spiritul uman acumuleaz o serie de atribute explicative aplicate concretului, se bazeaz pe observaie, explicaie i este sortit eecului, deoarece nu mbogete fiina, ci o srcete. B.Problema culturii:

Problema stilului- in viziunea lui Blaga un ansamblu de trasaturi , determinate de factori: cel spatial si temporal care determina specificul spiritual al unei comunitati:

Ex: Blaga identifica matricea stilistica a poporului roman, cu spatiul ,,mioritic definit printr-o succesiune de deal si vale asa cum apare in primele doua versuri ale baladei Miorita. Tipologia metaforelor: 1. metafore plasticizante care concretizeaza un continut abstract. Ex: ,, prin oras ploaia umbla pe catalige 2. metafora revelatorie care potenteaza misterul estential Ex: ,,Corola de minuni a lumii 2.EU NU STIVESC COROLA DE MINUNI A LUMII- Analiza discursului liric Poezia este incadrata in volumul de debut Poemele luminii, simbolul dominant al acestora fiind lumina. Lumina este simbolul cunoasterii dar si simbol al vietii, divinitatii, al trairii si substanta universului.De exemplu, lumina vazut ca fora primar a naterii lumii, ea reprezentnd viaa, care a reuit s nsufleeasc ntreaga umanitate cazut n mrejele pcatului. Putem abstrage din versurile De unde-i are raiul - / lumina. tiu, l lumineaz iadul cu flcrile lui (Lumina raiului) c raiul nu are lumin proprie, chiar mai mult i este furnizat de iad, sugernd c lumea aceasta este doar scena pe care se consum antinomiile dintre angelic si demonic. Lumina simboliznd iubirea, marcndu-se asfel unicitatea sentimentului, ce are capacitatea de a da sens existenei ntruct marcheaz nceputul Lumina ce-o simt / nvlindu-mi n piept cnd te vad, / e un strop din lumina creat in ziua dinti i sfritul acesteia e poate ca ultimul strop/ din lumina creat in ziua dinti. Datorit intensitii incomesurabile, iubirea pemite detaarea de tot ceea ce este comun, specific unei banale existene efemere, orbitoarea lumin. Tema: Poezia este o arta poetica, prezentand viziunea poetului asupra lumii ,Weltanschauung si atitudinea creatorului n fa-a lumii, creaia echivalnd pentru Blaga cu iubirea. 1) Titlul/ Incipit ,Eu nu strivesc corola de minuni a lumii reprezinta o metafora revelatorie. Corola de minuni, prin simbolul circularitatii conoteaza ideea de perfectiune, fiind alcatuita din: flori, care sugereaza vegetalul- VIATA, buze, ce reprezinta prin sarut-IUBIRE , dar si comunicare, morminte, simbol al mortii. Misterele sunt privite in totalitatea lor in enumeratia din al cincilea vers si sunt individualizate prin polisindeton (in versul final), care constituie si o concluzie.
3

Titlul se remarca printr-o puternica individualizare a vocii lirice ceea ce-ar reabilita confesiunea si biograful specifice poeziei romantice; insa, aici avem dea face cu o acceptiune particulara nefiind vorba de o confesiune propriu- zisa ci se vizeaza sinceritatea finite in sens ontologic(existential) si nu afectiv. Asadar, vocea eului liric, este mai degraba un simbol al conditiei umane, expresia unui eu universal si nu semnul unei confesiuni personale. Forma verbala din titlu/ incipit este una negativa, insa intelesul este pozitiv, de altfel semantica si dispunerea verbelor structureaza discursul liric in planuri poetice aflate in opozitie. 2) Planuri poetice (Secvente poetice) Cele doua planuri poetice sunt reprezentate de cele doua metafore in absentiae: ,, lumina mea si ,, lumina altora. Cele doua metafore sunt in opozitie. Metafora ,,lumina mea desemnand lumina poetica, fiind o expresie pentru conceptul de cunoastere luciferica. Iar metafora ,, lumina altora desemneaza gandirea de tip rational fiind o expresie pentru conceptul de cunoastere paradisiaca. Primul plan reprezentat de metafora in absentia: ,, lumina mea, are la baza verbe cu forma negativa dar cu inteles pozitiv precum: ,, nu strivesc, ,, nu ucid. In schimb aceste verbe in planul al doilea, reprezentat de metafora in absentiae: ,, lumina latora capata inteles negativ: ,, strivesc, ,,ucid, ,,sugruma. Sunt preferate formule negative pentru a evidentia contrastul, iar puterea de sugestie al verbelor selectate releva actiunea distructiva savarsita de ceilalti. In cadrul primului plan se remarca si folosirea verbelor cu forma afirmativa si sens pozitiv precum :,, sporesc, ,,imbogatesc, ,,iubesc, folosite la indicativ present, indicand o actiune certa, sigura si capatand valoarea unui present etern care statueaza atitudinea eului liric in fata misterelor. ,, Sporesc si ,,imbogatesc apartin campului semantic al proliferarii, iar verbul ,,iubesc introdus prin conjunctia ,,caci are valoare explicative si-n acelasi timp concluziva, definind conceptia blagiana asupra creatiei: CREATIE= IUBIRE. Opozitia dintre cele doua planuri este sustinuta si prin alte mijloace: conjunctia adversativa ,,dar prezenta in cel mai scurt vers sintetizeaza atitudinea eului liric in raport cu ceilalti; alternanta eu- altii, lumina- mealumina- altora intareste ideea de baza; alternanta singular- plural (eu- altii). 3) Motive literare - laitmotivul misterului apare n text sub diferite forme: tain- lexem cu valoare sinonimic, reprezentnd substrana filozofic blagian, semn al neptrunsului vraja neptrunsului ascuns- metafor ce simbolizeaz inaccesibilitatea misterului i fascinaia ce o declaneaz acesta n sufletul celor care tiu s-l valorifice; poate fi pus n legtur cu versurile eminesciene Cnd nu se ascundea nimica, dei totul era ascuns / Cnd ptruns de sine nsui
4

odihnea cel neptruns, cu deosebirea c aici reprezint lumea de dinainte de generz, dup ce a cptat form, ntruct aceasta este o sum de mistere. taina nopii- metafor pentru mister, fiind echivalat cu ntunericul, fiind n opoziie cu lumina, cunoaterea, ceea ce sugereaz c misterul este amplificat, incapabilitatea de a-l elucida fiind sporit. sfnt mister- epitet individual antepus ce simbolizeaz sacralitatea, hieratismul misterului, acesta fiind hrana sufletului, cel care ntreine flacra spiritualitii, dnd sens existenei. ne-neles- poteneaz misterul, acesta constnd n asocierea binelui cu rul, a nelesului cu ne-nelesul, evideniindu-se tendina lui Blaga de a construi un sens pozitiv printr-un sens negativ: este ceva mai plin de neles ca ne-nelesul?- L. Blaga. - motivul lunii apare n comparaia homeric i ntocmai cum cu razele ei luna / nu micoreaz, ci tremurtoare mrete si mai tare taina nopii / aa mbogesc i eu ntunecata zare fiind evideniat capacitatea sa de a filtra misterele universului. Maniera n care este ilustrat poate fi asemuit cu semnificaia ce o are n Scrisoarea I a lui Mihai Eminescu, ntruct n ambele poezii luna se contureaz ca fiind astrul ce faciliteaz meditaia (i gndirilor dnd viata, suferinele ntuneci) i creaz o atmosfer mirific n care se sporete misterul aa cum putem deduce i din aseriunea lui Blaga : lumina de lun e misterioas numai fiindc se amestec cu ntunericul. Totodat, n poezia lui Eminescu, luna joac rolul unui martor tcut al vieii oamenilor, fiind ochiul prin care este privit universul ( Cte fruni pline de gnduri, gnditoare le priveti !). n alte creaii eminesciene precum Dorina, Luceafrul, luna este vazut ca un astru protector al iubirii dintre cei doi ndrgostii, fiind unul dintre elementele cadrului erotic eminescian. 4) Limbaj Discursul liric este construit pe baza ingambamentului (ex: ,, si nu ucid/ cu mintea tainele), cultiva metaforele insolite (neobisnuite): (ex: ,, corola de minuni a lumii), alternanta intre versuri scurte: ,, dar eu, alcatuit din doua silabe, cu versuri lungi: ,, eu cu lumina mea sporesc a lumii taina reprezinta o forma de eludare a traditionalismului si o marca a modernismului. Cultivarea versului liber, fara rima si fara ritm, indica apartenenta la modernism. Preferinta pentru constructiile explicative atrage atentia asupra structurilor sintactice cu rol argumentativ, o forma inovatoare in lirica romaneasca. Referindu-se la stilul innoitor a lui Blaga, E. Lovinescu afirma ca este unul din cei mai originali creatori de imagini ai literaturii noastre. Ideea filozofic central a poeziei cunoaterea nseamn iubire se poate restrnge la primul i ultimele dou versuri : Eu nu strivesc corola de minuni a lumii/ [...] cci eu iubesc/i flori i ochi i buze i morminte.
5