UNIVERSITATEA SPIRU HARET FACULTATEA MANAGEMENT FINANCIAR CONTABIL BUCURETI Programul de studii universitare de masterat (4 SEMESTRE, Ciclul II Bologna):

CONTABILITATE Contabilitatea agenilor economici i a instituiilor publice (CAEIP) PROIECT LA DISCIPLINA SISTEME INFORMATICE INTEGRATE ECONOMICE (SIIE) (Semestrul 1)

Realizarea eviden ei salaria ilor societ ii S.C. DYNAMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. cu ajutorul aplica iei Microsoft Access

Titularul disciplinei: disciplinei Prof.univ.dr. Zenovic GHERASIM

Masterand: MIERLESCU Daniela

CUPRINS
INTRODUCERE....................................................................................................................3 1. NOIUNI DESPRE BAZELE DE DATE..........................................................................4 1.1. Definirea bazelor de date.............................................................................................4 1.2. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date......................................................5 1.3. Aplicatia Microsoft Access.........................................................................................6 2. STUDIU DE CAZ NREGISTRAREA EVIDENEI SALARIAILOR N CADRUL FIRMEI S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. FOLOSIND MICROSOFT ACCESS...............................................................................................................................8 2.1. Prezentarea general a companiei .............................................................................8 2.2. Studiu de caz...............................................................................................................9 CONCLUZII FINALE.........................................................................................................20 BIBLIOGRAFIE..................................................................................................................21

INTRODUCERE
Dintre resursele care se folosesc n orice ntreprindere cea mai important este resursa uman. n cazul n care ntreprinztorul nu acord atenia cuvenit acestei resurse umane, fiind singura creatoare de valoare, o resurs cheie, o resurs vitala, care asigur supravieuirea dezvoltarea i succesul competiional al tuturor organizaiilor, orice afacere va fi sortit eecului. Aceste resurse sunt cele care au o influen hotrtoare la rezultatul economic. Resursele umane au de asemenea un rolr n creterea eficienei: oamenii sunt resursele active ale organizaiei, deoarece potenialul lor, experiena i pasiunea oamenilor, iniiativele i dezvoltarea lor contribuie activ la creterea eficienei si eficacitii organizaionale, posednd capacitatea de a amplifica considerabil efectul utilizrii celorlalte resurse. Pentru a avea succes o afacere, trebuie s se aibe n vedere utilizarea eficient a forei de munc i posibilitile de evaluare a angajailor, realizarea optim a proceselor de recrutare, derularea unor programe adecvate pentru trainingul personalului. n ultimul timp, utilizarea unor sisteme informatice pentru derularea proceselor informaionale legate de resursele umane a devenit o cerin obligatorie. Astfel, sistemele informatice pentru resursele umane au nregistrat o evolutie importanta. De exemplu, in ceea ce priveste firmele mici sau cele aflate in perioada de start-up, cu un numar mic de salariati , gestionarea salariatilor si calculul salariilor , se prefera a se realiza cu ajutorul unui singur program , care sa aiba o baza de date comuna, si care sa ofere cat mai multe utilitati: calculul automat al salariilor, calculul automat al contributiilor catre stat, ore normale, ore suplimentare, ore de noapte, prime, sporuri, retineri, facilitati de administrare a personalului, cunoasterea in orice moment a costurilor salariale la nivel de firma, detalii despre angajare, date despre angajat. n aceast lucrare s-a realizat un astfel de program de gestiune a salariailor i calcul salariilor pentru societatea S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. Este necesar s fie utilizat acest gen de program, ca urmare a extinderii firmei, pentru a optimiza activitatea persoanelor care se ocup cu calculul salariilor i evidena personalului i pentru a crete randamentul departamentului resurse umane.

1. NO IUNI DESPRE BAZELE DE DATE

1.1. Definirea bazelor de date

O baz de date 1reprezint un ansamblu de date integrat, anume structurat i dotat cu o descriere a acestei structuri. Baza de date este explicata in Encyclopedia Britannica astfel: Prin baz de date se nelege orice colecie de date sau informaii, care este organizat special, n vederea consultrii rapide a datelor de ctre utilizatorul unei aplicaii, care ruleaz pe un calculator. Bazele de date sunt structurate astfel nct s faciliteze memorarea, regsirea, modificarea i tergerea datelor, prin diferite operaii specifice. Bazele de date se pot memora pe disc sau pe band magnetic, pe disc optic sau pe orice alt fel de tip de memorare secundar.2 Baza de date poate fi privit ca o colecie de fiiere interconectate3 care conin nucleul de date necesare unui sistem informatic. Astfel, poate fi considerat drept un model al unor aspecte ale realitii unei uniti economice, modelat prin intermediul datelor. Diferitele obiecte din cadrul realitii ce prezint interes sunt denumite clase sau entiti. Pentru aceste obiecte sunt achiziionate i memorate date referitoare la diferite caracteristici (atribute). Baza de date se constituie ca un ansamblu intercorelat de colecii de date, prin care se realizeaz reprezentarea unei realiti. Datele constituie orice mesaj primit de un receptor, sub o anumt form. Informaiile reprezint cantitatea de noutate adus de un mesaj din exterior(realitate). Un fiier este un ansamblu de nregistrri fizice4, omogene din punct de vedere al coninutului i al prelucrrii. O nregistrare fizic este o unitate de transfer ntre memoria intern i cea extern a calculatorului. O nregistrare logic este unitatea de prelucrare din punct de vedere al programului utilizator. O nregistrare se compune din cmpuri (atribute) care descriu anumite aspecte ale realitii. Sistemele de baze de date sau bncile de date reprezint un sistem de organizare i prelucrare, respectiv teleprelucrare (prelucrare la distan) a informaiei, constituit din urmtoarele 3 elemente: colecia de date aflate n interdependen descrierea datelor i a relaiilor dintre ele un sistem de programe care asigur exploatarea bazei de date (actualizare, interogare)

Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007 2 Database: Any collection of data, or information, that is specially organized for rapid search and retrieval by a computer. Databases are structured to facilitate the storage, retrieval, modification, and deletion of data in conjunction with various data-processing operations. Databases can be stored on magnetic disk or tape, optical disk, or some other secondary storage. 3 http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/ 4 http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-de-date10310211217.php

1.2. Conceptul de sistem de gestiune a bazelor de date

Sistemele de gestiune a bazalor de date (SGBD)5 sunt sisteme informatice specializate n stocarea i prelucrarea unui volum mare de date, numrul prelucrrilor fiind relativ mic. Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele funcii: definirea crearea bazei de date; introducerea (adugarea) datelor n baza de date; modificarea unor date deja existente n baza de date; tergerea datelor din baza de date; consultarea bazei de date interogare/extragerea datelor. n plus un SGBD mai asigur i alte servicii: suport pentru limbaj de programare; interfa ct mai atractiv pentru comunicare cu utilizatorul; tehnici avansate de memorare, organizare, accesare a datelor din baza de date; utilitare ncorporate: sistem de gestiune a fiierelor, liste, tabele etc.; help pentru ajutarea utilizatorului n lucrul cu baza de date.

Apariia i rspndirea reelelor de calculatoare a dus la dezvoltarea SGBD-urilor n direcia multiuser: mai muli utilizatori folosesc simultan aceeai baz de date. Principalul avantaj al reelelor a fost eficiena sporit de utilizare a resurselor sistemelor de calcul: la o baz de date aflat pe un server central au acces simultan mai muli utilizatori, situai la distan de server, de unde rezult o bun utilizare a resurselor server-ului i economie de memorie datorat memorrii unice a bazei de date. Un SGBD este dotat cu un limbaj neprocedural de interogare a bazei de date SQL care permite accesul rapid i comod la datele stocate n baza de date. Un SGBD este un ansamblu complex de programe care asigur interfaa ntre o baz de date i utilizatorii acesteia. SGBD este componenta software a unui sistem de baze de date care interacioneaz cu toate celelalte componente ale acestuia asigurnd legtura i interdependena ntre ele. Un SGBD trebuie s asigure urmtoarele activiti: definirea i descrierea structurii bazei de date se realizeaz printr-un limbaj propriu,
5

Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004

limbaj de definire a datelor (LDD), conform unui anumit model de date; ncrcarea datelor n baza de date se realizeaz prin comenzi n limbaj propriu, limbaj de manipulare a datelor (LMD); accesul la date se realizeaz prin comenzi specifice din limbajul de manipulare a datelor. Accesul la date se refer la operaiile de interogare i actualizare. Interogarea este complex i presupune vizualizarea, consultarea, editarea de situaii de ieire (rapoarte, liste, regsiri punctuale). Actualizarea presupune 3 operaiuni: adugare, modificare efectuate prin respectarea restriciilor de integritate ale BD i tergere; ntreinerea bazei de date se realizeaz prin utilitare proprii ale SGBD; reorganizarea bazei de date se face prin faciliti privind actualizarea structurii de date i modificarea strategiei de acces. Se execut de ctre administratorul bazei de date; securitatea datelor se refer la asigurarea confidenialitii datelor prin autorizarea si controlul accesului la date, criptarea datelor.

1.3. Aplicatia Microsoft Access

Microsoft Access face parte din pachetul de programe Microsoft Office. Este un sistem de gestiune a bazelor de date destinat rezolvrii problemelor uzuale care apar ntr-o firm medie, mic sau acas, care ofer posibilitatea efecturii urmtoarelor operaii: crearea i ntreinerea coleciei de date, utilizatorul putnd crea i manipula datele memorarea i actualizarea datelor din baza de date (adugarea, tergerea i cutarea i gsirea informaiilor necesare i asigurarea accesului rapid la datele din crearea formularelor pentru vizualizarea, introducerea i actualizarea datelor; analizarea i tiprirea datelor folosind rapoartele; importul i exportul datelor n diverse formate de baze de date (dBase, FoxPro, legarea datelor din tabelele create cu alte aplicaii la tabelele bazei de date Accsess; pstrarea unei copii de siguran a datelor pentru a putea fi recuperate n cazul n fr s cunoasc modul n care sunt stocate pe mediul de memorare; modificarea lor); colecia de date prin folosirea interogrilor;

Paradox) sau n format de foaie de calcul Excel;

care au loc ntreruperi accidentale ale funcionrii sistemului; 6

asigurarea securitii datelor; asigurarea integritii datelor (se pot introduce n baza de date numai date valide, iar Pentru expresiile folosite n rapoarte, formulare i interogri, Accsess pune la

operaiile de actualizare nu distrug legturile dintre tabele); dispoziia utilizatorului peste 100 de funcii ncorporate (built-in functions). O baz de date Access poate fi definit ca o colecie de obiecte: tabele (table), cereri de interogare (query), formulare (form), rapoarte (report), pagini Web (pages), comenzi macro (macro) i module (module). Tabela este un obiect definit de utilizator n care sunt stocate datele primare. Formularul este un obiect care permite introducerea datelor, afiarea acestora sau controlul ntregii aplicaii. Cererea de interogare este un obiect care permite vizualizarea informaiilor obinute prin prelucrarea datelor din una sau mai multe tabele i/sau alte cereri de interogare. Raportul este un obiect care permite formatarea i tiprirea informiilor obinute n urma consultrii bazei de date sub form de documente. Pagina Web de accesare a datelor reprezint un obiect care include un fiier HTML i alte fiiere suport n vederea furnizrii accesului la date prin intermediul browser-elor Internet. Comanda Macro reprezint un obiect care conine o definiie structurat a uneia sau mai multor aciuni pe care Access le realizeaz ca rspuns la un anumit eveniment. Modulul reprezint un obiect care conine proceduri definite de utilizator i scrise n limbajul de programare Visual Basic. 6 Bazele de date uzuale sunt concepute n scopul de a pstra structuri de date. Un element al structurii poart numele de cmp (field). El se caracterizeaz prin nume, tip i lungime. Definiia structurii de date ca succesiune de cmpuri, poart numele de ablon (template) de nregistrare (record). Datele propriu-zise grupate conform ablonului poart numele de nregistrri. Acestea se pot reprezenta intuitiv sub forma unui tabel.7

6 7

Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press, Arad, 2002 Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005

2. STUDIU DE CAZ NREGISTRAREA EVIDEN EI SALARIA ILOR N CADRUL FIRMEI S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A. FOLOSIND MICROSOFT ACCESS

2.1. Prezentarea general a companiei

Societatea DPD (fosta Pegasus Courier) are sediul n social n Romnia, localizat la adresa Sos. Tamai nr. 20, Hala 4A, ora Buftea Judeul Ilfov, nregistrat la Registrul Comerului cu nr. J23/409/2010.. Sediul firmei poate fi schimbat n alta localitate din Romnia, n baza deciziei acionarilor, potrivit legii. n funcie de necesiti, firma poate deschide sucursale, filiale, agenii sau birouri, n ara sau n strintate, pe baza hotrrii asociailor. Societatea comercial, S.C. Pegasus Courier S.A. (actuala DPD), a fost declarat iniial ca persoana juridic romana, avnd form juridic de societate cu rspundere limitat, ulterior n anul 2004 lund forma juridic de societate pe aciuni, acionar strin. Durata de activitate a societii comerciale este nelimitat, ncepnd cu data nmatriculrii acesteia la Registrul Comerului, cu excepia cazurilor de dizolvare. Obiectul principal de activitate al societii este: Alte activiti potale i de curierat (altele de ct cele furnizate de Pot Naional) - cod CAEN 5320 (curierat, colectare/livrare plicuri i colete). DPD a ales s investeasc n Romnia. Dorina de a ptrunde pe piaa romneasc, de a-i extinde reeaua n Europa, de a beneficia de o reea puternic la nivel local n Romnia au fost principalele motive pentru care DPD dorea s ptrund pe piaa romneasc. Iniial, compania DPD colaborase n Romnia cu o alt companie de curierat local, Cargus, ns din motive de neconcordanta a viziunii au renunat la acest parteneriat i s-au orientat ctre Pegasus Courier. Motivele care i-au determinat, cu adevrat, pe reprezentanii Pegasus s vnd pot fi mai multe i din cele mai diversificate, ns conform declaraiilor, ei au vndut pentru a avea n proprietate un business profitabil i valoros i doresc c reeaua naional s fac parte dintr-o performant reea internaional, lider n Europa. Serviciile oferite n Romnia sunt aceleai cu cele oferite n toat Europa att ca nivel de calitate caracteristici i funcionaliti. Cu o experien de 40 de ani n domeniu, obiectivul DPD este de a deveni societatea cea mai apropiat de client din sectorul coletriei i curieratului express global. Portofoliul de produse se ntinde de la expediii standard, express i cu timp garantat, servicii adiionale c COD (numerar la destinaie) pn la soluii flexibile individualizate pentru clieni. Dei numele firmei se schimb din Pegasus n DPD, valorile nu se schimb: viteza, ncredere, siguran, flexibilitate i calitate. Misiunea companiei este de a oferi soluii complete de transport pentru clienii reelei europene, mbinnd servicii de ncredere i constant fiabile i servicii constante fiabil i livrri prompte, adaptate la nevoile clienilor notri.

2.2. Studiu de caz

Aplicatia utilizata in cadrul acestui proiect, pentru evidenta salariatilor in societatea S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A., a fost dezvoltata in cadrul sistemului de gestionare a bazelor de date Microsoft Access 2003 , iar pentru realizarea interogarilor sa utilizat limbajul de interogare S.Q.L. Datele de intrare au fost organizate n patru tabele relaionate, dupa cum urmeaza: Tabelul Salariati structura de baza a acestei aplicatii, cuprinde urmatoarele coloane: IDSalariat stocheaza codul angajatului, cheie primara Nume stocheaza numele si prenumele angajatului Adresa stocheaza adresa angajatului Localitate stocheaza localitatea de resedinta a angajatului Telefon stocheaza numarul de telefon al angajatului DataNastere stocheaza data nasterii DataAngajare stocheaza data angajarii in firma curenta Functia functia indeplinita in cadrul departamentului Departament numele departamentului din care face parte angajatul, cheie externa pentru Departamente Sal_de_baza salariul de incadrare al angajatului
Figura 2.1. Tabel Salariati

Tabelul Departamente structurat pe 2 coloane:

Departament stocheaza numele fiecarui departament, conform organigramei ID Departament numar unic atribuit fiecarui departament, din acesta deriva codul fiecarui angajat (codul fiecarui angajat contine primele 2 cifre din codul departamentului din care face parte. Figura 2.2. Tabel Departamente

Tabelul Prezenta salariati stocheaza numarul total de ore lucrate, precum si totalul orelor de concediu. Cuprinde urmatoarele coloane: IDSalariat codul unic al angajatului, cheie primara Anul anul in care s-a efectuat inregistrarea Luna luna in care s-a efectuat inregistrarea Ore_lucrate numarul total de ore de munca pe luna curenta Ore_concediu zilele de concediu exprimate in ore, pentru o mai buna gestiune a Figura 2.3. Tabel Prezenta Salariati

datelor

10

Tabelul Fisa retineri stocheaza penalizarile aplicate salariilor angajatilor cu abateri repetate de la normele regulamentului de ordine interna al firmei. Cuprinde urmatoarele coloanele: Nr Penalizare numar ce se incrementeaza automat la introducerea fiecarui rand DataPenalizare data la care s-a inregistrat penalizarea in baza de date Motiv cauza ce determina luarea deciziei de penalizare Suma cuantumul penalizarii, exprimat in RON IDSalariat cod unic, atribuit fiecarui angajat
Figura 2.4. Tabel Fisa Retineri

si este cheie primara

Interfata aplicatiei s-a obtinut prin realizarea unei ferestre principale ce contine legaturi (butoane) catre un numar de patru subferestre, precum si datele de identificare ale studentului, ale profesorului coordonator si ale facultatii. Figura 2.5. Fereastra principala a aplicatiei

Subfereastra Tabele catre cele patru 11 cuprinde legaturi tabele prezentate

anterior, rolul acesteia fiind acela de a facilita accesul rapid la acestea, ori de cate ori este necesara introducerea de noi date (Ex: Angajarea unui nou salariat, va necesita alocarea unui identificator unic, derivat din ID-ul departamentului din care va face parte, precum si introducerea tuturor datelor de identificare in tabelele Salariati si Prezenta_salariati. Figura 2.6.Subfereastra Tabele

Subfereastra Formulare integreaza butoane catre 4 formulare ce ofera cu rapiditate, informatii utile conducerii companiei. Figura 2.7. Subfereastra Formulare

Formularul Departamente utilizand acest formular, se vor obtine numele fiecarui departament al firmei, codul unic al acestuia, cat si salariatii ce isi desfasoara activitatea in cadrul sau. Figura 2.8.Formular Departamente

12

Formularul Penalizari prezinta numarul penalizarii, data aplicarii acesteia, motivul, precum si cuantumul sau, exprimat in RON. La acestea se mai adauga codul unic al salariatului, pentru o identificare rapida in baza de date. Figura 2.9.Formular Penalizari

Formularul Prezenta_salariati asigura evidentierea numarului total de ore lucrate in luna curenta si totalul orelor de concediu. Figura 2.10. Prezenta salariati

Formularul Informatii Salariati se constituie intr-o interfata usor de manipulat si inteles, in care sunt relevate informatii cu privire la IDSalariat; Nume; Functia; Departament si Salariu. Pentru o navigare mai facila, s-au implementat butoane pentru gasirea in timpul cel mai scurt a informatiilor esentiale despre salariati.

13

Figura 2.11. Formularul Informatii Salariati

Subfereastra Interogari pentru aceasta am ales un numar de 6 butoane, cu legaturi catre interogari construite utilizand limbajul de interogare SQL si aplicand diverse filtre de selectie, precum si clauze. Figura 2.12. Subfereastra Interogari

Reducere cu 25% a salariilor interogare ce are ca rezultat crearea unui tabel cu coloanele: Idsalariat; nume; departament; functia si sal_diminuat. Figura 2.13. Interogarea Reducere 25% din salariu

14

Bonificatie pentru salariatii care au lucrat ore suplimentare - aceasta interogare are ca efect construirea unui tabel cu coloanele: idsalariat; nume; departament; functia; ore_lucrate, bonificatia de 5 procente pentru angajatii care au depasit un numar de 170 ore pe luna, si salariul la care s-a adaugat bonificatia. Figura 2.14. Interogarea Bonificatie pt salariatii care au lucrat ore suplimentare

Cautare salariati dupa Departament aceasta interograre este de tip parametric, efectul produs materializandu-se sub forma unei ferestre de dialog in care utilizatorul, pentru a obtine datele dorite, este necesar sa introduca numele departamentului. Figura 2.15. Interogare parametrica cautarea angajatilor dupa departamente

Angajatii departamentului Financiar-contabil din Constanta sunt frecvente situatiile cand este necesar sa obtinem intr-un timp foarte scurt, un tabel care sa cuprinda doar angajatii unui anumit departament. Pentru a exemplifica acest fapt, s-a creat aceasta interogare. Coloanele tabelului rezultat sunt:Nume; Adresa; Functie, Sal_de_baza. Figura 3.16 Interogarea Angajatii dep.Financiar-contabil din Constanta

15

Vechimea angajatilor din Constanta un alt exemplu de interogare ce returneaza rezultatul sub forma unui tabel ale carui coloane sunt: Nume; Adresa; Vechime. Figura 2.17. Interogarea Vechimea angajatilor din Constanta

Stat de salariu accesand aceasta aplicatie, construita cu ajutorul clauzei iif, se va genera un stat de plata a salariilor. Coloanele incluse in acest stat sunt: Nr_crt; Nume, Sal_de_baza; vechime; Spor_vechime; Salariu_brut. Sporul de vechime este adaugat in cuantum du 5%, in mod automat salariului de baza si se acorda angajatilor cu o vechime in cadrul firmei mai mare de 5 ani. Salariul brut este rezultatului aplicarii unei cresteri cu 5 procente a salariului de baza (de incadrare).Acest stat este actualizat lunar, servind la stabilirea salariului fiecarui angajat. In consecinta, corectitudinea datelor continute in acest raport, este de mare importanta. Figura 2.18. Stat de plata a salariilor

Subfereastra Rapoarte in aceasta fereastra am creat legaturi catre un numar de 16

patru rapoarte, acestea generandu-se automat la accesarea butonului corespunzator. Dupa generarea raportului, este trimisa si comanda de printare a acestuia, scopul acestui automatism fiind simplificarea obtinerii si printarii diverselor rapoarte privind salariatii firmei. Figura 2.19. Subfereastra Rapoarte

Raportul Stat de plata salarii acest raport cuprinde coloanele: Nr_crt; Nume; Departament; Functia; Vechime (exprimata in ani); Sal_de_baza; Spor_vechime si Salariu_brut. Figura 2.20. Raportul Stat de plata

Raportul Bonificatie pentru ore suplimentare cuprinde coloanele: ore_lucrate; idsalariat; nume; departament; functia; bonificatia ; sal_bonificat

17

Figura 2.21. Bonificatie ore suplimentare

Raportul Reducere cu 25 % a tuturor salariilor contine urmatoarele coloane: idsalariat; nume; departament; functia; sal_diminuat. Figura 2.22. Raportul Reducere cu 25 procente a salariului tuturor angajatilor

Raportul Vechimea angajatilor din Constanta contine coloanele:Nume; Adresa; Vechime. 18

Figura 2.23. Raportul Vechime angajatilor din Constanta

19

CONCLUZII FINALE

In cadrul acestui proiect am dorit sa realizez activitatea de evidenta a salariatilor si a remunerarii acestora in cadrul unei societati comerciale prin dezvoltarea unui program informatic bazat pe sistemul de gestiune Microsoft Access. In primul capitol intitulat Baze de date am prezentat fundamentele teoretice referitoare atat la bazele de date, cat si la sistemele de gestionare a bazelor de date. In capitolul al doilea am analizat socitetatea comerciala S.C. DYNMIC PARCEL DISTRIBUTION S.A prin prisma aplicatiei. Astfel plecand de la rezultatele pe care le doream de la acest program, am prezentat rand pe rand functiile programului, iar in final obtinand informatii utile intr-un format accesibil si usor de utilizat. Ca si concluzii finale, mentionez ca: pentru monitorizarea resurselor umane dintr-o societate comerciala este imperativ necesar a se implementa o baza de date pentru evidenta salariatilor, in conditiile in care se doreste sporirea eficientei utilizarii resurselor umane disponibile. Implementarea unui program informatic pentru gestionarea informatiilor economice in cadrul unei firme private sau de stat, va avea ca rezultat o crestere semnificativa a eficientei pe ansamblul activitatilor prin reducerea timpilor necesari procesarii unui numar mare de documente individuale, disparate, toate acestea, in cazul bazelor de date, gasindu-se intr-un singur loc, relationate si structurate logic. De asemenea, obtinerea tuturor rapoartelor necesare desfasurarii activitatii, devine in acest fel extrem de usoara. Implementarea unei baze de date, indiferent de dimensiunile sau domeniul de activitate ale companiei in care urmeaza a functiona, necesita un studiu riguros al tuturor detaliilor legate de structura sa organizatorica, al repartizarii geografice a tuturor punctelor de lucru, al modului in care se realizeaza comunicatia intre acestea si sediul central, astfel incat sa se obtina un sistem de gestiune informatica a datelor cit mai robusta si mai eficient dimensionata la dimensiunile si caracteristicile respectivei companii.

20

BIBLIOGRAFIE

1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10.

Andy Oppel. SQL fara mistere - ghid pentru autodidacti. Rosetti Educational, 2006 Cicorta Alexandru - Iniiere n Access i n SQL, Vasile Goldi University Press, Chris Fehily . SQL: Visual quickstart guide . Bucuresti: All, 2004 Teodorescu Alexandru - Lecii de Access, Editura Teora, Bucureti, 2005 Trandafir Romica, Nistorescu Mihai, Mierlus-Mazilu Ion. Bazele informaticii si http://www.marketwatch.ro/articol/5767/Introducere_in_bazele_de_date/ http://www.seap.usv.ro/annals/ojs/index.php/annals/article/viewFile/92/93 http://www.scritube.com/stiinta/informatica/Conceptul-de-baza-dehttp://www.ancaflorea.ro/ro/?id=10028&lang=ro http://www.legislatiamuncii.ro/articole/salarizare-18/

Arad, 2002

limbaje de programare 2. Baze de date relationale. Universitatea Bucuresti 2007

date10310211217.php

21