Sunteți pe pagina 1din 53

Logica matematica si computat ionala

Cursul IV
Claudia MURESAN
cmuresan11@yahoo.com, cmuresan@fmi.unibuc.ro
Universitatea din Bucuresti
Facultatea de Matematica si Informatica
Bucuresti
20122013, semestrul I
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 1 / 53
Cuprinsul acestui curs
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 2 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 3 / 53
Putere a unei mult imi
Fie I o mult ime arbitrara si (A
i
)
i I
o familie de mult imi.
Amintim denit ia produsului cartezian al familiei (A
i
)
i I
(numit si produsul
direct al familiei (A
i
)
i I
):

i I
A
i
= {(a
i
)
i I

_
i I
A
i
| (i I )a
i
A
i
} =
= {f | f : I
_
i I
A
i
, (i I )f (i ) A
i
}.
Fie A o mult ime arbitrara.
Puterea de mult imi este un caz particular al produsului direct, anume cazul
A
i
= A, pentru orice i I :
A
I
= {f | f : I A} = {(a
i
)
i I
| (i I )a
i
A} =

i I
A.
Notat ia urmatoare, a puterii a na a unei mult imi A, A
n
, pentru un numar natural
nenul n, corespunde cazului particular I = 1, n si A
1
= A
2
= . . . = A
n
= A.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 4 / 53
Putere a unei mult imi
Notat ie
Pentru orice n N

si orice mult ime A, se noteaza:


A
n
:= A
1,n
= {f | f : 1, n A} =
= {(a
1
, a
2
, . . . , a
n
) | (i 1, n) a
i
A} =
n

i =1
A = A A . . . A
. .
n de A
.
Caz particular: pentru n = 2:
A
2
= A A.
Cand va convenabil sa folosim urmatoarea convent ie, si va clar la elementele
caror mult imi ne vom referi, prin notat ii de forma:
(a
i
)
i I
(A
i
)
i I
vom subnt elege: a
i
A
i
pentru ecare i I ,
(a
i
)
i I
A
I
vom subnt elege: a
i
A pentru ecare i I ,
(a
1
, a
2
, . . . a
n
) A
1
A
2
. . . A
n
vom subnt elege: a
i
A
i
pentru ecare
i 1, n,
(a
1
, a
2
, . . . a
n
) A
n
vom subnt elege: a
i
A pentru ecare i 1, n,
(a, b) A B vom subnt elege: a A si b B,
(a, b) A
2
vom subnt elege: a, b A,
unde I este o mult ime nevida, n N

, A, B, A
1
, A
2
, . . . , A
n
sunt mult imi, iar
(A
i
)
i I
este o familie de mult imi.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 5 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 6 / 53
Relat ii binare pe o mult ime

In tot restul acestui curs, cand nu se va ment iona altfel, A va o mult ime
arbitrara.
Denit ie
Se numeste relat ie binara pe A o relat ie binara ntre A si A, i. e. o submult ime a
produsului direct A
2
= A A.
Exemplu
A
2
si
A
sunt relat ii binare pe A.
Remarca
Daca A este nita si nevida, iar R este o relat ie binara pe A, atunci perechea
(A, R) este un graf orientat (cu mult imea varfurilor A si mult imea arcelor R),
asadar relat ia binara R poate reprezentata grac chiar prin acest graf orientat.
Exemplu
Relat ia binara R = {(a, a), (a, b), (a, d), (b, c), (c, b)} pe mult imea cu exact 4
elemente A = {a, b, c, d} poate reprezentata grac astfel:
r r r r E E
a
b c
d

d T


c
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 7 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 8 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (puterile naturale ale unei relat ii binare pe o mult ime)
Pentru orice relat ie binara R A A si orice n N, se deneste puterea a na a
lui R, notata R
n
A A, recursiv, astfel:
_
R
0
:=
A
;
R
n+1
:= R
n
R, pentru orice n N.
Remarca
Cum
A
este element neutru la compunerea de relat ii binare, din denit ia
anterioara obt inem ca, pentru orice relat ie binara R A A, R
1
= R, pentru ca:
R
1
= R
0
R =
A
R = R.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 9 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Remarca
Asociativitatea compunerii de relat ii binare permite urmatoarea scriere fara
paranteze pentru orice relat ie binara R pe A si orice numar natural n:
R
n
= R R . . . R
. .
n de R
,
cu licent a de scriere (convent ia):
R
0
= R R . . . R
. .
0 de R
=
A
.
Faptul ca
A
este element neutru la compunere face posibila aceasta notat ie
unitara (pentru orice n natural, inclusiv pentru 0) n urmatoarea remarca.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 10 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Remarca (comutarea si adunarea exponent ilor naturali la compunerea
puterilor unei relat ii binare pe o mult ime)
Compunerea de relat ii binare nu este comutativa, nici n cazul n care relat iile
compuse sunt relat ii binare pe aceeasi mult ime, n care ar avea sens
comutativitatea compunerii. Stim ca, nici n cazul particular al compunerii de
funct ii (de la o mult ime la aceeasi mult ime, ca sa aiba sens comutativitatea),
compunerea nu este comutativa. Dar, n cazul particular al compunerii puterilor
naturale (chiar ntregi de acelasi semn vom vedea) ale unei aceleiasi relat ii
binare, are loc comutativitatea compunerii (si, n plus, adunarea exponent ilor).
Asociativitatea compunerii de relat ii binare implica faptul ca doua puteri naturale
ale aceleiasi relat ii binare comuta si se aduna la compunere.

Intr-adevar, pentru
orice R A A si orice n, k N, R
n
R
k
= (R . . . R)
. .
n de R
(R . . . R)
. .
k de R
=
(R . . . R)
. .
k de R
(R . . . R)
. .
n de R
= R
k
R
n
= R . . . R
. .
n + k de R
= R
n+k
(am mutat
parantezele, apoi leam eliminat).
Vom vedea ca aceste egalitat i sunt valabile pentru orice n, k ntregi de acelasi
semn.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 11 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Remarca

1
A
=
A
.

Intr-adevar,
1
A
= {(b, a) | a A, b A, (a, b)
A
} = {(b, a) | a A, b
A, a = b} = {(a, a) | a A} =
A
.
Remarca
Pentru orice relat ie binara R A A si orice n N:
(R
n
)
1
= (R
1
)
n
.
Aplicam induct ie dupa n N:
Pasul de vericare: Pentru n = 0 avem: (R
0
)
1
= (
A
)
1
=
A
= (R
1
)
0
.
Pasul de induct ie: Presupunem ca (R
n
)
1
= (R
1
)
n
pentru un n N, arbitrar,
xat. Conform egalitat ii (S R)
1
= R
1
S
1
, stabilite n cursul anterior,
ipotezei de induct ie si adunarii exponent ilor naturali la compunerea puterilor unei
relat ii binare, observate mai sus,
(R
n+1
)
1
= (R
n
R)
1
= R
1
(R
n
)
1
= R
1
(R
1
)
n
= (R
1
)
n+1
.
Rat ionamentul prin induct ie matematica este ncheiat.
Asadar (R
n
)
1
= (R
1
)
n
pentru orice n N.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 12 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (puterile ntregi negative ale unei relat ii binare pe o mult ime)
Pentru orice relat ie binara R A
2
si orice n N

, se deneste:
R
n
:= (R
1
)
n
.
Remarca
Din remarca precedenta si faptul ca
A
=
1
A
, obt inem: pentru orice relat ie
binara R A
2
si orice n N:
R
n
= (R
1
)
n
= (R
n
)
1
.
Aplicand aceste egalitat i pentru R
1
si un n N arbitrar, alaturi de faptul ca
(R
1
)
1
= R (a se revedea Cursul III), rezulta:
R
(n)
= R
n
= ((R
1
)
1
)
n
= (R
1
)
n
= ((R
1
)
n
)
1
= (R
n
)
1
, asadar
egalitat ile de mai sus sunt valabile pentru orice n ntreg: oricare ar R A
2
si
oricare ar n Z:
R
n
= (R
1
)
n
= (R
n
)
1
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 13 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Remarca (comutarea si adunarea exponent ilor ntregi de acelasi semn
la compunerea puterilor unei relat ii binare pe o mult ime)
Fie R A
2
si n, k doua numere ntregi de acelasi semn, adica n, k 0 sau
n, k 0. Atunci:
R
n
R
k
= R
k
R
n
= R
n+k
.
Aceste egalitat i au fost stabilite pentru n, k N. Folosindule, alaturi de prima
egalitate din remarca anterioara (care spune ca egalitatea din denit ia precedenta
este valabila si pentru n = 0), obt inem: pentru orice n, k ntregi cu n, k 0,
R
n
R
k
= (R
1
)
n
(R
1
)
k
= (R
1
)
k
(R
1
)
n
= R
k
R
n
= (R
1
)
nk
=
R
n+k
.
Remarca (exponent ii ntregi de semne diferite (i. e. unul natural
nenul, iar celalalt ntreg strict negativ) nu comuta si nu se aduna la
compunerea puterilor unei relat ii binare pe o mult ime, n general)
Dupa cum stim, n cazul particular al funct iilor, orice exponent i ntregi comuta si
se aduna la compunerea puterilor unei funct ii de la o mult ime la aceeasi mult ime,
dar numai n cazul n care puterile negative ale unei funct ii sunt tot funct ii, adica
n cazul funct iilor bijective, pentru care se deneste inversa ca funct ie, nu numai
ca relat ie binara.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 14 / 53
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
Remarca (exponent ii ntregi de semne diferite nu comuta si nu se
aduna la compunerea puterilor unei relat ii binare pe o mult ime, n
general continuare)

In cazul general al relat iilor binare, aceste proprietat i nu sunt valabile. De


exemplu, daca A = {a, b, c} este o mult ime cu exact 3 elemente si
R = {(a, b), (a, c)}, atunci:
R
1
= {(b, a), (c, a)}, asadar:
R
1
R = {(a, a)},
R R
1
= {(b, b), (b, c), (c, b), (c, c)},
si, desigur, {(a, a), (b, b), (c, c)} =
A
= R
0
= R
11
= R
1+1
.
Prin urmare (considerand exponent ii n = 1 si k = 1):
R
1
R
1
= R
1
R
A
= R
1+1
;
R
1
R
1
= R R
1
=
A
= R
11
, chiar R R
1
si
A
sunt incomparabile,
adica: R R
1

A
si R R
1

A
;
R
1
R = R R
1
, chiar R
1
R si R R
1
sunt incomparabile:
R
1
R R R
1
si R
1
R R R
1
, si sunt chiar disjuncte:
(R
1
R) (R R
1
) = .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 15 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 16 / 53
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se zice:
reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa;
ireexiva ddaca, pentru orice a A, (a, a) / R, i. e. nu exista a A cu aRa;
simetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci bRa;
antisimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb si bRa, atunci a = b;
asimetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca (a, b) R, atunci (b, a) / R;
tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc;
totala (ntr-un al doilea sens) ddaca, pentru orice a, b A cu a = b, au loc
aRb sau bRa;
completa ddaca, pentru orice a, b A, au loc aRb sau bRa.
Observat ie
Acest al doilea sens pentru denumirea de relat ie binara totala este specic
relat iilor binare pe o mult ime. Primul sens a fost ntalnit la relat ii binare n
general (relat ii binare ntre doua mult imi), si nu coincide cu sensul de aici
pe acest caz particular al relat iilor binare pe o mult ime.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 17 / 53
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Remarca (caracterizarea acestor tipuri de relat ii binare prin operat ii cu
mult imi tema pentru seminar)
Fie R o relat ie binara pe A. Atunci au loc:
R este reexiva ddaca
A
R;
R este ireexiva ddaca
A
R = ;
n cazul n care A = : daca R este ireexiva, atunci R nu este reexiva, dar
nu si reciproc;
R este simetrica ddaca R R
1
ddaca R = R
1
;
R este antisimetrica ddaca R R
1

A
;
R este simetrica si antisimetrica ddaca R
A
;
singura relat ie binara pe A care este simultan reexiva, simetrica si
antisimetrica este
A
;
R este asimetrica ddaca R R
1
= ;
daca R este asimetrica, atunci R este antisimetrica, dar nu si reciproc;
singura relat ie binara pe A care este simultan simetrica si asimetrica este ;
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 18 / 53
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Remarca (caracterizarea acestor tipuri de relat ii binare prin operat ii cu
mult imi tema pentru seminar continuare)
daca R este asimetrica, atunci R este ireexiva, dar nu si reciproc;
R este asimetrica si tranzitiva ddaca R este ireexiva si tranzitiva;
R este tranzitiva ddaca R
2
R;
daca R este reexiva, atunci R R
2
;
R este totala ddaca
A
R R
1
= A
2
;
R este completa ddaca R R
1
= A
2
;
R este completa ddaca R este reexiva si totala.
Observat ie (pentru seminar)
Cazul degenerat A = este trivial (toate proprietat ile de mai sus sunt, evident,
satisfacute pentru A = ) si poate eliminat din demonstrat ie.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 19 / 53
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se numeste:
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva;
(relat ie de) echivalent a ddaca e o preordine simetrica, i. e. o relat ie reexiva,
simetrica si tranzitiva;
(relat ie de) ordine (part iala) ddaca e o preordine antisimetrica, i. e. o relat ie
reexiva, tranzitiva si antisimetrica;
(relat ie de) ordine totala ddaca e simultan o relat ie de ordine si o relat ie
totala (n acest al doilea sens de mai sus);
(relat ie de) ordine stricta ddaca e asimetrica si tranzitiva.
Remarca (consecint a a remarcii anterioare)

Intrucat orice relat ie de ordine este reexiva, rezulta ca o relat ie de ordine


este totala (n acest al doilea sens) ddaca este completa.

Intrucat
A
este tranzitiva, rezulta ca
A
este unica relat ie binara pe A care
este simultan relat ie de echivalent a si relat ie de ordine.
Daca R este o preordine, atunci R = R
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 20 / 53
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Remarca
Am vazut mai sus ca urmatoarele caracterizari pentru relat iile de ordine stricta
sunt echivalente: o relat ie binara pe o mult ime este asimetrica si tranzitiva
ddaca este ireexiva si tranzitiva.
Remarca
Orice relat ie de ordine este reexiva, si orice relat ie de ordine stricta este ireexiva.
Nu exista relat ii binare pe o mult ime nevida care sa e simultan reexive si
ireexive.
Prin urmare, nu exista relat ii binare pe o mult ime nevida care sa e simultan
relat ii de ordine si relat ii de ordine stricta (i. e. nicio relat ie de ordine pe o
mult ime nevida nu e relat ie de ordine stricta, si nicio relat ie de ordine stricta pe o
mult ime nevida nu e relat ie de ordine).
Remarca (tema)
Data o relat ie de ordine R pe A, rezulta ca R \
A
e o relat ie de ordine stricta pe
A, si, data o relat ie de ordine stricta S pe A, rezulta ca S
A
e o relat ie de
ordine pe A. (Vom reveni la aceasta remarca.)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 21 / 53
Exemple de diferite tipuri de relat ii binare pe o mult ime
Relat ia pe N, Z, Q, R este o relat ie de ordine totala, numita relat ia de
ordine naturala pe ecare dintre aceste mult imi de numere, iar relat ia < pe
ecare dintre aceste mult imi este o relat ie de ordine stricta.
Pentru orice mult ime T, relat ia pe P(T) este o relat ie de ordine part iala,
care este relat ie de ordine totala ddaca |T| 1, iar este o relat ie de ordine
stricta pe P(T).
Relat ia de divizibilitate pe N este o relat ie de ordine part iala.
Relat ia de divizibilitate pe Z este o preordine care nu este antisimetrica (deci
nu e relat ie de ordine), pentru ca, de exemplu: (3)|3 si 3|(3), dar 3 = 3.
Relat ia binara de a avea aceeasi paritate (sau acelasi rest modulo n N

), pe
N sau Z, este o relat ie de echivalent a.

A
si A
2
sunt relat ii de echivalent a pe A, anume cea mai mica si respectiv
cea mai mare relat ie de echivalent a pe A, n sensul incluziunii, adica raportat
la relat ia (i. e., pentru orice relat ie de echivalent a R pe A, avem

A
R A
2
, unde prima incluziune are loc datorita reexivitat ii lui R, iar
cea dea doua este data de denit ia unei relat ii binare pe A).

A
este si o relat ie de ordine, anume cea mai mica relat ie de ordine pe A, n
sensul incluziunii (datorita reexivitat ii relat iilor de ordine).
Relat ia == {(a, b) | a, b A, a = b} = A
2
\
A
este o relat ie ireexiva si
simetrica.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 22 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 23 / 53
Matrici caracteristice
Stim din cursul trecut ca, pentru orice mult ime T, are loc:
P(T)

= {0, 1}
T
= {f | f : T {0, 1}}, cu biject ia care duce ecare
X P(T) n funct ia sa caracteristica
X
: T {0, 1}.
Relat iile binare pe A sunt part ile lui A
2
, prin urmare exista o biject ie ntre
mult imea P(A
2
) a relat iilor binare pe A si {0, 1}
A
2
= {f | f : A
2
{0, 1}},
anume biject ia care duce ecare relat ie binara R pe A n funct ia sa
caracteristica:
R
: A
2
{0, 1}, pentru orice a, b A,

R
(a, b) =
_
0, (a, b) / R
1, (a, b) R

In cazul particular n care |A| = n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
}, pentru orice
R A
2
, funct ia caracteristica
R
: A
2
{0, 1} a lui R poate data prin
matricea valorilor ei, anume: M(R) := (
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
M
n
({0, 1}), prin
urmare mult imea relat iilor binare pe A se aa n biject ie cu mult imea
M
n
({0, 1}) a matricilor patratice de dimensiune n peste {0, 1}, prin biject ia
care duce ecare relat ie binara R pe A n matricea M(R), numita matricea
booleana sau matricea caracteristica a relat iei R.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 24 / 53
Matrici caracteristice
Denit ie
Pentru orice n N

si orice M = (m
i ,j
)
i ,j 1,n
, P = (p
i ,j
)
i ,j 1,n
M
n
({0, 1}),
denim operat iile:
M P := (max{m
i ,j
, p
i ,j
})
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M P := (min{m
i ,j
, p
i ,j
})
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M := (1 m
i ,j
)
i ,j 1,n
M
n
({0, 1})
M P = (min{1, r
i ,j
})
i ,j 1,n
, unde (r
i ,j
)
i ,j 1,n
= M P M
n
(N)
Propozit ie
Fie n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu exact n elemente si R si S doua
relat ii binare pe A. Atunci:
1
M(
A
) = I
n
(matricea unitate)
2
M(R S) = M(R) M(S) si M(R S) = M(R) M(S)
3
M(R) = M(R)
4
M(R
1
) =
t
M(R) (transpusa lui M(R))
5
M(S R) = M(R) M(S)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 25 / 53
Matrici caracteristice
Demonstrat ie: (1) M(
A
) = (

A
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= I
n
, pentru ca: oricare ar
i , j 1, n,

A
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca (a
i
, a
j
)
A
ddaca a
i
= a
j
ddaca i = j .
(2) Amintim din cursul II urmatoarea proprietate a funct iilor caracteristice: pentru
orice B, C P(A
2
),
BC
=
B
+
C

B

C
= max{
B
,
C
}, pentru ca
+ = max{, } pentru orice , {0, 1}, care este codomeniul
funct iilor caracteristice. Avem, asadar: M(R) M(S) =
(max{
R
(a
i
, a
j
)),
S
(a
i
, a
j
)})
i ,j 1,n
= (
RS
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R S).
Amintim din cursul II urmatoarea proprietate a funct iilor caracteristice: pentru
orice B, C P(A
2
),
BC
=
B

C
= min{
B
,
C
}, pentru ca
= min{, } pentru orice , {0, 1}, care este codomeniul funct iilor
caracteristice. Avem, asadar: M(R) M(S) =
(min{
R
(a
i
, a
j
)),
S
(a
i
, a
j
)})
i ,j 1,n
= (
RS
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R S).
(3) R = A
2
\ R. Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) R ddaca (a
i
, a
j
) / R], deci
[
R
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca
R
(a
i
, a
j
) = 0 ddaca 1
R
(a
i
, a
j
) = 1], asadar

R
(a
i
, a
j
) = 1
R
(a
i
, a
j
). Prin urmare
M(R) = (
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= (1
R
(a
i
, a
j
))
i ,j 1,n
= M(R).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 26 / 53
Matrici caracteristice
(4) Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) R
1
ddaca (a
j
, a
i
) R], adica
[
R
1 (a
i
, a
j
) = 1 ddaca
R
(a
j
, a
i
) = 1], deci
R
1 (a
i
, a
j
) =
R
(a
j
, a
i
), prin urmare
M(R
1
) =
t
M(R).
(5) Pentru orice i , j 1, n, [(a
i
, a
j
) S R ddaca exista macar un k 1, n a. .
(a
i
, a
k
) R si (a
k
, a
j
) S], adica [
SR
(a
i
, a
j
) = 1 ddaca exista macar un
k 1, n a. .
R
(a
i
, a
k
) = 1 si
S
(a
k
, a
j
) = 1 ddaca exista k 1, n a. .
min{
R
(a
i
, a
k
),
S
(a
k
, a
j
)} = 1 ddaca exista k 1, n a. .

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
) = 1 ddaca
n

k=1

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
) 1 ddaca
min{1,
n

k=1

R
(a
i
, a
k
)
S
(a
k
, a
j
)} = 1], de unde rezulta egalitatea din enunt .
Observat ie
Notat ia pentru operat ia de mai sus ntre matrici caracteristice nu este
consacrata.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 27 / 53
Matrici caracteristice
Exercit iu
Fie n N

, A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu exact n elemente, I o mult ime
nevida si (R
i
)
i I
o familie de relat ii binare pe A. Sa se demonstreze ca:
1
M(
_
i I
R
i
) =

i I
M(R
i
)
2
M(

i I
R
i
) =

i I
M(R
i
)
Rezolvare: (1) Folosind rezultatul din cursul al doilea care spune ca funct ia
caracteristica a unei reuniuni arbitrare de mult imi este egala (punctual, adica n
ecare punct) cu maximul dintre funct iile caracteristice ale mult imilor care se
reunesc, obt inem:

i I
M(R
i
) = (max{
R
i
(a
j
, a
k
) | i I })
j ,k1,n
= (
_
i I
R
i
(a
j
, a
k
))
j ,k1,n
= M(
_
i I
R
i
).
(2) Analog cu (1). Tema pentru acasa.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 28 / 53
Matrici caracteristice
Exercit iu (tema pentru acasa)
Consideram A = {a
1
, a
2
} (o mult ime cu exact 2 elemente; si putem lua a
1
= 1 si
a
2
= 2, de exemplu) si R, S urmatoarele relat ii binare pe A:
R = {(a
1
, a
1
), (a
1
, a
2
), (a
2
, a
1
)}, S = {(a
2
, a
1
), (a
2
, a
2
)}. Sa se determine relat ia
binara Q pe A data de egalitatea: Q = (R
3
S
1
) ((S
2
R) R
1
).
Indicat ie: M(R) =
_
1 1
1 0
_
si M(S) =
_
0 0
1 1
_
. Folosind propozit ia
anterioara, putem calcula:
M(Q) = (
t
M(S) M(R) M(R) M(R)) ((M(R) M(S) M(S))
t
M(R)),
iar Q este unica relat ie binara pe A care are aceasta matrice caracteristica si poate
usor determinata pe baza acestei matrici, folosind denit ia matricii
caracteristice: pentru ecare i , j 1, 2 = {1, 2}, (a
i
, a
j
) Q ddaca, n matricea
M(Q), componenta de pe linia i si coloana j are valoarea 1.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 29 / 53
Matrici caracteristice
Remarca (tema pentru acasa)
Fie n N

si A = {a
1
, a
2
, . . . , a
n
} o mult ime cu exact n elemente, iar R A
2
.
Atunci:
1
R e reexiva ddaca M(R) are valoarea 1 pe toata diagonala principala;
2
R e ireexiva ddaca M(R) are valoarea 0 pe toata diagonala principala;
3
R e simetrica ddaca M(R) e matrice simetrica, i. e. ddaca M(R) =
t
M(R);
4
R e asimetrica ddaca M(R)
t
M(R) = 0
n
(matricea cu toate componentele
nule);
5
R e totala ddaca I
n
M(R)
t
M(R) = 1
n
(matricea cu toate componentele
egale cu 1);
6
R e completa ddaca M(R)
t
M(R) = 1
n
.
Pot stabilite mai multe proprietat i de acest gen.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 30 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 31 / 53
Relat ii de echivalent a
Amintim:
Denit ie (tipuri de relat ii binare pe o mult ime)
Fie R A
2
(i. e. R o relat ie binara pe A). R se numeste:
relat ie reexiva ddaca, pentru orice a A, aRa;
relat ie simetrica ddaca, pentru orice a, b A, daca aRb, atunci bRa;
relat ie tranzitiva ddaca, pentru orice a, b, c A, daca aRb si bRc, atunci aRc;
(relat ie de) preordine ddaca e reexiva si tranzitiva;
(relat ie de) echivalent a ddaca e o preordine simetrica, i. e. o relat ie reexiva,
simetrica si tranzitiva.
Exemplu

A
si A
2
sunt relat ii de echivalent a pe A, anume cea mai mica si, respectiv, cea
mai mare relat ie de echivalent a pe A, n sensul incluziunii, adica raportat la relat ia
de incluziune ntre mult imi.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 32 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 33 / 53
Partit ie a unei mult imi
Denit ie
Fie A nevida si (A
i
)
i I
o familie nevida (i. e. cu I = ) de submult imi ale lui A.
Familia (A
i
)
i I
se numeste partit ie a lui A ddaca satisface urmatoarele condit ii:
1
pentru orice i I , A
i
=
2
pentru orice i , j I , daca i = j , atunci A
i
A
j
= (i. e. mult imile din
familia (A
i
)
i I
sunt doua cate doua disjuncte)
3
_
i I
A
i
= A
Exemplu
Urmatoarele familii de mult imi sunt partit ii ale lui N (unde notam
aN + b = {an + b | n N}, pentru orice a, b N):
{N}
{2N, 2N + 1}
{5N, 5N + 1, 5N + 2, 5N + 3, 5N + 4}
{{n} | n N}, altfel scrisa: ({n})
nN
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 34 / 53
Partit ie a unei mult imi
Propozit ie
Fie A nevida si (A
i
)
i I
o partit ie a lui A. Atunci, pentru orice x A, exista un
unic i
0
I , a. . x A
i
0
.
Demonstrat ie:

Intr-adevar, considerand un element x A =
_
i I
A
i
, rezulta ca
exista i
0
I , a. . x A
i
0
.
Presupunand prin absurd ca exista un i
1
I , cu i
0
= i
1
si x A
i
1
, rezulta ca
x A
i
0
A
i
1
= , ceea ce este o contradict ie. Deci i
0
I este unic cu proprietatea
ca x A
i
0
.
Observat ie

In cele ce urmeaza vom deni clasele unei relat ii de echivalent a. Aici vom
folosi cuvantul clasa cu un alt sens decat acela din Cursul I, unde am vorbit
despre teoria axiomatica a mult imilor. Aici, toate clasele de echivalent a sunt
mult imi, n aceasta accept iune a relat iilor binare ca ind denite ntre mult imi.
Daca adoptam denit ia relat iilor binare din sistemul axiomatic prezentat n Cursul
I, care permitea unei relat ii binare sa e denita ntre doua clase, atunci putem
spune ca relat ia de cardinal echivalent a, studiata n Cursul II, este o relat ie de
echivalent a pe clasa mult imilor, iar clasele ei de echivalent a sunt clase care nu
sunt mult imi (de data aceasta, clase n sensul din Cursul I).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 35 / 53
1
Putere a unei mult imi
2
Relat ii binare pe o mult ime
3
Operat ii cu relat ii binare pe o mult ime
4
Tipuri de relat ii binare pe o mult ime
5
Matrici caracteristice
6
Relat ii de echivalent a
7
Partit ie a unei mult imi
8
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 36 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Pentru cele ce urmeaza, vom considera mult imea A nevida, si o relat ie de
echivalent a pe A, i. e.:
este o relat ie binara pe A: A
2
este reexiva: pentru orice x A, x x
este simetrica: pentru orice x, y A, daca x y, atunci y x
este tranzitiva: pentru orice x, y, z A, daca x y si y z, atunci x z
Sa observam ca, n denit ia simetriei, putem interschimba x si y si continua seria
de implicat ii, obt inand implicat ie dubla, adica: este simetrica ddaca, pentru
orice x, y A, are loc echivalent a: x y ddaca y x.
Denit ie
Pentru ecare x A, denim clasa de echivalent a a lui x raportat la ca ind
urmatoarea submult ime a lui A, notata cu x: x := {y A | x y}.
Remarca
Observam ca simetria lui ne asigura de faptul ca: pentru orice x A,
x = {y A | y x}.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 37 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Propozit ie (proprietat ile claselor de echivalent a)
1
Pentru orice x A, x x, si, asadar, x = .
2
Pentru orice x, y A, avem:
daca x y, atunci x = y;
daca (x, y) / , atunci x y = .
Demonstrat ie: (1)

Intrucat este reexiva, pentru orice x A, avem: x x,
deci x x, prin urmare x este nevida.
(2) Fie x, y A, arbitrare, xate.
Daca x y, atunci:
pentru orice z y, are loc y z, ceea ce implica x z datorita tranzitivitat ii
lui , asadar z x, deci y x;
conform simetriei lui , are loc si y x, prin urmare: pentru orice z x, are
loc x z, ceea ce implica y z datorita tranzitivitat ii lui , asadar z y,
deci x y;
rezulta ca x = y.
Daca (x, y) / , atunci, presupunand prin absurd ca exista z x y, i. e.
z x si z y, adica z A si x z si z y, tranzitivitatea lui implica
x y, ceea ce este o contradict ie cu ipoteza acestui caz; asadar x y = n
acest caz.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 38 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Propozit ie (proprietat ile claselor de echivalent a)
Pentru orice x, y A:
x y ddaca y x ddaca x y ddaca y x ddaca x = y;
(x, y) / ddaca (y, x) / ddaca x / y ddaca y / x ddaca x y = .
Demonstrat ie: Fie x, y A, arbitrare, xate.
Cum este simetrica, are loc echivalent a: x y ddaca y x, iar denit ia
claselor de echivalent a ne asigura de faptul ca ecare dintre aceste condit ii este
echivalenta cu ecare dintre condit iile x y si y x.
Prin urmare (dupa cum se poate verica aplicand metoda reducerii la absurd) au
loc si echivalent ele ntre negat iile proprietat ilor de mai sus: (x, y) / ddaca
(y, x) / ddaca x / y ddaca y / x.
Adaugand aceste proprietat i la propozit ia precedenta, obt inem, pentru orice
x, y A:
x y ddaca y x ddaca x y ddaca y x implica x = y
(x, y) / ddaca (y, x) / ddaca x / y ddaca y / x implica x y =
Deci mai avem de demonstrat ca implicat iile care ncheie ecare dintre cele doua
randuri anterioare sunt chiar echivalent e, adica au ramas de demonstrat
implicat iile reciproce acelora de la capetele celor doua randuri anterioare.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 39 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Daca x = y, atunci, cum x x conform propozit iei anterioare, rezulta ca
x y, ceea ce arata prima implicat ie reciproca dintre cele doua.
Daca x y = , atunci, ntrucat x x conform propozit iei anterioare, rezulta
ca x / y, ceea ce ncheie demonstrat ia celei dea doua implicat ii reciproce.
O alta metoda de a demonstra implicat iile reciproce ale acestor doua implicat ii
este reducerea la absurd, folosind, pentru demonstrarea ecarei implicat ii
reciproce, cealalta implicat ie directa:
daca x = y, si presupunem prin absurd ca (x, y) / , atunci, conform celei
dea doua implicat ii, rezulta ca x y = , iar, acum, faptul ca x = y arata
ca x = , ceea ce este o contradict ie cu propozit ia precedenta;
daca x y = , si presupunem prin absurd ca x y, atunci, conform primei
implicat ii, rezulta ca x = y, si, acum, ca si mai sus, rezulta ca x = , ceea ce
este o contradict ie cu propozit ia precedenta.
Cu toate ca, n acest caz, metoda a doua, a reducerii la absurd, este mai
inecienta decat prima metoda, aceasta a doua metoda are meritul de a
aplicabila n cazul general al unor astfel de siruri de echivalent e terminate prin
implicat ii, ntre proprietat i complementare (spunem ca doua proprietat i sunt
complementare ddaca, la un moment dat (i. e. pentru anumite elemente, anumite
date), una si numai una dintre ele este satisfacuta; denumirea de proprietat i
complementare este adhoc, nu consacrata).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 40 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Observat ie
Proprietat ile complementare sunt proprietat ile de forma p si non p (o proprietate
si negat ia ei).
Generalitatea metodei reducerii la absurd, ment ionata mai sus, se refera la faptul
ca, pentru orice proprietat i p si q, are loc principiul reducerii la absurd:
[p q] ddaca [non q non p],
de unde, folosind faptul ca [p q] ddaca [p q si q p], obt inem:
[p q] ddaca [non p non q].
Denit ie
Fiecare x A se numeste reprezentant al clasei x.
Remarca (proprietat ile claselor de echivalent a)
Pentru ecare x A, orice y x este reprezentant al clasei x.

Intradevar, conform propozit iei precedente, pentru orice x, y A, are loc


echivalent a: y x ddaca x = y, iar, conform denit iei anterioare, orice y este
reprezentant al clasei y, care este egala cu x exact atunci cand y x, deci orice
y x este reprezentant al clasei x.
Mai mult, tocmai am demonstrat ca:
pentru ecare x, y A, y este reprezentant al clasei x ddaca y x.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 41 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Denit ie
Mult imea claselor de echivalent a ale lui se noteaza cu A/

si se numeste
mult imea factor a lui A prin sau mult imea cat a lui A prin :
A/

= { x | x A}.
Propozit ie (clasele de echivalent a formeaza o partit ie)
Mult imea factor A/

este o partit ie a lui A.


Demonstrat ie: Vericam proprietat ile din denit ia unei partit ii, aplicand cele
doua propozit ii anterioare cu proprietat ile claselor de echivalent a.
(1) Conform primeia dintre cele doua propozit ii precedente, pentru orice x A,
x = .
(2) Conform celei dea doua dintre cele doua propozit ii anterioare, pentru orice
x, y A, daca x = y, atunci x y = .
(3) Conform primeia dintre cele doua propozit ii anterioare, pentru orice x A,
x x A, prin urmare A =
_
xA
{x}
_
xA
x A, asadar A =
_
xA
x.
Deci A/

= { x | x A} este o partit ie a lui A.


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 42 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Notat ie
Pentru orice numar real x, vom nota cu [x] partea ntreaga a lui x (notat ie
consacrata), si cu frac{x} partea fract ionara a lui x (notat ie neconsacrata). I.
e.:
[x] := max{n Z | n x} Z
frac{x} := x [x] [0, 1) R
Exemplu
[5] = 5 si frac{5} = 0
[7] = 7 si frac{7} = 0
[4, 3] = 4 si frac{4, 3} = 0, 3
[3, 2] = 4 si frac{3, 2} = 0, 8
Remarca
Este imediat faptul ca, pentru orice x R, are loc: x Z ddaca x = [x].
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 43 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Exercit iu (tema pentru seminar)
Consideram urmatoarea relat ie binara pe R:
:= {(x, y) | x, y R, x y Z} R
2
Demonstrat i ca:
= {(x, y) | x, y R, frac{x} = frac{y}} R
2
(indicat ie: folosit i expresia
part ii fract ionare de pe slideul anterior, i. e. chiar denit ia part ii
fract ionare);
este o relat ie de echivalent a pe R;
mult imea factor R/

este n biject ie cu intervalul real [0, 1).


Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 44 / 53
Clase de echivalent a, mult ime factor (mult ime cat)
Remarca
Cu notat iile anterioare exercit iului de mai sus, funct ia p : A A/

, denita prin:
pentru orice x A, p(x) := x, este surjectiva (sigur ca este corect denita, pentru
ca x este unic determinat de x, oricare ar x A).
Denit ie
Cu notat iile de mai sus, funct ia p se numeste surject ia canonica de la A la A/

.
Propozit ie
Mult imea partit iilor unei mult imi nevide este n biject ie cu mult imea relat iilor de
echivalent a pe acea mult ime.
Demonstrat ie: Fie A o mult ime nevida. Notam cu Part(A) mult imea partit iilor
lui A si cu Echiv(A) mult imea relat iilor de echivalent a pe mult imea A.
Avem de demonstrat ca:
Part(A)

= Echiv(A)
Denim : Echiv(A) Part(A), prin: pentru orice Echiv(A), () = A/

(mult imea factor a lui A prin ). Conform propozit iei anterioare, pentru orice
Echiv(A), A/

Part(A), asadar este o funct ie corect denita de la


Echiv(A) la Part(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 45 / 53
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Denim : Part(A) Echiv(A), prin: pentru orice (A
i
)
i I
Part(A),
((A
i
)
i I
) A
2
(relat ie binara pe A), denita astfel:
((A
i
)
i I
) = {(x, y) | x, y A, (i I )x, y A
i
} =
_
i I
A
2
i
.
Pentru a demonstra ca este corect denita, sa consideram (A
i
)
i I
Part(A), sa
notam = ((A
i
)
i I
) si sa demonstram ca Echiv(A).
Reexivitatea lui : pentru orice x A, cum
_
i I
A
i
= A conform denit iei unei
partit ii, urmeaza ca x
_
i I
A
i
, deci exista (chiar un unic, a se vedea o propozit ie
de mai sus) un i
0
I a. . x A
i
0
(deci (x, x) A
2
i
0
), prin urmare x x conform
denit iei lui .
Simetria lui : pentru orice x, y A, daca x y, atunci exista i
0
I a. .
x, y A
i
0
, deci y, x A
i
0
, asadar y x.
Tranzitivitatea lui : pentru orice x, y, z A, daca x y si y z, atunci exista
i
0
, i
1
I a. . x, y A
i
0
si y, z A
i
1
, prin urmare y A
i
0
A
i
1
, deci A
i
0
A
i
1
= ,
asadar i
0
= i
1
conform denit iei unei partit ii, prin urmare x, z A
i
0
= A
i
1
, deci
x z (din nou puteam folosi acea propozit ie de mai sus, pentru y).
Asadar Echiv(A), prin urmare este o funct ie corect denita de la Part(A) la
Echiv(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 46 / 53
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Pentru a arata ca Part(A)

= Echiv(A), este sucient sa demonstram ca funct iile
si sunt inverse una alteia, ceea ce va arata ca aceste funct ii sunt inversabile,
deci bijective.
Sa demonstram ca = id
Echiv(A)
.
Fie Echiv(A), arbitrara, xata.
() = A/

= {a | a A}.
Notam = (()).
Conform denit iilor lui si si proprietat ilor claselor de echivalent a, pentru orice
x, y A, xy ddaca exista a A, cu x, y a ddaca exista a A cu a = x = y
ddaca x = y (pentru ca luam a = x la implicat ia inversa) ddaca x y. Asadar
=, i. e. (()) =.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 47 / 53
Biject ia partit ii

= relat ii de echivalent a
Acum sa demonstram ca = id
Part(A)
.
Fie := (A
i
)
i I
Part(A), arbitrara, xata.
Calculam (()).
Conform denit iei lui , relat ia de echivalent a () = ((A
i
)
i I
) =
_
i I
A
2
i
.
Fie x A, arbitrar, xat. Conform aceleiasi propozit ii de mai sus asupra partit iilor
unei mult imi, exista un unic i
0
I a. . x A
i
0
. Din expresia anterioara a relat iei
de echivalent a () si faptul ca mult imile din partit ia (A
i
)
i I
sunt doua cate doua
disjuncte, un y A are proprietatea ca x()y ddaca y A
i
0
, asadar
{y A | x()y} = A
i
0
, deci clasa de echivalent a x a lui x raportat la () este
A
i
0
. Prin urmare, (()) = A/
()
= { x | x A} (A
i
)
i I
= .
Pentru ecare i I , A
i
este nevid si, asadar, este, conform celor de mai sus, clasa
de echivalent a a oricarui element al sau raportat la (). Acest fapt nseamna ca
= (A
i
)
i I
{ x | x A} = A/
()
= (()).
Prin urmare, (()) si (()), asadar (()) = .
Am demonstrat ca = id
Echiv(A)
si = id
Part(A)
, i. e.
: Echiv(A) Part(A) si : Part(A) Echiv(A) sunt funct ii inverse una alteia,
deci sunt funct ii inversabile, deci bijective, asadar Part(A)

= Echiv(A).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 48 / 53
Proprietatea de universalitate a mult imii factor

In cazul morsmelor ntre structuri algebrice (de acelasi tip) (i. e. funct iile
care comuta cu operat iile acelor structuri algebrice), nucleul se deneste n
funct ie de un element distins din structura codomeniu, cum este elementul
neutru la grupuri.

In cazul funct iilor, denite ntre doua mult imi pe care nu se dau structuri
algebrice, pentru denirea unei not iuni de nucleu, o funct ie nu poate
raportata decat la ea nsasi, de unde si denumirea din denit ia urmatoare.
Pentru cele ce urmeaza, e A si B doua mult imi nevide arbitrare si f : A B
o funct ie arbitrara.
Urmatoarea diagrama (reprezentare graca) este doar pentru intuit ie:
A B
E
E
f
f
Denit ie (nucleul de sageata dubla)
Se numeste nucleul (de sageata dubla al) lui f urmatoarea relat ie binara pe A,
notata Ker (f ):
Ker (f ) := {(x, y) | x, y A, f (x) = f (y)} A
2
.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 49 / 53
Proprietatea de universalitate a mult imii factor

In cazul morsmelor, au loc proprietat i de forma: morsmul este injectiv


ddaca nucleul sau este trivial.
Si aici avem o proprietate de acest tip:
Remarca
1
Ker (f )
A
;
2
Ker (f ) =
A
ddaca f este injectiva.

Intradevar, proprietatea (1) este imediata si demonstreaza ca proprietatea (2)


este echivalenta cu:
Ker (f )
A
ddaca f este injectiva.
Pentru a demonstra aceasta din urma proprietate, aplicam faptul ca
A
este
relat ia de egalitate pe A: Ker (f )
A
ddaca, pentru orice x, y A,
(x, y) Ker (f ) implica (x, y)
A
, ddaca, pentru orice x, y A, f (x) = f (y)
implica x = y, ceea ce este echivalent cu faptul ca f este injectiva.
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 50 / 53
Proprietatea de universalitate a mult imii factor
Remarca
Ker (f ) este o relat ie de echivalent a pe A.
Acest fapt rezulta imediat, chiar din denit ia nucleului de sageata dubla al lui f si
din faptul ca egalitatea pe B (
B
) este o relat ie de echivalent a pe B: denit ia lui
Ker (f ) poate scrisa sub forma:
Ker (f ) = {(x, y) | x, y A, (f (x), f (y))
B
}
Nucleele morsmelor sunt congruent e, adica relat ii de echivalent a care
pastreaza operat iile structurilor algebrice respective. (Vom vorbi despre
congruent e pe algebre Boole n unele dintre cursurile urmatoare.)
Cu privire la proprietatea care urmeaza: intuitiv, o diagrama (cu mult imi si
funct ii, ca aceea din propozit ia urmatoare, de exemplu) se zice comutativa
ddaca, indiferent pe ce drum urmarim saget ile si compunem funct iile, ntre
oricare doua mult imi din diagrama se obt ine aceeasi funct ie, i. e. toate
compunerile de funct ii ntre acele mult imi sunt egale (mult imile pot si 4 sau
mai multe, nu neaparat 3, ca n cazul diagramei urmatoare).
Pentru cele ce urmeaza, renunt am la xarea lui A, B si f .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 51 / 53
Proprietatea de universalitate a mult imii factor
Propozit ie (proprietatea de universalitate a mult imii factor)
Fie A o mult ime nevida, o relat ie de echivalent a pe A si p : A A/

surject ia
canonica: pentru orice x A, p(x) = x = {y A | x y}.
Atunci: pentru orice mult ime nevida B si orice funct ie f : A B cu Ker (f ),
exista o unica funct ie

f : A/

B care face comutativa urmatoarea diagrama, i.


e. cu proprietatea ca:

f p = f ,
i. e., pentru orice x A:

f ( x) = f (x).
A
E
p
A/

B
d
d
d
f


f
Demonstrat ie: Unicitatea lui

f : Fie g, h : A/

B, astfel ncat
g p = f = h p, i. e., pentru orice x A, g( x) = f (x) = h( x).
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 52 / 53
Proprietatea de universalitate a mult imii factor
Cum { x | x A} = A/

(p e surjectiva), rezulta ca g si h coincid pe ecare


element din domeniul lor, A/

, i. e. g = h.
Existent a lui

f : Fie

f : A/

B, denita prin:

f ( x) := f (x) B, pentru orice
x A. { x | x A} = A/

, asadar aplicat ia

f este denita pe ntreaga mult ime
A/

Insa

f este denita pe ecare clasa ( x) prin intermediul unui reprezentant al acelei
clase (x), asadar, pentru a arata ca

f este o funct ie de la A/

la B (i. e., pentru


a arata ca

f asociaza ecarui element din A/

un unic element din B), trebuie sa


demonstram ca

f este bine denita, i. e. independenta de reprezentant i, i. e.,
indiferent ce reprezentant alegem pentru o clasa, valoarea lui

f , denita prin
intermediul acelui reprezentant, este aceeasi, adica: pentru orice x, y A cu
x = y, are loc:

f ( x) = f (x) = f (y) =

f ( y).
Fie, asadar, x, y A cu x = y, i. e. x y (a se revedea proprietat ile claselor de
echivalent a), i. e. (x, y) . Dar, prin ipoteza, Ker (f ), deci (x, y) Ker (f ),
i. e. f (x) = f (y). Prin urmare,

f este bine denita, i. e. este o funct ie de la A/

la B.
Din denit ia lui

f , avem: pentru orice x A,

f (p(x)) =

f ( x) = f (x), asadar

f p = f .
Claudia MURESAN (Universitatea din Bucuresti) Curs IV logica matematica si computat ionala 20122013, semestrul I 53 / 53