CAPITOLUL

1.1

Nofiuni introductive in gtiinfa comunicrrii

comunicdrii.

interacfiunile gi relaliile interumane, societatea irsdgi exist6nd datoritd

comunicdrii a inceput undeva departe in preistorie, c'ntinud sd se manifeste in prezent qi ar lua sfargi t abia od,atdcu omenirea. Este un proces dinamic, aflat in plind transform ate, cate std la baza socictatii suslindnd procesele,

comunicarea reprezintd, una din cere r'ai vechi acfiuni, cle ea folosindu-se atdt fiinlele umane c6t qi celelaltc viefuitoare. procesul

majord

deosebitd ascensiune ajungdnd sd fie socotitd drept mizd sociard majord care suscita politici qi strategii bine definite. cu toate acestea, in societate funcfia

De comunicare se reagd sistemur tehnoiogic, cel educativ, poritic, cultural' economic' De la inceputul anilor lg7|acest clomeniu a cunoscut
o

poat6 satisface necesitdlile

ininullirea consiclerabild a dispozitivelor comunicafionale. Acestea se perfe cliatteazdprogresiv pu'6ncl in practicd tehnici din ce in ce mai sofisticate. Ar:i, ornul a ajuns sd nu_qi

economiqti, politicieni sau diverse arte categorii ,,cle p,blic,,. societatea modernd se caracte rizeazd.prin

a comunicdrii rdmane una mai pulin tra'sparentd, at6t pentru

qi

comunicafionale, care devin din ce in ce mai cornprcxe. comunicarea umand este un proces complex. De murte ori ne g'sim in sit*afia de a nu reugi s6 ne facem infeleqi, sd nu putem transmite exact ceea co ,*-am propus, sau sd nu

trebuin{ele 1dra ajutorr-rl rnijloacelor

putem convinge interlocutorul sd acfioneze conforrn cl orinlelor noastre. Fenomenul comunicdrii interumane constituie in prezent o temd predilectd de investigare pentru multe ramuri ale gtiinlei : lingvisticd, sociologie' psihologie, semanticd, esteticd,
ei specificS' Aflat intr-o spectaculoasd cregtere de popularitate, conceptur de comunicare ajunge sd deruteze prin complexitatea ipostazelor sale qi constituie bazaunor confuzii qi controverse permanente. in decursul anilor, cercetdrile in domeniur comunicdrii s-au extins. S-a pus problema eluciddrii neclaritdlilor in ceea ce privegte singularul sau pluralul "qtiinfei comunicdrii". Existd o singurd gtiinfd sau mai multe care s-ar inscrie in acest vast teritoriu? Rdspunsurile la aceastd intrebare sunt contradictorii. cercetdtori precum J.J van cuilenbrrg, o. scrrolten qi G.w. Noomen (in $tiinfa comunicdrii, Humanitas, 1998) susfin singular.ul ,,qtiintei comunicdrii"' in viziunea lor comunicareanereferind*-se la orice formd sa' fiecare ciisciplind abord6nd optica

proces, ea delimitand qtiin{a care ,,sturdiazd circuitele profesionale gi institulionale ale informafiei, fie cd aceasta este destinatd publicului in general sau unui public specializat,,. pentru acegti oameni de gtiinld, comunicarea poate fi congtientd sau incongtientd, intenfionald sa' neintenlionald', interpersonard sau "in masd,,, s6 aibd loc in sfera publicd sau in cea privati.

receptdrii de mesaje, insdqi relaliile umane se definesc ca interactiuni comunicalionale desfdqurate in plan social, astfel comunicarea constituie
una sau mai multe persoane, scopul fiind acela al atingerii unor obiective bine stabilite. comunicarea este omniprezentS, ea invacle azd" cu r.:peziciune viata ansamblul procesel

cert este cd interacliunile umane existd ciatoritd transmiterii gi

ot ftzice gi psihice care creeazdlegdtura intre

social6 impundndu-se

in institulii, administ'afii
,

teritoriale in sistemur educativ

publice, colectivitdti

organiza{ii poritice, economice, etc.

interpersonale sau intra_familiale.

Dupd teoreticienii qcolii de la paro Arto, necomunicarea este imposibild, ea reprezentdnd. principiur fundamental ar comunicdrii

1.2

Definifii ale comunicflr.ii

Pentru a trece la definirea comunicSrii trebuie precizatincS de ia inceput cd existS o multitudine de definilii ale ei, fiecare 1in6nd cont de punctul de vedere al celui care abor deazdexplicarea conceptului qi in func{ie de unghiul din care este anali zat acesttermen. cu siguran{d nu vor fi definite toate domeniile de aplicabilitate ale comunicdrii clatoritd palierului vast qi caracterului dinamic al acestui proces. conceptul de comunicare aparein istoria qtiinlei abia in secolul XX. La inceput, in spaliul angro-saxon acest termen primeqte o semnificalie vulgard qi anume cea de unire sexuald. secolere Xv_ XvI in Enropa occidentald aduc cuvanturui "comun icare,, doud noi inleresuri : primur sens - cel de transporl intre doud puncte qi cer de-ar doilea sens _ relalie cu divinitatea' in secolele xvII gi )NIII tot in spaliul anglo-saxon se frxeazd, noliunea de transport (a comunica un lucru cuiva). Sensul de azi, cel de schimb de mesaje apare abia ra sfdrqitul secolului XIX 9i inceputul secolului XX. in limba romdnd avem doi termeni: 1. cel de schimb de mesaje intre sr_rbiecti umani;

2. canal de transmitere

a mesajeror

(comunicafii, re!ele).

$tiinlele sociale folosesc des acest concept. Termenul suportd at6t o definire in sens restrdns c6t qi una in sens larg.

Definifie

: in

sens restrdns comunicarea

se referd la

transmiterea unui mesaj cu ajutorul unui cod, intre un emildtor si un receptor, acesta implicd schimb de mesaje orale, scrise sau de altd naturti sub forma cdrora informalia trece de la emildtor la receptor sub unor

formq

secvenle de comunicare (convorbire, lectie, scrisoare, etc.). Comunicarea este sub acest aspect o tranzaclie de mesaje tntre participanli.

in sens latg, comunicarea

structureazd Si relalii de influenld.

in care aldturi de schimb de semnificalii membrii unei comunitdti

i.r limbajul uzual folosirea cuvantului
,,comun icare,,

este vdzutit ca proces social socializator Si

nu ridica
-

probleme majore. Majoritatea vorbitorilor se gAncleqte la sensul de ,,aaduce la cunoqtinti" sau la ,,a informa". in orice diclionar explicativ

cuv6ntului

comunicare

ii sunt alocate trei semnificalii

f . ingtiinfare,

aducere la cunoqtinfi,

2. contact verbal in cadrul grupului sau a unei colectiviti{i, 3. prezentare sau ocazie ce nagte schimbur de idei.
Comunicarea

in

interiorul gtiinlei comunicdrii presupune patru

componente fundamentale : emiydtor, canal, mesaj receptor. procesui de si comunicare in forma ei cea mai simp 16, ar ardtaastfel :
Feed-back

(PRocES DE

eutrAroR

coDARETL-._

MESAJ
Canal

RECEPTOR
(PROCES DE DECODARE)

/--Zgomote

10

unde:

E- emilStorul

transmite mesajul prin intermediul unui cod, conditie

ca acel cod sd fie cunoscut qi de receptor;

R- receptorul este destinatarul comunicdrii, fiind implicat in procesul

de feed-back sau retroacfiune.

Existd apoi zgomote salt elemente care pot perturba comunicarea. Acestea pot fi de ordin fizic, psihic sau cultural).

Mesaj

ceea ce trebuie transmis. Dacd receptorul

il

percepe qi

il

inlelege aga cum s-a intenlionat, comunicarea este eficientd.

Procesul comunicdrii necesitd, mai mult decAt un parlicipant, pe l6ngd un emilbtor este nevoie de unui sau mai mul1i receptori. Esenta

comunicdrii constd

in

transferul sau transmiterea unidirec{ionald

informafiei in cazul monologului, al cuvdntdrilor, al comunic6rii prin pres6, radio, Tv qi al transmiterii bidireclionale - in cazuldialogului, al unei disculii
dintre doud persoane. Comunicarea insd nu
se

termind odatd cu preluarea sau

receptarea informaliei, informa{ia poate sau nu sd exercite o influenfd asupra

opiniilor, ideilor sau comportamentului celui ce o recepteazd.

in

acest caz

vorbim de efectele comunicdrii ( subiect abordat intr-un viitor subcapitoi).

in concluzie, comunicarea este modul prin

care rela{iile umane

existd qi se dezvoltS, cu ajutorul ei se stocheazi memoria culturald, prin ea acumuldm informatia.

t1

1.3 Principalele forme de comunicare

Procesul comunicdrii cuprinde un palier rarg pe care se disting
dupd criteriur naturii comunicdrii putem vorbi de:

urmdtoarele forme de comunicare:

A'

Comunicarea verbald repre zintd, orice fel de comunicare care se foloseqte de cuvinte' Este luat drept transmifdtor. poate imbrdca forma scrisd
sau orald.

comunicarea nonverbald adoptd multe forme de manifestare. Mesajul de aceastd datd e codificat intr-o altd formd decat cea lingvisticd qi anume in cea gesticd, tetmen este cunoscut in

lb. englezdsub

"body-language', (limbaj al trupului).

denumirea de

B.

O altd clasificare imparte comunicarea in:

comunicarea directd este comunicarea cu care doi parteneri

relafionea zd" direct, fdrd intermediari.

se

comunicarea indirectd reprezintd, toate cerelalte forme de comunicare qi presupun e utilizerrca unor canale/dis pozitive tehnice gen
cablu, unde hertziene, etc.

C.

Dupd statutul interlocutorilor int'lnim:

Ex. director- subaltern, profesor_elev)

12

profesor-profesor, student_student).

comunicare qi anume din perspectiva funcfiei ei de influenfare. Distingem astfel:

Psihorogul american Leon Festinger vine cu o idee noud gi foarte interesantd pentru comunicare. Er susline alte doud forme de

D.

transmite influenld,

in

comunicdrii care nu urma

ei se realizeazd doar o

influenlare a propriei persoane).

autoinfluentare, o

schimbe starea sistemurui care receplioneazd mesajur. Una din formele acestui tip de comunicare este comunicarea persuasivd, manipulativd). E. in funclie de direcfia comunicdrii deosebim: receptorul iqi pdstreazd "statutul" tot timpul, iar mesajul circuld intr_un singur sens, de la emildtor la receptor).
receptorul iqi schimbd alternativ rolurile in procesul comunicdrii, iar mesajul circuid in dublu sens).

F' o altd' clasificare ia in considerare paftenerii,

actorii din actul

comunicdrii. AceastS formd de comunicare dupa Denis McQuail poarta

denumirea de "comunicarea pe nivele,, qi cunoagte cinci nivere
:

caz ne referim la noi inqine ca la un posibil subiect. Este forma comunicdrii cu noi ingine.

l3

ate loc intre doi sau mai mul1i parteneri. Numeroase lucrdri trateazd. problematica acestui tip de comunicare. Forma ei cea mai rdspandit'
0 reprezintd, dialogul.

comunicarea organizafionald. La aceasti formd de comunicare parlicipd mai mulli indivizi gi mai mulli subiecfi. presupune existenla unui grup. o specie a comunicdrii in care un emildtor sau mai mulli se adrese azd, unui public. S e caracte rizeazdprin interactiune
directd.

prin difuziunea de masd a unui mesaj. Este realizatd, doar de specialigti qi profesionigti ai comunicdrii. cuprinde domeniul publicitdlii, al mediilor de
informare in masd.

G.

Dupd finaritatea comunicdrii ne intdrnim cu:

H.

Referindu-ne la continutul mesajului putem distinge:

intelegerea acelui adevdr)

de comunicareain sine, de parteneri, etc.)

Dar incd nu au fost enumerate toate formele de comunicare. putem enumera comunicarea esopi cd (reprezintd acfiunea prin intermediul cdreia anumite fapte sau evenimente, degi ar putea fi comunicate direct
sunt

l4

Comunicarea se aseamdnd

in

acest aaz ptoaesului stimul-reaclie qi

anume receptorul reaclioneazd,la stimulii transmiqi de emildtor. Dar nu orice

astfel de situalie putem vorbi de un caz de comunicare. Acest tip de proces

,,stimul

- reaclie" pentru a se numi comunicare trebuie sd aib6 un caracter

intenlional. Pentru aa transferul de informalie sd ajungd sd devinb comunicare presupune ca emitentul sd urmdreascd provocarea unui efect
anume la nivelul receptorului. Astfel, comunicarea devine procesul prin care

emitdtorul transmite informalia cu ajutorul unui can al, avdnd drept scop producerea anumitor efecte asupra receptorului.

in ce.a ce priveqte efectele comunicirii, asupra lor s-au extins

numeroase cercetdri. lJn prim aspect viza ideea conform cdreia schimbarea

in direclia incurajati de sursd ar fi cu

Aceastd afirmalie

atAt mai eficient[ cu cAt monopolul

respectivei surse de comunicare asupra receptorului ar

propaganda reprezintd principala formd de comunicare,

fi

mai complet.
unde

nu este valabild doar in societdlile totalitare,

ci ea este valabild
?n

inclusiv in familie sau gcoald,, etc. Desigur nu vorbim de un monopol total

aceste cazuri, un monopol genul

total realizdndu-se prin metode exclusiviste

de

- sp5l6rii

de creier...

Aldturi de principii qi efecte ale comunicdrii aborddm finalitatea

acestui proces. Apar alte trei elemente fundamentale : codarea, decodarea qi

zgomotele de fond.

Emildtorul doregte sd transmitS informa{ia receptorului dar pentru a atinge nivelul comunicdrii eficiente aceastd informalie transmis6 trebuie sd

fie inteligibild. Astfel, emildtorul va cduta cuvintele potrivite pentru a-qi

putea exprima ideile. Pentru a se face inleles

in scris sau oral el iqi va coda

mesajul, folosind un cod anume. Mesajul codat este transmis

I6

in

semnale,

care cu ajutorul canalului ajung ra receptor. DacS mesajur este bine construit iar in timpul transmiterii nu apar zgomote, pefturba{ii gi receptorul dispune de mijloace necesare pentru a decodifica corect mesajul putem vorbi de o finalitate a comunicdrii.

acceptat de receptor.

Finalitatea procesului de comunicare existd in mdsura in care mesajul codificat de emifdtor ajunge sd fie decodificat qi in acelagi timp

1.5

Func{iile comunicdrii

Limba a fost inventatd pentru a permite oamenilor sd_gi comunice

gandurile dar pentru a inlelege adevdratul sens al comunicdrii trebuie sd qtim cdteva lucruri despre activilatea creierului uman qi respectiv despre rolul lui in realizarea comunicdrii. La nivelul creierului se petrec trei activitdti fundamentale privind:

absorb{ia

_----}

2. prelucrarea

informaIiei

informafiei

--->

3. generarea 96ndurilor coerente

iar pentru a putea comunica aceste gdnduri pe cale verbald (scrisd sau orald) apare limbajul. Potrivit concepliei psihologului gi lingvistului w. von Humboldt intelectul uman qi-a construit limba pentru ca prin ea sd-gi poatd exprima propriile
t7

Informaliile primite de simf uri (vdz, auz, pipdrt, etc.) sunt absorbite qi stocate in "bdnci de date" aflate la nivelul creierului sub formd de imagini, cuvinte sau sunete, in funclie de preferinlele individului. pentru a se produce gandurile, intre informafii trebuie sd existe interconexiuni,

lmagml.

In perimetrul limbajului gi al comunicdrii distingem urmdtoarele

tuncfii:

1. Funclia referenliurd vizeazd, contextul in care are loc

transmiterea unui mesaj.

unii sociorogi imparl aceastd funclie in:

referenliald, (axatd pe con{inutul comunicdrii)

a' funclia propriu-zis

b' func{ia contextuald sau situalionald (care line cont de cadrul in

care se desfdqoard procesul de comunicare).

2. Func(ia poeticd este centratd pe mesaj, pe construclia in sine: cum se spune? cum se vorbeqte? spre deosebire de limbajul qtiinlific care se axeazd
3

- la ce se spune?
Func(iu melalingvisticii este centratd pe cod (ce cod se foloseqte

'

pentru a transmite mesajul?)

4. Fancriafuticd esre regatd de intenlionalitatea mesajurui. 5. Funclia emotivd: constd in evidenlierea stdrii
emildtorului. Emildtorul trebuie sd-qi exprime foarte clar emoliile. 6' Funclia conativd sau persuasivd (retoricd) urmdregte
rdspuns de la receptor: Exemplu. ,dacd,vrefi bine, votati-ne!,,

interne

un anumit

Toate aceste funclii coexistd

funcli ona diferentiat.
18

in

cadrul comunicd.rii, ele nu pot

1.6 Locur gi rorur comunicrrii in viafa interpersonarr

civilizalia secolelor XX qi XXI

se bazeazii puternic pe comunicare.

Arta de a comunica a preocupat permanent omenirea. cunoscutd sub numele de attd' a oratoriei, retoricd sau neo-retoricd, at]ra de a comunica rdm6ne expresia epocii gi a culturii in care se manifestd. Se foloseqte din ce in ce mai mult de mijloace tot mai moderne qi mai diver.sificate.

comunicarea nu se incheie o datd cu preluc rarea sau recep tarea informafiei' Informalia exercitd o influenld efectivd asupra opiniilor, ideilor sau asupra compoftamentului celui ce o recepteazd..
Sistemul de informare azi este supus unei revolu{ii radicale datoritd apariliei digitalului 9i a tehnicilor multimedia. imbinarea telefonului cu Tv gi computerul dd nagtere unui instrument interactiv nou, ce serve$te pentru
a

comunica' insdqi presa scrisd qi-a pierdut rolul imporlant ce-l delin ea in fala acestui uragan, declanqat de noua utopie tehnologicd. Multe din ziarele mari ale lumii apar[in acum unor megagrupuri de comunicalie iar confinutul informalional se afld din ce in ce mai mult sub ochiul vigilent qi lacom
al

noilor stdpdni, din punct de vedere incasdrilor. Mecanismul comunicalional

eazra pecetd{eni. se tem de eventualitatea unei manipuldri subtile a mentalitdtiior ia scar6 planetard.

modern, urmat de o reintoarcere a monopolurilor

ii inglijor

Ei

cel rnai inalt il va reprezenta societatea globar orientatd spre viitor, ?n care principala preocupare o va da acomodarea informafionald. Individul se vede
I9

Dacd stadiul cel mai inalt al societSlii industriale societatea de consum, intr-o societate informalionald stadiul

l-a reprezentat

azi,

?n

comunicate indirect cu ajutorul unor maxime, cugetdri, aluzii),comunicarea

politici

sau electorali, comunicarea publicitard, educativi, comunicarea

paradoxali (folositd in special in timp de rdzboi qi constd in dezinformarea adversarului care la rdndul lui este conqtient de intenlia dezinformdrii),
comunicarea internafionali (reahzatd. intre opinia publicd mondiald gi cei
de care depind evenimentele, care influenlea zd, umanitatea).

Acestea ar
de societate.

fi

cele mai reprezentative forme de comunicare folosite

1.4

Principii, efecte gi finalitl{i in comunicare

Reprezentanlii $colii de la Palo Alto au fost cei care s-au preocupat

indeosebi de principii numindu-le "axiome ale comunicdrii". comunicare un proces inevitabil, continuu (ce nu poate

Ei

vedeau in

fi

abordat in termeni

de cauzd-efect sau stimul-reaclie), care se dezvoltd,in planul conlinutului qi

al relaliei qi are la bazd vehicularea unei informa{ii de tip digital sau analogic. De asemenea, in cadrul comunicdrli, reprezentanlii acestei qcoli
suslineau necesitatea acomoddrii qi ajustbrii comportamentelor, distingeau

raporturile de putere intre participanli qi credeau in caracterul ireversibil al comunicdrii.

in

ceea ce priveqte efectele comunicdrii, acestea pot

fi
:

de naturd

cognitiv5, afectivd sau comportamentald. Acum schema comunicdrii s-ar imbogdli qi ar ardtaastfel
informalie informatie

Emi{itor

--+

canal

---->
15

Receptor ----}

efect

marea majoritate

a aazurilor "cetdlean al statului global,, gi se considerd a fi

suprainformat.

Din pdcate suprainformarea sau supramediatizarea nu

inseamn6

intotdeauna o informare corect5. Subiecte de genul morlii prin{esei Diana sau cazul Clinton-Levinsky atestd acest fapt.

DISCUf,II

:
?

o o o

Au fost aceste evenimente mediatizate

ce

se cunoagte in momentul de fald despre aceste evenimente ?

?

S-a aflat adevdrul

Informalia iqi pierde din veridicitate gi ajunge un mijloc de a obline profituri' Un deliciu informafional o constituie in prezent viata parliculard a personalitalilor, scandalurile legate de coruplie, afacerism, cu un cuvant

informalie de divulgare. Scepticismul, teama, indoiala sunt sentimente dominante ale cetdlenilor cu privire Ia mijroacere de difuzare a informa{iilor. Toatb lumea este ferm convinsi cd datoritb informaliei fiinla
umand trdieqte ca o persoand liberd dar cu toate acestea bdnuiala persist6 asupra tuturor mijloacelor de informare.

Ne aflam la o cotiturd in istoria informafiei. O datd cu rdzboiul din Golf din 1991 - Televiziunea a luat puterea in rdndul mass-media. Nu mai este doar un mijloc de petrecere a timpului liber gi de divertisment ci ea
dd

tonul, apreciazd importanla gtirilor,

frxeazd, temele

actualitdlii. Datorita

transmisiunilor instantanee, cu ajutorul sateli{ilor, a imaginilor transrnise cu viteza luminii Tv-ul igi impune propriile perversiuni celorlalte medii ( tema manipulSrii va fi abordatd intr-un alt capitol).
20

In
comunicalional,

concluzie putern spune

cd trdim intr-un univers

lumea

adevdratd <societate

a infonnalieil> unde toatd

cornunicd. De aceea este important sd inlelegem acest fenomen at6t de complex qi totodatb rdsp6ndit, numit - comunicare.

21

CAPITOLUL
2.1

il

r ocesul comuniclrii.

Obiective
comunicarea este

gandurilor qi inlelegerea lor de cdtre cei cdrora le este destinat mesajul. poate fi privit ca proces ce include doud sensuri prin care se realizeaza transferul gdndurilor qi anume :

un proces activ, ea implicd exprimarea

1. 2.

codificarea de cdtre emildtor

:

mesajurui

(transformarea) gAndurilor in cuvinte

adicd, conversia

decodificarea de cdtre receptor

interpretarea gi inleregerea cuvintero

a mesajurui care constd in

carecompun mesajur.

se explicd existenta timpului necesar pentru a pregdti un rdspuns. Dar eare arputea fi obiectivele comunicdrii qi ce anume agteptdm in urma unei comunicdri eficiente?

comunicarea presupune atdt transmiterea cdt pi receptarea de mesaje' creierul uman avdnd capacitatea de a prelucra de patru ori mai rapid informaliile primite decdt vitezacu care sunt auzite acestea. Astfel

zilnic incercdm sd explicdm, sd convingem, sd influenldm sau sd educdm folosindu-se de comunicare. Indiferen t care este scopul nostru
intotdeauna vom urmdri patru obiective majore:

22

o o o o

Sdfim auzili;

Sdfim fnleleqi;
Sdfim acceptali,.
Sd provocdm

o reaclie (o schimbare de atitudine

sau de

compoftament la nivelul receptorului).

CAnd nu este atins nici unul din aceste obiective putem conchide cd undeva in realizarea actului comunicdrii s-a strecurat o greqeald. conlinutul

informaliilor comunicate variazd", informaliile pot fi unele simple iar altele avdnd un conlinut de o complexitate majord. un rol important in inlelegerea informa{iilor transmise il are:

necesitd concentrare pentru a putea identifica elemente-cheie ale mesajului care urmeazd, sd fie
etapd,

gi punerea lor intr-o anumitd ordine. Aceastd

transmise.

potrivite pentru a exprima gAndurile, scopul fiind acelade

corect mesajul.

a percepe

in mod

Dupd ce informaliile sunt adunate, dupd ce ele au primit forma finald, urmeazd' transmiterea lor. G6ndul in sine este impo r1,antdar nu este lipsit de imporlanld nici modul in care se realize azd, alegerea cuvintelor potrivite pentru a "traduce" aceste gdnduri. Cuvintele evocd prin puterea lor imagini, sunete, sentimente, induc stdri diferite care fac posibild intelegerea mesajului receptat. Transmiterea qi receptarea corectd
a mesajelor depinde
de asemenea de:

informaliile trebuiesc detaliate. Evitarea propoziliilor de genul: ,,Este bun,

23

foloseqte-l" este insuficient. Cu cdt numdrul detaliilor va ca mesajul sd fie inleles creqte.

fi mai

mare, $ansa

transmise ca simple pdreri ci sd aibd o motivalie, o argumentare.

Exemplu: ,,M6ine timpul va fi frumos, am auzitla radio.,,

unui mesaj lingvistic complex de genur : "Murfumesc pentru ajr-rtorul acordat in rcalizatea acestui referat" evitAnd exprimdri simpliste
"Multumesc".

ca

Nu este bine sd se considere cd indiferent cAt de scurl ar fi mesajul exprimat acesta va fi infeles. Se vor ivi numeroas e ocaziiin care se vor naqte

confuzii qi interpretdri. Dacd existi dubii asupra receptdrii corecte informaliilor transmise, mesajul trebuie reformulat, chiar de mai multe
dacd situatia o cere.

ori,

Anumite cuvinte gi expresii pot insemna sau desemna lucruri diferite pentru persoane diferite.

cu siguranli codul ales ipi

are cuvantul de

spus

in

procesul

comunicbrii. cand comunicdm alegem un cod comun intre emildtor gi receptor. Pentru a fi descifrat codur , ambele pdrli vor trebui sd confere simbolurilor aceeaqi semnificafie :

Exemplu: X susline -,,Aceasta

este

catedrd,'

iary

gi Z suslin

,,Nu. Este o masd"- in acest caz comunicarea cu siguran!6 va equa deoarece nu s-a acordat aceeagi semnificalie simbolului enunlat.

Cuvintele in fond sunt simboluri care repr ezintd,lucruri gi idei iar inlelesul care li se conferd rezultd, din modul in care fiecare individ
percepe

lumea inconjurbtoare.
24

Comunicarea eficientd constd in transmiterea corectd a mesajului qi respectiv in receptarea corectd a ei. Procesul comunicdrii, din acest unghi se prezintd astfel:

)
Receptie eficace

2.2 Cuvintele.
Sensul gi semnifica{ia cuvintelor

Incd de la naqtere, marna se adreseazd copilului in limba maternd.

Procesul invS{drii limbii materne presupune atribuirea aceluiagi ?nleles cuvintelor care desemneazl, obiecte, rucruri, fenomene, stdri din

rumea

inconjurdtoare. Dar existd o problemd gi anume singura legdturd dintre un cuvdnt qi lucrul pe care acesta il reprezintd este de fapt asocierea pe care un grup de oameni' la un moment dat a decis sd o facd qi in consecinld propria
noastrd persoanS, individualitatea noastrd poate constitui principala barierl

in calea realizdrii unei bune comunicdri. Existd doud mari categorii de

cuvinte
:

25

a. Cuvinte concrete b. Cuvinte abstracte.

Cuvintele concrete desemneazd sau descriu lucruri care pot fi vdzute, auzite, atinse, lucruri care fin de simfurile umane. in explicarea
sensului acestor cuvinte pot sd apard, dificultdli dar odatd ce persoana in
cauzd,

vine

in contact cu acel obiect, acel lucru ,

in

neclaritdtile dispar

instantaneu.

Situalia diferb insd cu totul

cazul cuvintelor abstracte.

in

aceastd

categorie regdsim cuvinte care descriu senzatii, emolii, sentimente, concepte

(ftzice, matematice, fi losofi ce, etc.)

Cum va reuqi interlocutorul care ?ndeplinegte rolul de receptor sd dea

la un moment dat acelaqi inleles unor cuvinte abstracte ca: ,,frumos,,

,,'utdt",,,iubire"

- ,;)rd" inleles pe cale le-o d6m gi noi?

Explicalia este simpld gi anume sensul acestor cuvinte rezulta din experienta personala ff6it6, experienla personald va fi cea care va oferi
sensul termenului frumos, urAt, iubire, urd dar ceea ce nu trebuie ignorat este ideea cd universul conotativ al cuvintelor diferd de la

individ la individ.

2.3 COMUNICAREA:

Context gi Situa{ie

Limbajul este un filtru cu ajutorul cdruia sunt comunicate gAndurile qi experienfele. Un cuv6nt poate avea numeroase inlelesuri iar o persoani poate atribui in{elesuri diferite aceloragi cuvinte, in diferite contexte qi in
funcfie de situalie, de moment.

26

omul nu comunicd, fard,un scop precis iar comun icarea se ad.apteazd, la o situalie sau la un context. in comunicare, cu siguranld noi ne strdduim
recunoaqtem asemdndri intre situafii. Dar aceste elemente nu vor fi suficiente oricand pentru a qti cum s6 proceddm, ce sd comunicdm sau la ce sd ne agteptdm deoarece interlocutorul (receptorul), contextul gi situafia de fiecare datd vor fi diferite.

sd

cdutarea ,,situafiilor similare,, uneori poate fi de folos dar nu de pufine ori a presupune cd noua situafie va fi familiard uneia anterioare sau incercarea de a intui cum ar fi mai bine de procedat rememorand alte situatii similare, ajunge sd fie o procedurd greqitd. Exemplu: intr-o zi, inholul cabinetului de stomatologie int6inirn un individ, care in urma discufiei purlate pare afi un om arogant, impertinent, Motivul real al compoftamentului sdu din aceea zi arputea fi influenfat de stres qi teamd, aqadar contextul qi situalia au jucat gi de aceastd datd un rol important in comunicare.

oamenii sunt foarte diferifi unul fa15 de celdlalt qi in consecinld ei reacfioneazd' diferit in anumite imprejurdri. Ne intdlnim cu situafii in care interlocutorului i se comunicd ceva iar acesta rcac[ioneazd

cu

totui

neaqteptat, fapt ce provoaci imediat o contradiclie din parlea paftenerului de

disculie. De ce unii oameni reactioneazd"imprevizibil?

spunem?

care am putea contribui la salvarea unei situalii tensionate sau cel pulin la amelio rarea ei contribuind la evitarea degener6rii intr-un conflict in urma cdreia rela{iile dintre parteneri sd se deterioreze. Pentru a realiza acest d,ezid,erat trebuie controiat - ce spunem? gi cum

Ar fi ocazii in

27

invdtali sd-qi observe cu atenlie receptorii.

avantaj major este cunoaqterea interlocutorului deoarece cunosc6ndu-l vom dispune de un intreg arsenal pentru a gti cum sd_l aborddm' Dar nici in cazul in care avem de-a face cu un interlocutor necunoscut lupta nu este pierdutd: tehnica comunicdrii se poate insugi. Regula de bazd in comunicare ar fi sd nu pornim de ra premisa cd noi cunoaqtem interlocutorul 9i qtim cum sd-l aborddm. pufini sunt specialiqtii care igi ocupd timpul cu studiul interlocutorilor qi pu{ini sunt cei care sunt

un

Aborddnd tema contextului qi aI situaliei considerdm necesard discutarea stimei cle sine $i a rolului acesteia in realizarea unei bune
comunicdri.

Tofi ne formdm o imagine despre propria noastrd persoand. Aceastd imagine este rezultatul compara{iei frcute cu ,,celdlalt,,. printr_un proces conqtient sau nu' noi in orice situalie stabilim gradul de putere, inteligen!6, instruire dar qi datele privind aspectul exterior, fizic alinterlocutorului. in ac{iunile noastre ne bazdmpe aceastd imagine (rezultatdin urma prelucr6rii datelor) qi in consecinld comunicar eavadecurge ca
atare:

- cdnd existd o mare discrepanjd

?ntre imaginea de sine qi realitate,

se

comunicatea are de suferit, iar cAnd comunicarea are de suferit, aceasta rdsfr6nge asupra stimei de sine.

O comunicare eficientd inseamnd a respecta sentimentul stimei de sine al celuilalt datd de valoarea compete n!a, caritd{ile ,
acestuia.

Noi nu putem estima propria valoare doar comparandu_ne,

raporldndu-ne la cei din jurul nostru. omul prin definifie este o fiinld sociald, menitd s6 trdiascd intr-un mediu social, astfel el trebuie s5 fie capabil de a-qi

,,vinde marfa", adicd, a reugi sd-qi arate adevdratele competente, aptitudini,

calitdli, valori in adeviratul lor sens. El trebuie si fie congtient cd. intreaga lui existenld depinde de perceplia celor din jur. Nici un individ, indiferent
cat de capabil, frumos, bun, valoros ar fi, d.acd,nu gtie sd-gi arate in exterior aceastS' imagine' in fa[a societSlii nu va avea recunoaqtere qi nu se va putea

afirma' Agadar, depindem de reacfiile celor din jur, care au valoarea unui ecou asupra acliunilor noastre. Pentru a aflamdsura valorii noastre trebuie sd
cunoaqtem aprecierile qi referinlele celorlalfl despre noi. DesigLlr, aprecierile

pot

fi

corecte sau nu, ele ne pot

fi comunicate cu amabilitate

sau

c' duritate:

Exemplu: - cu amabilitate ,,Acest referat este incomplet, ai surprins unele elemente cheie dar ai fi putut lucra mai bine, poate...,,.

- sau cu duritate ,,Eqti incompetent. Nu ai reuqit sd intocmegti acest

referat".

in

cazul

in care interlocutorul ne vede intr-o lumind favorabild v-a

spori sentimentul stimei noastre de sine in schimb dacdceldlalt are o plrere

indoielnicd despre noi aceasta ne va afecta puternic sentimentul stimei de

sine.

in privinta comunicdrii,

atdta

tirnp cdt consideram cd in mesajul

paftenerului de disculie existd o pdrere pozitivd despre noi, despre ceea ce susline, ne concentrdm asupra mesajului in sine dar in momentul

in

care

banuim

ar exista o pd.rere negativS, concentrarea maxim d va fiindreptat6 spre corectarca imaginii gi nu asupra mesajului in sine.
cd'

29

2.4 Bariere ale comuniclrii

pot iclentifica o muilime de factori care pot cauza probleme. Dacd scrisul qi vorbitul in sine sunt acfiuni relativ simple,
se

In procesul comunicdrii

inlelegerea lor core

ctd,

rcprezintd princ ipaladificultate a comunicdrii. pentru

a putea depdqi aceste bariere aflate

in calea comunicdrii mai int6i trebuie

sd

le identificdm.

Exist5:a). obstacole de ordin social, obstacole ce se refera la mediul profesionaL,Ta cel extraprofesional, la obiceiuri, datini, varstd, sex, modele
sociale qi apartenenld la culte gi secte religioase.

b)' De ordin cultural care au o semnificalie

aparlre, se

refer[ la limbd,

vocabular, limbaj, nivel social, intelectual, interese personale, etc.

c). De ordin psihologic cum ar fi : emotivitatea, agresivitatea,

timi ditate a, afe ctiv itate a.

d)' De ordin fizic obstacole legate de individualitatea umand (aspect

frzic, !inut6, accent, voce, etc.). Dar sd le ludm pe r6nd
:

A'

Diferenfe de percep{ie
intercepteazd,

perceptia este procesul pr:in care

stimuli gi informalii ?n funclie de propriile repere qi imagini fald de lume. Acesta este rezultatul unor
experienle anterioare. Astfel persoanele

indivizii selecteazd gi

de diferite v6rste, culturi,

nafionalitali, educatie, sex, temperament vor percepe gi vor interpreta diferit situafiile. O barierd importantd in calea interpretdrii obiective a mesajelor este aqadar propria noastrd perceplie. Omul are de asemenea tendin{a de a
respinge informafiile care nu-i confirmi propria conceplie despre lume.

30

B.

Diferen{ele de statut

pozilia dintre

E gi R in procesul

comunicdrii poate afecta semnificalia mesajului. Un receptor, cu un statut inferior, poate fi ignorat de emilStorul care deline statutul superior doar
pentru cd de reguli el este considerat corect qi bine informat.

C.

Stereotipii : noi invSlim din experienle proprii gi astfel existd

riscul de atrata diferit persoane ca qi cum ar fi una singurd. Exemplu : rromii

furd........To!i rromii furd.

Lipsa de cunoagtere : persoanele cu care intrdm in contact desigur nu intotdeauna au o educalie la fel cu a noastr6. Trebuie sd fim conqtienli de discrepanla nivelurilor de cunoaqtere qi sd adoptdm
comunicarea conform acestora. Exemplu : Cu o persoand, care are o pregdtire elementard nu vom aborda subiecte din domeniul Antropologiei ftzice.

D.

E.
constd

Lipsa de interes : este una din cele mai des intdlnite bariere,
lipsa de interes al interlocutorului fald de mesajul transmis. Omul

in

in primul rdnd de problemele personale, astfel incdt mesajul trebuie direclionat in aqa fel incdt acesta sd corespundd intereselor celui
este interesat
care

il primeqte.

F. Dificult5{i de exprimare : o altd barierd o

b

reprezintd,

dificultateain a gdsi cuvinte pentru a exprima ideile dorite. Depdqirea acestei

ari ere s e p o ate
re

ariza prin imbu ndtd[ir e a vo c abul arului.

Emo{iile : emotivitatea emildtorului qi a receptorului constituie o altd barierd. Emolia puternicd este rdspunzdtoare de blocarea aproape
completb a comunicdrii. Pentru a evita acest blocaj este bine sd se renunte la

G.

comunicare atunci cdnd suntem afectali de emolii puternice. Aceste stdri induc incoerentd qi pot schimba intregul sens al mesajului. Evitarea acestui blocaj se poate realiza prin renuntarea la a comunica in situatii de stres
31

maxim. Deqi, uneori un receptor poate

emildtor care vorbeqte cu emofie, cu entuziasm dec6t de unul mult prea sigur pe propria persoand.

fi mult mai impresionat de un

zgomotele : sunt factori ce fin de contextul comunicdrii. pot fi produse de : instalalii tehnice, semn ale parazite pe canale de comunicare, erori de comportament ale participanlilor Ia comunicare (toatd"
comunicd in acelagi timp), etc. lumea

H'

Personalitatea : fiecare individ este un r-rnicat de person alitate, pregdtire, experientd', toate influent6nd inlelegerea mesajelor. personalitatea este consideratd de specialiqti rezultanta a patru factori : constitufia gi temperamentur subiecturui, mediur fizic (crim at, hrand), mediur social (tard, educatie, familie), obiceiuri, deprinderi (mod de via!d). personaritatea se dezvoltd ca urmare a conlucrdrii celor trei componente : ereditate, mediu, educalie. La maturitate, personali tatea ajunge sd se defineascd gi iqi integteazd diferitele componente care gene reazd" la randul lor modalitdli diferite de comunicare. Nu doar diferenlele dintre tipurile de person alitate pot cauza probleme, insdqi comportamentur nostru influenlea zd pe acela al paftenerului comunicdrii. ciocnirea personalitdlilor este una din cele mai des int6lnite obstacole in comunicare.
Acestea sunt cdteva din barierere ce pot perturba sau chiar anula comunicarea' Procesul comunicdrii, realizareaei, depind e atftde emildtor gi de receptor c6t qi de condifiile de comunicare.

I'

32

CAPITOLUL

III

3.1 Comunicarea umanl de tip verbal

comunicarea orard este principara formd

de

comunicare.

Transmiterea gandurilor, sentimentelor qi dorintelor umane se realize azd, cu ajutorul limbii, care repre zintdun sistem complex de comunicare alc6tuit din sunete articulate' cum am mai mentionat, comuni careaverbald desemneazd orice fel de comunicare care se foroseqte de cuvinte.

inglobeazd. resurse psihologice, coduri ringvistice, structuri de argumentalie qi se inscriu in domeniul registrului oratoric sau specializat al limbii' Pentru a trece la o anali zd, a comunicdrii verbale vom discuta

fntensitatea medie a sunetelor care indicd fondul genetic al individului' in funclie de intensitate afldm informalii despre trdsdturile
unui

A'
o

despre:

voce puternicd gi sonord denotd hotdrare, autoritate, fermitate, siguranfd, pe cdnd o voce joasd, nesigurd, tremurdndb denotd timiditate, nesiguranld, emotivitate, ascundere a unui adevdr, etc.

individ'

continuu/discontinuu al vorbirii indici capacitatea gi timpul necesar de a gdsi cuvintele potrivite

pentru a transmite idei. Rapiditatea gi prec izia denotd o activitate cognitivd bund gi un tonus
di
s

B' Fluenfa vorbirii sau caracterul

d,e a

gasi gi de a formula ideile

neuropsihic echilibrat, pe c6nd

ep

ontin uitatea vorb iri i tr ddeazd. di fi cultdli de c onc

tualizar e, c ar acterizate

prin tonus neuropsihic scdzut (oboseald), activitate psihicd lentd.

JJ

C. Yiteza in exprimare depinde in primul

r6nd de temperamentul

individului dar qi de gradul de cunoaqtere a subiectului discutat qi de rela[ia afectivi dintre Emildtor qi Recaptor.

D. Pronunfia

depinde de asemenea de trdsdturile neuropsihice qi de

vocabularul vorbitorului. O pronunlie bund se caracterizeazd,prin claritate, atenfie in rostirea cuvintelor. O pronun{ie corectd reprezintd o calitate
importantd pentru un orator.

E' Intonafia depinde de fondul afectiv al vorbitorului.

O persoand

cu un fond afectiv bogat, conqtient sau nu, prin vorbire iqi va impresiona interlocutorul. in schimb, o intonalie monotond trddea zd, timiditate, retinere,
interiorizare. Greqelile cele mai des intdinite in comunicarea verbald ar fi: - Diclia (consoane omise, nepronun\arca clard a tuturor literelor din
cuv6nt);

interieclii sau de ticuri verbale (corect, absolut, etc.) - I{egestionorea corectd a timpului de vorbire;
- Prea multe repetilii, reludri, reformulitri tn timpul

- Abuzul de

vorbirti.

Comunicarea verbalS eficientd necesitd: un mesaj bine construit,

structurat,

rard, prea

multe ,,vorbe

in plus".

Acest

tip de comunicare

presupune un vocabular bogat pentru o exprimare clard,, fdrd enunldri prea generale, vagi.

-A J+

3.2 Caracteristici ale personalitafii

Comunicarea interpersonald depinde substanlial de cunoaqterea

interlocutorului, etapd esenliald inrealizarea comunicdrii. in funclie de tipul temperamental qi de variabilele psihice, cognitive qi sociale ale
interlocutorului va fi adoptatd strategia comunicalionald.

Tipuri

de temperament

1. Sangvinicul

este tipul

individului

consid erat

fi

cel mai

agreabil din punct de vedere al comunicdrii. Dezvoltd relalii interpersonale

cu uqurin{6, este o persoand sociabild, creativd. Nu suportf programele

rigide, se plictisegte repede, vorbeqte mult.

ii place sd fie ldudat qi aprobat.

2. Colericul se prezintd ca fiind tipul autoritar, extrovertit, irascibil. Iubeqte provocdrile, organizeazd,, conduce, are simlul
responsabilitdlii. Are o prea mare siguranld de sine, renunld greu la ideile personale, este rigid, intolerant. Uneori este repezit, poate avea iegiri nervoase insd stabileqte cu ugurinld rela{ii de comunicare, mai ales cu
sangvinicul.

3. Flegmaticul

se caracterizeazE prin calm, echilibru emolional,

este
se

meticulozitate, seriozitate. Este tipul de om care inspird incredere,

mobilizeazd, greu.

echilibrat, sobru, bun ascultdtor. Uneori devine apatic, incdpdlAnat qi

nevoie de aprecierea stimei de sine. 4. Melancolicul

Mai mult decAt oricare tip de personalitate, acesta are

- este cel care intAmpinS dificult5li in comunicare.

ii
35

Este tipul personalitdlii introvefiite, care se ad,apteazd, greu la schimb6ri,

lipseqte fermitatea, energia,

in schimb

este organizat, corect, exact, analitic,

concentrat pe detalii. Are nevoie de stabilitate, sensibilitate, sprijin.

Stresul are efecte diferite asupra diverselor tipuri de person alitate

sangvinicul va vorbi fird incetare, colericul va prelua qi va conduce discu{ia,

melancolicul se va deprima iar flegmaticul va incerca sd se calmeze, nu va

reuqi, astfel cd se va retrage.

Indivizii introvertili vor urmdri sd-qi atingd scopurile proprii, indiferent de situafie, pe cdnd extroveftifii vor dori mai degrabd s6 fie
apre

ciali qi incuraj a{i, preferdnd

cietatea.

Urmdrind interlocutorul in funclie de variabilele cognitive, psihice qi

sociale qi

in

func{ie de cum anume pot

:

fi

aborda{i , distingem patru mari

categorii de interlocutori

1.

Interlocutorul orientat spre acfiune

reprezintd tipul plin de

energie, direct, gata de acfiune. Pentru a-l aborda, este de preferat un discurs

simplu, scurt, concis. Nu este adeptul unor disculii lungi, cu introduceri la fel de lungi.

2.
Este

Un alt tip de interlocutor ar

fi

acela orientat spre metodi.

tipul interlocutorului concret, prudent,

rdbddtor, care apreciazd,

discursul logic in care evenimentele, faptele sunt descrise clar qi se oferd

eventual , in cadrul discursului qi solulii la problemain cauzd,

Se

Un alt tip de interlocutor ar fi cel sensibil la factorul uman. caracterizeazd, prin spontaneitate, sensibilitate, perspicacitate.

3.

Evenimentele, informaliile ar

fi bine

sd-i fie oferite treptat, sd fie introdus in

tematicd', sd i se explice eventualele probleme, astfel el va deveni cooperant.

IJltimul tip de interlocutor ar fi cel orientat spre idei. Apare drept individul plin de imaginalie, inventiv, creativ, original. preferd
36

4.

discufiile ample, in care

ii sunt oferite informalii

adeptul inovaliilor, proiecteror desfiqurate pe termen rung.

cu ,,lux de amdnunte,,. Este

fn
c

Desigur nu trebuie sd exager[m importan]a rolului exercitat de temperament in rerafiile interuman e, d,ar ideea pe care e bine sd o refinem ar fr cd" personalitatea reprezintd unul din factorii care joacd un rol

elaborarea
I

insemnat

Ei

interpretarea mesajeror, fn firtrarea

pi serectarea

on! i nutu

ui info r m a! i ona l.

3.3 Caliti{i vocale.

Melodica vocii in procesul vorbirii.

Ritmul in vorbire
vocea este caracteristicd fiecdrui om in parle,ne ajutd sd cunoagtem elemente specifice structurii corporale,

flexibilitdlii,

temperamentului

specific, vdrstei interlocutorului nostru.

este mult mai atent ra ceea ce spuneqi nu ra cum o sPune' astfel cd vorbire a apare ca o manifestare naturard,,lipsitd de falsuri.

in general, omul

vorbirea implicd multe abilit5fi mecanice . La realizarea eiparticipd : gura' limba, buzele, coardele vocale, mugchii, prdmanii, diafragma, corzile vocale' ' corzile vocale se intind de-a lungul unei cavitd[idenumite laringe. Aerul intrat in pldmani este scos prin laringe qi astfel ajunge la coardele vocale rezultdnd - sunetul. sunetul este influ en[at de coardele vocale,
pozigia maxilarului, de perelii gurii, de rimbd, corect trebuie sd fim atenfi la :
de

dinli gi

buze. pentru a vorbi

J/

1'

volumul si gravitutea vocii, acestea pot fi controlate mai

ugor.

vocea este influen{atd de starea de spirit al emildtorului. un volum ridicat al vocii poate fi dovada unui impuls puternic venit din interior iar un volum redus al vocii poate fi un semn aI modestiei, discrefiei, timidit6fii. o respiralie corectd trigdnd aer in piept gi apoi expirdndu-l

suficient

de

puternic va ajuta la corectarea volumului. volumul vocii depinde de : - unde vorbim (dimensiunea sblii), m[rimea grupurui, zgomotele de fond.

2'

Tonul vocii

de reguld este adecvat aspectului exterior al

se aud ca

vorbitorului' o voce joasd indicd incredere, demnitate gi participare afectivd. Dar dacd vocea este mult prea joasd sunetele

fiind

aspre.

un vorbitor care doreqte

adopta

sd

fie convingdtor in fala unui public va

voce moderat[, nu foafte ridicatd, pentru ca sunetele sd nu devind

stridente, (situafie ce ar trdd.a nemul{umire, nervo zitate) gi vorbeascd rar.

3

va

prefera

sd

'

Timbrul vocii -

trddeazd atitudinile

qi emoliile vorbitorului.

Reacfia receptorului este influenlatd de timbrul vocii, forosit pentru a transmite mesajul. vocea are un timbru pldcut linand cont de tonalitatea vocalelor gi a sunetelor inalte qi joase din voce. Existd o intreagd categorie de voci, clasificate in funclie de timbru qi sonoritate : voce groasd, cald6,
sublire, stridentd, etc. Dacd in vorbire ies in evidenfi vocalele, acestea denotd o persoand sentimentalS, temperam entald,, in schimb

eviden{ierea consoanelor in defavoarea vocalelor indicd o persoan dbazatdpe voinfd gi rafiune.

4.

Articurarea

trebuie sd

fie

crard, uqor interigibila dar nu

necesitd exagerare.

articulare normald indica un echilibru emolional. o articulare mai pufin c\ard, mai pufin inteligibilb indicd fie nesiguranfd, fie
38

superficialitate.

5'

Vitezu de vorbire

oferd date despre vorbitor.

persoanele

inhibate, lente vor adopt a o vitezd, redusb in vorbire, in schimb la personale temperamentale viteza de vorbire va fi medie sau chiar mare. Fluenla qi ritmul constant indicd persoane sincere, sigure pe sine. in schimb ritmul perturbat qi viteza mare de vorbire vorbegte despre nervozitate, nesigu
ran!d".

Prin melodica vocii se inlelege trecerea in timpul vorbirii de la sunete inalte Ia sunete joase. Ea poartd de asemenea qi denumirea
de

modulafie. Modificdrile aritmice in tonalitatea vocii din timpul vorbirii indicd ezitare, dezechilibru psihic, specifice vorbitorului. Dacd sunetele emise in timpul vorbirii nu variaz6", vocea devine monotond

gi

cruce

involuntar la plictiseald.

Ritmul indica fluctualiile din timpul vorbirii. O vorbire ritmicb, cu u$oare fluctua{ii, pu{in sesizabile indicd persoane echilibrate, optimiste.
Dacd ritmul vorbirii variazd, qi se modificd des acesta indicd o persoan6 imprevizibilS, cu caracter labil.

Ritmul de vorbire regulat pare a

persoanelor sigure, st6p6ne pe forple proprii.

fi

mecanic

qi este specific

3.4 Stiluri de comunicare

in cadrul procesului de comunicare

cognitivd, afectivd gi comport amentald".

stilul reprezintd,variabila

orice situalie de comunicare impiicd o serie de factori,

care

particularizeazd' comunicarea, frcAnd-o accesibild oricarui vorbitor. Ea line cont de experienle personale, atitudini, niver de educalie, status social,
39

politic, cultural gi viziune asupra lumii inconjurdtoare.

itt
categorii
:

tipologia stilurilor de comunicare se disting

urmdtoarele

TIPURI DE STIL
1.

MOD DE MANIFESTARE
Specific relaliilor oficiale, formale.
Exprimar

STILUL NBUTRU

2. STILUL

FAMILIAR

uzuaId,, nepretenfioasE,

stil adoptat in familie, cu prietenii,

colegii, etc.
3. STILUL SOLEMN

- caracterizat prin

exprimare

(PROTOCOLAR)

ingrijitS, atentd,, se foloseqte

vocabular bogat, un limbaj sobru.

un

4.

STILUL BELETRISTIC

- exprimare exhaustivd (mare bogdtie

de

sensuri),

se

acordd

un

rol
a

insemnat formei
mesajului.
5.

de

prezentare

STILUL $TIINTIFIC

- limbaj de specialitate, apel la fonne

de inducfie qi deduclie
ralionamente. 6.

de

STILUL ADMINISTRATIV

folosirea unor formule date

gi

uneori a formulbrilor cliqeistice. 7. STILUL PUBLICITAR

- asemdndtor stilului beletristic dar

este mult mai bogat
acordS. o imporlanfd

in informalie

gi

mult mai

scdzutd,

formei de prezentare.

40

TIPURI DE
in

STIL I

Tuon DE MANIFESTARE

ce priveqte registrul "eea disting trei mari categorii de stiluri:

limbii, Ferr6ol, G qi Flageul,N (1996)

A. CULTIVAT
Acest stil presupune

B. MEDIU

C.

FAMILIAR

Acestui stil

ii

sunt

un vocabular ales, poate fi gi tehnic,

qtiinlific sau sd delind

specifici termenii simplii, u$or de

infeles. Presupune o
adresabilitate directS, simpld, fdrd ocoliguri.

Se caracterizeazd prin termeni populari. Putem

regdsi termeni
de

cuvinte rare
conotatii.

cu

argou,

expresii

specifice unei zone

anume regionalisme),
etc.

Adoptarea unui stil anume cu siguranld line cont de contextul, situalia in care are loc procesul comunicdrii qi nu in ultimul rAnd de
receptorul sau destinatarul mesajului.

4I

3.5 Test: Definegte-fi stilur de comunicare

Alege din urmdtoarele rdspunsuri perechi care te caracterizeazd cel mai bine. Alege cdt mai spontan posibil. Nu existd rdspunsuri
Fwd.aiesec.ro)

gresite. sursa: ( ATESEC

www.

acfiunea. 2. Rezolv problemele sistematic.

f.

imi place

41. Mereu caut sarciniprovocatoare.

42.

imibazez opiniile pe observafii.

3' consider cr echipele sunt mai eficiente dec6t indivi 4. imi place inova{ia foarte mult.

zii. 43.imi exprim opiniile

?n

mod deschis.

44. imiplace sd creez proiecte noi.

5. M5. intereseazd 6.

imi place

viitorul rnai mult decAt trecutul. 45. imi place rnult

sd lucrez cu

oamenii.

sd citesc.

46. Md,consider de

ajutor pentru ceilalti.

7. Lni place sd participe la gedinle bine organizate. 8. Termenele limitd sunt importante pentru mine.

47 .

imipJace sd md concentrez.

48. imi place sd ating linta propusd. 49. imi place sd clrnosc oameni noi. apricate. 50. tmi prace varietatea.

9. Nu suport

intdrzierile.
fi

10. consider cd ideile noi trebuie testate p6nd a

I f . imi place sd fac oamenii sd interacfioneze. 12. Caut mereu posibilitdti noi.
rr

5 1.

Faptele vorbesc singure.

52. imi folosesc mult imaginatia.

rr. irnr propun slngurl propriile obiective.

14. CAnd incep ceva imi place sd merg pdna la sfhrgit.

53. Nu am rdbdare in munci lente.

54. Sunt plin de idei.

15. incerc sd in{eleg

opiniile celorlalli.

16.

ii

incuraj

ezpe ceidin jurul meu.

55. Deciziile cheie trebuie luate atent.

56. Oamenii trebuie sd lucreze in grup.

17. Sunt deschis la feedback.

lB. Cred cd abordarea pas cu pas este eficientd.

5l .lau decizii {drd sd analizez mult.

5

B. Sentime ntele creeazd problerne.

42

19. MA pricep sd citesc

oamenii. creativ.

59.

imi place

sd

fiu pldcutd de al1ii.

20. imi place sd rezolv problemele ?ntr-un mod

60. Fac asocieri rapid.

2f

intotdeauna prevdd qi planific.

22. Sunt atent la nevoile

celorlalti.

61. Experim entez ideinoi pe oameni.

62. Credin metode gtiinfifice. imi place s6_mi realjzezsarcinile.

succesului. 24. in disculiile lungi imi pierd ribdarea.

23. Planificarea este cheia

63.

64. Relafiile bune sunt esenliale.

25. imi pdstrez calmul in situaliile 26. Pre{uiesc experienta

stresante.

65. Sunt impulsivd.

66.

Accept diferen{ele dintre oameni.

27. Ascult oamenii. 2S.Oamenii md considerd inteligent.

67. Comunicarea are un scop precis. 68. imi place

si fiu stimulat intelectual.

planific.

29. Cooperarea este cuvAntul cheie.

30. Folosesc metode logice.

69.

imi place

sd

70. De obicei nu sunt consecvent.

31. imi place sd md irnplici in

32. intotdeauna verific

multe. ce fac.

71. A vorbi este un act creativ.

72. Auto_actualizareamd defineqte.

73.

33. inv6! din

experienli.
nu dupd sentimente. dinjur.

imi plac ideile noi.

34. Md, conduc dup6 rafiune gi

74. Nu imi place sd pierd timpul.

35. Pot sd prevdd reacfiile celor

36. Nu imi plac detaliile.

75.
7

imi place si fac ce qtiu.

6. invd! de la ceilalli.

37.Dupd acfiune unneazd analiza.

38. Pot analiza o atmosferd de grup.

77

. imi plac abstracfiunile.

78. Am r[bdare cu detaliile.

39. Tind sd abandonez ce incep. 40. MA consider hotdrAt5.

l9.imi

plac comentariile direct.

80. Cred in mine.

ANALIZA EXERCITIULUI:
43

4, 6

Toate punctele alese trebuie gdsite in tabelul de mai jos. De exemplu ai ales trebuie sb le gdseqti in tabel. Adund numerele. in funclie de tabelul care

1,

ti

se

potriveqte intr-o oarecare mdsur6, afld. care este stilul tdu de comunicare.

STILUL
1

-8-9-13-1
2

-24-26-31-33 _40_41_48_50_s3_s7_63_6s_70_

4_7 g

STILUL
2

-7 -10 -t

4-t8-23 -25 -30 _3 4_37 _42_47 _51_55-58_62_66

3

_69 _7 5_7 8

STILUL STITUL
4

3-6-1 1 -1s- t9 -22-27 -29_35_38_43 _46_49 _56_59 -64_67 -71_76_S0

4
_7 2

-5 -12 -t 6 -20 -2t -28 -32 -39 _ 4 4 _ 4 s _52 _ 5 4 _ 60 _ 6t

-7 3 -7 7

stiluri
l.

de comunicare (principalele caracteristici)

VORBESC DESPRE

ORIENTAT
ACTIUNE

SPRE

o o o o o o o o o o

REZULTATE OBIECTIVE PERFORMANTA PRODUCTIVITATE EFICIENJA AVANSARE RESPONSABILITATE EXPERIENTA

PROVOCARI
o Direc{i
o

Nerdbddtori Hotdr6{i Rapizi

o o

o energici

REALIZAR]

44

CIFRE SPRE

ORIENTATI
PROCES

Realigti Vorbdrefi Insensibili Prudenli

METODE PLANIFICARE ORGANIZARE

CONTROL TESTARE

R[bddtori logici

iNcencaRE

euarrzA
OBSERVATII DEMONSTRATII

DETALiI
3.

OAMENI
SPRE

ORIENTATI

NEVOI

OAMENI

MOTIVATIE
ECH]PA
COMLTNICARE

SENTIMENTE
SPIR]T DE ECHIPA

o o o o o o o

Spontani

Amabili Calzi
Subiectivi Sentimentali Perceptivi in{elepli

tNlrrecnnr
SENSIBILITATE CON$TIINTA
COOPERARE

RELATN

VALORi
4.

ORIENTATI SPRE IDEI

o o o o o o

CONCEPTE

Imaginativi Carismatici Neinlelegi Creativi, Provocatori,

INOVAIII
CREATIVITATE
PROIECTE,

POSIBTLITATI INTERDEPENDENTA,

IDEINOI
PROBLEME,

ALTERNATIVE

45

CAPITOLUL rV
4.1 Comunicarea nonverball.
C

aracte rizar e generall

In mod conqtient dar de cele mai multe ori inconqtient, persoaneie

sunt atente la toate fenomenele legate de corp. Felul de a
persoane se oglindeqte

fi propriu fiec6rei

in pozilia corpului, in miqcare, gesticd, mimicd, in

trdd.e azd,

felul de a vorbi, toate acestea la un loc oferindu-ne informalii despre celdlalt.

Fiecare face apel la limbajui corpului care

uneori in mod conqtient

de

dar adesea inconqtient g6ndurile, sentimentele, dispozilia, trdsdturile

caracter.

Sfbrqitul secolului XX aduce un nou om de qtiinli gi anume cel din domeniul comunicdrii nonverbale. Aspectele nonverbale ale comunicdrii au

inceput sd fie studiate abia

in anii '60 iar publicul a luat la

cunogtintd

existenla acestei forme de comunicare abia

care

in anli'70.

Dar mulfi sunt cei

atAt mai

nici azi nu conqtientizeazd existenta limbajului trupului gi cu

Prima incercare

pulin cunosc imporlanla acestui limbaj in viala de zi cu zi.

in domeniu poate fi privitd lucrarea naturalistului Charles Darwin, lucrare apdrutd in lB72 gi intitulatd "Exprimarea emotiilor
la om gi animale".

Din totalitatea mesajelor 7 oh rcprezintd mesajele verbale (cuvinte), 38 % mesaje vocale (tonalitate, ritm, sunet) qi 55 o/o reprezint6 mesajele
nonverbale

in

cazul unei conversalii 35 % ar

fi

componenta verbala qi 65 %

componenta nonverbald.

semnalele nonverbale are altor persoane presupunem cd avem de_a face cu o persoand perspicace, cu intuifie. studiile au ardtatcd in general femeile sunt mai perspicace dec6t bdrbafii, ele au abilitali inndscute de a descifra mai uqor mesaj e nonverbale.

De fiecare datd c6nd ne referim ra capacitdlile cuiva de

citi

inainte de a

observ

arte persoane,

ar

fi

bine sd reugim

compune

respirafia, toate aceste componente aparfindnd limbajului nonverbar. Dar de ce este atdt de greu desc ifrarea acestui tip de rimbaj? Este greu deoarece aceste informalii dispersate nu inseamnS prea mult, pentru a le putea analiza avem nevoie de relalia dintre semnale. orice migcare

momentul sd facem o analizd a limbajului trupului: vom analiza pozi[ia brafelor, pozigia picioareror, fa[a (expresia fefei, privire, mimic6, etc.),

descifrdm propriur limbaj al trupului. Testul cer mai simpru ar fi un repaus de 15 minute, in care sd ne aqezdm comod gi sd ne reraxdm. Acum

si

ne

este

din diferite elemente ale limbajului corpului. oricare

se

idee,

sentiment, impuls, care influ enleazd. activitatea noastra implicd o anumit6 tensionare musculard a corpului (temd abordatd in capitorul urmdtor). in viala noastrd existd situalii in care ne putem manifesta liber, spontan, natural, putem spune ce credem, ce simlim gi ce gdndim, situa{ie in care compofiamentul nostru este natural, in caz contrar insd vorbim de un compoftament nenatural, nefiresc aftificial. ,

47

4.2 Metacomunicare gi elemente de pararimbaj

comunicarea nonverbald diferS
(comunic

in mod esenlial de cea verbald afe care se foloseqte exclusiv de cuvinte). Felul in care st6m,

mergem' dim din umeri, cum suntem imbrdcati, magina pe care o conducem, serviciul pe care il avem comunicd idei cdtre ceilalli. Informaliile pe care ie oblinem in urma interpretdrii celor spuse de cineva inainte gi dupd rostirea

cuvintelor inseamnd "metacomunicare". Acest termen a fost introdus in qtiinld de Gregory Bateson, care sus{inea cd pentru a reduce
ambiguitatea
gi

inerentd comunicdrii inform a[iei, ar

fi

bine ca individui sd poatd invi]a

infelege sensul de atribuit diferitelor mesaje pe care

ie

receplion

eazd.,

denumind aceastd noud clasd de informalii cu un nivel superior de abstractie - metamesaje.

verbale. Astfel putem spune - nu este imporlant ce spunem ci cum o spunem. Exemplu : - rug6m pe cineva sd ne ajute iar aceeapersoand,
rcfvza nu face ins6 nimic din ceea ce i-am cerut. Noi ii <mullumim> astfel: "multumesc pentr-u ceea ce ai frcut (pundnd accentul pe cuvdntur mullumesc)" . $i de aceastd datd, important este cum spunem acel ceva qi nu ce anume spunem.

Termenul ,,meta" provine din rimba greacd, qi inseamnd ,,dincolo,, sau "in plus" astfel incdt este un plus adus comunicdrii

ftrd ane

prin intermediul inflexiunii vocii (accent, intona{ie, ton, etc.) e ceea ce numim ,,pararim bzj", prin ea inlelegand
manifestdrile auxili are limbi i propriu_zi
se.

Receptarea mesajului

Elementele de paralimbaj presupun utiTizarea modalitdlilor de

48

a da anumite inlelesuri cuvintelor din discurs. Tonul, ritmul qi volumul vocii pot fi folosite in aga fel incAt sd atragd qi sd
convingd publicul pentru a asculta un discurs.

exprimare vocald pentru

Deseori

noi

comunicdm intr-un mod nonverbal,

cu

ajutorul

gesturilor' cu expresia fe1ei, cu diferite miqciri ale corpului. Foarle des suntem afectali de diferite forme ale comunicdrii nonverbale qi tindem
sd

acliondm conform mesajului interpretat in unna acestei comunicdri. Cdile de comunicare nonverbale sunt reacfii verbale neconqtie ntizate dar care sunt
evidente pentru cei din jur. Trebuie sd fim congtienli de imporlanla ei qi incercdm sd o tratdm caatare.
s6

Nonverbalul contribuie

la definirea contextului situafiei

comunicative 9i tealizeazd' prin functia sa metacomunicativa incadrarea interactiunii.

4.3.Trcerea ca formr de manifestare in comunicare.

Limbajul timpului
Ar trebui
sd incepem cu un

mic exemplu

verbal

Ne este adresatd o intrebare Ia carc noi nu ddm nici un rbspuns in acest caz tdcerea noastrd comunicd sau nu ceva interlocutorului?

cu siguranlb rdspunsul va fi afirmativ, dar ce anume comunicd? Este dificil sd ne ddm seama de inlelesul real al mesajului transmis
nonverbal.

in cazul nostru, mentionat mai sus

tdcerca poate insemna

plictiseald, lipsd de cunoaqtere a subiectului discutat, dezaprobare, refuz...

49

Vorbitorul ajunge in acest fel in situalia de a nu fi sigur pe corectitudinea cu care a reuqit sd decodifice mesajul. Omul are responsabilitat ea de a comunica gi are nevoie in permanenfd de a i se confirma propria valoare. Tdcerea se inregreazd comunicdrii

gi contribuie la

gdsirea de

semnificalii unui enun{. insemnd mai mult dec6t o intrerupere, stopare sau anulare a comunicdrii. in timpul conversatiei - absenfa sunetului - apare
aa

tdcere notabild, ca form6 particulard de discurs.

Din punct de vedere aI oratorului, tdcerea marcheazli discursul

vorbit: interogafia, exclamafia, suspensia qi permite plasarea unui "mut" pe un cuvdnt sau o expresie. Din perspectiva audienlei insd
accent tdcerea

reprezintd un moment de aqteptare care creeazd suspans qi atrage atenlia. intr-o interacliune ne putem intAlni cu mai multe tipuri de
mergdnd de la absenla sunetului p6n6 ra absen{a unui tip anume de sunet.

,,tdceri,,

nimic nu este cu adevdrat surprin zdtor, existd qi un "o-rrnicare limbaj al timpului. La prima privire am fi tentali sd spunem c6 noi toli
percepem la fel timpul, dar ar ord pentru toat6,lumea dar la

it

fi o afirmalie

greqit6. intr-adevir, o ord este o sesiza cd timpul este

o anaIiz6, mai atentd vom

perceput diferit in funcfie de individ, societate qi culturd.

Exemplu
naqterea

: Anii la noi, in lumea cregtind sunt numdrali de la

lui Isus Flristos iar \amusulmani numerot area ainceput abia in anul 622 ' Un alt exemplu ar fi cd in cadrul aceleiagi culturi existd o irnpdrfire

"eea priveqte percep{ia asupra timpului aceasta diferi de la un popor la altul. Existd culturi monocronice (care acorda o importanld deosebitd

diferitd a timpului (oamenii de afaceri, fermierii, profesorii, etc.), unii iqi incep ziua de lucru la ora cinci , gase iar allii la ora opt sau noud.

in

ce

timpului -

Ex. germanii) gi culturi poricronice (pentru care timpul nu are aceeaqi

valoare - Ex. italienii).

Ideea de relinut ar

fi

cd inaintea efectudrii unei cdldtorii peste hotare

este bine sd se cunoascd pe cdt posibil obiceiurile, modul de comunicare al

cetalenilor acelei
neplScute.

ldri pentru a evita

eventualeie situafii jenante sau

4.4Comunicare verbald
versus comunicare nonverbal5

Comunicarea verbald este aqadar tipul comunicdrii care se fbloseqte de cuvinte, Pe cAnd comunicarea nonverbald, implicd suma stimulilor (mai pulin cei verbali) prezenli in contextul unei situa{ii de comun icare,menfinuli
de individ gi de mesajul in sine.

A.

Aseminirile dintre cele doud forme

de comunicare

1' Ambele tipuri

acceptate cultural.

de comunicare sebazeazd pe un ansamblu de simboluri

2'
3

'

Ambele forme aparlin indivizilor, sunt masaje subiective, personale. in -a.e mdsurd semnificaJiile ataqate indicilor verbali gi nonverbali

sunt aproape identice.

B.

Diferenfe:
este

1' Comunicarea nonvebald este continud iar comunicarea verbald

compusd din unitdli segmentate, adicd mesajul verbal (scris sau oral) odatd incheiat opregte procesul comunicdrii.

nonverbald depinde de factori biologici (stbri interne, dispozilie), fapt ce face ca acest tip de comunicare sd fie mult mai greu

2' Comunicarea

de

51

controlat, in unele aspecte ale sale chiar imposibil. 3 ' comunicarea nonverald este prima formd de comun icareinsuqitd in decursul vielii.

4' Tot

acest

deosebit de puternice acolo unde mesajul verbar nu-gi Comunicarea nonverbald poate : 1.. repeta;

tip de comunicare implicd uneori impacte

emotionale
are rocur.

mai

n * *
in

completa;

substitui;
schimba
_

sensul mesajului verbal.

ceea ce facem se incadreazd intr_o formd de comunicare, acfiunile insd vorbesc murt mai bine dec6t cuvintere. cdnd cele doud forme de comun icareintrd in conflict, factorul uman are tendinfa de a da o imporlanfd mult mai mare mesajului nonverbal. in acest caz' Iimbajul nonverbal ajunge sd, paralizeze mesajul verbal, interesul pentru ceea ce se spune trecSndpe plan secund, importante fiind gesturile, atitudinile percepute congtient sau inconqtient de interlocutor.
Dacd suntem pregdtili vom reugi sd detectdm o persoand mincinoasd, nesincer' in spatele unui grup anume de gesturi specifice.

concluzie,

tot

52

CAPITOLUL V
5.1

Kinetica: Iimbajul trupului.

Aspecte generale

limbajului nonverbal sunt:

care sunt acestea qi cum funclioneazd. Elementele componente ale

ghicim gdndurile, sentimentele, preocupdr'e gi chiar profesia acestora). Deqi limbajur trupului nu are o vechime prea mare (1960_1 970), de acest domeniu se ocupd din ce in ce mai mul1i cercetatori, care au realizat rolul deosebit de important pe care-l joacd,aceastd formd de comunicare in viala interpersonald. Kinetica este qtiin la legatd de limbajul corpului care studiazd miqcdrile executate . Analiza miqcdrilor trupulu i, atdt a celui care primegte aceste semnale, cat gi celui care transmite, dezvdluie informalii privind dorinfa de sinceritate, dorinla de convingere, corectitudine, abilitate, atitudinea qi sentimentele ascunse in spatele comunicdrii verbale. pentru a ne convinge de importanta acestui limbaj qi a reugi s[-l descifrdm trebuie sd cunoaqtem elementele componente ale limbajului trupului trebuie sd gtim

Adesea ni se intdmprd agteptdnd intr-o stalie de autobu z,ra aeroport, sau la un cabinet medical sd ne surprindem cd tocmai involuntar incercam sd descifrdm limbajul trupului celor den jur (incercam din miqcdrile lor
sd

53

comunicarea nonverbald transmisd prin mimicd, privire, gesturi qi cu ajutorul elementelor de paralimbaj (care sunt o altd component6
a acestei

forme de comunicare) trebuie sd fie descifrat. Acest proces implicd o mare capacitate de concentrare, observafie qi abilitdli innascute sau inv6{ate
desluqi aceste mesaje.

de a

5.2 Spa{iul.

Distanfe in cadrul spa{iului

Fiecare din noi este inconjurat de un "spatiu" ce repre zint1distanla de la care suntem dispuqi s5 interac{iondm cu ceilalli. De exemplu un prieten sau o rudd poate sta destul de aproape de noi, dar nu la fel ii este permis unui strdin.

E'T' Hall (1959) este iniliatorul teoriei distanlelor, a proxemicii sau a "gramaticii spaliului", cum o numegte ini{iatorul. Aceastd gtiinld are ca obiect de studiu relaliile spaliale ca mod de comun icare,jocul teritoriilor,
perceplii diferite asupra spaliilor in funclie de culturi gi distanfe fizice. El analiza limbajul spa{iului in funclie de: amplitudinea lui, indllime,
apropieredepdrtare, grad de intimidate, induntru _ in afard.

54

Spaliul pe care il ocupdm, pe care

ii

ocupd corpui nostru, spaliur ale

cdrui dimensiuni includ suprafala ocupatd prin intinderea m6inilor in condilii normale se nume$te kinosferd, iar spafiul aflat in afara ei reprezintd spaliul

comun' Spafiul

in care se inscrie kinosfera poartd denumirea de spa{iu

personal sau kinosferi subiectivi iar spaliul aflat kinosferd obiectivd.

in afara ei se numeqte

Cercetdtorii americani sunt cei care imparl spa{iul personal in patru zone, in funclie de distanfe:

(de contact, atingere) este valabil pentru cei foarte apropia{i sau pentru copii. poate variade ra 0 la 40 cmgi

A' Distanta intimi

este regat
de

de cele mai multe ori de contactul direct cu corpul paftenerului.

in funclie

distanfd ne ddm seama de rela{iile interpersonale. Existd persoane care in permanenla invade azd spaliul personal al aitora prin migcdri qi gesturi ample sau pur qi simplu prin atingerea interlocutorului, sau al obiectelor apar{in6nd
acestora.

Exemplu : - la un moment dat sunteli vizitalila birou de un prieten. in timp ce vd befi cafeaua gi povestiti, sesizaji cd prietenul in permanen

ia

[Ft vFt

cdte un obiect de pe birou gi se joacd cu ele. Inconqtient

vefi simli un

disconfort gi o nemulfumire. ce vefi face? veli ac{ional la fel _ in mod inconqtient veli incerca recuperarea lucrurilor personare.
Fiecare om are nevoie de spaliu intim, iar acest lucru trebuie sd fie respectat de cei din jur . Cercetdrile din domeniu au relatat cd acolo unde spaliul personal este foarte limitat, sau invadat pe

termen lung de alli

indivizi, apar mult mai des cazuri de dezechilibre psihice, emofionale,

depresii gi chiar numdrul cazurilor de sinucidere ar fi mai crescut.

55

B. Distanta personall cunoagte doud zone: - zonq apropiatd (0,5-0,8 m) este distanta rezervatd pentru cei care ne sunt apropiafi. Pentru allii, pdtrunderea in acest spaliu este posibild

dar

dificil6.

- zona indepdrtatd (0,7-1,3 m) poate

fi

intAlnitd intre doi oameni

care se intAlnesc pe stradd gi discutd, iqi dau mdna. Permite intrarea in spa{iul altei persoane.

c. Distanta sociari: cunoagte din nou doud zone:

- zona apropiatd (1,2-2 m) este utilizatd pentru disculii de afaceri, indicd dominare, superioritate,putere sau poate fi intalnitd in relafiile cu
funclionar public aflat la un ghiqeu (cazuri in care exista bariere artificiale care marcheazd acest teritoriu).
- zona indepdrtatd (2-3,5 m) rezervatd

un

relafiilor sociale qi de afaceri.

Exemplu: directorul executiv al unei mari corporafii are un birou imens carei permite folosirea unui astfel de spafiu.

D. Distanta publicd: unde

- zona apropiatb are intre (3,5-B m) este indicatd pentru int6lniri

informare, spectacole, etc.

de

zona indepdrtatd (mai mult de g m) este rezervat exclusiv politicienilor, persoanelor publice, Vlp_urilor.

Orice individ resimte un anume disconfort dac[ un intrus ii invadeazd, spafiul. Mdrimea spaliului depinde de: mediul cultural (d.
exemplu - in Europa este mai micd decdt in Australia), de originea rurald sau urband a individului (in mediul rural mdrimea spaliului este mai extins) qi de tipul relaliei dintre persoanele implicate in comunicare.

Spaliul personal nu trebuie invadat, invadarea

56

lui

dd impresia de

lipsi

de finefe, tact qi educa{ie din partea celui care

1 ,,invad"eazd,,

5.3 Afingerea. Orientare gi pozifie

tipul relaliilor dintre persoane.

de braf, a bate pe umdr' a mdngdia, etc.). Depinde de v6rsta, statutul interlocutorului,

Atingerea, aceastd formd de rimbaj se manifestd prin tipul, intensitatea gi frecvenfa atingerii (a damdna, a se imbr'liqa, a lua

in

analizarea

atingmai des femeile dec6t invers) 9i de mediul cultural (care marcheazd. zonelepennise atingerii). Atingerea este de fapt cea mai veche formd de comunicare.

semnificaliile atingerii, relafia dintre cei afecteazd' semnificalia ei), sexul (bdrbatii

ei s-a linut cont de

in cauzd.,

durata atingerii (care

mult mai siguri pe forfele proprii. Majoritatea acestor contacte se petrece intre mdnd qi cap (sprijinirea capului, trecerea mdinii prin p6r, atingerea nasului, buzelor, ochilor, etc.).

presupune contactul cu un cotp strdin. Rolul autoatingerii este de a ne simfi

Aldturi de atingere trebuie abordat qi subiectul autoatingerii, consti in atingerea propriului corp spre deosebire de autocontact

care care

perioadd de campanie electorald.

Noi influenfdm comunicarea qi prin orientare adicd, oamenii care doresc s6 coopereze au tendinla de a se alezasau a sta unul l6ngd celSlalt. Dacd ei sunt in relafii de adversitate vor avea tendinfa de a se a$eza fa[d, in fa[d" IJn exemplu relevant ar fi urm drirea unui show politic televizat in

Inclusiv pozi[ia adoptatd are un cuvant de spus in comunicare. in principal, putem vorbi de trei pozilii de stat in picioare: cu picioarele
depdft"ate, cu picioarele apropiate gi cu greutatea corpului rdsatd pe un picior.
57

Sprijinirea pe ambele picioare denotd siguranfd, incredere, echilibru psihic iar depdrtarea prea ampl6 a picioareror

semnificd dorinld

de

autoafirmare' Dacd picioarele sunt apropiate unul ldngd celdlalt este o pozifie tipic formald,, oarecum rigidd. persoanele care preferd,,sd stea,, pe un picior prea mult timp den otd, adaptabilitate gi dorin{d de viafd. Miqcarea repetatd insa a acestei pozilii indicd instabilitate, pozilia nesigu
ran[d,.

ridicdrii

varfuri semnificd de asemenea neliniqte, neincredere qi ascunde agresivitate,

mdndrie exageratd.

pe

Pozilia aqezat este menitd a oferi riniqtea necesard corpurui qi

psihicuiui uman' Este o pozilie des utiliza td (acasd,,la birou, in mijloacele de transporl, etc.). ocuparea unei suprafep cdt mai mari din scaun indicd siguranld de sine gi dacd, pozifia este exageratd vorbeqte de nepdsar e faldde cei din jur. Pozilia aqezat cu picior peste picior - indica deschidere,

sine (in lumea arabd aceastd pozi[ie este dezonoranti pentru femei), iar poziliapicior ldngi picior indicd o stare
formar6. Pozitria agezatului pine cont qi de sex : femeile ocupd in generar un spa{iu mai mic dec6t bdrbafii (in S.u.A - poziliardsat comod pe spate intr_un scaun - este ceva normal, relaxant, natural dar aceeaqi pozi{ie in Europa denotd obrdznicie, proaste maniere). Dacd'

siguranfd de

ne caracterizeazd' o stare de disconfort sau nerabdare vom

prefera sd stdm c6t mai aproape de marginea scaunului, al locului ocupat. in analizarea rimbajului corpului de reguld acorddm o importan{d mai micd picioarelor, ceea ce deline locur major in anarizd. este expresia
fe1ei.

58

5.4

Miqcirile capului. privirea.

Expresiile fefei

Migcirile capului constituie un alt element important in descifrarea

limbajului nonverbal. putem da din cap

aprobator pentru a susfine,

incuraja, aceastd miqcare indicd in generar aprobare, mai pulin in India qi chiar Bulgaria unde sensul este contrar cer de refuz.

inclinat ?ntr-o parle (denotd visdtoare, timidi)

in sens de rcfuz (st6nga-dreapta)

persoand interesatd, romanticd,

capul drept inainte inseamnd neutralitate

aplecarea capului in jos (atitudine negativd, criticd sau ruqinare).

Din cele mai vechi timpuri ochii au ajuns sd fie studiali fiind privite ca "ferestre ale sufletului". ocupd un loc ales in decodificarea limbajului
corporal, pe aceastd cale noi primim cca. 87 % din informa{ii. Ele au un efect puternic comparativ cu alte semn ale fizice folosite. Unele miqcdri ale ochilor sunt incontrolabile, ele trimilAnd mesaje foarte puternice cdtre receptor, care con$tient sau nu, descifr eazd,mesajul lor.

Existb o modificare a pupilelor reglatd inconqtient dependentd fiincl fluctualiile luminii, starea psihologicd a persoanei (de exemplu:

de

la vederea

unui lucru pldcut se dilatd: ra bdrbali ra vederea unui nud feminin, la femei la vederea bebelugilor in schimb la vederea unui lucru
nepldcut
se

micqoreazd).

Privirea poate exprima mai mult decdt cuvintele. O privire orientat6 inainte spre interlocutor denotd deschidere, acceptare fa\d de mesajur
59

acestuia' Dacd privirea este directd gi ochii larg deschiqi avem de-a face cu interes sau din contrd reprog tacit din partea interlocutorului, in funclie de intensitatea

privirii. Privirea pierdutd

este sensu

I dezinteresului, al plictiselii.
dorinld de

in general, deschiderea largd a ochilor denotd interes,

comunicare, de relalie interpersonald sau de demonstrare a nevinovd{iei. ochii micqora{i indicd concentrare, incrunt are, rdceald pe plan afectiv. Dacd intensitatea privirii trece de normal acesta denotd lipsd de respect fap de persoana in disculie sau chiar amenintare. ochii realizeazd.un
adevdtat "dans", partenerii de discufie privindu-se, coborand, urc6nd privirea pe tot parcursul comunicdrii.

Privirea poate

fi

directd, senzuard, expresivd, vese16, tristd,

increzdtoate sau suspicioasd. Ea traduce ganduri, emolii gi animeazd mesajul verbal.

in comunicare
a unui

- contactul vizual are un rol hotdrator. prima reguld

sd

vorbitor e acela de a-gi privi publicul. El este obligat in permanenla "ia pulsul publicului" pentru a gti cum este receptat mesajul sdu, persoana.

Fird a-qi privi auditoriul, vorbitorul nu poate comunica, privirea primul pas in realizareaunei comunicdri eficiente.

este

Trebuie sd evidenfiem ideea conform cdreia dintre toate miqcdrile corpului expresia fefei e cea care in mare mdsurd poate fi linutd sub control (existd gi o micd categorie de semnale autonome, unde se incadreazd rogirea obrajilor, transpiralia din palmd,, semnale care nu pot fi controlate). Fala unei persoane comunicd in pennanenfd reacfii la ceea ce spunem, poate sd indice surprindere, neincredere, aprobare, d,ezaprobare, plScere, durere, etc. Este cunoscut faptur cd ochii (sprancenele, gura, buzele, obrajii) sunt pdrtile cele mai mult privite din intregul corp : incruntarea -

denotd preocupare, mdnie, zdmbetul

- exprimd pldcere, bucurie, satisfacfie,

cinism, jend, timiditate, plansur - semnificd durere, supdrare. etc.

5.5 Gesturi.

Gesturi de bazd comune

Gesturile sau migcdrile corpurui efectuate

cu

ajutorur

mainilor, a bralelor aparlin comunicdrii nonverbale. ,,A vorbi cu mainile,, intdreqte mesajul verbal. Gesturile pot servi la:

a.
comunica o informafie.

_ o m6n d

ridicatd,

in V,

ridicarea
de

unui deget, explicarea cu ajutorul unui obiect de scris, toate au rolul

prin parmele puse peste gurd (uimire), tremurarea mdinilor, transpirareapalmelor, miqcdrile bruqte, dese, atingerea

b.

comunicarea emofiei

mAinii, prinderea brafului, lovirea peste umdr, etc. gesturiie transmit imaginea pe care noi o avem despre propria noastrd persoand. De exemplu: o persoand extrovertitd inconqtient va comunica prin gesturi energice, pe cdnd un individ introvertit va fi retinut gi discret in gesturi.

c.

_ Migcdrile trupului,

Exprimarea prieteniei - Dacd doi oameni se simpatize azd, se plac inconqtient vor prelua migcdrile unul de la altul. pentru a studia in
detaliu acest fenomen recomanddm lucrarea lui Desmond Morris intitulatd ,,Manwatching", unde sunt surprinse cu exactitate toate aceste semnale.

d'

Gesturile transmit

un mesaj (substituind cuvantul), repetd

informalie (acomp aniazd' cuvantul, susfin un discurs, traduc ernotii, exprim6

61

stdri interioare, refuz, acceptare, etc.)

majoritatea gesturilor de bazd ale comunicdrii sunt aceleaqi in intreaga lume. c6nd oamenii sunt fericili r6d, z6mbesc, cdnd sunt trigti se incruntd, pl6ng.
Asemeni limbajului verbal, acest tip de comunicare manifestatd prin gesturi diferd de la o culturd la alta. sd analizdm acum trei gesturi cunoscute ca fiind gesturi d'ebazd.,comun acceptate in diferite societdfi: l' Gestur iner oK - apare in sec XIX in suA gi semnificd _ A' corect sau in traducere totul este in reguld, semnul fiind identic in toate fdrile vorbitoare de limb d englezd. - in Franla semnificd O sau nimic - in Japonia semnificd bani.

Gesturi de bazd comune;

2'
poate

Gestur

fi

semn

ficut de autostopigti.

- Degeturui mare - in Marea Britanie, Noua zeeland.

3.

OK _ sau ridicat brusc _ semn cu sens obscen.

Gestul

popularizat

Churchill (Marea Britanie) semnificd victorie. - in Anglia acelaqi gest ftcut cu palmere
o semnificafie obscend.

inci de pe vremea lui

Winston

spre interior, are din nou

62

tul ,,Ine

Interpretarea greqitd a gesturilor poate duce la consecinfe nepldcute astfel incdt intotdeauna pentru a evita se va avea in vedere mediul curtural al oamenilor inainte de a trage concluzii pripite referitoare la limbajul trupului. Trebuie avut in vedere un lucru:

se folosegte de

Comunicarea verball

duc la

cuvinte________+,
ProPozitia.
se folosegte de

grupul de cuvinte

Comunic area nonverbald

___-_

duc la

gesturi
semnificatia mesaiului.

grupul de gesturi

dau interpretarea

si

Cheia interpretdrii corecte a acestui

tip de limbaj este datd de

observarea grupurilor de gesturi gi a concordanlei sau discordanlei dintre

aspectele verbale qi cele nonverbale ale comunicdrii.

5.6 Falsificarea limbajului

trupului

Falsificarea limbajului trupului este un lucru posibil sau nu de

tealizat? Aceasta ar

fi intrebarea cuvenitd

dupd ce am parcurs atdteaetape in

rcalizatea acestei forme de comunicare nonverbale. Rdspunsul ar

fi

da pe

termen scurt qi

nu pe termen lung, adicd acliunile subconqtiente ale creierului sunt involuntare astfel incAt in scurt timp limbajul trupului ne va

da de gol.

Mimica poate fi folositd cel mai ugor pentru a deruta interlocutorul.

in marea majoritat e a aazrxilor suntem congtienli de expresia felei astfbl

cd

ne este ugor sd inducem in eroare folosindu-ne de ea. Pe termen scurl ne putem studia miqcdrile (un zdmbet discret, migcare a buzelor, plimbarea
degetelor prin pdr, adoptarea unei pozilii deschise, de sinceritate, etc.) dar
aceasta nu este

posibil pe termen lung, dupd cum am precizat.

Un observator fin, priceput intotdeauna va lua sensul intreg al

mesajului din grupul de gesturi realizat de interlocutor. in momentul in care

va sesiza discordante,

semnale contradictorii intre gesturile rcalizate,

expresiile fe1ei, pozilia adoptatd,, etc. ale partenerului va trece Ia analizarea tuturor aspectelor pentru a nu se l5sa indus in eroare, a nu fi manipulat de
sensul unor gesturi izolate.

Cercetbtorii americani au reuqit s5 evidenlieze o serie de diferente

64

care apar in momentul tendinfei de a falsifica mesajul:

cand minlim gesturile ficute cu mainile sunt mai pulin frecvente deoarece avem in mod incongtient sentimentul cd ne trdddm fapt
pentru care renunldm la migcdri.

1.

cregte frecvenla gesturilor de autoatingere efectuate cu m6na (Ex. atingerea nasului, a gurii, m6ng6ierea bdrbiei)

2'

3. 4'

cregte frecventa miqcdrilor raterale

cauzd".

prin

care se desluqeqte

dorinla de a pleca, a pirdsi locul in

cregte frecvenla migcdrilor convulsive efectuate cu mAna.

Desigur falsificarea o putem urmdri gi prin analizareaelementelor de paralirnbaj.

6s

CAPITOLUL VI
6.1 Ascultarea _

proces activ sau pasiv in comunicare?

Ascultarea este un proces activ in cadrul comunicdrii, se referd la receptarea mesajului transmis de emildtor. Studiile realizate demonstreazd
insd faptul

ci din ceea ce se transmite, receptorul reline doar o treime.

Ascultarea implicd cinci procese:

,,a auzi"- care constd intr-un proces de recept are a undelor sonore emise de vorbitor cdtre receptor. Undele sonore emise produc
un efect anume asupra receptorului.

A.

B'

,,a infelege"

constd in identificarea conlinutului informafional

menit spre a fi comunicat in recompunerea sunetelor auzite in cuvinte iar a cuvintelor in fraze qi propozilii.

c. D' E.

,,a traduce

in

sensuri"

implicd competenla lingvisticd

qi

culturala a ascultdtorului de a descifra corect sensul mesajului transmis.

',a

atribui semnificalii"

- implicd din nou gdsirea semnificatiilor

specifice informaliei emise de emildtor (vorbitor).

,,a evalua"

constd in emiterea de judecdli de valoare qi dacd

este cazul de schimbarea atitudinii

ascultdtorului.

(in urma mesajului

receptat)

66

-Asculturea uctivd constd in stimularea partenerului de disculie in a ajunge sd comunice. Receptorul va fi in urma ascultdrii active cel care va
indica dacd mesajul ce i s-a transmis este sau nu inteligibil. Acestui tip de ascultare

ii

sunt caracteristice recep tarea qi infelegerea

mesajului transmis, intrebdri pe care receptorul i le adre seazd.vorbitorului in a-gi continua pledoaria.

Ascultarea pusivd

in schimb presupune doar receptarea mesajului

frrd a emite rdspunsuri qi intrebdri de c6tre receptor emildtorului. Acest tip de ascultare se limrteazd la culegerea de opinii gi formularea punctelor de
vedere proprii. Nu-i este caracteristicd stimulareavorbitorului iar acest fapt poate duce la perturbbri in realizareaprocesului comunicafional.

Emildtorul nefiind motivat de a-gi mai continua comunicarea, va sfbrqi prin fragmentarea, reducerea sau chiar distorsionarea sensului
mesajului inilial.

Ascultarea activd urm5.reqte ca receptorul sd oblina toate detaliile cAt mai clat, sd recunoascd cele comunicate qi de a reduce ostilitdlile

emitdtorului. Contribuie la imbundtd[irea comunicdrii gi implica un eforl pernanent gi conqtient care asigurd receptarea corectd a mesajului.

Aptitudinea de

a asculta este rar intdlnitd in

cadrul societdlii,

oamenii sunt tentali mai degrabd sd vorbeascd sau sd asculte pasiv ceea ce li se comunicd.

Realizarea unei comunicdri eficiente presupune insd manifestarea ascultdrii active pentru rcalizarea cdreia este nevoie de multd rdbdare
in!e1egere.
67

Ei

6.2 Rolul gi importan(a

ascultlrii

in procesul comunicirii
Sunt dese situaliile in care stdm de vorbd cu un interlocutor, care aparent pate atent la ceea ce i se comunicS. dar la finalul discursului
constatdm cd acesta nu a inleles nimic din ceea ce receptat total eronat mesajul transmis.

i s-a comunicat sau a

Modul in care fiinfa umand comunicd depinde in mare mdsurd de capacitatea de a transmite eficient informa{ia qi respectiv de capac itatea
noastrd de a recepliona mesajele primite. Testele au demonstrat cd o persoand obignuitd iqi poate aminti numai 50 % din ceea ce a ascultat dacd, este chestionat imediat qi doar

25 %dupd

doud luni.

Rolul ascultbrii este deosebit de imporlant in cadrul comunicdrii,

deoarece un mesaj care nu este receplionat corect nu este decat un simplu zgomot de fond.

Ascultarea asigurd:

f
nostru.

incurajarea celorlalfi

cdnd ceilalli constatd cd noi suntem

mesajul

interesaqi de mesajul

lor vor fi tentaii la rdndul lor si in{eleaga

Obfinerea intregii informa{ii: pentru a ne rezolva problemele qi pentru a ft capabili sd ludm decizri corecte este necesar sd fim bine

2'

informali, sd delinem cdt mai multe informatii. Atenlia interlocutorului

incurajeazdvorbitorul s6 ofere c6t mai multe detalii.

3.

Ameliorarea relafiilor cu ceilal{i:

o bund capacitate

de

ascultare ajutd vorbitorul sd se elibereze de fapte, idei, sentimente reprimate. Ascultarea va duce la o interacliune empaticd pozitivd..

Rezolvarea problemelor: ascultarea ajutd in rezolvarea problemelor, nu presupune neapdrat d,e a accepta punctul de vedere al
celuilalt dar inseamnd a accepta ideea existentei gi a unei alte pdreri dec6t
cea personalS.

4.

Nevoia de a asculta: ascultareaeste vitald atdt pentru student al c6rui succes depinde de buna receptare a mesajelor cat qi pentru un manager
care interel ali onea zd in pennanenld cu oameni i.

5.

Comunicarea qi implicit ascultarea sunt doud procese de care nimeni nu se poate lipsi dar existd profesii care solicitd mai mult ascultarea, astfel

medicul

in

permanenld ascultb problemele medicale

ale pacientilor,

profesorul e cel care mai mult expune cunogtinte elevilor, studentilor lui. Concluzia ar fi cd pe l6ngd capacitatea noastd de a comunica trebuie sd o acceptdm gi sd o adoptdm gi pe cea de a asculta.

in final, un bun ascultdtor va c6qtiga:

Pentru a ne dezvolta mai bine deprinderile, capacitatea de a asculta putem

:

69

o o o o

sd facem exercifii

pentru a putea pistra tot timpur contactul

vizual cu persoana cu care vorbim;

sd evitdm expresiile : Aha, mda, asta era...

sd nu intrerupem vorbitorul qi sd evitdm

si-i intrdm in vorbd.

Este un semn de proastd creqtere gi poate inhiba emifdtorul;

sd invdldm sd ascurtdm, sd nu facem imediat interpretdri,

judec6{i qi sd amandm enun [areapropriilor pdreri pe mai t6rziu; o in minte sd ne formulSm intrebdri pe care i le vom

putea adresa

vorbitorului cdnd acesta va face o pauzd,sau cand iqi va incheia discursul; o sd nu ne simlim ameninfafi sau insurtali de mesajere care ne contr azic convingerile, atitudinile, ideile gi valorile ;

sd nu ne grdbim

in a rua decizii, noi trebuie sd gtim sd extragem

ideile esenliale dintr-un mesaj.

Ascultarea presupune receptarea mesajului rear, transmis fapt ce se realizeazd'printr-o decodificare corect d, adicdprin descifrarea semnificatiilor reale din spatele cuvintelor.

6.3 Test: Egti un bun ascultltor?

f

intr-o incdpere vd plasali astfel inc6t sd fili siguri c6, ve\i auzi
Asculta{i pentru a vd verifica sentimentele, ideile gi faptele? Nu lineli cont de modul in care aratd,un vorbitor qi suntefi

clar?

23' 4. 5.

atent

doar la ideile pe care le prezintd?

Privili vorbitorul Jinefi

qi ascult ali ce spune?

seama de propriile conceplii gi sentimente c6nd judecali

mesajul celui care vorbeqte?

6. 7.
spus?

sunteli atent pennanent ra temd qi urmdrifi qirul de idei

incercali sd inleregeli rogica gi ra{ionamentere celor ce

care

este prezentat?
s_au

8. vd intrerupefi ascultarea c6nd auzili o pdrare pe care dvs. o

considerali greqitd?
9

in disculii permiteli interlocutorului sd aibd ultimul cuvant ? 10. incercali sd fili siguri cd luafi in considerare qi punctul

'

de de

vedere al celeilalte persoane inainte de a come nta, araspunde sau a nu acord?

fi

INTERPRETAREA TESTULUI:
Dacd ali rdspuns ra toate intrebdrile cu ,,da,,, inseamn6 c6 nu ali fost sincer cu dvs. V-ar pldcea sd credeli cd faceli intotdeauna toate
aceste

lucruri dar fi1i cinstili ! Pentru dvs. recepfia este un lucru dificil qi in fond
nimeni nu poate

fi considerat intotdeauna ideal.

Dacd a1i obfinut mai mult de 5 puncte, se pare cit alifost corecti

cu voi inqiv6' incercali sd vedeli

la care din intreb dri ali rdspuns cu nu qi

incercali sd vd gdndili ce ali putea imbundtdli in modul dvs. de ascultare. o Dacd ali oblinut un scor mai mic de cinci puncte atunci sunteli fie extrem de cinstili sau prea modegti, sau vb gdsili in pericolul de a fi aceea
persoand care in permanenld trebuie sd se afle

in centrul atenliei, interesatd

propriile prejudecili fiind

doar de propriile idei gi convingeri frrd a fi capabrl de a asculta gi alte puncte de vedere' Suntefi nepregdtili sd vd recunoaqteli 7I

incapabili de a depune efortur pentru a asculta. G'ndifi_vd qi incercafi s5 vd regAndifi pozigia.

(sursa
gi tehnicd)

* Nicki Stanton ,

1996 -

comuni carea)Bucureqti, Ed. $tiin{e

72

CAPITOLUL VII
7'1 Pregitirea pentru susfinerea unui discurs. Etape in pregltire
Pe parcursur

chiar atdt de sumbre. Procesul comunicdrii se poate insugi prin mult exerciliu qi mai ales prin
rdbdare qi capacitate de concentrare.

nevoili ca in fala unui public numeros sau mai pufin numeros sd suslinem un discurs' o cuvantare' o prezentare, etc. Indiferent c6 este un discurs simplu, nepreten{ios sau unur elev at,Iaprima incercare ne va fi foarte greu. vom da dovadd de nepricepere, neindemanare, g'ndindu-ne c6 nu vom deveni un orator adevdrat niciodatd. Dar lucrurile nu sunt

viefii, nu de puline ori ne oezimpugi in situalia de a fi

sus{inerea discursului nu presupune doar contactul cu publicul ci in spatele acestei etape se ascund alte c6teva. sd le rudm pe r6nd: Reugita unei prezentdri are doud mari secrete:
a). P r e g d t ir e a
m a t er i a r ur u

d,e

stinat di s cursului

b). Practica

, adicdcunoaqterea locului, publicului, a discursului.

in stabilirea scopurui gi anume ne gAndim ra ce anume vrem sd comunicdm. Trebuie sd gtim ce dorim s6 spunem auditoriului' Pentru a fi inlelegi discursul trebuie si fie simplu, relevant
qi la

1. Prima etapd constd

obiect.

un discurs prea rung

gi monoton cu sigura n!d, vaobosi qi

plictisi publicul'

in

in final va
sd

cazul unei prezentdri vom stabili ce intentiondm

/J

transmitem $i ce dorim sd comunicdm, dup6 care vom trece acestui proces. Strategia va fr aleasd in funclie de:

la

realizarea

2' AI doilea pas se rezumd,la fixarea obiectivelor.

in

clarifrcarea

obiectivelor se recomandd sb se lind cont de patru puncte importante:

tonul generai qi de stilul prezentdrii.

in cazul transmiter.ii unor informalii

fi

importante se cere abordarea logicd gi bine structuratd a informa{iilor. Iar dacd dorim sd facem publicul sd aclioneze conform unui anumit plan vom

pozitivi qi vom incerca sd ne exprimdm in aga fel inc6t acest public sd ne

rdspundd afectiv.

obiective importante:
- publicul trebuie sd invete ceva; - publicul trebuie sd

fie relaxat gi sd-i facd pldcere discursul;

- prezentarea trebuie sd fie clard", fiecare parte si fie explicatd.

Pentru public prezentarea trebuie sd arate astfer:

ixvAlnRn

RELAXARE

------>

BXpLTcARE

principal intr-o prezentare va fi aceea de a transmite auditoriului informafia. Cu cAt mesajul este mai bine
construit qi in funclie de cum vom reu$i si rdspundem intreb6rilor cu atAt mai convingdtor va fi discursul.
74

Y Folosirea cunostinlelor; Obiectivul

-+

selectarea punctelor cheie: este bine de qtiut c6 un public adult are atenlia limitatd la 45 de minute. in acest timp se absoarbe o treime din ceea ce se spune qi maxim 7 idei. Ar trebui sd ne limitam la 3, 4 idei impo rtante, pe care sS le enunlam la inceputul, mijlocul qi la sfarqitul discursului.

Titlul ales trebuie sd fie unul reprezentativ, sd reflecte conlinutul

mesajului

gi

inainte de toate sd atragd, aten[iapublicurui.

3' Al treilea pas esential il repr ezintd, publicul sau auditoriul. Aici
ne va interesa:

numirul persoanelor care vor alcdtui publicul;

vArsta medie a acestuia;

raportul bdrbafi femei;

ce au in comun membrii grupului?
ce prejudecd[i au?

Numdrul ascultdtorilor are cu siguranld un impact serios asupra modului in care se va structura prezentarea.

in grupurile mici (un grup mai mic de 15 persoane

este considerat un

auditoriu restrAns) prezentarea poate fi cu ugurinJd interactivd. se pot pune intrebdri din public la care vorbitorur are timp pentru a rdspunde. in grupurile mari (un grup de 15 persoane sau mai multe foruneazd. un auditoriu mare) comunicarea este in mare masurd unidirecfionald,
fiecare tratdnd in parle problemele. Dacd vorbitorul are deja o experienld de orator sd se adreseze unui astfel de public.

ii este mult mai ugor

Pentru a reuqi sd comunicdm eficient mesajur dorit vom line cont qi de valorile gi de opiniile celor din public.

75

STILURI DE PREZENTARE

TEHNICI DE PREZENTARE
Stabilirea contactului vizual

FORMAL: un ton formal va fi

folosit intr-o ocazie oficiald.

cu fiecare membru al
grupului.
Se std cu fala la public. Se colaboreazd cu publicul.

Exemplu: susfinerea

unui unei

discurs in

cadrul

conferinfe, simpozion, etc.

Vorbitorul trebuie sd
auztt.

se

asigure cd este bine vdzut gi

INFORMAL: un ton inform al va fi folosit intr-un cadru neoficial. Exemplu:

colegii, etc.

Se acceptd interven{iile din

parte publicului.

cu prietenii,

familia,

Se vorbegte rar qi
accentuea zd. ftecar e cuvAnt.

se

La cerere se vor oferi detalii.

Prczentdrile naturare, fireqti care au cel mai mare succes la public sunt rezultatul unei pregdtiri minufioase, a documentdrii gi a muncii suslinute' Astfel' in funclie de discurs vom aloca timp necesar pregdtirii. odatd cu experienla se constatd cd este nevoie de timp din ce in ce mai mult. 4' A patra etapd presupune selectarea materialului. pentru ca
o

prezentare sd aibd succes necesitd o bund documentare. Un punct de pornire

in munca de culegere a materialului ar putea fi consultarea unei cdr{i de specialitate care ne va oferi o bibliografie la sfbrqitul cdrfii. Alte surse ar
putea

fi:

biblioteca, consultarea unui specialist, caste video, cD_Rom,

76

Internet, reviste de specialitate, etc. in folosirea noilor tehnologii primul loc il ocupd Internetul, care este cel ma i rapid mijloc gi oferd informatii de ultima 016.

cu atdt mai bun cu cdt informaliile oferite in el sunt mai de actualitate. Va trebui rapid sd ne decidem asupra pistei sau pistelor pe care vom porni. ordinea

Discursul va

fi

in care vom expune probremere

lucririi
poate adopta

principale ale

prezentdtli qi modul in care vom insista asupra fiecdrei idei vor influenfa
receptarea mesajului. Structura
mai jos:

unul din modele de

1.

prima

idee

2. a doua

idee

3. a treia idee

4. apatraidee
temd. Acest

- ideile sunt prezentate in ordinea impusd de

structurd poate

tip de

fi folositd in prezentdrile formale.

1. prima idee
a\

2. a doua idee 3. a treia idee 4. a patra idee

Se enunld la inceput prima idee iar asupra aceste idei se va

reveni pe tot parcursul prezentdrii. Este recomandatd

in cazulunor expuneri

in care auditoriul cunoaqte tema qi se cautd soru{ii in grup.

77

prima

idee

-____f

a doua idee

----|
a treia

idee ____l
a patra idee

- la inceput se emite prima idee din care pe parcursui prezentdrli vor decurge celelalte idei' Este recomandat5 in cazuT discufiilor informale, in fala unui pubric pufin numeros. se emite ideea din care prin activitate , de grup se ajunge la alte idei.

intr-o comunicare este foarte important d. rezumarea:

Spunefi ce vrefi

COMUNTICATI

sa
comunicafi

__>

Spune{i ce afi

comunicat

5.

vonr folosi mai murte ciorne. c6nd considerdm cd suntem mullumili tezultat vom trece la finalizarea materialului.
expunerea este corectd.

am documentat , am reali zat p?anul prezentdrii putem trece

A cincea etapd constd in conceperea discursurui. Dupa ce ne_

la redactarea

ei. de

Trebuie sd, analizdm dacd

comunicarea

elementeior expresive qi formale, care impreun' dau sensul mesajului. Este vorba de o prezentare crard" a argumenteror,

in

scris implicd un control asupra

informaliei

qi de

gramaticale ale limbii.

motivafiilor, de verificarea exigenta a redactarea clard a discursului respect6nd normele

78

In funclie de tipul mesajului va

ft

aleasd forma de abordare.

principald. Se oferd apoi detaliile necesare qi modul de realizare, toate incadrdndu-se intr-o atmosferd cordiald, deschisd. Acest tip de abordare este
indicat in momentul in care simtim cd receptorul este deschis qi interesat de
subiect.

este dezinteresat sau inchis fa15 de subiectul temei, sau

dacd, urmeazd. sd

transmitem un mesaj negativ. Necesitd

o scurtd introducere, oferire de

detalii, argumente, motivalii. Abia acum se comunicd informalia negativd. Disculia trebuie incheiatd cordial.

atragerea atenliei spre subiect (mesaj). Se realizeazd,printrezireainteresului

gi prin provocarea receptorului la interactiune.

Ce se face gi ce nu se face intr-o prezentare ?:

SE FACE

I\U SB FACE

- folosim fraze simple gi directe

Nu folosim un limbaj nepotrivit,

neadecvat
a

- folosim verbe active: a merge,

scrie, arealiza, etc.

Nu incdrcdm discursul cu
nerelevante

idei

-includem exemple pentru a ilustra

Nu vom imita stilul altcuiva.

Mijloacele audio vizuale sunt foarte importante pentru ilustrarea efectelor. Ne vom pune intrebarea dacd aceste mijloace ne ajut6 in
prezentare, situalie

in

care vom apela la ajutorul lor. Dintre mijloace putem

aminti: copiile, diaproiectorul, video, televizorul, tabla, retroproiectorul, calculatorul, etc. Indiferent de aparatul utilizat se va face inainte o micd
repeti!ie. Acestea ar

fi principarele

etape in cadrul pregdtirii unui discurs.

.2 Caracteristici ale

oratorilor

Marii oratori au fost cei care, ajunqi in culmea celebritdlii au declarat cdla inceputul carierei lor aveau mari emotii, nu puteau g6ndi pozitivqi
mai
ales nu aveau siguranld de sine

in falaunui public. Arta oratoriei este una ca

oricare alta' Pulini sunt cei care se nasc cu tot ceea ce presupune aceastd art6' gtiin[d", mareamajoritate ajung sd deprindd tainele ei pe parcurs. DacE ar fi sd intoarcem file din istorie am remarca oratori iluqtrii: Caesar, Cato,etc.

Yia[a sociala poate

care cu diverse ocazti,

fr prezentatd

sub forma unei scene imense pe

in diverse roluri, sub forma unor jocuri, cetdteanul, oratorul iqi indeplinesc rolul. c6t de bine le va reuqi interpretarea rolurilor
asumate depinde

de abilitilile qi capacitdlile lor de a se folosi

de

comunicarea verbald, de comunicarea nonve rbald, de modul de folosire a unor caracteristici ale personalitdfii: emotivitate, agresivitate, timiditate gi de

aspectul frzic: aparenld ftzicd,, linutd exterioard, ticuri, accent, stare de voiciune qi nu in ultimul r6nd de imaginea de sine.
Tema imaginii de sine a fost discutatd intr-un capitol anterior, acum vom preciza doar cd existd: imaginea sociald de sine (aprecierea celorlalli receptati de individ) qi imaginea proprie de sine (imagine a individului

el insuqi), de aceastd datd insd vom insista in schimb asupra caracteristicilor personalitd[ii atdt de reprezentative in via{a unui orator.
despre

Acestea pot

fi

de ordin psihologic:

Emotivitatea. Fiecare orator are interesul sd-qi cunoascd propria emotivitate precum gi tehnicile care-l pot ajuta sd_gi orienteze
comportamentul, sd adopte modul cel mai potrivit de reacfie in orice situalie in care se afld in contact cu publicul. Emoliile se traduc prin reaclii cum

sunt:

modificdri are expresiilor fefei, parpitagii, respiralie dificild,

modificarea vocii, tremurdturi, impresia de nesigurantd, stare de rdu (lacrimi,

!ipete)' Controlarea acestor manifestdri duce Ia stdpdnirea emotivitalii. Individul fie cd i$i exteri orizeazd, aceste stdri prin gesturi,
voluntare sau involuntare sau igi interioriz eazdtrdirile (retrdite prin contractii

cuvinte, acte

musculare, crampe

in

stomac, palpitalii, acestea

se concretizeazd

in

sentimente de teamd, bucurie, neriniqte, plans, etc.). Emo{ia parcurge patru

etape:

- incSrcdtura: cuprinde cantitateade energie care se acumu leazd,; - tensiunea: cuprinde energia acumulatd gi relinutd (contractarea tAmplelor, maxilarului);

- eliberarea;
- relaxarea: permite destinderea persoanei, absen{a ei fiind cauzastresului. Stdpdnirea emoliei est importantd pentru orator. in acest sens ii vor fi de mare folos cunoaqterea qi aplicarea unor principii de ac{iune: ralionarea cu calm, repetarea comportamentului (tehnici ce constd in asocierea

calmului, a relaxdrii fizice qi mentale cu imaginile situa{iilor emo}ionale, relaxarea prin exercilii de respiralie qi de relax are amuqchilor,
sine prin inducerea unei stdri de calm). Emotivitatea poate

stdpanirea de

fi cititd in gesturi,

in atitudini, in expresia felei qi a privirii. Nu trebuie luatd,drept inamic ci ca sursd de reglare a cunoaqterii propriului comportament, a propriei conduite
81

prin insuqirea unor tehnici de relaxare gi autocontrol.

arcool, tutun, singurdtate, complexe, urd, agitaliepermanen td,, zgomot, etc. Ne se pune probrema de a suprima ci de a trdi aceste sentimente qi de a le utiliza doar in tealizareaunor activitdli eficiente. At6t oratorul c6t qi publicul posedd agresivitate.

refuzul unui rucru important pentru noi, provocare' o jignire, un egec, conflicte familiale, oboseald,

factorii decranqatori, care se afld inconjurdtor' Acegtia sunt :

a fondului nostru instinctiv, inndscut' Este o tendin{d naturald care apare in anumite situalii qi condilii. Exist' in fiecare din noi. pentru a o putea stdp'ni trebuie s6_i
cunoagtem

Agresivitatea: este componentd

in via[a individuard sau in

mediul
o

Timiditatea: Nu este recom andatd,unui orator. se manifestd printr_ un comportament defensiv, anxios, astenic sau printr_o fire negativd neadaptabird ra societatea din jur. poate avea cauze ce provin din copilSrie sau aparli n prezentului. Factori care determin5

- nesiguran[d de sine _ complexe de inferioritate - dificultali de comunicare, refineri

supraexigente.

timiditatea

fald de

atitudini

Depdqirea timidita{ii necesitd un proces de dezvortare continud a increderii de sine qi in al1ii, de asumare a rdspunderii. invdlareagi exercifiul au un rol major in eradicarea timidi tdtii, ele sporind
capacitdgire

Timid itateapoate o piedicd serioasd pentru un viitor orator. Acesta nu trebuie sd fie nici timid, nici agresiv dar nici intolerant ?n relaliile cu publicur.

la mediu qi stimuland dezvo ltareapsiho-comportamentald.

de adaptare

fi

82

calea comunicdrii dacd sensibilitatea sau comportarea emotivd sunt exagerate deoarece se ajunge la scdderea capacitdlilor de acliune hotdrAtd. altd categorie de caracteristici sunt de ordinul fizic. se leagd de individualitatea oratorului. Au in vedere

Afectivitatea: geneteazd' obstacole

in

(vioaie, monotond, etc.)

linuta exterioard (vestimentalie, coafur6, danturd, etc.), ticuri, accente, stare de actiune

aparen[a ftzicd",

degrabd ascultare gi receptare de masaje.

comunicarea inseamnd interacfiune cu cei din jur, cooperare. Asta nu inseamnd in mod neapdrat impunere a punctului de vedere propriu ci mai

Cafitnfi necesare unui orator:

Expresivitate, adicd evitarea monotoniei prin adoptarea unei posturi corespunzdtoare, prin ardtarea unui entuziasm fald de discurs.
Desigur acestea sunt doar cateva din calitd{ile necesare unui orator vd invitdm s6 descoperili qi altele.

l. 2. 3. 4. 5' 6, 7.

Capacitate empaticd;

pldcere de a vorbi;

Dicfie bund;
Vocabular bogat;

vigilenfi la ceea ce spune, cum o spune, c6nd o spune.

Claritate in exprimare;

83

T.3Pregrtirea propriu-zisr: increderea de sine, analizarea a s p ectului, f inu tI, ves tim en taf ie, pozi[ia corpului, elimin
^rea

incordlrii

Repetifia este parle esen{iald a unei bune prezentdri. Este importantd pentru cd oferd o oportunitate de memorare a materialului, ne ajutd"
incadrarea in timp qi la finisarea unor aspecte.

la

Prin repetare materialul devine familiar iar pasul urmator va fi acum repetarea in fala oglinzii, folosind intona{ia potrivitd (este imporlantd pentru

a sublinia mesajul transmis) sau in fala unui prieten, cerandu-i

sincerd qi constructivd.

pdrerea

Un alt aspect esenlial este ca in urma repetiliei sd putem prevedea

eventualele probleme ce se pot ridica in legbturd cu tema aleasd.

Pregitirea propriu -zisd, constd in:

o o o o

increderea de sine Analizarea aspectului, finuti, vestimen ta[ie; Pozifia corpului;

Eliminarea incordirii

increderea de sine: cunoaqterea materialului ne va da incredere in noi. Un comportament natural, neprefrcut va fi preferat de public. Nu
trebuie sd ne afecteze de asemenea un public numeros. Si incercdm sd-l tratdm ca pe un grup restrdns de persoane. $i sd nu uitdm sd credm pe c6t
posibil bund dispozilie.

84

Analizarea aspectului, f in uti, ves ti m en taf ie : aspectul vorbitorului cu siguranld ate un cuvant de spus in felul cum va fi primitd comunicarea. Existd o legdturd strdnsd intre haind gi person alitateaomului
care o poartd.

rmbracamtntea, pe l6ngd rolul ei de a asigura stare de confort gi protecJie are o altd funclie majo16, aceeade a ascunde anumite caracteristici ale corpului.

A, Y'

orice combinatie a obiectelor vestimentare exprimd lucru ri caracteristice persoanei in cauz6' Aceste elemente ne oferd diverse informatii.

oamenii in general iqi aleg hainele incongtient: sunt lucruri care le plac qi altele care dimpotrivd par sd nu-i repr ezinte. Astfel, haina devine
,,ambalajul" sub care omul se ascunde. Haina cu sigu ran[d va fi aleasd in funclie de gustul, stilul "purtdtorului". Putem distinge patru niveluri ale stilului de vestimenta{ie:

1. vestimentalie eleg antd,, alcdtuitd din elemente care se disting prin

individualitate;

2. vestimentafie ingrijitd; 3. indiferenl5 in alegerea vestimentaliei;

4. neglijenfd in alegerea vestimenta{iei.
oamenii se imbracd in funclie de imaginea pe care doresc sd o aibd, de rolul pe care vor sd-l interpreteze.

Pozifia corpurui:
adoptatd

in

comunicare un

rol insemnat joacd pozi[ia

in timpul prezentdrii. Este necesar sd renunldm la proastere

Ce nu este admis:

obiceiuri in ceea ce privegte miqcdrile. Am putea scdpa prin efectuarea de exercilii in fafa oglinzii sau a unei camere de luat vederi .

- sd stdm cu spatele la public; - s5 blocim mijlocul vizual cu corpul;

- pierderea contactului vizual cu auditoriul;

- linuta neglijentd (sugereazd rips6 de profesionalism); - incruciqarea picioarelor (indicd un corp instabil eventual cu o minte la
fel de instabild). Pozilia adoptat[ trebuie sd indice siguranli precizie, exactitate. , Sd incercdm sd interpretdm cAteva pozilii: (cu preciz area cd",pentru
nu ne inqela vom

lua in calcul gi alte gesturi, adicd grupul

de gesturi):

o aplecarea in fald,: interes, curiozitate, dorinti de a colabora, a pune

intrebdri.

lSsarea pe spate

detagare de ceea ce se petrece in

jur.

o picioarele incruciqate

: pot insemna criticd

gugote

in sald: criticd, dezaprobare, plictiseald.

aprobarea prin miqcdrile capului

o zdmbete,

sustinere, incurajare.

o bdrbia sprijinitd in palmd: concentrare. o bdrbia sprijinitd in pumn: dorinld d,e a aflacdt mai multe. o privirea spre ceas : nerdbdare, plictiseald
o roaderea unui obiect, in general de scris Pozilia picioarelor; o picior peste picior

indecizie.

neldmurire in acel moment;

o picior lAng6 picior: aprobare, acord total; o picioarele pufin desfbcute : interes, atenfie.

Bliminarea incordirii.
oricine poate

in

afard, de

vorbitorii foarte experimentali

fi agitat inaintea inceperii unei prezent[ri. Una din principalele

cauze ale nervozitdtii este teama cd, s-ar putea aa ceva sd nu meargd. Reducdnd la maxim aceste probabilitdli ne putem asigura starea de liniqte qi calm necesare unei sustineri de succes. Cdnd suntem nervoqi, mugchii se incoar dd", iar aceastd incordare o

ptezentarea trebuie sd reugeasca.

a diverselo r pFrlidin corp, prin respiralie. incordarea poate afecta: pozigia(umerii cobor6!i), raringele (se inregi streazd, dificultbli in producerea sunetelor), gesturile, mimica, etc. G6ndirea pozitivd este de ajutor. cdutafi motive pentru
care de

putem elimina prin exercilii simple: de migcare

relaxare. Limbajul corpurui trebuie sd redea exact ceea ce dorim. Este indicatd o gesticulare selectivd', corectd care va ardtaintegritate, seriozitate qi profesionalism.

Nu trebuie ignorate nici exerciliile

7.4Rorur gi semnificafia podoabelor vestimentare.

stilul qi gustul diferi de la o persoan d ra

alta. Sunt indi

permanen[d' cautd, doresc sd fie in pas cu moda qi arfii care in schimb nu dau nici o importan{d acestui aspect. Alegerea cu grijd a obiectelor de podoabd,

vizi

care

in

accesoriilor la vestimentalie,linand cont de gusturile noastre exprimd ceva in legdturd cu via[a interioard, cu trdirile noastre erotice.

privim bijuteriile trebuie sd observdm care anume din pdrfile corpului este impodobit qi mai ales ce bijuterii se folosesc. Aceste bijuterii' obiecte de podoabd au rolul de a scoate in evidenld o anumitd parte a corpului, au drept scop atragerea privirii mai ares asupra
sd

DacE ar

fi

acelei pdrli

corporale.
azd. fa[a,un ldn{igor puftat Ia gdt incadreazd din nou fata gi atrage privirile asupra busturui, o brd[arl'purtatd la mand scoate in evidenfd

cerceii purtali pun in eviden{d urechea gi incadre

fel scot in

gleznd atrage desigur privirile spre picioare.

87

bra]ul dar mai ales mdna, inelele le evidenld dericatelea, finelea degetelor, iar o brdlard, puftatd, Ia

Toate obiectele qi mijloacele care ajutd la sporirea esteticii corpului evidenJiazd anumite caracteristici ale persoanei purtdto are aacestor obiecte, oferd date despre: statutul social, agresivita te, adaptare, imagini privind abordarea sexualitdlii.

Oamenii poartdpodoabe, bijuterii

proteclie' Persoanele scunde gi slabe atdt din punct de vedere fizic c6t psihic doresc sd li se acorde aten{ie.

1. din dorin{u tle a fi tn sigurunld, de u qveu un refugiu,

o
qi

bijuterii simborul protecliei, al

siguranld oferitd de religie

Aceste persoane cautd in podoabe, sigurantei. Exemplu: simbolul crucii :

Pietrele prelioase sau semiprelioase erau purlate din cele mai vechi tipuri de conducdtori politici, religiogi qi militari (vezifaraonii din Egipt) in scopuri magice' in a"eea perioadd religia includea at6t aspectul magic c6t gi qtiinfa, ele confunddndu_se.

aceea persoand. in aceastd categorie se inscriu amuletele, talismanele, obiecte ce indeplinesc funclia de magie prin similitudine sau contagiune.

Existd incd qi acum obiecte cu care se efectu eazd acte magice sau vrdjitoreqti, scopur fiind acela de a asigura fie protectia, iubirea unei persoane sau dimpotrivd de a face rdu, a uri, a denigra

prestigiz.' Persoanele care doresc sd se impun6 in fa[a altora doresc sd ajungd in centrul atenfiei prin orice mijloace
de

2' din dorin{u

poartd,

diverse obiecte, podoabe, obiecte, bijuterii.

Exemplu: diverse medalii, insigne (poritice, sporlive, de merit) 3' din dorin(a cle u pluce, a Ji pe plac din punct de veclere sexual Desigur bijuteriile, podoabere asigurd un aspect atrd,g6tor, imbogilind frumuselea naturald,. Bijuteriile pot atinge gi diverse aspecte provocatoare:
88

Exemplu: un inel purtat in buric are nu atdt un rol estetic ci mai ales are scopul de a atrage, a provoca. 4. din dorin(a de a Ji mai frumos, de a compensa snumite lipsuri. Existd categoria bijuteriilor purtate in scop pur estetic: cercei, lanluri, brdldri
dar alese in ton cu vestim enta[ia, coafura, machiajul, etc. Dacd combinatia este bine aleas[ acestea vorbesc de stil, gust, rafinament.

Machiujul qi el are un cuvAnt de spus. oferd informalii

despre

statutul social al persoanei. Machiajul decent, executat cu bun gust irnplicd timp, mijloace materiale, servicii, toate la un loc rezumAndu-se la bani, astfel machiajul vorbeqte de bunistare. Fa[a este prim a eare ajunge la privirile

celorlalli qi rdm6ne mult timp sub observalie.

Coafuru, parfumurile, vopsireu unghiilor toate sunt de asemenea semne ale bundstdrri, desigur dacd sunt de calitate. Indiferent de care aspect menlionat anterior ne-am ocupa este valabil sd afirmdm cd duse la extreme aceste obiqnuin! e trddeazd"lipsa de bun gust, de educalie esteticd, de cultur6, etc.

89

7.5Culori: influenfa culorilor

asupra psihicului uman
culorile joacd un rol deosebit de important in via[anoastr6. Ele au nu doar rol estetic, de decod are alumii inconjurdtoare
ci au efecte extrem de puternice asupra psihicului uman, asupra stdrii de spirit, a modului in care receptdm o informafie. Numeroqi cercetdtori au cdutat sd explice efectele culorilor asupra psihicului uman iar rezultatele lor au fost folosite in toate domeniile de activitate, mergand de ra artd., esteticd, mass-med ia pdnd ra literaturd, filosofie, etc.

opri acum asupra a doar gase culori.

ochiul distinge aproximativ 50.000 de tonuri cromatice. Noi ne vom

excit6, provoacd, incitd la ac{iune, stimuleazd. intelectual, dd senza[ie de apropiere dar poate provoca qi neliniqte. ca semnificalie psihorogicd qi rezonanld

Ro$u

ca efect psihologic dd senza[ia de cdldurd,

afectivi exprimd dorin!6, excitabilitate, dominafie, erotism. Este specific

tipului activ, excentric, ofensiv_agresiv, autonom.

ALBASTRU De
concentrarea,

senzafie

de riniqte,

ca'm,

stimuleazd

dd impresia de seriozitate, ingdduinfd, nostalgie, distanfd, meditalie. it, cantitate mare poate provoca depresie. Arbastrur se
caractefizeazd prin profunzimea trdirilor qi sentimentelor. Este caracteristic pentru tipul pasiv, senzitiv, receptiv exprimancl liniqte, satisfac{ie, tandrete, iubire, afecfiune.

90

GALBBN

- aceaste culoare creeazd, senzatiade intimitate, provoacd

satisfacfie, admiralie, stimule azd" ochiul, sporeqt e capacitatea de concentrare gi mobilizare, predispune la comunicare. Aceastd culoare in cantitdfi mari
obosegte. Este caracteristic

tipului spontan, original, vesel, activ.

Nu la intdmplare am ales aceste trei culori, ele sunt cele trei culori debazd din care prin amestec se oblin toate celelarte curori.
20_40 de ani recurg la folosirea culorilor secundare. o persoand maturd.apel6nd la una din aceste culori aratd' cd se simte tdndrdiar un om tandrprin preferinte pentru culori inchise aratd.cd s-a maturizat.

in gen.rul tinerii preferd aceste culori, oamenii intre

Atunci cdnd toate culorile

- primare gi cele secundare se amestecd

qi culturilor vechi (gri,

rezult6' culorile terliare, caracteristice popoarelor maro, negru : nuanlele pdm6ntii).

PORTOCALIUL

induce optimism,

veselie, dd, senza[ie de

apropiere, sociabilitate, sdnbtate. in cantitdl mari semnificalie psihologicd ca gi roqul.

iritd. Are

aceeagi

aduce riniqte, creeazd. bund dispozifie, relaxare, predispune la medit a[ie. Dd" senzatie de echilibru, de prospefime. VTOLETUL - este o culoare rece, neliniqtitoare gi descurajatoare. stimuleazi, induce optimism gi nostarg ie, casemnificafie psihologicd
induce

VERDELE

stdri de tristefe, melancolie.

Este foarte greu sd se facd aprecieri in funcjie de culori deoarece omul apeleazd la culori in functie de situafie, de starea internd
gi de moment.

91

7.6. Semnificafia pozifiei adoptate

in timpul somnului vd vine sd credeti? Incrusiv

sugereazd informalii despre noi.

pozigia adoptatd

in timpul somnurui

modifica pozilia de somn intre 40 gi 70 de ori, aceasta depinde de situafie, desigur in timpul unui somn liniqtit vor fi efectuate mai puline miqcdri dec6t in timpul unui somn agitat.
De asemenea oamenii care au un psihic stabil fac mai pufine miqcdri in timpul nopfii.

in decursul unei nopfi, o persoand maturd iqi poate

Aceste pozi;ii adoptate in somn reflectd modul de viafd, mediul in care individul igi exercitd activitalile gi felul in care reugeqte sd se adapteze la acest mediu.
Cunoagtem patru

pozilii de

timpul somnului:

bazd., care sunt adoptate cel

mai des in

r. Pozi[ia fiturui

: presupune ghemuirea, cu genunchii

inspre gurd qi pozilionarea pe

indoili qi aduqi

o parte,astfel corpul

via[d".

s-au maturizat indeajuns gi nu prea au curajur de a face fald situaliilor de

oarecare misurd cu un ghem. Persoanele care dorm intr-o astfel de pozilie nu

ajunge sd semene intr_o

este poziliaspecificd dormitului pe buftd, cu faga in jos, cu bralele intinse qi cu picioarere uqor depirtate. semnificalia acestei pozilti indicd dorinla persoanelor respective de a intrain contact cu
92

II. Pozifia intins pe burti:

autoritare care doresc ca lucrurile s6 se desfiqoare dupd bunul ror plac, neaccept'nd prea multe modific'ri. Sunt persoane sigure pe forlele proprii, evitS gi refuzd surprizele, sunt persoane punctuale, ordonate dar care se enerveazd, uqor din lucruri mdrunte.

cdt mai multe persoane 9i de a stdpani o mare parte din mediu. Sunt persoane

denotd personalitate puternicd.

regal5 sau intins pe spate: este o pozilie foarte frecvent adoptatd in timpul somnului. Este pozigia care semnificd incredere in sine,

III' Pozifia

cea mai frecv entd' pozipie adoptatd in somn rdmane cea semifetald, pozilia nu presupune ghemuirea intregului corp. Aceastd pozifie este adoptatd' de persoane care in general sunt ech'ibrate, sigure pe sine qi stdpane pe situalii. Sunt destur de mature gi nu simt o nevoie acut6 de protecfie.
Persoanele nesigure pe ele vor prefera in tirnpul somnului sd doarmd in diagonald,, poziyie ce ocupd intregul pat.

IV'

un individ in timpul somnului va adopta cu sigura n[d, mai murte pozilii dar constant el va reveni Ia pozi{ia dominantd,, poziliacare
potriveqte cel mai bine qi pe aceast a o vapdstra p6nd,in momentul trezirii.

se

93