1

GEOGRAFIA ROMANIEI - SINTEZE GEOGRAFICE

A) 1)
-

AEZAREA ROMNIEI Aezarea matematic pe glob: - n emisfera nordic - pe paralela de 45 grade latitudine nordic, trece prin Sudul rii - paralela de 46 grade mparte Romnia n 2 pri aproximativ egale - meridianul de 25 de grade longitudine estic se intersecteaz cu paralele de 46 de grade aproape n centrul rii - n Europa: - n mijlocul continentului, la distane aproximativ egale de Oceanul Atlantic i Munii Ural - ar de mrime mijlocie, locul 12 2) Aezarea geografic Este definit prin 3 elemente: este o ar carpatic-2/3 din lanul Munilor Carpai este o ar dunrean, 1075 km se afl n ara noastr este o ar pontic, 244 km litoral la Marea Neagr B) VECINI N - Ucraina E - Moldova, Ucraina SE - Marea Neagr S - Bulgaria SV - Iugoslavia NV - Ungaria

C) SUPRAFAA: 238 391 Km ptrai D) LUNGIMEA GRANIELOR RII: 3190,3 Km E) PUNCTE EXTREME: N Horoditea E Tulcea S Zimnicea V Beba Veche

CARACTERISTICILE RELIEFULUI ROMNIEI 1. CARACTERISTICILE GENERALE Sunt reprezentate de: a. Varietatea reliefului este determinat de: - prezena tuturor formelor de relief major: cmpii, dealuri i podiuri joase (< 200 m)-42% dealuri i podiuri nalte (200 500 m) 31% munii joi (500 1 000 m) 15 % muni nali (> 1 000 m) 12 % ( 1% etajul alpin > 2 000 m) - prezena unei game diversificate de tipuri genetice de relief: petrografic, structural, glaciar, fluvial, nival, eolian, litoral, periglaciar, vulcanic A determinat o mare diversitate de peisaje geografice cu condiii i resurse diverse, favoriznd o mare diversitate de activiti antropice b. Simetria - determinat de dispunerea unitilor de relief majore n trepte ce coboar spre exteriorul i interiorul arcului carpatic, n amfiteatru formele de relief se desfoar n trepte concentrice, Depresiunea Transilvaniei n centru, nconjurat simetric de celelalte forme de relief c. Proporionalitatea- determinat de ponderea aproximativ egal a unitilor de relief majore, rezultnd un echilibru al condiiilor naturale, resurselor i tipurilor de activiti antropice munii - 31% dealurile i podiurile 36 % cmpiile i luncile 33% d. Concentricitatea- determinat de dispunerea n trepte concentrice spre interior i exterior a unitilor de relief extra i intra carpatice e. Complementaritatea varietate formelor de relief impun condiii naturale i resurse diferite, acestea completndu-se reciproc f. Armonia reliefului- este determinat de caracteristicile anterioare g. Relief potrivit de nalt, altitudinea nu depete 2544 m 2. CARACTERISTICILE MORFOGRAFICE Exprim forma (configuraia) reliefului. a. n Carpai i Subcarpai sunt specifice: - vrfuri ascuite, abrupturi, creste, culmi prelungi, rotunjite sau aplatizate, platouri netede (cmpuri-suprafee de eroziune), vi nguste i abrupte (chei, defilee), depresiuni intramontane b. n zonele de deal i podi sunt specifice - culmi rotunjite i domoale, platouri, vi cu lunci largi i terase, depresiuni cu relief accidentat c. n zonele de cmpie sunt caracteristice: - interfluviile largi i plate, vile cu lunci ntinse Consecine: - rolul de barier orografic a Carpailor ceea ce determin o evident asimetrie climatic ntre V i E rii (diferene de 1C i peste 100 mm/an de precipitaii) - frecvena mare n depresiunile intramontane, iarna, a inversiunilor termice ( determinate de stagnarea aerului rece) n depresiunile intramontane, ceea ce determin inversiuni de vegetaie

3.

CARACTERISTICI MORFOMETRICE Exprim dimensiunile (valorile)reliefului a. Altitudinea - altitudinea medie a reliefului 420 m ncadrarea n etajul de deal - altitudinea absolut 2 544 m vrful Moldoveanu, Munii Fgra - treptele altitudinale : 0 300 m 50% 300 700 m 28% 700 2 000 m 21% > 2 000 m 1% Consecine: - valorificarea economic a teritoriului rii condiii favorabile practicrii agriculturii,silvicuturi ntregului teritoriu n aria de urbanizare - determin etajarea biopedoclimatic i a activitilor antropice: etajul de cmpie- cu step, silvostep, molisoluri (cernoziom) i culturi agricole extinse etajul de deal i podi cu pduri de foioase, argiluvisoluri, pomicultur i viticultur etajul montan cu pduri de amestec, de conifere, pajiti alpine, cambisoluri i spodosoluri, cu silvicultur, zootehnie i minerit b. Fragmentarea reliefului Exprim gradul de accidentare a terenului, determinat de densitatea vilor pe 1km2. Variaz ntre: - 0,4 km/km2 i o distan medie ntre vi de 1 500 1 800 m n zona de cmpie - 2-3 km/km2 i o distan medie ntre vi de 200 -300 m n Carpai c. Energia reliefului Exprim diferena de altitudine de pe o anumit suprafa 1km2 (altitudinea relativ): - peste 1 000 m n zonele montane nalte - sub 100 m n zonele de cmpie - 50% din teritoriu are valori de 150 m d. Panta reliefului Exprim unghiul dintre suprafaa reliefului i orizontal, determinnd gradul de eroziune al reliefului. Variaz ntre:
- includerea

15-30 n zonele montane (75% din suprafaa acesteia) 10-12 n zonele de deal i podi ( 50% din suprafaa acestora) < 5 n zonele de cmpie

Consecine:
- determin - determin

etajarea biopedoclimatic i modul de utilizare al terenuriloraltitudinea intensitatea proceselor de eroziune-deplasri n mas, procese crionivale, eroziunea n suprafa (pluviodenudarea), tasarea, sufoziunea panta - influeneaz dezvoltarea urbanistic - influeneaz orientarea cilor de comunicaie terestre (mai ales cile ferate) - influeneaz dispunerea reelei hidrografice circular pe margini (rurile colectoare: Dunrea, Tisa, Siret, Prut) radiar convergent n interiorul arcului carpatic i radiar-divergent la exteriorul arcului carpatic (afluenii)

TIPURILE DE RELIEF MAJOR I GENETIC (DERIVAT) DIN ROMNIA Pe teritoriul Romniei se disting 4 tipuri majore de relief n cadrul crora se disting numeroase tipuri de relief derivat. RELIEFUL MAJOR 1. Relieful montan - se dezvolt ntre 300 2 544 m, avnd altitudinea medie de 950 m - este caracteristic Munilor Carpai - este puternic fragmentat de depresiuni, vi longitudinale i transversale, pasuri i trectori umanizarea i circulaia intens n funcie de tipul de roc pe care se dezvolt i aspectul reliefului se disting urmtoarele subtipuri: a. Munii dezvoltai pe roci cristaline (metamorfice) cu altitudini mari, masivi, creste alpine, platouri subalpine, vi adnci i nguste (chei, defilee) - pe calcare se dezvolt relieful carstic b. Munii dezvoltai pe roci sedimentare (fli i conglomerate) - au altitudini mai reduse (< 2 000 m), puternic fragmentai de vi i depresiuni, pe versani se dezvolt alunecrile de teren intense degradri de teren. c. Munii dezvoltai pe roci vulcanice - prezint altitudini ce variaz ntre 500 2 100 m - prezint conuri i cratere vulcanice (mai bine pstrate n munii din Grupa Central a Carpailor Orientale), platouri extinse, vi nguste d. Munii dezvoltai pe roci sedimentare cu intruziuni magmatice - pe rocile sedimentare apar platouri largi i netede - pe rocile magmatice apar vrfuri semee, creste zimate ( M. Metaliferi, M. Brgului) 2. Relieful de deal i podi se dezvolt ntre 300 500 m apare n interiorul i exteriorul arcului carpatic prezint depresiuni i culoare de vi largi cu terase numeroase aezri i ci de comunicaie 3. Relieful de cmpie se dezvolt sub 300 m n V i S rii s-a format recent (n Cuaternar) prin colmatarea unor vechi bazine lacustre cu sedimente aduse de ruri din Carpai vile principale sunt largi, cu terase i lunci extinse, iar cele secundare sunt nguste i seci o mare parte a anului numeroase iazuri prezint unele sectoare de subsiden ( coborre) unde apare excesul de umiditate -

RELIEFUL DERIVAT Este rezultatul aciunii agenilor externi asupra reliefului major. Cele mai vechi forme se regsesc la nivelul interfluviilor, iar cele mai noi la nivelul vilor 1. Suprafeele de eroziune sunt rezultatul nivelrii munilor sau dealurilor nalte apar pe interfluvii avnd aspectul unor platouri netede, intens fragmentate i renlate se desfoar la altitudini diferite dat fiind faptul c muii au fost nlai diferit n zonele de deal i podi numrul lor este mai mic n Carpai sunt situate la diferite altitudinii, cele mai caracteristice fiind: platforma Borscu2 000 2 200 m platforma Ru es 1 000 1 200 m platforma Gornovia (Predeal) 1 000 m 2. Terasele fluviale s-au format ca urmare a alternanei climatice i ridicrilor tectonice din Cuaternar sunt favorabile amplasrii aezrilor, agriculturii, cilor de comunicaie 6-8 n Carpai i Subcarpai, 3-5 n zonele de deal i podi 1-3 n zonele de cmpie 3. Luncile s-au format n ultima parte a Cuaternarului sunt extinse i largi pe rurile principale n zonele de cmpie, deal i depresiuni, iar pe rurile mici i zonele de defileu sunt reduse ca suprafa 4. Relieful glaciar este rezultatul eroziunii ghearilor instalai pe culmile Carpailor n Pleistocen (prima perioad a Cuaternarului) se prezint sub forma de: circuri glaciare (n prezent ocupate de lacuri glaciare), vi glaciare (U) cu lungimi de 1-8 km, praguri, morene 5. Relieful carstic se dezvolt pe roci dizolvabile, unde apar goluri, iar prin precipitare apar cruste i forme pozitive pe calcare i dolomite apar: platouri carstice cu lapiezuri, doline, chei, peteri (n interiorul crora apar stalactite, stalagmite, draperii etc) pe sare apar forme efemere: lapiezuri, avene, peteri (Meledic), prbuiri, alunecri, depresiuni (n care se instaleaz lacuri) 6. Relieful pe nisip n zonele de cmpie (C. Olteniei) i luncile marilor ruri (Ialomia, Buzu) apar dunele de nisip, iar n Dep. Braov i vile rurilor apar grindurile 7. Relieful pe loess apare mai ales n zonele de cmpie dar i n Pod. Moldovei i Pod. Dobrogei prin tasare i sufoziune crovuri, hrube i plnii de sufoziune 8. Relieful vulcanic include forme create de vulcani i aciunea agenilor externi asupra rocilor magmatice lanul vulcanic din V Carpailor Orientali,cu cratere, conuri, platouri din a doua categorie fac parte mguri, culmi rotunjite, ziduri (Detunatele) 9. Relieful pe conglomerate este o roc neconsolidat pe care se dezvolt: babe, sfinci, coloane, ciuperci 10. Relieful litoral este cel mai recent fiind rezultatul evoluiei din ultimele milenii este reprezentat de: Delta Dunrii, lagune, limane maritime, faleze, plaje, golfuri mici

RELIEFUL SUBSTRAT AL MEDIULUI NATURAL I AL ACTIVITILOR ANTROPICE

Relieful este n acelai timp suport i element primar al mediului, la suprafaa sa avnd loc interferena tuturor celorlalte elemente ale mediului. Datorit altitudinii determin apariia unor etaje morfoclimatice, iar n cadrul acestora cteva varieti de peisaje determinate de expoziia versanilor, care la rndul lor influeneaz repartiia elementelor naturale i antropice. n Romnia exist 3 categorii de medii: Terestru Acvatic Subteran Predominant este cel terestru foarte diversificat pe vertical (datorit altitudinii) i regional (datorit rolului de barier orografic a Carpailor), ce a determinat etajarea elementelor de mediu, respectiv circulaia maselor de aer. Diversitatea mediului terestru i bogiile solului i subsolului au determinat o mare varietate a ocupaiilor i o complementaritate economic regional a mediilor geografice. Mediul natural este rezultatul interferenei tuturor elementelor fizico-geografice, n Romnia distingndu-se urmtoarele TIPURI DE MEDII: MEDIUL MONTAN MEDIUL SUBCARPATIC MEDIUL DE PODI I DEAL MEDIUL DE CMPIE MEDIUL DELTAIC MEDIUL DE LITORAL MEDIUL MARIN n funcie de gradul n care sunt transformate de om , acestor tipuri de medii se mai poate aduga: mediul agricol, mediul rural i mediul urban (cel mai intens transformat) Fiecare dintre aceste tipuri de medii (naturale, antropizate sau antropice) sunt caracterizate de anumite elemente geografice, care determin o anumit utilizare a terenurilor i un anumit grad de umanizare. I. MEDIUL MONTAN I CARPAII Mediul montan Prezint urmtoarele caracteristici: se dezvolt de obicei ntre 700- 2544 m , coboar chiar la 50 de m n zona de contact cu cmpia relieful este accidentat, cu vi adnci i nguste, cu versani cu pante mari eroziune intens pe versanii fr vegetaie climatul este umed i rece ca vegetaie sunt caracteristice: tundra alpin, tufiurile, pajiti secundare, pduri de conifere, amestec i foioase n funcie de dispunerea fa de circulaia maselor de aer, expoziia versanilor, temperatur, precipitaii, vegetaie, mod de utilizare a terenurilor, mediul montan prezint 4 subtipuri: Mediul alpin Mediul de muni cu altitudini medii i joase Mediul de depresiuni Mediul de culoare de vale a. Mediul alpin Caracteristici: predomin relieful glaciar, periglaciar i petrografic intervenia antropic este redus: suprapunat, turism, defriri prin defriri, limita pdurii coboar , determinnd apariia unui mediu subalpin

cele dou subtipuri sunt caracteristice n munii nali, cu altitudini de peste 1500 m

b.

c.

d.

Mediul de muni mijlocii i mici Caracteristici: este stabil cu alunecri de teren n zonele argiloase prezint pduri de conifere, amestec i foioase (cu fag la altitudini mai mari i stejar, gorun la altitudini mai mici) - prezint diferenieri n funcie de expoziia versanilor fa de masele de aer ( versanii nordici i estici mai umezi i mai rcoroi, iar cei sudici i vestici mai calzi i mai secetoi)se dezvolt ntre 500 i 1500 m Mediul depresiunilor Caracteristici: intervenia antropic este intens, reflectat de: terasri, eroziunea solurilor, aezri dense, industrie uneori poluant (Zlatna, Baia Mare) prezint n funcie de altitudine 3 tipuri: depresiuni nalte: au un climat rcoros, dimensiuni reduse, cu pduri , puni i terenuri arabile reduse (Vatra Dornei, Zlatna, Bilbor, Borsec, etc) depresiuni mijlocii: sunt foarte extinse, cu terase, dealuri, glacisuri, cu pduri de foioase (uneori inversiunile termice determin inversiuni de vegetaie n Carpaii de Curbur i Meridionali), intens populate, cu puni i terenuri agricole (Braov, Maramure, Ciuc, Giurgeu, Lovitei, Petroani, Brad-Hlmagiu etc.) depresiuni joase: apar mai ales n vest avnd un climat de dealuri joase (Bozovici, Oa, Gurahon) Mediul culoarelor de vale prezint un climat mai rcoros i umed, cureni de aer, o intens circulaie uman apare pe vile marilor vi: Moldova, Bistria, Mure, Olt, Rucr-Bran, Defileul Dunrii prezint mai multe varieti n funcie de altitudine, poziie, orientare SUBCARPAII I MEDIILE SUBCARPATICE Mediul subcarpatic se mparte n funcie de relief n dou subtipuri: a. Mediul de deal - se suprapune zonelor de anticlinal - prezint pante mari i vi adnci - prezint intense degradri ale terenurilor ( mai ales alunecri de teren) datorit alctuirii din roci friabile (argile, marne, nisipuri), dar mai ales datorit intreveniei antropice intense, regiunea fiind bine populat - prezint influene climatice diferite , continentale n E, procese de foehnizare n centru i submediteraneene n V - predomin pdurile care pe alocuri au fost nlocuite cu pajiti secundare culturiole - se disting n funcie de altitudine dou subtipuri caracteristice mediul dealurilor nalte-la peste 500 m, mediul dealurilor joase ntre 300-500 b. Mediul de depresiuni -se suprapune zonelor de sinclinal - prezint terase i lunci largiare un climat de adpost cu precipitaii mai reduse i temperaturi mai ridicate ,sunt intens populate ,agricultura4. PODIURILE I MEDIILE DE PODI Cuprind dou subtipuri caracteristice: a. Mediul de deal : - caracterizat de un relief deluros dens fragmentat cu pante variate, cu intense procese de eroziune, determinate de alctuirea din roci friabile i mai ales de activitile antropice- au fost acoperite de vaste pduri de gorun, cer i grni n trecut, n prezent fiind nlocuite cu terenuri agricole-prezint influene climatice diversificate

b. Mediul de depresiuni i culoare de vale : -prezint un relief n care predomin luncile largi, terasele extinse i glacisuri marginale -este intens antropizat , fapt reliefat de numeroasele terenuri agricole i pajiti -prezint un climat tipic de adpost (cu temperaturi mai ridicate)

MUNTII CARPAII
Caracteristici: - face parte din lanul muntos alpino-carpato-himalayan, format n orogeneza alpin - are o lungime de 1 300 km al III-lea lan muntos din Europa, din care 2/3 in Romnia - sunt situai n partea central- nord-estic a Romniei - joac rolul de barier orografic pentru masele de aer din V, E i S - prin altitudine influeneaz varietatea asociaiilor vegetale, faunistice, tipurile de sol i apariia unor topoclimate (climate locale) - reprezint factorul natural determinant n etnogeneza poporului romn - formeaz un adevrat inel pe teritoriul Romniei, n interiorul cruia se desfoar ce mai mare depresiune intracarpatic din Europa D C a Transilvaniei - are altitudinea medie relativ redus de 950 m , din care 90% sub 1500 m - este puternic fragmentat de depresiuni, vi longitudinale i transversale, pasuri i trectori, suprafee de eroziune umanizarea i circulaia intens - au rezultat n urma coliziunii dintre microplcile: Transilvaniei, Euroasiatic, Mrii Negre, Moesic, Din punct de vedere fizico-geografic i structural se mpart n cinci sectoare:
1. 2. 3.

Carpaii Orientali- grania cu Ucraina i valea Prahovei Carpaii Meridionali-valea Prahovei i culoarul Timi-Cerna-Bistra Carpaii Occidentali- v. Barcaului si Dunre

1. Carpaii Orientali
-

Limite: (incluznd i Carpaii de Curbur) N- grania cu Ucraina E- Pod. Moldovei (subunitatea acestuia Pod. Sucevei), Subcarpaii i S- valea Prahvei, Subcarpaii Curburii V- Depresiunea colinar a Transilvaniei, Dealurile i Cmpia de Vest Caracteristici generale: este cea mai extins ramur a Carpailor (peste 50%din suprafaa acestora) sunt situai la est de Depresiunea colinar a Transilvaniei se mai numesc i Carpaii Rsriteni prezint cea mai mare lime 130-140 Km n N i 80 km n zona de curbur - sunt lipsii de masivitate datorit numeroaselor depresiuni i culoare de vale transversale (parial: Mure, Moldova etc) i longitudinale (Bistria, Trotu, Olt etc) - are altitudini medii de 1 300 - altitudinea maxim 2 303 m vf. Pietrosul Rodnei , vf. Ineu-2 279 m M.Rodnei, vf. Pietrosul Climanilor 2 100m M. Climani evideniaz un adevrat paralelism al culmilor, orientate pe direcie NV-SE (excepie C-ii de Curbur orientai invers, pe direcie NE-SV) n Vest alctuite din roci vulcanice muni vulcanici mai nali i cu cratere i conuri mai bine pstrate n G. Central dect n G. Nordic, cu numeroase izvoare minerale n Centru alctuite din roci metamorfice-isturi cristaline(zona cristalino-mezozoic) cea mai veche, dezvolt cele mai mari altitudini, ce scad de la N spre S (spre izvoarele Trotuului) n Est alctuite din roci sedimentare-fli cu altitudinile cele mai mici i extensiune maxim n zona de curbur unde ocup ntreaga zon deine numeroase resurse precum: pduri (40%) de conifere, amestec i foioase, puni, minereuri feroase i neferoase, mangan, hidroenergie etc. -deine un potenial turistic deosebit
- relieful derivat este variat: petrografic, vulcanic, fluvial, eolian, etc - la altitudini de peste 2 000 m apare relieful glaciar - relieful este dispus n fii paralele, alctuirea petrografic

- din punct de vedere petrografic, structural, al varietii reliefului i altitudine se deosebesc trei grupe: A. Grupa Nordic Grupa Central Grupa Curburii Grupa nordica a Carpatilor Orientali (Carpatii Maramuresului si ai Bucovinei) Pozitia geografica: in nordul Carpatilor Orientali. - Limite: la nord - granita de nord cu Ucraina; la sud - Depresiunea Dornelor(drenat de Dorna), pasul Mestecanis, Depresiunea Campulung -Gura Humorului(drenat de Moldova) ; la vest - Dealurile si Campia de Vest, Podisul Transilvaniei; la est - Podisul Sucevei. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini: cele mai mari din Carpatii Orientali (varful Pietrosul Rodnei de 2303 m) Forme de relief: - un sir de munti vulcanici in vest (conuri vulcanice intens erodate), munti cristalini in centru, cu relief glaciar si munti alcatuiti din roci sedimentare cutate (flis) catre est, cu inaltimi mai mici, numiti ,,obcine"; - depresiuni, vai, pasuri (trecatori), relief fluvial, relief carstic pe alocuri si relief vulcanic (resturi de conuri, cratere, platouri vulcanice). Aspecte specifice: - s-au format prin cutarea stratelor si prin eruptii vulcanice si sunt alcatuiti din trei fasii paralele de roci: vulcanice, sisturi cristaline si sedimentare (flisul carpatic); - culmile sunt orientate NV - SE, paralele si despartite de vai longitudinale; - numeroase depresiuni, pasuri si trecatori (Prislop - 1416 m, Setref, Mestecanis); Caractere generale: mai este numit i Carpaii Maramureului i Bucovinei prezint cea mai mare lime 130-140 km prezint cele mai mari altitudini: vf. Pietrosul Rodnei 2 303 m i vf. Ineu (2 279 m) n M. Rodnei este singura n care se pstreaz relieful glaciar n M. Rodnei lacurile glaciare Lala i Buhiescu culmile sunt orientate pe direcie NV-SE, fiind paralele, paralelism evideniat i de alctuirea petrografic n V se dezvolt lanul de muni vulcanici, n centru munii cristalino-mezozoici, iar n este munii mai joi din fli includ una dintre cele mai extinse depresiuni intramontane din Romnia (se desfoar i dincolo de grania cu Ucraina),sunt bine mpdurii puni extinsecreterea animalelor (zootehnia) bine dezvoltat mai ales n Obcinele Bucovinei - Diviziuni Munii o vulcanici: M. Oa, M. Guti, M. ible o din isturi cristaline: M. Brgu M. Maramureului (vf. Farcu 1 956 m, vf. Toroioaga 1 930 m, vf. Pop Ivan 1
a) 937m),

M. Rodnei (vf. Pietrosul Rodnei 2 303 m, vf. Ineu 2 279 m) M. Suhard o din fli: Obcinele Bucovinei alctuite din teri culmi paralele ce scad altitudinal de la vest la est: * Obcina Mestecni * Obcina Feredeu * Obcina Mare Depresiuni: Dep. Oa- bine individualizat Dep. Maramureului- drenat de Tisa (n N) i afluenii si Iza i Vieu; cu altitudini de 800 m cu culturi pomicole i puni

10

Dep. Dornelor- drenat de Bistria i afluentul su Dorna; aici se afl staiunea Vatra Dornei Culoarul depresionar Cmpulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenat de Moldova Pasuri i trectori: Huta leag depresiunile Oa i Maramure, Guti (Pintea)- leag depresiunile Baia Mare i Maramure etref (818 m)- leag depresiunile Transilvaniei i Maramure pe valea Sluei Prislop (1 416 m)- leag depresiunile Dornelor i Maramure Mestecni (1 096 m)- leag depresiunile Dornelor i Cmpulung Moldovenesc c) Tihua (1 201 m)- leag depresiunile Dornelor i TransilvanieiCaracteristici ale climei: temperatura medie anuala sub 00-60 C; sub 00 C la peste 2000 m; precipitatii medii anuale de peste 1000-1200 mm; vanturi din vest si nord, umede si reci; brize montane de vale si de culme; inversiuni de temperatura frecvente iarna in depresiunile intramontane; etajul de clima montan cu influente scandinavo-baltice in nord si oceanice in vest; climatul alpin la peste 2000 m. d) Caracteristici ale apelor: rauri : afluenti ai Tisei (Viseu si Iza, Somesul Mare, Tur), afluenti ai Siretului (Bistrita Aurie, Moldova, Suceava); lacuri: glaciare (Lala), in masive de sare (Costiui, Ocna Sugatag in Dep. Maramures); izvoare minerale la Borsa, Vatra Dornei (borvizuri). e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, fag in amestec cu conifere si etajul coniferelor) si zona alpin (tufisuri si pasuni); vegetatie de lunca. Soluri: cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii Creasta Cocosului din Muntii Gutai, pestera Izvorul Tausoarelor si Pietrosul Mare din Muntii Rodnei. f) Resurse: minereuri neferoase, mangan, roci de constructie, forestiere; g) Orase: Sighetul Marmatiei, Viseu de Sus, Negresti - Oas, Campulung Moldovenesc, Gura Humorului si statiunile balneoclimaterice Vatra Dornei, Baile Borsa.

Grupa Centrala a Carpatilor Orientali (Carpatii Moldo - Transilvani)

Pozitia geografica: in partea centrala a Carpatilor Orientali. Limite: Depresiunile Dornelor si Campulung Moldovenesc (in nord); Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului (in sud); Depresiunea Transilvaniei sau ,,Subcarpatii Transilvaniei" (in vest); Subcarpatii Moldovei (in est). b) Caracteristici ale reliefului: Altitudinea: mai redusa decat in grupa nordica, dar mai ridicata decat in grupa sudica; muntii cei mai inalti depasesc 1900-2000 m (Pietrosul Calimanilor 2100 m este cel mai inalt varf); Forme de relief: - tipuri de relief dupa cele trei fasii de roci: relief vulcanic (conuri, cratere, platouri vulcanice) in muntii vulcanici, relief carstic (Cheile Bicazului) si pe conglomerate (Ceahlau) in muntii flisului, relief masiv pe roci dure in muntii cristalini; - numeroase depresiuni si vai adanci, pasuri si trecatori (masivitate redusa). Aspecte specifice : - s-au format prin cutarea scoartei si prin eruptii vulcanice (orogeneza alpina); - sunt alcatuiti din trei fasii de roci: vulcanice (la vest), sisturi cristaline (central) si sedimentare (gresii, calcare, conglomerate) sau flisul carpatic in est. - Relief pe calcare (Cheile Bicazului); relief vulcanic (cratre, conuri, platouri), relief fluvial (defileele Muresului si Oltului); - culmile montane sunt dispuse sub forma unor siruri paralele, conform celor trei fasii de roci, pe directia NV - SE; - un uluc depresionar (Giurgeu - Ciuc) intre muntii vulcanici si partea centrala. Caractere generale: mai este numit i Carpaii Moldo- Transilvani zona cristalino-mezozoic se scufund la S de valea Trotuului fiind nlocuit de fli
a)

11

altitudinile scad de la N la S altitudinea maxim 2 100 m vf Pietrosul Climanilor din M. Climani lipsete relieful glaciar relieful carstic de suprafa prezint o mai mare extensiune: Cheile Bicazului, Pietrele Doamnei (M. Raru), Piatra Singuratic (M. Hmaul Mare), M. Ceahlu prezint numeroase defilee: Mureului (Toplia-Deda), Olt (Tunad), Bistria (Zugrenilor, Toance) prezint numeroase depresiuni, pasuri i trectori relieful vulcanic este mai bine reprezentat, datorit conurilor i craterelor vulcanice mai bine pstrate precum i datorit altitudinilor mai ridicate aici apare singurul lac vulcanic Lacul Sfnta Ana din Masivul Ciomatu (o prelungire a M. Harghita dincolo de valea Oltului) ca urmare a unei alunecri n mas a unui pinten montan n anul 1837 s-a format prin blocarea vii Bicazului lacul de prbuire L. Rou din Masivul Hmaul Mare izvorsc cele dou ruri surori , cu cursuri orientate n sensuri contrare Mure i Olt aici se afl numeroase obiective turistice dintre care se remarc mai ales: M. Raru, M. Giumalu, M. Ceahlu ca resurse se remarc pdurile i rocile de construcie Munii vulcanici: M. Climani (vf. Pietrosul Climanilor 2 100 m) M. Gurghiu (vf. Btrna 1 634 m) M. Harghita (vf. Harghita 1 800 m) din isturi cristaline: M. Bistriei (vf. Budacu 1 859 m) M. Raru M. Giumalu (vf. Giumalu 1 856 m) M. Giurgeu M. Hmaul Mare din fli: M. Ceahlu (vf. Toaca 1 907 m) M. Tarcu M. Ciuc M. Nemira M. Stnioarei M. Gomanu M Berzun cei mai joi , nchid la est Dep. Comneti (Drmneti) Depresiuni: Dep. Giurgeu (Gheorgheni)- bine individualizat, larg, cu frecvente inversiuni termice, drenat de Mure Dep. Ciuc- bine individualizat, larg, cu frecvente inversiuni termice, drenat de Olt Dep. Dornelor- drenat de Bistria i afluentul su Dorna; aici se afl staiunea turistic Vatra Dornei Culoarul depresionar Cmpulung Moldovenesc- Gura Humorului- drenat de Moldova Dep. Bilbor, Dep. Borsec Dep. Comneti- drenat de Trotu, nchis la est de M. Berzun Dep. Vrag drenat de Trnava Mare Ghime drenat de Trotu Pasuri i trectori: Mestecni (1 096 m)- leag depresiunile Dornelor i Cmpulung Moldovenesc

12

c)

d)

e)

f)

Tihua (1 201 m)- leag depresiunile Dornelor i Transilvaniei Bucin (n M. Gurghiu-1 287 m) -leag depresiunile Giurgeu i Transilvaniei Sica (n M. Harghita-1 000 m) -leag depresiunile Ciuc i Vrag Oituz (866 m) Tunad (pe Olt)-leag depresiunile Ciuc de Braov Izvorul Mureului -leag depresiunile Giurgeu i Ciuc Bicaz (Pngrai) Tulghe- leag depresiunile Bilbor i Borsec Ghime-Palanca (pe Trotu) Resurse: carbune brun, minereuri neferoase, roci de constructie, sulf, izvoare minerale, forestiere, hidroenergetice. Conditii climatice: temperatura medie anuala: 0-6 C (sub 0 C la peste 2000 m in Calimani); precipitatii medii de peste 1000-1200 mm; vanturi: de tip foehn, brize montane; climatul montan eu inversiuni termice in depresiunile Giurgeu, Ciuc si climatul alpin (Calimani, Ceahlau). Caracteristici ale apelor: rauri : Mures si afluentii Tarnava Mare si Mica; Olt, afluentii Siretului (Bistrita cu Bicazul, Trotus); lacuri: de crater vulcanic (Sfanta Ana), de baraj natural (Rosu), acumulare (Izvorul Muntelui); izvoare minerale carbogazoase (Borsec, Harghita, Tusnad, Vatra Dornei), termale (Tusnad). Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, amestec fag cu molid, etajul coniferelor); zona alpina (arbusti si pajisti subalpine si alpine), vegetatia luncilor in depresiuni. Soluri: cambisoluri, spodosoluri si soluri aluvionare. Rezervatii: forestiere si floristice (Sancraieni), complexe: Lacul Rosu - Cheile Bicazului, Sfanta Ana. Orase: Miercurea Ciuc, Gheorgheni, Comanesti si statiuni balneoclimaterice (Borsec, Tusnad, Vatra Dornei).

Grupa sudica a Carpatilor Orientali (Carpatii de Curbura)

Pozitia geografica: in sudul Carpatilor Orientali. Limite: Depresiunea Brasovului si Valea Oituzului in nord; intre Valea Oituzului si Valea Prahovei; Subcarpatii de Curbura in est si sud. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini: 1500-1600 m; cele maxime de peste 1800-1900 m (vf. Ciucas 1954 m); Forme de relief: munti alcatuiti din strate cutate (flis), depresiuni, vai, pasuri; relief pe conglomerate (babe, sfincsi, coloane in Ciucas); relief pe calcare in Postavaru si Piatra Mare; Aspecte specifice: s-au format prin cutarea scoartei (orogeneza alpin); lipsesc muntii vulcanici si cristalini; zona seismica Vrancea. Cea mai mare depresiune intramontana (Depresiunea Brasovului, cu un relief neted, ca o campie si o altitudine de 500-600 m); Caractere generale: mai este numit i Carpaii Curburii, nu cuprinde relief volcanic, nu are relief glaciar apare relieful eolian n M. Ciuca- Sfinxul din Ciuca i igile, este alctuit n totalitate din fli prezint o puternic curbare ce determin reorientarea culmilor, orientate invers NE-SE include cea mai mare depresiune intramontan din ara noastrDep. Braov (intens populat ) prezint cele mai mici altitudini din Carpaii Orientali,altitudinea maxim 1 954 m vf. Ciuca din M. Ciuca, n depresiuni apar frecvent inversiuni termice ce determin inversiuni de vegetaie (Dep ntorsura Buzului = polul frigului din Romnia) intens fragmentai de vi, pasuri i trectori, valea Prahovei este cea mai important zon turistic montan din Romnia
a)

13

Munii M. Vrancei -ntre vile Oituzului i Bsca Mic, alctuii din urmtoarele masive M. Buzului ntre vile Bsca Mic i Teleajen, formai din trei culmi paralele: M. Penteleu (Bsca Mic -Bsca Mare), M. Podul Calului (Bsca Mare-Buzu), M. Siriu (Buzu-Teleajen) M. Ciuca (vf. Ciuca 1 954 m)-Teleajen- Doftana M. Baiului- Doftana- Prahova M. Brecu situai n N spre Dep. Braov, includ i M. Grohoti i Clbucetul Doftanei M. ntorsura Buzului situai n N spre Dep. Braov M. Brsei formai din dou masive de mare interes turistic M. Piatra Mare i M. Postvaru (unde la altitudinea de 1 000 m se dezvolt perla staiunilor montane Poiana Braov) Munii ce ptrund digital n Dep. Braov: M. Perani (prelungindu-se spre sud cu Mgura Codlea), M. Baraolt, M. Bodoc Depresiuni: Dep. Braov- este cea mai mare depresiune intramontan din Carpaii romneti, neted ca o cmpie, cultivat agricol (mai ales cartof i zootehnie-ovine), intens populat (cel mai nalt grad de urbanizare); este format din trei depresiuni mai mici : Brsei, Prejmer, Rul Negru Dep. ntorsura Buzului- drenat de Buzu Dep. Baraolt- drenat de Olt, ntre M. Baraolt i M. Perani Pasuri i trectori: Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei Bratocea- pe Teleajen Buzu pe Buzu Oituz (866 m)-pe Oituz Tunad (pe Oltdefileul Oltului de la Tunad)-leag depresiunile Ciuc de Braov Raco n M. Perani pe Olt (Defileul Oltului de la Raco) leag depres. Baraolt i Transilv. Vldeni leag depresiunile Braov de Transilvaniei Prul Rece ntorsura Buzului(Brdet) Predelu pe Doftana Tabla Buii Bogata Resurse: roci de constructie, lignit, petrol (Depresiunea Brasovului). c) Caracteristici climatice: Temperatura medie: 0-60 C (-38,50 C, temperatura minima absoluta in Depresiunea Brasovului); Precipitatii de peste 700-1000 mm; Vanturi: de tip foehn, brize montane; Climat montan cu inversiuni termice in depresiuni (Brasovului, Intorsura Buzaului). d) Caracteristici ale apelor: rauri afluente Oltului (Raul Negru si Barsa) ,Siretului (Putna, Buzau) si Ialomitei (Prahova cu afluentii Doftana, Teleajen, Cricovul Sarat); Lacuri de acumulare (Siriu pe Buzau, Paltinu pe Doftana). e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (fag, fag - molid, conifere), zona alpin (arbusti si pajisti alpine). Soluri din clasa cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii forestiere, Tigaile Mari din Ciucas. f) Orase: Brasov, Azuga, Intorsura Buzaului, Sfantu Gheorghe, Covasna,

14 g)

statiuni turistice (Predeal, Busteni, Sinaia).

Carpaii Meridionali
Limite:
- N- Depresiunea colinar a Transilvaniei, culoarul Ortiei, Culoarul Bistrei - E- valea Dmboviei sau valea Prahovei (dac se include i Gr. Bucegilor) - S- Subcarpaii Getici i Pod. Mehedini (i Subcarpaii Curburii dac se

include i Grupa Bucegilor) - V- Culoarul tectonic Timi- Cerna Caracteristici generale: - datorit altitudinilor mari i reliefului asemntor cu cel din Alpi, mai sunt numii i Alpii Transilvaniei - sunt cei mai masivi i mai unitari morfologic i structural - prezint cea mai redus suprafa (21%) i lime - alctuirea litologic este simpl, predominnd isturile cristaline cu intruziuni granitice (ce determin altitudinile mari), iar sporadic, predominnd la extremitatea vestic apar rocile sedimentare (calcare, conglomerate, etc.) - prezint altitudinile medii cele mai mari din Carpai 1 400 m - peste 20 de vrfuri depesc 2 500 m - altitudinea maxim 2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m M. Fgra, - relieful glaciar este bine reprezentat: vi glaciare (6-8 km), circuri glaciare (multe dintre acestea ocupate n prezent de lacuri glaciare), morene, custuri (creste extrem de ascuite) - bine reprezentat este i relieful periglaciar situat n imediata apropiere a reliefului glaciar (la altitudini mai reduse) - relieful carstic apare mai ales la extremitatea vestic - aici s-au pstrat cel mai bine suprafeele de eroziune, care relev alternana fazelor de nlare i cele de eroziune la peste 2 000 m platforma Borscu ntre 1 200 1 600 m platforma Ru- es la peste 1 000 m platforma Gornovia (Predeal) - la est de valea Oltului versanii nordici sunt abrupi, iar cei sudici sunt prelungi; la vest de valea Oltului situaia este invers, versanii nordici sunt prelungi, iar cei sudici abrupi - la sfritul Neogenului au suferit cea mai intens renlare, de peste 1 000 m - culmea principal este orientat n general pe direcie vest-est - datorit masivitii evidente prezint puine depresiuni (n general mici), trectori (majoritatea adnci) i pasuri ( majoritatea situate la mari nlimi, aici aflndu-se n M. Parng cel mai nalt pas din ar, pasul Urdele 2 141m ) - sunt prezente toate cele patru subtipuri de medii montane, ns cu temperaturi mai sczute i umiditate mai marepduri mai extinse pe versanii nordici, i pajiti secundare mai extinse pe versanii sudici unde se practic i n prezent transhumana - prezint puine culoare de vale transversale (Olt, Jiu, Strei) sau longitudinale (Lotru) - sunt traversai de dou osele de mare altitudine: Transfgranul (transversal) i Transalpina (longitudinal n Parng ntre Petroani i Voineasa) - vile transversale i mpart n trei grupe, la care unii autori adaug i Grupa Bucegi : A. Grupa Bucegi B. Grupa Fgra

15

C. Grupa Parng D. Grupa Retezat-Godeanu A. GRUPA BUCEGI Limite: N- Dep. colinar a Transilvaniei E- valea Prahovei S- Subcarpaii Curburii V- valea Dmboviei Caractere generale: - este considerat ca fcnd parte, de ctre unii geografi, din Carpaii Meridionali, datorit altitudinii i reliefului - ca roci predomin conglomeratele i calcarele relief carstic: cheile Dmbovicioarei, cheile Ttarului petera Ialomiei, nu prezint relief vulcanic i glaciar apare relieful eolian n M. Bucegi- Sfinxul i Babele - spre N i E se termin printr-un impuntor abrupt (mai ales ctre valea Prahovei Abruptul Caraimanilor) cele trei suprafee de eroziune au o mare extensiune este cea mai important zon montan din punct de vedere turistic - altitudinea maxim este de 2 505 m vf Omu- M. Bucegi Cuprinde: - Munii M. Bucegi situai n partea de E, se prezint sub forma unui semicerc dispus n amfiteatru, fiind cel mai important masiv turistic, cu numeroase cabane, prtii i trasee pentru turiti, cu vf Omu-2 505 m M. Leaota situai la V de M. Bucegi, avnd aspectul unui promontoriu M. Piatra Craiului alctuii n majoritate din calcare, cu creste, zimate situai la N de Culoarul Rucr-Bran Depresiuni: Culoarul Rucr-Bran un an tectonic adnc i larg Pasuri i trectori: Predeal (1 000 m)- pe valea Prahovei Bran (Giuvala) 1 240 m Vldeni rezervaii: Sinaia, Bucegi etaj climatic: montan temperaturi: 0-6 grade C - influene: est-europene
-

B. GRUPA FGRA Limite:

-

N- Dep. Transilvaniei (Dep. Fgra) E- v. Dmboviei S- Subcarpaii Getici V- defileul Oltului (Turnu Rou- Cozia)

Caractere generale: este cea mai masiv i nalt din Carpaii

16

cele mai mari altitudini din Carpai2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m din M. Fgra este alctuit dintr-o culme nordic unitar, cu aspect de zid crenelat , orientat vestest, n lungime de 60 km din care se desprind spre sud patru masive insulare, sub forma unor culmi prelungi, separate de Olt, Arge i afluenii acestora la confluena Lotrului cu Oltul se dezvolt Dep. Lovitei (Brezoi), o veche zon de populare din Carpai - prezint numeroase urme ale glaciaiunii cuaternare relief glaciar - prezint un peisaj pitoresc interes turistic deosebit prezint numeroase lacuri de baraj artificial i hidrocentrale (Vidraru pe Arge) Cuprinde: - Munii o n Nord: M. Fgra -2 544 m vf. Moldoveanu , vf. Negoiu-2 535 m (vf. Suru 2 282 m) o Spre Sud: M. Cozia ntre Olt i Topolog M. Frunii ntre Topolog i Arge M. Ghiu ntre Arge i Vlsan M. Iezer (Ppua)- ntre Vlsan i Dmbovia (Vf. Iezer 2 482 m) Depresiuni: Dep. Lovitei- bine individualizat la confluena Oltului cu Lotrul Defileul Oltului de la Turnu Rou-Cozia o vale transversal (ce mai caracteristic din Carpai) ce taie perpendicular linia carpatic Pasuri i trectori: Bran (Giuvala) 1 240 m Turnu Rou (400 m)- la intrarea Oltului n zona montan Cozia (309 m)- la ieirea Oltului din zona montan Transfgran - rezervaii: Blea, Cozia - etaj climatic: montan, pe vrfuri alpin - temperaturi: 0-6 grade C - influene: prezena foehnui, vnt cald

- prezint

Carpatii Meridionali situati la est de Olt (Masivele Fagaras si Bucegi)

Pozitia geografica: in centrul tarii si in partea estica a Carpatilor Meridionali. Limite: vestValea si Defileul Oltului; est- valea Prahovei; nord- Depresiunea Fagarasului si Depresiunea Brasovului; sudSubcarpatii Getici si de Curbura. b) Caracteristicile reliefului: Altitudini: cele mai mari din Carpatii romanesti, peste 2000-2500 m, (varfurile Moldoveanu 2544 m, Negoiu 2535 m, Omu 2505 m). Forme de relief: masive montane bine inchegate, depresiuni putine, vai adanci, defilee (Olt). Relief glaciar predominant (circuri, vai, morene si lacuri glaciare), relief carstic si relief pe conglomerate (Babele, Sfinxul) in grupa Bucegi. Aspecte specifice: s-au format prin cutarea scoartei terestre in timpul orog. alpine; sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline (care dau masivitate si inaltime mare),rocile sedimentare (calcare si conglomerate) in Masivul Bucegi; masivitate remarcabila si fragmentare redusa, putine depresiuni au o orientare generala vest-est si au abrupturi catre nord (depresiunile Brasov si Fagaras) si sud (Subcarpati); Defleul Oltului de la Turnu Rosu si Cozia; Diviziuni: Masivul Fagaras (Muntii Fagarasului, lezer, Ghitu, Frunti si Cozia); Masivul
a)

17

Bucegi (Muntii Bucegi, Leaota, Piatra Craiului); Depresiunea Lovistei si Culoarul Rucar - Bran. c) Caracteristici ale climei: temperatura medie anuala (0-6C, scazand cu altitudinea sub 0C); precipitatii medii anuale: peste 1000-1200 mm. brize montane, vanturi de tip foehn catre depresiunile submontane (Vantul Mare in Depresiunea Fagarasului) Climat montan (800-2000 m) si climat alpin la peste 2000 m. d) Caracteristici hidrografice: Rauri din grupa sudica: Olt cu afluentul Topolog, Arges cu afluentii Raul Doamnei, Valsan, Dambovita, Ialomita cu Prahova; Lacuri glaciare (Balea, Podragu, Capra, Avrig), lacuri artificiale (Vidraru, Bolboci, Scropoasa). Izvoare minerale. e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, fag in amestec cu rasinoasele, etajul coniferelor), zona alpina (etajul subalpin cu arbusti, tufarisuri si pasuni subalpine si etajul alpin cu pajisti alpine si vegetatie de stancarie). Soluri din clasele cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii complexe: Bucegi, Piatra Craiului, Cozia, Balea. f) Resurse naturale: roci de constructie, forestiere si hidroenergetice g) Orase: Zarnesti, Busteni, Sinaia, Brezoi. C. GRUPA PARNG Limite: N- Dep. Colinar a Transilvaniei (Dep. Sibiu i culoarul Secaelor) E- defileul Oltului (Turnu Rou- Cozia) S- Subcarpaii Getici V- valea Jiului (ce dreneaz Dep. Petroani)i valea Streiului (ce dreneaz depresiunea Haeg) Caractere generale: prezint cea mai mare lime dintre cele trei grupe din Carpaii Meridionali platformele de eroziune au cea mai mare extindere relieful glaciar este prezent ns pe o suprafa mai redus de ct n celelalte grupe - o mai mare extensiune o are relieful carsticCheile Olteului, Petera Muierii - n partea central prezint o fractur tectonic, orientat vest est, unde s-a instalat cursul Lotrului (i oseaua Transalpina) este o zon populat din cele mai vechi timpuri, ca mrturie stnd ruinele vechii reedine a statului dac Sarmizegetusa Regia din Masivul Ortiei situai n NV M. ureanu i ruinele reedinei provinciei romane Dacia Felix din Dep. Haeg- Sarmizegetusa Ulpia Traiana aici se afl cel mai nalt pas din ar Urdele 2 141 m - are un aspect palmar, masivul principal (numit nod orografic) aflndu-se n SV din care se desprind celelalte culmi Cuprinde: - Munii o nodul orografic M. Parng (vf. Parngul Mare 2 519 m) din care se desprind: spre NM. ureanu (vf. lui Ptru 2 130 m)-ntre Strei i Sebe spre NEM. Cndrel (vf. Cndrel 2 244 m)-ntre Sebe i Sadu spre EM. Lotrului (vf. tefleti 2 242 m)-ntre Sadu i Lotru la sud de valea Lotrului m. Cpnii (vf Ursu 2 124 m) Depresiuni: Dep. Lovitei- bine individualizat la confluena Oltului cu Lotrul Defileul Oltului de la Turnu Rou-Cozia o vale transversal (ce mai caracteristic din Carpai) ce taie perpendicular linia carpatic Defileul Jiului Dep. Petroani drenat de Jiu,Dep. Haeg- drenat de Strei
-

18

Pasuri i trectori: Urdele (2 141 m) cel mai nalt din Romnia Lainici (450m)- pe valea Jiului Turnu Rou (400 m)- la intrarea Oltului n zona montan Cozia (309 m)- la ieirea Oltului din zona montan Merior- leag cele dou depresiuni Haeg i Petroani rezervaii: Parng, Glcescu - etaj climatic: montan, pe vrfuri alpin - temperaturi: 0-6 grade C - influene: prezena foehnui, vnt cald D. GRUPA RETEZAT-GODEANU

Limite: N- Culoarul Bistrei E- valea Jiului (ce dreneaz Dep. Petroani)i valea Streiului (ce dreneaz depresiunea Haeg) S- Subcarpaii Getici i Pod. Mehedini V- Culoarul tectonic Timi- Cerna Caractere generale: Cuprinde cele mai numeroase altitudini de peste 2 000 m - include cel mai numeroase lacuri glaciare (80) printre care L. Bucura (cel mai extins- 10 ha) i L. Znoaga ( cel mai adnc 29 m) - prezint relief carstic mai ales n SV: Cheile Runcului, Cheile Corcoaiei, Izbucul Cernei prezint cea mai mare masivitate culmile principale sunt separate de vi longitudinale aici se afl primul parc naional din ar cu numeroase specii de plante i animale rare Parcul Naional Retezat (1931, 51 000 ha) prezint o culme principal situat n partea central din care se desprind celelalte culmi Cuprinde: - Munii n zona central: M. Retezat (vf. Peleaga 2 509 m, ntre Valea Rul Mare i Jiul de Vest) i M. Godeanu (vf. Godeanu 2 229 m spre nord M. arcu (vf. arcu 2 190 m) care se continu spre NV cu M. Muntele Mic spre sud M. Cernei (la N de valea Cernei), M. Mehedini (ntre Cerna i Motru) M. Vlcan (cu vf. Straja 1 868 m ntre Motru i Jiul de Vest) Depresiuni: Defileul Jiului Dep. Petroani drenat de Jiu Dep. Haeg- drenat de Strei Culoarul tectonic Timi- Cerna Culoarul Bistrei Pasuri i trectori: Lainici (450m)- pe valea Jiului Merior- leag cele dou depresiuni Haeg i Petroani Domanea (Poarta Oriental)- 540 m, n Culoarul Timi- Cerna Poarta de fier a Transilvaniei 700 m , pe Bistra rezervaii: Parcul Naional Retezat, Domogled - etaj climatic: montan, pe vrfu ri alpin - temperaturi: 0-6 grade C
-

19

Carpatii Meridionali situati la vest de Olt (Masivele Parang si Retezat Godeanu)

Pozitia geografica: partea vestica a Carpatilor Meridionali, formata din Masivele Parang si Retezat - Godeanu. Limite: Depresiunea Transilvaniei, culoarul Muresului, culoarul Bistrei la nord; Subcarpatii Getici si Pod. Mehedinti la sud; Valea (Defileul) Oltului la est si Culoarul Timis - Cerna la vest. b) Caracteristicile reliefului: Altitudini de peste 2000-2500 m (Parangul Mare 2519 m, Peleaga 2509 m); Forme de relief: culmi masive, depresiuni putine, vai adanci, relief glaciar, relief carstic in Muntii Cernei si Mehedinti si pe alocuri in Valcan si Capatanii. Aspecte specifice: s-au format prin orogeneza alpina si sunt alcatuiti predominant din sisturi cristaline, cu exceptia partii de sud-vest, unde apar calcarele (Muntii Cernei si Mehedinti); sunt foarte putin fragmentati, avand o remarcabila masivitate; culmile se desprind din masivele centrale; sunt abrupti pe margini; defileele Oltului si Jiului; Resurse: de carbuni (huila) in Depresiunea Petrosani, roci de constructie, minerale, forestiere, hidroenergetice . Diviziuni: Masivul Parang (Muntii Parang, Lotrului, Capatanii, Candrel, Sureanu), Masivul Retezat - Godeanu (Muntii Retezat, Godeanu, Cernei, Mehedinti, Tarcului); Depresiunile Petrosani, Hategului, Culoarele Timis-Cerna si Bistra, Defileul Oltului s i Dep. Lovistei. c) Caracteristici climatice: temperatura medie: 0-60 C, sub 00 C la peste 2000 m; precipitatii medii: peste 1000-1200 mm; vanturi de tip foehn, brize montane; climat montan cu inversiuni termice in depresiuni si alpin la peste 2000 m. Influente submediteraneene pe Valea Cernei. d) Caracteristici ale apelor: rauri: Oltul cu Cibin si Sadu, Lotru si Oltet, Jiul cu Motru si Gilort, Cerna, Timis, afluenti ai Muresului Sebes si Strei; lacuri: glaciare (Bucura, Zanoaga, Galcescu), hidroenergetice pe Lotru (Vidra), Sebes, Cerna, Raul
a)

20

Mare. Izvoare termale la Baile Herculane. e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul fagului, paduri de amestec fag - brad si etajul coniferelor); zona alpina (arbusti si pajisti alpine); vegetatie submediteraneana pe Valea Cernei. Soluri: cambisoluri si spodosoluri. Rezervatii: Parcul National Retezat, pestera Muierii, Closani, complexe (lezerul Sureanu), forestiere. f) Orase: Petrosani, Lupeni, Petrila, Vulcan, Brezoi, statiunea Baile Herculane.

Carpaii Occidentali
Limite:
- N- Valea Barcului (sau valea Someului) - E- Depresiunea colinar a Transilvaniei: Culoarul Bistrei i Culoarul Timi- S- Valea Dunrii - V- Dealurile de Vest, iar pe alocuri intr n contact cu Cmpia de Vest

Cerna

Caracteristici generale: - au altitudinea medie de 650 m (cea mai redus)lipsa reliefului glaciar, sporadic n M. Bihor apare relieful periglaciar (depresiuni nivale, forme create de nghe-dezghe) - cea mai mare altitudine vf. Bihor(Curcubta Mare)- 1 849 m din M. Bihor - ocup 26% suprafaa Carpailor - prezint o mare complexitate litologic i structural, fiind formai dintr-un adevrat mozaic de roci: vulcanice, sedimentare i metamorfice (isturi cristaline) - varietatea rocilor impune o mare varietate a reliefului - relieful pe isturi cristaline i roci vulcanice apare sub forme masive i greoaie (M. Bihor, M. Semenic, M. Locvei, M. Poiana Rusc, M. Metaliferi) - n Munii Metaliferi prezena rocilor vulcanice i sedimentare determin apariia unui relief sculptat de eroziunea difereniat - relieful carstic este extins i apare sub forme diferite att exocarstice ct i endocarstice: platouri carstice cu lapiezuri i doline: Padi- Cetile Ponorului, Vacu, Crbunari vi de tip chei: Nerei, Rmei, ntregalde depresiuni carstice n care s-au instalat lacurile carstice: Ighiu, Vroaia peteri: Vntului (cea mai lung din ar), Urilor, Comarnic, Meziad, Scrioara, Focul Viu (cu gheari) avene adnci - culmile sunt largi i netede - reprezint sectorul cel mai fragmentat din Carpai prezentnd numeroase depresiuni, culoare de vale transversale, pasuri i trectoriaspect discontinuu - cmpia ptrunde adnc n interiorul muntelui sub forma unor depresiuni de tip golf - au aspect asimetric, altitudinile scznd de la est la vest - prezint vi de tip defileu: Defileul Dunrii n sud (cel mai lung din Europa 144 km), Defileul Mureului - prezint cele mai bogate precipitaii (1 400 m n M. Vldeasa) pe versanii vestici, iar pe cei estici i sud-estici apare fenomenul de foehn - sunt bine mpdurii , predominnd pdurile de foioase, urmate de pdurile de conifere iar la altitudini mai mari pajitile subalpine - sunt bine populai, aezrile rurale urcnd n altitudine pn la 1 600 msate de tip risipit numite crnguri - prezint numeroase resurse de subsol: minereuri auro-argintifere, minereuri de fier, bauxit, marmur, etc. - vile transversale i mpart n urmatoarele sectoare: - Munii Banat

21

Muntii Poiana Rusc Munii Apuseni

A. MUNII BANATULUI Limite: N- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Buziaului numite i Dealurile Pogniului) E- Culoarul Timi Cerna S- Defileul Dunrii V- Dealurile de Vest (Dealurile Banatului, subunitatea acestuia Dealurile Tirolului) Caractere generale: reprezint o punte de legtur cu Munii Balcani datorit alctuiri petrografice se aseamn mai mult cu Carpaii Meridionali relieful carstic este extins : Cheile Nerei, Cheile Caraului, Petera Comarnic includ Defileul Dunrii cel mai lung din Europa (144 km), unde temperaturile sunt mai ridicate permind dezvoltarea unor elemente biogeografice submediteraneene: liliacul slbatic, vipera cu corn aici se afl Parcurile Naionale: Porile de Fier, Cheile Nerei- Beunia prezint 3 trepte altimetrice ce scad altitudinal de la est (peste 1 400 m) la vest (sub 600 m) Cuprinde: Munii o n Est cei mai nali: M. Semenic -1 446 m vf. Semenic i M. Almjului- 1 224 m vf. Svinecea Mare n Centru: M. Aninei i M. Locvei n Vest cei mai joi M. Dognecea (617m) Depresiuni: Dep. Almjului (Bozovici)- bine individualizat ntre M Semenic i M. Almjului, traversat de Nera cu numeroase livezi de meri ara florilor de mr Dep. Cara- Reia (Cara Ezeri) drenat de Cara i Brzava Pasuri i trectori: Domanea ( Poarta Oriental) 540 m Trova Vliug - Defileul de la Cazane - rezervaii: Cazanele Dunrii, Cetatea Devei - etaj climatic: de muni joi - temperaturi: 2-6 grade Cinfluene climatice: submediteraneene
-

B. MUNII POIANA RUSC Limite: N- Valea Mureului (Defileul Deva Lipova) E- Dep. Haeg S- Culoarul Bistrei V- Dealurile de Vest Dealurile Banatului, subunitatea Dealurile Lipovei Caractere generale: apar izolai ca un horst nconjurat de zone joase sunt alctuii din calcare cu intruziuni granitice
-

22 - prezint

vi nguste cu versani abrupi i culmi largiaezrile rurale i cile de comunicaie se concentreaz pe culmi - altitudinea maximvf. Padeu 1 374 m

Carpatii Occidentali situati la sud de Mures. (Muntii Poiana Rusca si Muntii Banatului)
Pozitia geografica: in sud-vestul tarii si in sudul Carpatilor Occidentali. Limite: Valea Muresului la nord; Valea (Defileul) Dunarii la sud, Culoarul Timis -Cerna, culoarul Bistrei si depresiunea Hategului la est, Dealurile de Vest la vest. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudinile cele mai reduse din Carpatii Occidentali (abia depasesc 1400 m. Varful Semenic de 1446 m, din muntii cu acelasi nume, este cel mai inalt). Forme de relief: munti cu suprafete netede la mari inaltimi; culmile descresc ca niste trepte spre vest; vai adanci si depresiuni bine populate. Aspecte specifice reliefului: - au luat nastere prin cutarea scoartei si nu au suferit ultima inaltare a Carpatilor, fiind cu 1000 m mai scunzi decat Carpatii Meridionali; - sunt alcatuiti din sisturi cristaline si calcare (se remarca prezenta reliefului carstic -pestera Comarnic, Cheile Nerei); - sunt fragmentati si nu au continuitate. - in sudul lor se afla Defileul Dunarii (cel mai lung defileu din Europa - 144 km) Diviziuni. Muntii Poiana Rusca, Semenicului, Almajului, Aninei, Locvei, Dognecei si depresiunile: Almajului, Caras - Ezeris, Culoarul Timis Cerna, Culoarul Bistrei. c) Caracteristici climatice: Temperatura medie anuala (6-10 C), mai mica pe marile inaltimi (0-6 C) si mai ridicata in Defileul Dunarii; precipitatii medii anuale de 700-1000 mm si peste 1000-1200 mm pe muntii inalti; vanturi: brizele montane si austrul. Climat montan cu influente submediteraneene in Muntii Banatului si oceanice in Muntii Poiana Rusca. d) Caracteristici ale retelei hidrografice: rauri: Bega (afluent al Tisei), Timis (cu Bistra, Poganis si Barzava), Caras, Nera (chei) din grupa de vest, afluenti ai Dunarii; lacuri de acumulare (Portile de Fier din Defileul Dunarii, Valiug, Trei Ape). e) Vegetatia: paduri de gorun in amestec cu fag, paduri de fag in amestec cu brad, pasuni subalpine, vegetatia luncilor, vegetatie submediteraneana in defileu si in Culoarul Timis-Cerna. f) Resurse naturale: minereuri de fier, minereuri neferoase, carbuni (huila), roci de constructie, forestiere, hidroenergetice g) Orase: Resita, Anina, Orsova, Caransebes, Hunedoara
a)

Muntii Apuseni (Carpatii Occidentali situati la nord de Mures)

a) Pozitia geografica: in nordul Carpatilor Occidentali, cu o pozitie vestica in cadrul tarii. Limite: la nord vaile Barcaului si Somesului; la sud valea Muresului; la vest Dealurile de Vest si Campia de Vest (in dreptul Muntilor Zarandului - contact direct munte-campie). b) Caracteristicile reliefului: Altitudini: cei mai inalti din Carpatii Occidentali; cateva varfuri trec cu putin de 1800 m (Bihor-1849 m din Muntii Bihor, cel mai inalt din Carpatii Occidentali).

23

Forme de relief: - munti cu suprafete de nivelare, numeroase depresiuni, vai si trecatori. - Relief carstic foarte extins (cheile Turzii, avene, pesteri: Cetatile Ponorului, Meziad, Scarisoara, Ursilor, Vantului), dezvoltat pe rocile calcaroase; - relief vulcanic (coloanele de bazalt de la Detunata), relief pe conglomerate, roci cristaline, relief fluvial (vai, chei, defilee: Ciucea pe Crisul Repede). Aspecte specifice: - s-au format prin cutarea stratelor si prin eruptii vulcanice (Muntii Metaliferi); - nu au suferit ultima inaltare a Carpatilor; - culmile montane se desprind radiar in toate directiile, ca lobii unei frunze; - sunt alcatuiti dintr-o varietate de roci (vulcanice, sedimentare si cristaline), ca un mozaic litologic "; - au masivitate redusa, datorita numeroaselor depresiuni, vai si trecatori (pasuri), care ii fragmenteaza; - existenta depresiunilor-golf in vest si a muntilor ascunsi " in nord; Caractere generale: cmpia ptrunde adnc n interiorul munilor sub form de depresiuni de tip golf nu prezint subdiviziuni transversale prezint suprafee de eroziune acoperite de pajiti subalpine sunt bine populai localitatea Tomnatic se afl la 1 600 m altitudine prezint o alctuire petrografic mozaicat diversitatea formelor de relief n ultimii ani aceast zon a fost declarat Parc Natural prezint o distribuie palmar, avnd n partea central masivul principal (nod orografic) M. Bihor, cel mai nalt din care se desprind celelalte culmi muntoase Munii n zona central: M. Bihor -vf. Bihor 1 849 m, cu un relief carstic extins spre nord M. Vldeasa (vf. Vldeasa 1 836 m) ntre v. Iada i v. Someul Mic spre nord-est M. Gilu ntre v. Someului Mic i v. Iara spre est M. Muntele Mare (vf. Muntele Mare 1 826 m) ntre v. Iara i v. Arieului spre est M. Trascu ntre v. Arieului i v. Ampoiului spre sud M. Gina 1484 m la N de valea Criului Alb care izvorte din acest masiv spre sud est M. Metaliferi ntre v. Ampoiului i v. Mureului, alctuii predominant din roci vulcanice numeroase zcminte auro-argintifere, tot aici se afl Detunatele spre vest M. Criurilor separai de depresiunile de tip golf i vile rurilor n urmtoarele subuniti:. Zarand (vf. Drocea 836 m, vf. Highi 799 m)-ntre Mure i Criul Alb M. Codru Moma (vf. Pleu 1 112 m)-ntre Criul Alb i Criul Negru, M. Pdurea Craiului -ntre Criul Negru i Criul Repede,M. Plopi (es) ntre Criul Repede i Barcu, M. Mese Depresiuni: imleu- pe Barcu Huedin- Abrud- pe Arie Zlatna- pe Ampoi, Vad-Borod- pe Criul Repede Beiu - pe Criul Negru, Brad, Hlmagiu, Gurahon- pe Criul Alb Pasuri i trectori: Ciucea 901 m Vlioara- 461 m Bucium- 915 m Buce- 725 m Vrfuri- 650 m Vrtop Resurse: bogati in resurse de subsol (minereuri de matale feroase si neferoase, carbuni, bauxite, roci de constructie, izvoare minerale, termale). c) Caracteristici climatice: temperatura medie anual: 6-100 C (sub 60 C pe muntii inalti); precipitatii medii anuale abundente, de peste 1000 mm; vanturi: de vest, brizele de vale si de culme, vanturi de tip foehn catre depresiuni; Climat montan cu influente oceanice si climat subalpin la peste 1800 m.

24

d) Caracteristicile apelor: rauri: Crisurile (Alb, Negru, Repede), Barcaul, Somesul Mic, Ariesul si Ampoiul afluenti ai Muresului; lacuri: de acumulare pe Somes si Crisul Repede; carstice (Varasoaia, Ighiu); izvoare minerale si termale (Moneasa); e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (amestec stejar-fag, etajul fagului cu cambisoluri, etajul coniferelor cu spodosoluri) si zona subalpina (tufisuri si pasuni subalpine) cu spodosoluri; vegetatia luncilor in depresiuni. Rezervatii: pesteri (Scarisoara, Meziad, Vantului), Cheile Turzii, Coloanele de bazalt de la Detunata, floristice, fosilifere. f) Orase mici: Beius, Brad, Huedin, Campeni, Zlatna

SUBCARPAII
Limite: N valea Moldovei V valea Motrului Caracteristici generale - reprezint o unitate de tranziie ntre Carpai i unitile de relief exterioare acestora - se aseamn cu Carpaii datorit genezei i structurii geologice dar i cu regiunile exterioare prin formele de relief i altitudini - prezint altitudini cuprinse ntre 300-1 000 m - altitudinile maxime se ntlnesc n Dealul Chiciora 1 218 m i Mgura Mu-1 018 m - sunt alctuii din roci sedimentare friabile situate n structuri cutate (anticlinale li sinclinale) precum: argile, marne, nisipuri, pietriuri i conglomerate - uneori apar cute diapire ( structuri geologice caracteristice formate din anticlinale cu strate ridicate pn la vertical, strpunse de smburi de sare - s-au format n ultimele faze ale orogenezei alpine , ca rspuns la ridicrile care au avut loc n Carpai - relieful este format, n general, din dou aliniamente de depresiuni (submontane i intracolinare) nchise de dou aliniamente de dealuri de tip subcarpatic (interne i externe) excepie fcnd Subcarpaii Moldovei care sunt alctuii dintr-un singur ir de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic - depresiunile sunt largi cu lunci i terase extinse - dealurile prezint versani cu pante mari, care favorizeaz intense procese de versant - prezint influene climatice scandinavo-baltice n extremitatea nordic, continentale n partea central-nordic, procese de foehnizare n centru, submediteraneene n Vest - depresiunile prezint un climat de adpost - vegetaia este format din pduri de fag i specii termofile, precum i din pajiti stepizate - intervenia antropic este intens, fiind remarcat prin defriri, suprapunat i agroecosisteme - n funcie de poziie, structur geologic i forme de relief se mpart n trei sectoare distincte

Subcarpatii Moldovei
a) Pozitia geografica: in partea estica a tarii, la exteriorul Carpatilor Orientali (grupa centrala). Limite:
Valea Moldovei in nord, Valea Trotusului in sud, Grupa centrala a Carpatilor Orientali in vest, Culoarul Siretului in est. Ce desparte de Podisul Moldovei Caractere generale: - reprezint o unitate de tranziie ntre Grupa Central a Carpailor Orientali i Podiul Moldovei - sunt alctuii din roci friabile ceea ce explic numeroasele alunecri de teren i procesele de versant

25

s-au format prin cutare - fa de celelalte sectoare subcarpatice sunt formai dintr-un singur ir de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic - includ i Culoarul Siretului o unitate unic n ar, ce se continu spre N cu Culoarul Moldovei, ambele prezentnd terase largi la baza crora se acumuleaz pietriuri piemontane i glacisuri de eroziune, utilizate pentru amplasarea aezrilor i cilor de comunicaie - dealurile sunt dispuse oblic pe culmile montane nchiznd la E depresiunile -

b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini cuprinse intre 400-800 m; altitudinea maxima in Culmea Plesului (911 m); Forme de relief: cel mai simplu relief subcarpatic, format dintr-un sir de depresiuni subcarpatice
largi, inchise de un sir de dealuri subcarpatice inalte; Aspecte specifice reliefului: - s-au format prin cutarea scoartei terestre la finele orogenezei alpine. Alcatuiti din strate sedimentare cutate (gresii, argile, marne, conglomerate), pe alocuri apar si cute diapire cu samburi de sare; - treapta de relief de tranzitie intre Carpatii Orientali si Podisul Moldovei; c) Depresiunea Neam-situat pe rul Neam (Ozana)-nchis de Culmea Pleu (911 m) i Dealul Runcu d) Depresiunea Cracu-Bistria situat pe Bistria- nchis de Dealul Runcu i Dealul Corni e) Depresiunea Tazlu Cain situat pa Trotu i afluenii acestuia Tazlu, Cain, Oituz -nchis de Culmea Pietricica (740 m) f) Culoarul Siret-Moldova- drenat de Siret i respectiv Moldova intens populat g) Caracteristici climatice: Climat de dealuri inalte si depresiuni cu influente continentale de ariditate; Temperatura medie anuala de 6-8o C; Precipitatii medii anuale de 600-800 mm; Vanturi din nord-est si est (Crivatul) si de tip foehn; Inversiuni termice in timpul iernii in depresiuni. h) Caracteristici ale apelor: raurile din grupa de est, afluenti ai Siretului: Moldova, Neamt, Bistrita cu Cracau, Trotus cu Tazlau si Casin, care izvorasc din Carpatii Orientali, lacuri de acumulare pe Bistrita si izvoare minerale (sarate si sulfuroase) in statiunile balneoclimaterice Slanic Moldova, Targu Ocna si Baltatesti. Vegetatia si solurile: zona de padure cu etajul stejarului (gorun). Cambisoluri (soluri brune si brune roscate de padure); vegetatie de lunca cu soluri aluvionare. Rezervatii forestiere. - rezervaii: Rezervaia de zimbri Drago Vod, Codrii de Aram

i) Resurse naturale: petrol (schela Moinesti), gaze asociate, sare (Targu Ocna), roci de constructie,
paduri si pasuni, terenuri agricole. j) Orase: - peste 200000: Bacau pe Bistrita (inclus si la Culoarul Siretului) - peste 100000: Piatra Neamt pe Bistrita (inclus si la Carpati) - peste 50000: Onesti pe Trotus - sub 50000: Targu Neamt, Buhusi, Moinesti, Slanic Moldova, Targu Ocna, Adjud

Subcarpatii de Curbura
Pozitia geografica: in mijlocul (partea centrala a Subcarpatilor) si la marginea exterioara a Carpatilor de Curbura. b) Limite: Valea Trotusului la nord; Valea Dambovitei la vest; Carpatii de Curbura si Masivul Bucegi spre interior; Campia Romana spre exterior. Caractere generale:
a)

26

- reprezint o unitate de tranziie ntre Carpaii Curburii i Meridionali i respectiv Cmpia Romn - intr n contact direct cu Cmpia Romn - prezint cele mai mari altitudini medii dintre toate sectoarele subcarpatice 700-800 m - altitudinea maxim este de 996 m n Mgura Odobetilor - reprezint sectorul cu cea mai mare lime - reprezint cel mai complex sector subcarpatic, datorit ptrunderii unor pinteni montani alctuii din fli, dinspre Carpaii Curburii, care ntrerup paralelismul depresiunilor i dealurilor ( Pintenul Ivneu i Pintenul Vleni) - relieful se prezint sub forma a cel puin dou aliniamente de depresiuni )submontane i intracolinare) i dealuri de tip subcarpatic - n Depresiunea Policiori Pclele apare un fenomen foarte rar ntlnit vulcanii noroioi) - prezint influene climatice continentale n E i procese de foehnizare n rest - vegetaia este predominant di pduri de fag i specii termofile, pajiti secundare, nlocuite n parte cu terenuri agricole (viticultur i pomicultur) - datorit defririlor, suprapunatului i lucrrilor agricole inadecvate apar intense procese de versant c) Caracteristici ale reliefului: Altitudini specifice dealurilor subcarpatice (400-800 m) si de aproape 1000 m (996 m in Magura Odobestilor); Forme de relief: succesiune de depresiuni si dealuri subcarpatice. Relief format din doua siruri de depresiuni (la poalele muntilor sau submontane si intre dealuri sau intracolinare) si doua siruri de culmi subcarpatice, interne si externe; depresiuni intortocheate inchise de dealuri, ca un adevarat ,,labirint natural". - vile Slnicului i Teleajenului mpart aceast unitate n trei subuniti caracteristice a. Subcarpaii Vrancei: prezint dou aliniamente de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic Depresiuni submontane: - Depresiunea Soveja situat pe uia este nchis de Dealurile Ouoru i Rchia - Depresiunea Vrancei- apare ca o cetate natural situat pe Putna i Zbala fiind nchis de Dealurile Rchia, Riuu, Grbova (Gurbneasa), Bisoca - Depresiuni intracolinare: - Depresiunea Cmpuri- situat pe uia, nchis de Dealul Zbru - Depresiunea Vidra-pe Putna, nchis de Mgura Odobetilor (996 m) - Depresiunea Mera- pe Milcov, nchis de Mgura Odobetilor i dealul Deleanu - Depresiunea Dumitreti- pe Rmna, nchis de Dealul Deleanu i Dealul Cpnii b. Subcarpaii Buzului - este cel mai complex sector subcarpatic avnd 3 sau 4 aliniamente de depresiuni i dealuri, situate ntre Slnic i Teleajen, cuprinde: - Depresiunea Policiori-Pclele- situat pe Slnic, nchis de Dealurile Bisoca, Bljani, Dlmei, Bocu - Depresiunea Drajna -strbtut de Buzu i afluenii acestuia, este un culoar depresionar nchis de Pintenul Ivneu - Depresiune Nicov- nchis de Dealurile Ciolanu i Dealul MareIstria -Depresiunea Mislea - Podeni pe Cricovul Srat, nchis de Dealurile Lazului, Salcia, Bucovei i Dealul

27

Mare-Istria c. Subcarpaii Prahovei i Dmboviei -este sectorul cu cele mai puine depresiuni fiind delimitat de vile Teleajenului i Dmboviei; cuprinde: - Depresiunea Cmpina situat pe Prahova, este nchis de Subcarpaii Teleajenului - Depresiunea Valea Lung strbtut de Cricovul Dulce, nchis de Subcarpaii Ialomiei Depresiunea Pucioasa pe Ialomia, nchis de Subcarpaii IalomieiAspecte specifice: s-au format prin incretirea scoartei si sunt alcatuiti din strate de roci sedimentare cutate (gresii, argile, marne, conglomerate, pietrisuri); cel mai complex sector subcarpatic, treapta de tranzitie de la munte catre campie; detin remarcabile fenomene naturale (obiective turistice): ,,Vulcanii noroiosi" din depresiunea Policiori, ,,Focul viu" si ,,Muntele de sare de la Slanic. Caracteristici climatice : Temperatura medie anuala de 6-100 C, pe alocuri mai ridicata in depresiuni; precipitatiile medii anuale: 700-1000 mm; vanturi de tip foehn. Climat de dealuri inalte cu influente de ariditate si de tranzitie. Caracteristici ale retelei hidrografice raurile: Trotus cu afluentii sai (Putna, Ramnicu Sarat), Buzau - din grupa de est, Prahova cu Teleajen si Cricovul Sarat, lalomita, Dambovita - din grupa raurilor din sud. lacuri sarate (Slanic, Telega) si artificiale (Pucioasa). Izvoare minerale sarate, sulfuroase (Pucioasa).Vegetatia si solurile: zona padurilor (paduri de gorun si de amestec stejar cu fag) si vegetatia luncilor. Soluri brune si brune acide (cambisoluri). Rezervatii geologice: Focul Viu, Vulcanii Noroiosi, Muntele de sare de la Slanic. Resurse naturale: petrol, gaze de sonda, carbuni (lignit), sare, roci de constructie, paduri, pasuni Orase mici si mijlocii: Odobesti, Slanic, Campina, Breaza, Comarnic, Valenii de Munte, Baicoi, Pucioasa, Fieni.

d)

e)

f) g)

Subcarpatii Getici
Pozitia geografica: in partea de sud-vest a tarii, la poalele Carpatilor Meridionali. Limite: Carpatii Meridionali la nord; Podisul Getic la sud; valea Motrului la vest; valea Dambovitei la est. b) Caracteristicile reliefului: Altitudini cuprinse intre 400-800 m si chiar peste 1000 m (Dl. Matau de 1018 m, Chiciora de 1218 m). Forme de relief: siruri de depresiuni si dealuri subcarpatice. Aspecte specifice: s-au format prin cutarea stratelor si sunt alcatuiti din roci sedimentare (gresii, argile, pietrisuri, conglomerate); intre Dambovita si Olt cuprind mici depresiuni, inchise de dealuri netede si alungite, numite ,,muscele", acoperite de paduri si livezi; la vest de Olt, sunt depresiuni mai largi, inchise de culmi subcarpatice. sunt strans legati, prin origine, de Podisul Getic, facand parte din Piemontul Getic; Caractere generale: - prezint complexitate redus, fiind formai n cea mai mare parte din dou aliniamente de depresiuni i dealuri subcarpatice paralele cu culmile muntoase, orientate pe direcie EV - prezint cele mai mici altitudini medii dar include altitudinile maxime din Subcarpai, Dealul Chiciora 1 218 m i Mgura Mu 1 018 m - sunt strni legai de Podiul Getic, delimitarea fiind greoaie - pe alocuri apar cutele diapire Dealul Negru - includ cea mai mare depresiune subcarpatic- Depresiunea Trgu Jiu- Cmpu Mare - altitudinile scad de la N spre S
a)

28

- dealurile sunt mai nalte la E de Olt - prezint n general un climat de adpost cu temperaturi mai ridicate i precipitaii mai sczute - n depresiuni vegetaia spontan a fost nlocuit cu culturi agricole i pajiti - cuprind dou subuniti distincte a. Diviziuni: Subcarpaii Olteniei: situai ntre Olt i Motru includ trei sectoare distincte Subcarpaii Gorjului ntre Motru i Gilort sunt cei mai joi (Dealul Bran 333m, dealul Sporeti, Dealul Scel) includ trei iruri de depresiuni: submontane: Depresiunea Baia de Aram, Tismana, Novaci intracolinare: Trgu Jiu- Cmpu Mare i altele mai mici,ctre Podiul Getic: sunt foarte mici sub forma unor bazinete depresionare Subcarpaii Olteului- se desfoar ntre Gilort i Bistria Vlcii incluznd Depresiunea Horezu i Dealurile Olteului Subcarpaii Vlcii- situai ntre Bistria Vlcii i Olt ce includ depresiunile Olneti i Ocnele Mari, nchise de dealuri de tip Muscele n N i dealuri cutate n S b. Muscelele Argeului - sunt situai ntre Olt i Dmbovia - includ cele mai mari altitudini din Subcarpai: Dealul Chiciora, Mgura Mu, Dealul Pletica, Dealul Negru, Dealul Tma - altitudinile dealurilor scad de la S spre N (ctre munte) - cuprind dou iruri de depresiuni drenate de Olt, Arge, Dmbovia i afluenii acestora - depresiuni submontane: - Depresiunea Cmpulung-pe Dmbovia Depresiunea Cndeti- pe Vlsan Depresiunea Arefu- pe Arge Depresiunea Jiblea- pe Olt - depresiuni intracolinare: - Depresiunea Curtea de Arge- pe Arge c) Caracteristicile climatice: temperatura medie anuala (8-110 C), mai scazuta la poalele muntilor; precipitatiile medii anuale de 700-1000 mm; vanturi (austrul in vestul lor). Climat de dealuri inalte cu influente de tranzitie si submediteraneene (in vest). d) Caracteristici ale apelor: rauri (Dambovita, Arges, Oltul cu Oltet, Jiul cu Gilort si Motru), lacuri de acumulare (pe Arges si Olt, Ceauru pe Jiu), lacuri sarate (Ocnele Mari), izvoare minerale (Calimanesti, Caciulata). e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului, amestec gorun fag), specii submediteraneene in vest, vegetatie de lunca. Soluri din clasele argiluvisoluri si cambisoluri; soluri aluvionare. f) Resurse naturale: lignit, petrol si gaze de sonda, sare, roci, forestiere g) Orase: Campulung Muscel, Curtea de Arges (foste capitale ale Tarii Romanesti), Ramnicu Valcea, Targu-Jiu, statiuni balneoclimaterice cu izvoare minerale: Calimanesti, Caciulata, Olanesti, Baile Govora.

Depresiunea Colinara a Transilvaniei

Pozitia geografica: partea centrala si nord-vestica a tarii, in interiorul arcului carpatic. Limite: Carpatii Orientali in nord si est; Carpatii Meridionali in sud; Muntii Apuseni (Carpatii Occidentali) in vest. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini medii de 500-600 m, mai mari in est (aproape sau peste 1000 m; Dealul
a)

29

Biches 1080 m) si mai joase in sud-vest (400 m); Forme de relief : Podisul Transilvaniei, in partea centrala, are un relief cu aspect de podis, format din dealuri in general domoale si vai mai largi. Zona marginala de contact cu muntii are numeroase depresiuni inchise de dealuri (in partea estica se numeste ,,Subcarpatii Transilvaniei", datorita asemanarii cu Subcarpatii). Aspecte specifice: inconjurata de munti, apare ca o intinsa depresiune, fiind numita Depresiunea Colinara a Transilvaniei. Raurile care au strapuns muntii au creat ,,porti" de legatura cu tinuturile exterioare (vaile Somesului, Muresului, Oltului); a luat nastere prin scufundarea scoartei terestre, bazinul marin rezultat a fost umplut cu strate sedimentare (nisipuri, pietrisuri, gresii, argile) groase de cateva mii de metri; prezenta in partea centrala a ,,domurilor" (strate boltite sub presiunea gazului metan); pe margini s-au format cute diapire ", care contin sare. pe substratul argilos se produc alunecari de teren. Caracteristici generale: este situat n partea central-nordic a Romniei este un fost bazin tectonic (format prin scufundare lent la peste 4 500 m la sfritul Cretacicului), ce prezint un fundament carpatic acoperit cu o ptur gras de sedimente, ridicat i exondat la nceputul Cuaternarului ca urmare a ridicrilor din Carpai prezint altitudini medii de 425 m cele mai mari altitudini se ntlnesc n E n dealul Becheci 1 080 m, dealul Firu 1 060 m, Dealurile iclodului 1 028 m, altitudinile scad dinspre N i S ctre centru unde pe valea Mureului nu depesc 250 m, dar i de la E ctre V ntreaga unitate de relief este nclinat de la E i NE ctre V i SV ca forme de relief caracteristice apar: interfluviile largi, vile largi cu terase i lunci, depresiuni numeroase (mai ales n zonele marginale la contactul cu munii), cueste, domuri (n care se gsesc zcminte de gaze naturale-cele mai pure din lume 99,99% metan), cute diapire ( cu zcmite de sare aflate n exploatare), versani afectai de alunecri de teren, etc. din punct de vedere geologic, al reliefului i altitudinii pot fi mprii n dou zone 1. Zona marginal situat pe laturile de E, S i V ale depresiunii, este format n E din dou aliniamente de depresiuni i dealuri de tip subcarpatic , iar n V i S din culoare largi i depresiuni de contact 2. Zona Central- numit i Podiul Transilvaniei, o regiune tipic de podi format din mai multe subdiviziuni

Zona marginal: - Vestic Dep. Alma Agrij, Dep. Huedin, Dep. Gilu, Dep. Iara, Culoarul Turda-Alba Iulia (drenat de Mure i ntrerupt de Dealul Mhceni) - Sudic Dep. Fgra drenat de Olt (din care cauz se mai numete i ara Oltului), Dep. Sibiului drenat de Cibin (din care cauz se mai numete i ara Cibinului), Dep. Seca -toate aceste depresiuni au vi cu terase largi i trenuri agricole extinse - Estic - mai este cunoscut i sub numele de Subcarpaii Transilvaniei

30

- este format din dou iruri de depresiuni (submontane i intracolinare) i de dealuri de tip subcarpatic paralele cu munii - are altitudini medii apreciabile 700-800 m - aici apar cutele diapire cu iviri de sare Cuprinde urmtoarele sectoare: a. Subcarpaii Homoroadelor care includ : -depresiunile: Homoradelor, Hoghiz, Rupea, nchise de dealuri - dealuri de tip subcarpatic: Homat, Mgura Rez

b. Subcarpaii Trnavelor: depresiuni: Odorhei, Sovata (Praid), Cristuru Secuiesc, Mghirani-Atid dealuri: Firu, iclodului, Becheci c. Subcarpaii Mureului - depresiuni: Vlenii de Mure, Voivodeni - dealuri: ieului, Snioarei d. Subcarpaii Bistriei i Muscelele Nsudului - depresiuni: Bistria , Dumitra - dealuri: Cetii e. Subcarpaii Lpuului - depresiuni: Lpuului - dealuri: Culmea Brezei Zona central-Podiul Transilvaniei Cuprinde trei sectoare caracteristice: a. Podiul Someelor - situat la N de valea celor dou Somee - are altitudini medii de 600 m - n N i S regiunii apar calcarele , fiind mai nalt - n centru relieful este mai jos, aici apar frecvent alunecrile de teren - prezint influene climatice oceanice i scandinavico- baltice b. Cmpia Transilvaniei - situat ntre vile celor dou Somee i Mure - prezint altitudini medii reduse 450-550 m - este alctuit din argile i marne, ceea ce explic numeroasele alunecri de teren - frecvent apare relieful de domuri, unde se gsesc zcmintele de gaze naturale - vile rurilor sunt largi i mltinoase - poart aceast denumire nu datorit aspectului reliefului (n cea mai mare parte colinar), ci datorit utilizrii agricole intense, culturile agricole ocupnd suprafee extinse

31

c. Podiul Trnavelor - situat la S de valea Mureului - altitudinile cresc de la SV la E - i aici apar domurile gazeifere - caracteristice sunt culoarele de vale largi: Mure, Trnave - n funcie de altitudine se divide n trei subuniti caracteristice: -Podiul Trnavei Mici n N cu altitudini medii -Podiul Hrtibaciu n E cel mai nalt i bine mpdurit - Podiul Secaelor n SV cel mai jos c)

Caracteristici climatice: temperatura medie anuala de 6-10 C, mai scazuta in zona submontana); precipitatiile medii anuale de 700 -1000 mm, mai ridicate in est; vanturile de vest si nord-vest; Vantul Mare de tip foehn in Depresiunea Fagarasului, Culoarul Alba Iulia - Turda; climat de dealuri joase si inalte (in est) cu influente climatice oceanice; d) Caracteristici hidrografice: rauri: Somesul Mare si Somesul Mic care, unindu-se la Dej, formeaza Somesul; Muresul cu afluentii sai (Tarnavele, Aries, Ampoi, Sebes), Oltul cu Cibin si Hartibaciu; lacuri: sarate in masive de sare (Ursu de langa Sovata, Ocna Sibiului, Ocna Mures) iazuri si helestee, lacuri de acumulare (hidroenergetice) pe Olt; izvoare minerale. e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (stejar, gorun, stejar-fag), vegetatie de lunca; soluri: argiluvisoluri, cambisoluri, molisoluri, aluvionare de lunca, saraturoase. Rezervatii floristice (Fanatele Clujului), geologice (Lacul fara Fund - Ocna Sibiului, Rapa Rosie). f) Resurse naturale: gaz metan, sare, carbune brun, forestiere, roci g) Orase mari si mijlocii: Cluj-Napoca, Targu Mures, Sibiu, Alba-Iulia, Bistrita, Fagaras, Turda, Sighisoara, Medias, Tarnaveni.

Podisul Getic
a) Pozitia geografica: in sud-vestul tarii, Limite: la nord - Pod. Mehedinti si Subcarpatii Getici; la sud - Campia Romana; la vest - valea Dunarii; la est - valea Dambovitei; b) Caracteristicile reliefului: Altitudini: podisul este aplecat de la nord (600 m) la sud (200-300 m); Forme de relief: dealuri care au culmile netede, alungite, paralele si inclinate N-S, conform inclinarii stratelor, cu aspect de podis si fragmentate de vai largi cu lunci, orientate pe aceeasi directie. Aspecte specifice: - s-a format prin depuneri piemontane la poalele muntilor (pietrisuri, nisipuri); - face parte din Piemontul Getic; subsol bogat in petrol, gaze si carbuni (cele mai mari resurse de lignit); zona agricola de cultura a cerealelor, plantelor industriale, pomilor fructiferi si vitei de vie (podgoria Dragasani); Caracteristici generale: fundamentul este de tip carpatic, peste care s-au depus depozite sedimentare: nisipuri, pietriuri, argile la contactul cu Subcarpaii Getici apare o cuvertur de pietriuri caracteristice, numite pietriuri de Cndeti , care ngreuneaz delimitarea exact a celor dou uniti de relief altitudinile scad de la N (700-500 m) spre S (300-200 m) , i de la E spre V( fiind mai nalt la este de valea Oltului

32

relieful este aplecat ctre S, fiind format din interfluvii prelungi i vi cu versanii abrupi, afectai de torenialitate i alunecri de teren interfluviile sunt formate prin nmnuncherea unor culmi deluroase prelungi vile se adun n mnunchi pe Jiu la Filiai, iar pe Arge la Piteti pdurile de foiase iniiale se mai pstreaz pe mici suprafee pe versanii vilor i pe intrefluvii fiind nlocuite n mare parte cu culturi agricole

Subdiviziuni Podiul Strehaiei-situat ntre Dunre i Jiu, ce este mprit n : - Podiul Motrului-ntre Jiu i Hunia - Podiul Blciei- ntre Hunia i Dunre Dealurile Jiului- ntre Jiu i Gilort Podiul Olteului- ntre Gilort i Olt Podiul Cotmeana ntre Olt i Arge Dealurile (Muscelele)Argeului ntre Arge i Argeel Podiul Cndeti ntre Argeel i Dmbovia Caracteristici ale climei: temperatura medie anuala (8-110 C); precipitatiile medii anuale moderate: 500-700 mm; vanturi : austrul in timpul iernii in vest, mase de aer sudice vara. Climat de dealuri joase cu influente submediteraneene (in vest) si de tranzitie. Caracteristici ale apelor: rauri: Jiul cu Motru, Gilort si Amaradia; Oltul cu Oltetul, Vedea, Arges, Dambovita; lacuri de acumulare pe Olt si Arges, iazuri si helestee. Vegetatia si solurile: zona de padure - etajul stejarului (gorun, cer, garnita), paduri de amestec (stejar si fag) cu argiluvisoluri; vegetatia luncilor cu soluri aluvionare si vegetatie submediteraneana. Rezervatii forestiere. Resurse: lignit, petrol si gaze. Orase: Drobeta -Turnu Severin, Dragasani, Motru.

c)

d)

e)

f) g)

Podisul Mehedinti
a) Pozitia geografica: in sud vestul tarii la poalele Muntilor Mehedinti. Limite: intre vaile Motrului si Dunarii; intre Muntii Mehedinti si Podisul Getic. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini de 500-650 m. Aspecte specifice: relief format din dealuri eu aspect de podis, strate cutate alcatuite din sisturi cristaline in fundament, acoperite de calcare; pe calcare s-a dezvoltat relieful carstic (chei, pestera Topolnita), izbucuri, podul natural de la Ponoare). Caracteristici generale: - este o unitate de podi unic n Romnia deoarece se aseamn cu Carpaii dup genez, evoluie i alctuire geologic - este alctuit din calcare, gresii, marne,prezint altitudini medii de 500-600 m - eroziunea este intens , unitatea fiind intens fragmentat de vi adnci - relieful se prezint sub forma unor platouri extinse i culmi nalte calcaroase care au favorizat dezvoltarea reliefului carstic (poduri naturale, chei peteri, sohodoluri, etc.) - prezint influene climatice submediteraneene, care au favorizat dezvoltarea unor specii vegetale adaptate acestor condiii (liliac, castan comestibil) - pdurile au fost nlocuite n mare parte cu livezi i puni

33

Caracteristici climatice: temperatura medie anuala (8 0 - 110 C); precipitatii medii anuale de 700 -1000 mm; vanturi: austrul, brize dinspre munte. Climat de dealuri cu influente climatice submediteraneene. d) Caracteristici ale apelor. Rauri: raul Motru cu Cosustea, Topolnita, fluviul Dunarea); lacuri carstice (Zaton), izvoare min erale. Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului, paduri de amestec stejar-fag), specii submediteraneene (liliacul salbatic, mojdreanul, carpinita, castanul comestibil, smochinul salbatic si alunul turcesc). Soluri din clasele argiluvisoluri si cambisoluri. - rezervaii: Topolnia, Cloani e) Orase: La contactul cu Podisul Getic (Podisul Husnitei) este situata Depresiunea Severinului, unde se afla orasul Drobeta-Turnu Severin, port la Dunare, Baia de Arama.

c)

Podisul Moldovei
Pozitia geografica: in nord-estul tarii. Limite: in nord, granita cu Ucraina; in sud, Campia Romana, in vest, Carpatii Orientali (Obcina Mare) si Subcarpatii Moldovei; Valea Prutului (granita cu Republica Moldova) in est. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudinea in jur de 300-400 m, in Campia Jijiei scade la 200 m. Cele mai mari sunt in nordul Podisului Barladului (peste 400-500 m) si Podisul Sucevei (Dl. Ciungi 688 m), in functie de duritatea rocilor. Forme de relief si aspecte specifice: dealuri domoale cu aspect de podis, vai largi cu lunci; strate sedimentare (gresii, argile, marne, pietrisuri, nisipuri) monoclinale (usor inclinate), in care s-au format, prin eroziune, cueste sau coaste (Coasta Iasilor); fost bazin marin umplut cu sedimente, care stau pe un fundament foarte vechi, ce apartine Platformei Est- Europene; dealuri inalte pe rocile dure (Podisul Sucevei), iar dealurile joase pe rocile moi (Campia Moldovei) frecvente alunecari de teren pe rocile argiloase si abrupturile de cuesta.
a)

Caracteristici generale: - este cea mai ntins i tipic unitate de podi din ara noastr - este format pe un fundament diferit - la N de Iai (Coasta Iailor)-fundamentul este format de vechea Platform Est-European (fiind cea mai veche poriune de uscat a rii datnd din Precambrian) - la S de Iai (Coasta Iailor)-fundamentul este format dintr-o zon de scufundare lent -

este alctuit din roci sedimentare vechi n N (argile, calcare i gresii) i recente n S (pietriuri, nisipuri, argile) altitudinile medii sunt de 300-400 m , acestea cresc ctre NV i scad spre NE, V i S altitudine maxim 688 m, este atins n Dealul Ciungi din Podiul Sucevei relieful se prezint sub form de : platouri structurale, vi structurale largi cu terase, cueste, toreni, alunecri de teren numeroase terenuri agricole sunt degradate datorit proceselor gemorfologice se mparte n funcie de fundament, altitudine, alctuire geologic n trei uniti carcteristice: 1. Podiul Sucevei n NV 2. Cmpia Moldovei- n NE 3. Podiul Brladului- n S Cuprinde:

34

1. Podiul Sucevei Limite: - N- grania cu Ucraina - E- Cmpia Moldovei (Cmpia Jijiei) - S- valea Moldovei - V Grupa Nordic a Carpailor Orientali Caracteristici:- prezint un relief tipic de podi situat la V de valea Siretului - altitudinile medii sunt de 450-500 m - altitudinea maxim 688 m n Dealul Ciungi din Podiul Dragomirnei - relieful este alctuit dintr-o succesiune de regiuni joase i culmi deluroase, nclinate direcie SE sau S - ca forme de relief, predomin cuestele Cuprinde: -regiuni nalte: Pod. Dragomirnei, pod. Flticeni, Culmea Siretului (situat pe stnga Siretului, format din 2 dealuri-Dealul Bour i Dealul Mare-Hrlu, separate de dou neuri aua Bucecii i aua Ruginoasa) - regiuni joase: Culoarul Siretului continuat de Culoarul Moldovei, acesta continuat ctre N cu Depresiunea Rdui 2. Cmpia Moldovei (Jijiei) Limite -N-grania cu Ucraina -E- valea Prutului - S- Coasta Iailor (o cuest prelung) - E Podiul Sucevei ( subunitatea acestuia Culmea Siretului) Caracteristici: - se aseamn cu Cmpia Transilvaniei avnd un relief colinar - prezint altitudini medii reduse 200 m - altitudinea maxim este de 265 m n Dealul Cozancea - dou ptrunderi dinspre Culmea Siretului Dealul Ibnetilor i Dealul Cozancea mparte aceast unitate n dou subuniti : - Cmpia Baeului n N, - Cmpia Bahluiului n S -predomin mediul de step i silvostep Limite: 3. Podiul Brladului -N- Coasta Iailor

-E- valea Prutului -S- Cmpia Romn -V- Culoarul Siretului Caracteristici: - prezint altitudini variabile 500m n N i 200 m n S - predomin mediul de step i silvostep, transformat n mare parte de om n terenuri agricole ceea ce a determinat intense degradri ale terenurilor - valea Brladului l mparte n 4 sectoare distincte Cuprinde:

35

- Podiul Central Moldovenesc- situat n N, caracterizat de interfluvii largi nclinate spre S -Colinele Tutovei- situate n V, avnd culmile nguste, paralele, intens fragmentate i nclinate ctre S - Dealurile Flciului i Depresiune Elanului-situate n E - Podiul Covurluiului -situat n SE este caracterizate de o relativ netezime Caracteristici climatice: Temperatura medie anuala (6-100 C) scade deal sud la nord; Precipitatiile medii anuale sunt mai mari in nord (600-700 mm) si mai reduse in est si sud (500-400 mm) Vanturi din nord-vest si nord-est (Crivat) Climat de dealuri cu influente de ariditate si scandinavo-baltice (Podisul Sucevei) d) Caracteristici hidrografice: Raurile Suceava, Moldova, Barlad, afluenti ai Siretului si Baseu, Jijia cu Bahlui si Sitna, afluenti ai Prutului; Lacuri de acumulare (Stanca-Costesti pe Prut, pe Siret), iazuri si helestee in Campia Jijiei (Dracsani). e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului, amestec gorun cu fag) cu argiluvisoluri si cambisoluri; zona stepei si silvostepei in est si sud cu molisoluri vegetatie si soluri de lunca; soluri saraturoase si nisipoase Rezervatii forestiere si floristice (Bosanci-Frumoasa), fosilifere (Malusteni) f) Resurse naturale: petrol si gaze de sonda, gaz metan, roci de constructie, forestiere, soluri fertile g) Orase: Iasi, Bacau, Suceava, Botosani, Barlad, Vaslui, Dorohoi, Falticeni, Radauti, Roman, Pascani
c)

Podisul Dobrogei
a)

b)

Pozitia geografica: in sud-estul {rii. Limite: Lunca Dunarii (sectorul Baltilor) in vest; Marea Neagra in est; Dunarea si Delta in nord; granita eu Bulgaria in sud. Caracteristici ale reliefului: Altitudinea: sub 500 m (Vf. Greci 467 m din Muntii Macinului) in Dobrogea de Nord si sub 200 m in Dobrogea de Sud. Forme de relief: dealuri domoale, netede si vai largi eu ape firave, cu aspect de relief rigid si imbatranit; abrupturi catre Dunare ci Marea Neagra; cea mai tipica unitate de podis. Aspecte specifice: Dobrogea de Nord (Muntii Macinului) s-a format prin erodarea unor munti vechi hercinici; roci dure si foarte vechi (sisturile verzi din Pod. Casimcei, granit); Dobrogea de Sud s-a format intr-un vechi bazin marin umplut cu sedimente, peste care se afla o patura de calcare si strate de loess. Relief este ondulat, cu abrupturi pe alocuri si este prezent relieful carstic (pesterile Movile si Gura Dobrogei). Resurse: roci de constructie, soluri fertile

Caracteristici generale: include cea mai veche regiune cu structurile geologice la suprafa (n partea central-Pod. Casimcei)

36

datorit evoluiei subaeriene ndelungate, aspectul reliefului este n mare parte, caracteristic unui podi, cu altitudini medii de 200-300 m (excepie NV unde apare un relief ruiniform de deal cu altitudini de peste 400 m ) - altiudinea maxim este de 467 m n Vf. Greci (uuiatu) din M-ii Mcin - prezint o alctuire geologic diferit: N- isturi cristaline, granite i calcare M-ii Mcin, Pod. Niculiel, Dl. Tulcei, pod. Babadag Centru isturi verzi (roci extrem de dure)-Pod. Casimcei S calcare n fundament i gresii sau/i strate de loess la suprafa - influenele climatice sunt temperat continentale accentuate pe cea mai mare suprafa, excepie fcnd extremitatea E (influene pontice) i N(datorit altitudinii mai mari) - mediul predominant este cel de step , iar pe alocuri apare cel de silvostep i pduri de foioase, nlocuite n mare parte cu culturi agricole Cuprinde: Structural i geologic se mparte( fiind delimitate de 2 falii Peceneaga- Camena i Ovidiu- Hrova ) n 3 subregiuni: a). DOBROGEA DE NORD- o regiune predominant hercinic care cuprinde urmtoarele uniti de relief: - M-ii Mcin-formai n orogeneza hercinic -vf. Greci 467 m - Pod. Niculiel- format din curgeri de lav - Pod. Babadag- format din calcare - Dealurile Tulcei i Depresiune. Nlbant-unde predomin inselbergurile i pedimentele b). DOBROGEA CENTRAL-prezint altitudini de 350 m , fiind alctuit predominant din isturi verzi care au fost cutate n orogeneza baikalian din Precambrian (Proterozoic). Cuprinde: Pod. Casimcei i Pod. Istriei c). DOBROGEA DE SUD- cuprinde altitudinile cele mai coborte 150-200 m, fiind o zon caracteristic de platform, prezentnd un fundament format din calcare peste care s-au depus strate de gresii i loess. Cuprinde: - Pod. Carasu N - Pod. Oltinei- SV - Pod. Negru- Vod Cobadin S - Pod Mangaliei SE c) Caracteristici ale climei: Temperatura medie de peste 100-110 C (mai ridicata pe litoral); Precipitatii medii sub 500-400 mm (mai scazute in sud si est); Vanturi: Crivatul, brizele marine; Climatul de campie, dealuri joase si climatul de litoral eu influente continentale si pontice. d) Caracteristici ale apelor. Rauri firave, afluente Marii Negre, care se varsa in lacuri litorale: Telita, Taita, Slava, Casimcea. S-a construit Canalul Dunare - Marea Neagra; Lacuri litorale: complexul lagunar Razim - Sinoe, laguna Siutghiol, limane (Tasaul, Techirghiol, Mangalia). e) Vegetatia si solurile: zona padurilor in nord (stejar); zona stepei si silvostepei, vegetatia luncilor. Soluri argiloiluviale si molisoluri (cernoziomuri si soluri balane), soluri aluvionare si nisipoase. Rezervatii: fosilifere (Aliman), speologice (Gura Dobrogei, Movile). f) Orase: Macin, Medgidia, Constanta, Mangalia, Navodari.
-

37

Dealurile de Vest
Pozitia geografica: in vestul tarii, situate in prelungirea Carpatilor Occidentali. Limite: Carpatii Occidentali la est, Campia de Vest la vest, raul Somes la nord si Nera la sud. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudini: dealuri joase de 200-400 m; creste spre contactul cu muntii. Aspecte specifice: s-au format prin depuneri piemontane (pietrisuri, nisipuri), strapunse de iviri cristaline si granitice. Bordura deluroasa intre munte si campie, discontinua, intrerupta in dreptul Muntilor Zarandului; patrund in ,,depresiunile-golf catre zona montana; dealuri usor inclinate, fragmentate de vai; Muntii ascunsi ai Transilvaniei " (Culmea Codrului) din nordul Apusenilor. Resurse: petrol, gaze de sonda, lignit, roci de constructie, ape termale. Diviziuni: Dealurile Silvaniei si Crasnei (depresiunile Baia Mare si Simleului), Dealurile Crisene, Dl. Banatului (Lipovei si Buziasului). Caracteristici generale: - o regiune discontinu de tranziie ntre Carpaii Occidentali i Cmpia de Vest - altitudinile medii sunt de 300 m - fundamentul este carpatic acoperit cu roci sedimentare recente: argile, nisipuri, pietriuri - din loc n loc apar mguri actuite din roci cristaline sau vulcanice (Mg. imleu-597 m, Culmea Codrului-588 m, Dl. Prisnel-651 m - au aspectul unui piemont neted fragmentat de numeroase vi i ptrunderile cmpiei sub form de depresiuni de tip golf,sunt strbtui de vi largi cu terase extinse - ntre v. Barcului i v. Someului se desfoar o unitate distinct-Podiul (Dealurile) Silvaniei (Jugul intracarpatic)ce include:Dealurile Crasnei, Culmea Codrului, Mg. imleu,Dealurile Slajului, Dealul Mare, Dealul Prisnel, Dealul Preluca - prezint influene oceanice cu umiditate ridicat, iar n S influene submediteraneene - predomin mediul pdurilor de foioase nlocuite n mare parte cu culturi de vi-de-vie i livezi Dou subregiuni: a). Dealurile Crianei i Silvaniei cu dou sectoare Pod. Silvaniei-ntre Some i Barcu, Dealuirile Crianei ntre Barcu i Mure-ce cuprind: Dl. Oradei-Barcu-Criul Repede,Dl.Ghepiului-Cr. Repede-Cr. Negru Dl. (Piemontul) Codru Moma- Cr. Negru -Cr. Alb, ntre Cr. Alb i Mure dealurile lipsesc b). Dealurile Banatului-ntre Mure i Dunre-cuprind Dl Lipovei-Mure Bega,Dl. Poiana Rusc (Lugojului)-Bega Timi Dl. Buziaului (Pogniului)-la N de M-ii Banatului,Dl. Tirolului (Dognecei)-la V de M-ii Banatului c) Caracteristici climatice: temperatura medie de 6-100 C; precipitatii medii de 600-700 mm; vanturile de vest; climat de dealuri joase cu influente oceanice la nord de Mures si submediteraneene la sud de Mures. d) Caracteristici ale apelor: raurile Somes, Crasna, Barcau, Crisurile, Mures, Bega, Timis, Barzava, Nera. Izvoare minerale si termale. e) Vegetatia si solurile: zona padurilor (etajul stejarului) cu argiluvisoluri; vegetatia si solurile de lunca. Plante submediteraneene in sud. Rezervatii fosilifere. f) Orase: Baia Mare, Zalau, Simleu, Buzias
a)

38

Campia de Vest (Campia Banato- Somesana)

a) Pozitia geografica: in partea de vest a tarii. Limite: Dealurile de Vest si pe alocuri Carpatii Occidentali
sau Orientali (Muntii Zarandului, Muntii Oasului) in est si granita de stat cu Ungaria si Serbia si Muntenegru in vest. Are o suprafata de peste 17000 km2. b) Caracteristici ale reliefului: Altitudinea medie este de 100 m altitudini de 90-100 m in vest si 140-150 in est) si alt max de 143 m in C Vingai;: - s-a format prin umplerea unui bazin tectonic marin, format la mijlocul neozoicului (Panonic), cu roci sedimentare (alternanta de strate cu nisipuri, pietrisuri, maluri, peste care s-a depus catre suprafata un strat de loess), pe un fundament de orogen alpin, format din blocuri cristaline. A devenit uscat in cuaternar prin umplerea lacului panonic de catre conurile de pietrisuri si nisipuri depuse de raurile mari. - raurile au vaile largi, cu albii putin adancite si maluri joase. Din cauza slabei inclinari a campiilor joase, raurile au cursurile ratacitoare si produc deseori revarsari si inundatii; - unele campii patrund de-a lungul raurilor, catre Dealurile de vest si Carpatii Occidentali, in cadrul depresiunilor golf; Tipuri de campii si diviziuni: - campii inalte (conuri piemontane, terase si glacisuri) la contactul cu dealurile si muntii (Miersig, Cermei, Aradului, Vingai); - campii joase (de coborare) inundabile si mlastinoase, in care miscarile de subsidenta sunt active (Somesului, Ierului, Crisurilor, Timisului, Lugojului); - campii orizontale (tabulare) cu strate de loess si dune de nisip (Campia Carei). Caractere generale: - s-a format prin umplerea vechiului bazin panonic (de origine tectonic) cu sedimente aduse de ruri , fiind exondat la nceputul Cuaternarului - este format pe un fundament alctuit din blocuri cristaline, peste care s-au depus depozite groase de sedimente precum: pietriuri, nisipuri, loess, argile - este de trei ori mai mic ca suprafa dect Cmpia Romn - prezint limi variabile 20-60 km - altitudinile scad de la E (140-150 m) la V (mai mici de 100 m) - ptrunde adnc n interiorul munilor i dealurilor sub forma depresiunilor de tip golf) - n Cmpia Carei se dezvolt un relief de dune de nisip, fixate prin culturi de vi-de-vie i pduri - prezint trei tipuri genetice de cmpii : - nalte (piemontane) situate n E la contactul cu regiunile mai nalte, formate din conuri piemontane, glacisuri i terase - joase ( de subsiden) situate n zonele de subsiden, fiind mltinoase, rurile avnd cursuri divagante - tabulare cu interfluvii netede i ntinse - cmpiile de subsiden au fost redate agriculturii prin ndiguirea rurilor,, desecri Cuprinde: - Cmpii piemontane: - nalte (peste 140 m),situate la contactul cu dealurile, neinundabile - Cmpia Diosigului (Tnadului)-la V de Dealurile Oradei - Cmpia Miesigului-la V de dealurile Ghepiului - Cmpia Cermeiului-la V de Dealurile Piemontului - Cmpia Vinga-la V de Dealurile Lipovei - Cmpia Lugojului-la V de Munii Poiana Rusc - Cmpia Gtaiei (format din Cmpia Brzavei i Cmpia Buziaului)-la V , respectiv N, de Dealurile Tirolului i Dealurile Buziaului

39

- Cmpii tabulare:

cu interfluvii netede i ntinse Cmpia Aradului ce include i Cmpia Ndlacului (cu dune de nisip) situate la V de Munii Zarand - Cmpia Carei cu dune de nisip situat la grania cu Ungaria - Cmpii de subsiden: -joase - Cmpia Someului drenat de Some - Cmpia Ierului, ce apare ca un culoar orientat pe direcie N-S - Cmpia Criurilor drenat de cele trei Criuri - Cmpia Timiului ce include Cmpia Jimboliei i Cmpia Aranca, drenat de Timi i Bega
-

c) Caracteristici climatice: Climat de campie cu influente oceanice la nord de Mures si influente submediteraneene la sud de Mures (in campiile din Banat); Temperaturi medii de 10-11o C si chiar peste 11o C in sud ; Precipitatii medii anuale moderate cresc de la 550 mm in sud la 650 mm in nord si la contactul cu dealurile;Vanturile de Vest si Austrul; d) Caracteristici hidrografice: Raurile apartin grupelor de vest, afluenti ai Tisei (Tur, Somes, Crasna, Barcau, Crisurile, Mures) si sud-vest, afluenti ai Tisei (Bega) si ai Dunarii (Timis Poganis, Barzava). Raurile mici seaca vara, dar la ploile bogate se revarsa - inundatii; Lacuri de crov , iazuri, helestee, lacuri intre dunele de nisip si l. de acumulare (Cefa); Izvoare termale (Baile Felix, 1 Mai, Tinca, Timisoara, Calacea) si minerale (Buzias) . e) Vegetatia si solurile: zona silvostepei in vest cu soluri din clasa molisoluri (cernoziomuri levigate), paduri de stejar, cer, si garnita (in centru si est) vegetatia luncilor cu soluri aluvionare, vegetatia dunelor de nisip cu si nisipoase, vegetatie cu plante termofile Rezervatii: de fauna la Satchinez; de flora la Baile Felix si 1 Mai (nuferi). f) Resurse naturale: petrol (Teremia Mare, Santana, Bors, Sacuieni), petrol si gaze asociate (Varias, Satchinez), ape termale (Baile Felix, 1 Mai, Calacea, ), terenuri arabile g) Populatia: peste 1,8 milioane locuitori in 22 orase si peste 670 sate (mari in Banat, mijlocii in mare parte si mici la contactul cu Dealurile de Vest) cu densitati cuprinse in general intre 50-100 loc/kmp si de 100-150 loc/kmp in dreptul marilor orase. h) Orase: - peste 300000: Timisoara pe Bega, - peste 200000: Oradea pe Crisul Repede, - peste 100000: Arad pe Mures, Satu-Mare pe Somes. Aceste 4 orase - 75% din p urbana. - peste 50000: Lugoj pe Timis - sub 50000: Carei, Valea lui Mihai , Tasnad, Marghita, Salonta, Chisineu Cris, Curtici, Ineu, Pancota, Nadlac, Sannicolau Mare, Jimbolia, Deta, Buzias si Lipova (statiuni bclimaterice)

40

Campia Romana
Pozitia geografica: in sudul tarii. Limite: Podisul Getic, Subcarpatii Curburii, Podisul Moldovei in nord; Lunca Dunarii in vest, sud si est. b) Caracteristicile reliefului: Altitudinea scade treptat de la nord (300 m in Campia Pitestilor, cea mai inalta) catre sud, est si nord-est, la 10 m si 5-6 m la varsarea Siretului in Dunare (Campia Siretului Inferior); Forme de relief: relief in general neted, format din campuri, vai largi cu terase, lunci si maluri. Pe suprafata campurilor s-au format crovuri, gavane prin tasarea loessului; tipuri de campii: inalte (piemontane), joase (de coborare sau subsidenta), orizontale (tabulare) cu loess, crovuri, gavane si dune de nisip. Aspecte specifice: s-a format prin depunerea de sedimente (pietrisuri, nisipuri) intr-un bazin marin, peste care s-a depus un strat de loess (grosimea lui atinge 40 m in Campia Baraganului); relieful scade in altitudine si este inclinat de la nord catre sud, est si nord-est, fapt confirmat si de directia de curgere a raurilor (Arges, lalomita si Buzau), care se curbeaza de la vest spre est si nord-est catre zona de lasare a Campiei Siretului Inferior (cea mai joasa campie); Diviziuni: sunt mai multe tipuri de campii: a) inalte, piemontane, la contactul cu dealurile (Pitestilor, Targovistei, Ploiestiului, Ramnicului); b) tabulare, netede cu campii, lunci largi, dune de nisip (Olteniei, Boianului, Gavanu - Burdea, Burnasului, Vlasiei, Baraganului, Brailei); c) campii de coborare, joase (Titu, Gherghitei, Buzaului, Siretului Caractere generale: - este cea mai extins zon de cmpie din ara noastr - s-a format pe un fundament calcaros peste care s-au depus depozite sedimentare groase , care uneori ajung la 4 00 m - la suprafa apare ,la E de Olt, o cuvertur groas de loess ce ajunge la 40 m, iar la V de Olt apar dunele de nisip, precum i n luncile marilor ruri - are o lungime maxim V-E de 600 km i o lime N-S de 130-140 km - prezint uoare nclinri V-E aa cum s-au retras apele lacului Pontic n Cuaternar i N-S cum s-au orientate cursurile actualelor ruri - altitudinile scad de la contactul cu regiunile nalte din N (320 m) la 5 m n zona de confluen a Siretului cu Dunrea - pe interfluviile netede acoperite de loess (mai ales din E) apare un relief de tasare reprezentat de crovuri - prezint o mare densitate a populaiei - cuprinde trei tipuri genetice de cmpii: piemontane, de subsiden, tabulare Cuprinde: - patru sectoare i Lunca Dunrii 1. Cmpia Olteniei- situat ntre Olt i Dunre, este cea mai veche, acoperit de dune de nisip, include: - C. Blahniei- Dunre Hunia - C. Bileti (Desnuiului)-Hunia-Desnui - C.Romanailor-Desnui-Olt 2. Cmpia Teleormanului (Central)-cuprinde dou tipuri genetice de cmpii ntre Olt i Arge - cmpii piemontane : C. Pitetilor ( cea mai nalt din C Romn) - cmpii tabulare: C. Gvanu-Burdea, C.Boianului, C. Burnazului 3. Cmpia Ialomiei(Bucuretilor)-cuprinde toate cele trei tipuri genetice de cmpie ntre Arge i Dmbovia-Ialomia - cmpii piemontane: C. Ploietilor, C. Trgovitei, C.Istriei
a)

41

- cmpii tabulare: C.Vlsiei - cmpii de subsiden: C.Titu, C: Gherghiei (Srata) 4. Cmpia Brganului: cuprinde numai cmpii tabulare ntre Dmbovia-Ialomia i Siret - C: Mostitei - C.Brganului : -Braganul Sudic(Ialomian)n NE apare cmpia de dune de nisip C.Hagienilor-Dunre-Ialomia - Brganul Central (Clmuiului)-Ialomia-Clmui -Brganul Nordic (C. Brilei)-Clmui-Siret 5. Cmpia Buzu-Siret -cuprinde toate cele trei tipuri genetice de cmpii cmpii piemontane:Rmnicului, Panciu, Focani cmpii de subsiden: C.Buzului, Siretului Inferior (cea mai joas) - cmpii tabulare: C: Galailor ( ce include C. Tecuciului, C.Covurluiului) c) Inferior), in care se produc revarsari si inundatii. d) Caracteristici climatice temperatura medie anuala de 10-11 C si peste 11 C in sud (Lunca Dunarii - zona cea mai calda a tarii); precipitatiile medii anuale scad de la vest si centru (500-600 mm) catre est (sub 500 - 400 mm), unde apare frecvent seceta; vanturi: austrul in sud-vest in Oltenia, crivatul in est (in Baragan); climatul de campie cu influente, de la vest la est, submediteraneene, de tranzitie si de ariditate. e) Apele. Raurile fac parte din grupa sudica (Jiu, Olt, Vedea, Arges cu Dambovita, lalomita cu Prahova, Mostistea, Calmatui) si din grupa de est (Buzau, Ramnicu Sarat, Putna afluenti al Siretului, Siret si Prut). Lacuri de crov, sarate sau dulci (Baragan), limanuri fluviatile pe lalomita (Snagov, Caldarusani), Buzau, Siret; lacuri intre dune de nisip (Oltenia de sud), f) iazuri si helestee si lacuri de agrement (in parcurile din Bucuresti). g) Vegetatie: zona stepei si silvostepei cu molisoluri (cernoziomuri), soluri de lunca, soluri saraturoase si nisipoase. h) Rezervatii: i) forestiere (Snagov, Comana), j) floristice (Spataru), k) faunistice (Hanu Conachi). l) Resurse: petrol, gaze asociate, terenuri arabile cu soluri fertile m) Orase mari: Craiova, Pitesti, Targoviste, Bucuresti, Ploiesti, Buzau, Braila. LUNCILE Sunt albiile majore ale rurilor Sunt fii nguste, joase i plate, dezvoltate de-a lungul rurilor formate din nisipuri, pietriuri i mluri, cratei depuse de ruri La cmpie sunt largi (4-6 km), la munte nguste. n Romnia, cea mai larg i lung lunc este cea a Dunrii care ncepede la Drobeta Turnu Severin i se termin n Delt, aceasta are 4-8 km pn la Clrai, apoi se lrgete ajungnd la 20-25 km lime n Balta Brilei i Ialomiei Rurile cu lunci largi sunt : Mureul, Someul, Oltul, , Criurile, Jiul, Argeul, Siretul, Ialomia, Sunt ndiguite i amenajate

42

Delta Dunarii
Pozitia geografica: in partea de est a tarii, la gura de varsare a Dunarii in Marea Neagra. Limite: satul Patlageanca la vest (locul de unde se formeaza delta); Marea Neagra la est; Podisul Dobrogei (Masivul Dobrogei de Nord) la sud; Ucraina la nord (granita pe bratul Chilia). b) Caracteristici ale reliefului: Altitudinea: este cea mai joasa regiune, situata foarte aproape de nivelul 0 m al marii altitudinea medie este de 0,5 m, iar cea maxima de 12 m (Grindul Letea). Forme de relief: suprafete joase acoperite de apa (bratele Dunarii, canale, balti, garle si lacuri) si suprafete mai inalte alcatuite din ostroave si grinduri (fluviale, maritime si continentale) cu acumulari de nisip (dune). Aspecte specifice: s-a format pe locul unui vechi golf marin, pe care fluviul si marea l-au umplut cu aluviuni. Este o campie aluvionara intr-o continua formare, inaintand in mare in dreptul Deltei secundare a Chiliei, din aceasta cauza este cea mai noua regiune a tarii. Este marginita de bratul Chilia in nord si bratul Sf. Gheorghe in sud si este strabatuta pe la mijloc de bratul Sulina, iar in partea de sud se continua cu laguna Razim - Sinoe. Diviziuni: grindurile maritime (Letea, Caraorman, Saraturile, Ivancea, Crasnicol, Perisor); grinduri fluviatile (Stipoc); grinduri continentale (Chilia). Caractere generale: - se desfoar de la Ptlgeanca , unde Dunrea se desparte n dou brae, Braul Chilia n N i Braul Tulcea, care dup 17 km, n aval de Tulcea se desparte i el n dou brae : Braul Sulina i Braul Sfntul Gheorghe - ocup o suprafa de 4 340 km2 mpreun cu complexul lagunar Razim-Sinoe - este cel mai jos (altitudinea medie este de 0,5 m) i cel mai tnr teritoriu al Romniei - altitudinea maxim este de 12,5 m n grindul Letea i 47 m n Insula Popina din complexul lagunar Razim-Sinoe - este un fost golf al Mrii Negre colmatat cu aluviuni n urm cu 10 000 de ani - s-a format treptat, prin construirea de cordoane litorale de ctre curenii litorali care au dat natere la lagune, care au fost ulterior colmatate - doar 25% din suprafaa Deltei Dunrii este emers, 20% fiind submers , iar 55% inundabil - se difereniaz dou tipuri de relief: relief emers, precum:grindurile, care n funcie de genez se clasific n: grinduri continentale vechi poriuni de uscat predeltaice: Chilia i Stipoc -grinduri fluviale (longitudinale)-construite de apele Dunrii de o parte i de alta a braelor sale -grinduri fluviio-maritime(transversale)-construite de curenii litorali i aluviunile aduse de Dunre (54,8 mil. tone/an);sunt perpendiculare pe braele Dunrii, fiind orientate pe direcie SE: Letea, Caraorman, Ivancea, Srturile, Crasnicol, Perior, Lupilor, Chituc -insule: I. Popina, I.Sacalinul Mare i Mic - relieful submers -este reprezentat de: albiile braelor Dunrii: - Braul Chilia care transport 60% din volumul de ap, avnd o lungime de 117 km , la gura de vrsare formndu-se delta secundar care nainteaz n mare anuale cu 80 m - Braul Sulina care transport 18,8% din volumul de ap avnd o lungime de 63 km, regularizat i dragat n permanen este singurul navigabil, la gura de vrsare se formeaz bara de la Sulina o depunere de sedimente datorit decantrii brute a aluviunilor la contactul cu apele srate - Braul Sfntu. Gheorghe care transport 21,2% din volumul de ap, avnd n trecut o lungime de 108 km , prin rectificri ale cursului a ajuns la 63,7 km - depresiuni n care s-au format lacuri s-au lagune: -Complexul Lagunar Razim-Sinoe ce cuprinde lagunele: Razim, Sinoe, Zmeica, Golvia i lacurile:
a)

43

Dranov, Babadag, Agighiol, Ztonul Nou, Leahava -lacuri ntre Sulina-Sf.Gheorghe:Rou, Puiu, Uzlina, Isac, Gorgova, Lumina -lacuri ntre Chilia-Sulina: Furtuna, Trei Iezere, Babina, Merhei, Lopatna, Matia - canale, care n majoritate au fost construite de om: Litcov, Dranov, Dunav, Pardina, ontea, Mila 23 - delta secundar de la gura de vrsarea Br. Chilia -grle, mlatini Caracteristici climatice:Temperatura medie anuala: de peste 11 C; precipitatii medii anuale foarte reduse, sub 400 mm (cea mai secetoasa regiune); vanturi locale: brizele marine. Climat de litoral si delta (iarna are cele mai ridicate temperaturi) cu influente pontice. c) Caracteristici hidrografice: Bratele Dunarii. De la Patlageanca se despart bratele: Chilia (debitul si lungimea cea mai mare) catre nord-est si Tulcea spre sud-est. Din bratul Tulcea se despart bratele Sulina (navigabil pentru vasele maritime) catre est, prin mijlocul deltei si Sfantul Gheorghe catre sud-est (al doilea ca lungime si debit); Canale secundare, balti, garle si lacuri (Matita, Fortuna, Gorgova, Lumina, Puiu, Rosu, Dranov, Bogdaproste); d) Vegetatia si solurile: stuf, trestie, nuferi, salcia, rachita, paduri de stejar (Letea, Caraorman). Soluri aluvionare si soluri umede specifice deltei (plaur). Rezervatia forestiera Letea. Delta Dunarii a fost declarata Rezervatie a biosferei. e) Resurse naturale: stuf, peste, specii de animale de interes cinegetic. f) Orase: Tulcea, Sulina. Numeroase sate pescaresti. LITORALUL I PLATFORMA CONTINENTAL A MRII NEGRE Zona litoral: -are o lungime de peste 200 km ntre gura de vrsare a Br. Chilia i Vama Veche -cuprinde pe lng elemente naturale (limane, lagune, plaje, faleze) i elemente introduse de om : diguri, aezri, porturi, staiuni balneoclimaterice -prezint influene climatice pontice cu ierni mai blnde, veri secetoase, cu precipitaii reduse 380 mm/an -se subdivide n funcie de aspectul reliefului n dou sectoare: -sectorul nordic cuprins ntre Capul Midia i gura de vrsare a Br. Chilia - are un rm jos cu limane maritime, lagune, grinduri i delta maritim -sectorul sudic ntre Capul midia i Vama Veche -are un rm nalt cu faleze i plaje, precum i limane maritime Platforma continental: -include spaiul submers situat pn la adncimea de 130-200 m -este o veche cmpie invadat de apele mrii (prin transgresiune) -cuprinde trei fii: -marginal- pn la 50 m , modelat de valuri i cureni -medie-50-70 m, cu sedimente argiloase i conuri de dejecie vechi -intern-70-130 m, cu sedimente fine i foste linii de rm vechi

PLATFORMA CONTINENTAL A MRII NEGRE

Ajungepn la 150 km lime n NE, spre S se ngusteaz la 60-70 km Panta ei coboar lent pn la 180-200 m adncime Trii noastre i aparin 22 km Reprezint o ntins cmpie sub ape Nisipurile predomin pn la 20-30 m In zona de rm-pietriuri Relieful estereprezentat de cordoane de nisip, adncimea scade de la V la E La 37 km de gura braului Sulina se afl Insula erpilor, iar la gura braului Sf. Gheorghe se afl Insulele Sacalin De aici se extrag zcminte de petrol i gazenaturale

44

PARTICULARITILE CLIMATICE ALE ROMNIEI Romnia dispune de un climat temperat continental moderat de tranziie. Factorii climatogeni - cei care determin clima: 1. Poziia Romniei pe Glob pe paralela de 45integrarea n cadrul climatului temperat 2. Poziia n cadrul Europei, n partea central-sud esticnuanarea climatului temperat n climat temperat continental moderat situat la interferena influenelor climatice din N Europei(scandinavo-baltice), E Europei(continentale excesive), S Europei(submediteraneene), V Europei(oceanice) 3. Potenialul energetic-determinat de mrimea energiei solare, care scade cu altitudinea125kcal/cm2/an pe litoral, 110kcal/cm2/an pe crestele Carpailor i latitudinea125kcal/cm2/an n S i 115kcal/cm2/an n N 4. Circulaia general a maselor de aer-teritoriul Romniei este afectat de : - circulaia maselor de aer vestice cu o frecven de 45%, ce determin temperaturi moderate i precipitaii bogate - circulaia maselor de aer nordice i nord-vestice cu o frecven de 30% , ce determin scderi de temperatur i precipitaii mai bogate - circulaia maselor de aer estice i nord-estice, cu o frecven de 10%, ce determin temperaturi foarte sczute iarna (ger) i secete vara - circulaia maselor de aer sudice, cu o frecven de 15%, fiind calde i umede dinspre SV i calde i uscate dinspre SE Circulaia maselor de aer este determinat de existena centrilor barici (zone cu o anumit presiune a aerului): anticicloni- zone cu presiune ridicat: Azorelor, Siberian cicloni- zone cu presiune sczut: Islandez, Mediteranean Aerul circul dinspre regiunile cu presiune mare ctre regiunile cu presiune mic 5. Relieful - prin altitudine determin scderea temperaturii cu 6C/1000 m, creterea cantitii de precipitaii i scderea presiunii aerului determin etajarea climatic: - etajul montan - etajul de deal i podi - etajul de cmpie - prin orientarea culmilor montane reprezint o barier orografic pentru masele de aer, astfel nct versanii V sunt mai umezi i mai rcoroi ,iar cei E mai calzi i mai uscai; tot orientarea culmilor, care mpiedic ptrunderea maselor de aer n anumite regiuni determin regionarea climatic a Romniei - n depresiuni i culoarele de vale datorit stagnrii maselor de aer reci se manifest inversiuni termice (inversri ale temperaturii-pe creste temperaturile sunt ridicate, iar pe fundul vii temperaturi coborte) ce determin i inversiuni de vegetaie 6. Marea Neagr- influeneaz climatul pe o fie ngust de 15-20 km un climat cu temperaturi moderate i umiditate mai ridicat 7. Factorii antropici- prezint influene locale prin defriri, activiti industriale, cultivarea terenurilor, etc. 8. Vegetaia- prezint influene locale, modernd temperatura, reducnd viteza vntului, creterea umiditii aerului

45

PARTICULARITILE ELEMENTELOR CLIMATICE 1. TEMPERATURA AERULUI a. Temperatura medie anual - este de +10C pe ansamblul rii - scade cu altitudinea (0,6C/100 m) i n latitudine (n S 11C n Lunca Dunrii i 8,5C n N) - izotermele (liniile care unesc puncte cu aceeai temperatur) urmresc fidel curbele de nivel (liniile care unesc puncte cu aceeai altitudine) izoterma de 6C curba de nivel de 1000m(delimiteaz zona montan), iar izoterma de 0C curba de nivel de 2000 m (delimiteaz etajul alpin) b. Temperatura medie a lunii Iulie - este de +21C- scade cu altitudinea (Lunca Dunrii 23-24C , zonele montane nalte 18C) c. Temperatura medie a lunii Ianuarie - este de - 2C-scade cu altitudinea (0C n zona litoralului i -10C zonele nalte montane) i de la V la E ( Cmpia de Vest -1C, Cmpia Brganului -4C, Pod. Moldovei -5C) d. Amplitudinile termice anuale - diferenele de temperatur ntre lunile extreme (Ianuarie ,Iulie)- evideniaz caracterul continental moderat al climei- sunt de 21-23C ,- cresc de la V la E i scad cu altitudinea e. Temperaturi extreme: - s-au nregistrat datorit unor condiii locale - temperatura maxim absolut +44,5C-nregistrat la 10.VIII.1951 la Ion Sion (lng Brila) - temperatura minim absolut 38,5C-nregistrat la 25.I.1942 la Bod (lng Braov) - amplitudinea termic anual absolut: 83C 2. PRECIPITAIILE: - media este de 637 mm/an - cresc odat cu altitudinea 388 mm/an n Delta Dunrii i pe litoral i peste 1200 mm/an la peste 2000 m ( 1400 mm/an n M.Vldeasa) - scad de la V (630 mm/an- Cmpia de Vest) la E ( Brgan sub 500 mm/an) - prezint un regim neregulat, ani ploioi i ani secetoi necesitatea sistemelor de irigaii - cea mai mare cantitate de precipitaii se nregistreaz n luna iunie, iar cea mai mic n luna Februarie - izohietele (liniile care unesc puncte cu aceeai cantitate de precipitaii) urmresc fidel curbele de nivel - versanii vestici primesc cantiti de precipitaii mai mari dect cei estici - vara se pot nregistra ploi cu caracter toreniale ce pot determina inundaii 3. VNTURILE sunt determinate de circulaia general a maselor de aer - vnturile de vest sunt predominate-bat dinspre V i determin temperaturi moderate - crivul- bate dinspre E-NE mai ales iarna , fiind rece i uscat determinnd geruri puternice i viscole mai ales n E i Se Romniei ptrunde i n Depresiunea Braov unde poart denumirea de Nemira - suhoveiul- un vnt uscat ce bate dinspre E-NE, vara, n E i SE Romniei determinnd secet se mai numete regional Srcil sau Traist goal - vnturi locale - austrul- un vnt cald i uscat vara, cald i umed iarna, bate n SV rii - coava- un vnt rece ce bate n Banat dinspre munii din Iugoslavia -brizele marine- n zonele de litoral modereaz temperatura i crete umiditatea - brizele de munte- bat n depresiuni i culoare de vale ( se inverseaz de la zi la noapte) -vnturi de tip foehn- se nregistreaz pe versanii opui circulaiei generale vestice(SE Munilor Apuseni, SE Carpailor, N Munilor Fgra- Vntul Mare)fiind cald i uscat

46

FENOMENE CLIMATICE: inversiunile termice ,zile geroase- temperaturi medii mai mici de -10C zile de nghe temperaturi medii mai mici de 0C, zile tropicale temp. max de peste +35C A. REGIONAREA CLIMATIC Sunt determinate de influenele climatice exterioare 1. Climat cu influene oceanice- se resimte n V i Centru, determin temperaturi moderate i umiditate mai mare 2. Climat cu influene submediteraneene- resimit n SV- ierni blnde i veri mai puin secetoase 3. Climat cu influene de tranziie de influenele oceanice i submediteraneene la cele continentale de ariditate-resimite n partea central a Munteniei, cu precipitaii scad de la V la E 4. Climat cu influene continentale de ariditate- resimit n SE i E , cu amplitudini termice anuale mari i cu precipitaii reduse, geruri iarna i secete frecvente vara 5. Climat cu influene scandinavo-baltice- nregistrat n Bucovina, cu temperaturi mai sczute i precipitaii mai bogate (iarna n general solide) 6. Climat cu influene pontice- resimit pe o fie ngust de litoral (15-20km), cu temperaturi moderate i precipitaii reduse
4.

47

B: Etajele de CLIMA ale ROMNIEI

TEMPERATURA MEDIE ANUAL

ETAJUL DE SI SUBETAJE DE CLIM

UNITATEA DE RELIEF

PRECIPITAII MEDII ANUALE

VNTURI

INFLUENE CLIMATICE

MONTAN 800-2544 m Caracteristici: -T=-2C- 6C - PP= peste 800mm/a n -V= - -vnturile de vest

Climat Alpin Peste 1800 m

CM C OR.

-2 i 0 grade C

Peste 1200 -vnturile de vest -brizele de munte mm/ an

-de tranziie -scandinavo-baltice

Climat Montan
1000-1800m

C OR CM C OCC C OR CM C OCC

ntre 0-2 grade C ntre 2-6 grade C

ntre 1000-1200 mm/an

ntre 8001000 mm/an

Climat de Munti josi

800-1000m

- -vnturile de vest -brizele de munte - Vntul Mare (Mii Fgra) - -vnturile de vest -Austrul i CoavaM-ii Banat

-scandinavo-baltice -de tranziie -oceanice -scandinavo-baltice

-de tranziie -oceanice - de ariditate

DEAL I PODI 300-800 m Caracteristici: -T=-6C- 10C - PP= 600800mm -V= - -vnturile de vest

Climat de dealuri nalte 500-800 m

Subcarpaii Podiul Moldovei

ntre 6-8 grade C

ntre 700800 mm/an

- -vnturile de vest -CrivulSubcarp Curburii i Moldovei

-scandinavo-baltice -de tranziie -de ariditate

Climat de dealuri joase i podi 300-500 m

Dealurile de Vest Dpres.Transilvan iei P. Moldovei Pod.Getic Pd.Mehedini

ntre 8-10 grade C

ntre 600700 mm/an

Vnturile de vest, Austrul, Coava , Suhovei, Criv

-oceanice -de ariditate -de tranziie -submediteraneene

CMPIE Sub 300 m Caracteristici: -T=-peste 10C - PP=sub 600 -V= - -vnturile de vest

Climat de cmpie 0-300m

Cm pia de Vest Cm pia Romn

ntre 1011 grade C

ntre 400600 mm/an

Vnturile de vest, Austrul, Coava , Suhovei, Criv

-oceanice -submediteraneene -de ariditate

Climat de litoral i delt sub100 m

Delta Dunrii LuncaDunri O fie ngust de litoral

peste11 grade c

Sub 400 mm/an (388mm/anDelta Dunrii)

Vnturile de vest, Austrul, Coava , Suhovei, Criv

-pontice -submediteraneene -de ariditate

48

VEGETAIA, FAUNA, SOLURILE Vegetaia, fauna i solurile sunt n strns corelaie cu condiiile climatice, relief, la care se adaug i alte condiionri (reeaua hidrografic, substratul geologic,activitile umane). n funcie de tipul de sol se dezvolt un anumit tip de vegetaie, iar fauna este condiionat mai ales de vegetaie, care i asigur hran i adpost. Etaje Localizare Plante Soluri Zona de specifice vegetaie -condiionat de - ierburi mloisoluri (soluri moi) cuprind: precipitaii reduse, xerofile - solurile blane dobrogene; caracteristic a) Stepa (adaptate - cernoziomurile; regiunilor de cmpie i I. Zona la - soluri cenuii dealuri joase: stepei i uscciune), Cmpia Brganului, Sudul Pod. Moldovei, silvostepei graminee, partea de sud si arbuti
central a Pod. Dobrogei - Cmpia Moldovei, Cmpia de Vest, sudul Cmpiei Romne, poriuni din Pod. Dobrogei

b) Silvostepa

- ierburi i plcuri de pduri (stejar) - specii de Argiluvisoluri cuprind: solurile brun stejar: tejar rocate, soluri brune pufos, gorun -alte pecii: tei, frasin, paltin fag, pduri Cambisoluri cuprind: soluri brune i de amestec: brune acide
fag cu stejar la partea inferioar i fag cu molid la partea superioar.

II. Zona de pdure

a) Etajul stejarului (200500m) b) Etajul fagului (5001200m)

- Depresiunea Colinar a Transilvaniei, Dealurile de Vest, Podiul Getic, Podiul Moldovei - Subcarpii, Depresiunea Colinar a Transilvaniei, munii joi Carpaii Orientali, Carpaii Meridionali i poriunile mai nalte ale Munilor Apuseni. - face trecerea de la pduri la zona alpin

b) Etajul coniferelor (12001800m) a) Etajul subalpin (18002000m) b) Etajul alpin (peste 2000m)

- brad, molid, pin

- cambisoluri - spodosoluri cuprind: soluri podzolice i brune acide montane;

III. Zona alpin (la peste 1800 m)

- ienupr, jnepeni -pajiti alpine vnturi puternice

- soluri brune acide montane din clasa spodosoluri

49

PARTICULARITILE HIDROLOGICE ALE ROMNIEI

RURILE: Caracteristici:

n Romnia se regsesc toate categoriile de ape (ruri, lacuri, ape subterane i mare)

lungimea total de 115 000 km o densitate maxim n Carpai i minim n zona de cmpie - majoritatea rurilor sunt carpatice -65%- izvorsc din Carpai i dealurile nalte - majoritatea sunt dunrene deoarece 98% sunt colectate de Dunrea, iar restul sunt pontice - reeaua hidrografic are o orientare radiar-circular, cu vi longitudinale i transversale, impus de relief - reflect concentricitatea reliefului, structura petrografic i clima - 96,9% dintre ruri au lungimi mai mici de 50 km - regimul de scurgere este variabil determinat de clim (prin cantitatea i regimul precipitaiilor), relief (prin altitudine i orientarea culmilor), alctuirea substratului geologic i om - mpreun acumulrile antropice reprezint principala surs de ap pentru populaie, pentru industrie, pentru obinerea hidroenergiei, pentru irigaie, navigaie, etc. Regimul de scurgere: - exist mari diferene ntre debitele medii multianuale i cele maxime ale rurilor(mai ales la cele mici) majoritatea bazinelor hidrografice necesit amenajri pentru a prentmpina inundaiile - este variabil datorit succesiunii anotimpurilor, ploilor toreniale i secetelor: Iarna se nregistreaz apele mici de iarn, dar n zonele joase i cele vestice se pot produce viituri de iarn datorit invaziei de mase de aer cald Primvara se produc apele mari de primvar (n aprilie n zonele joase i mai n zonele nalte) Vara- se nregistreaz apele mici de var; accidental pot apare viituri de var pe fondul precipitaiilor toreniale Toamna-se nregistreaz cele mai mici debite apele mici de toamn, n zonele joase unele ruri pot chiar seca o Creterile rapide de debit sunt determinate de ploile toreniale sau de cele ndelungate, provocnd inundaii uneori cu urmri catastrofale: 1970, 1975, 2000 o Ca urmare a secetelor prelungite are loc fenomenul de secare al rurilor o Iarna datorit temperaturilor negative se produc fenomene determinate de nghe: ghea la mal, sloiuri (care duc la formarea zpoarelor n zonele ngusteinundaii) poduri de ghea - n ara noastr se pot individualiza trei macrotipuri de regim de scurgere o Carpatic cu subtipurile: Vestic, transilvnean, sudic, de Curbur, estic o Pericarpatic (extracarpatic) cu subtipurile Vestic, transilvnean, sudic, de Curbur, estic
-

50

o Ponto-Danubian- n SE, neregulat

DUNREA:
Caracteristici: - este al doilea fluviu din Europa ca debit i lungime dup Volga - are o lungime de 2860 km din care 1075 km (38%) pe teritoriul Romniei (sectorul inferior) - izvorte din Munii Pdure Neagr (Masivul Kandel) din Germania - strbate 10 ri i 4 capitale - colecteaz aproape toat reeaua de ruri din ar ( 98%- mai puin cele dobrogene) - potenialul hidroenergetic deinut de Dunre este de 25% din cel deinut de toate rurile - are un debit la intrarea n ar, la Bazia, de 5 560 m3 /s ( mai ales datorit aportului de ape adus de principalii aflueni (Tisa, Drava, Morava, Sava) n zona Belgrad, iar la Ptlgeanca debitul ajunge la 6 470 m3 /s datorit aportului de ape adus de afluenii de pe teritoriul Romniei n funcie de pant, modul de depunere al aluviunilor, lime i de pescaj, Dunrea a fost mprit n 4 sectoare: 1. Defileul Dunrii-ntre Bazia i Porile-de-Fier include cel mai lung sector de defileu din Europa 144 km pe un sector de 9 km prezint caracteristici de canion, zona fiind numit Cazanele Mici i Cazanele Mari n trecut acest sector prezenta numeroase dificulti pentru navigaie (cataracte, stnci n albie, repeziuri, vrtejuri), eliminate n prezent prin construirea n cooperare cu Iugoslavia a sistemului hidroenergetic i de navigaie Porile-de-Fier ce include i 2 ecluze 2. Porile-de Fier-Clrai(Lunca Dunrii) prezint o lunc ce se lrgete n permanen de la 800 m n aval de DTS pn la 13 km n amonte de Clrai valea prezint versani asimetrici, nali nspre Bulgaria i joi spre Romnia albia adnc asigur un pescaj de 2 m n albie apar ostroave ( Ostrovul Mare, Ostrovul Psrilor), iar n lunc n trecut existau numeroase lacuri de lunc n prezent desecate n aceast regiune s-a construit hidrocentrala Porile de Fier II aici se afl Podul Prieteniei Giugiu-Ruse, iar pe viitor se preconizeaz construirea unui pod ntre Calafat i Vidin 3. Sectorul Blilor- ntre Clrai i Brila n acest sector lunca prezint limea cea mai mare, deoarece Dunrea se desparte de dou ori n cte dou brae nchiznd dou incinte n trecut inundabile, n prezent desecate, ndiguite i redate agriculturii: Balta Ialomiei ntre Braul Dunrea Veche i Braul Borcea i Balta Brilei (Insula Mare a Brilei) ntre Braul Cremenea i Braul Mcin legtura cu Dobrogea se face prin intermediul podurilor Feteti-Cernavod (dublu feroviar i rutier, traversat n viitor de autostrada Bucureti-Constana) i Giurgeni-Vadu Oii (rutier) 4. Dunrea Maritim (Dunrea Maritim)-ntre Brila i Sulina datorit debitului mare i albiei adnci pescajul ajunge la 7 m suficient pentru navele maritime de tonaj mare include i sectorul Deltei Dunrii, navigabil pentru vasele mari fiind doar Br. Sulina, care a fost regularizat i dragat n permanen bara de la Sulina ngreuneaz navigaia fapt pentru care au fost construite diguri care nainteaz n mare pe o distan de 12 km

51

RURILE INTERIOARE
Majoritatea se vars direct sau prin intermediul unor colectori n Dunre, excepie fac cteva ruri din Dobrogea care se vars n lacurile de pe litoralul Mrii Negre. n funcie de rul colector pot fi grupate n 4 grupe GRUPA RURILOR DE NORD-VEST I VEST: au ca ru colector pe Tisa - Grupa rurilor de NV includ: Vieul care izvorte din M. Rodnei Iza M. Rodnei Tur M. Guti Grupa de Vest include Someu este al 4-lea ru ca debit i al 6-lea ca lungime (388 km) se formeaz prin confluena la Dej a Someului Mare i a Someului Mic Someul Mare M. Rodnei Someul Mic - format prin confluena Someului Cald M. Vldeasa i a Someului Rece M. Muntele Mare aflueni: pe stnga: Agrij, Alma pe dreapta: Lpuul Crasna M. Mese; Barcu M. Plopi; Criul Repede M. Gilu; Criul Negru M. Bihor; Criul Alb M. Bihor; Mure este cel mai lung ru interior (768km) i al 3-lea ca debit traverseaz zone diferite: muni, dealuri, podiuri, cmpii izvorte din M. Hmaul Mare formeaz dou defilee: Toplia- Deda i Zam-Lipova aflueni: pe dreapta: Arieul M. Bihor Ampoiul M. Metaliferi pe stnga: Gurghiu M. Gurghiu Trnavele-formate prin confluena la Blaj a Trnavei Mici i Trnavei Mari Sebe M. Lotrului Strei M. ureanu; Cerna Rusci M. Poiana Rusc Bega M. Poiana Rusc, canalizat pe o lungime de 114 km, singurul ru interior amenajat pentru navigaie asigurndu-se un pescaj de 1,2-1,3 m 2. GRUPA RURILOR DE SUD-VEST I SUD toate se vars direct n Dunre Grupa rurilor de SV includ: Timiul M. Semenic; Brzava M. Semenic Caraul M. Aninei; pe valea cruia se afl Petera Comarnic Nera M. Semenic; aici se afl Cheile Nerei Cerna M. Oslea ; Grupa de Sud include Topolnia Podiul Mehedini, pe valea creia se afl Petera Topolnia

52

Drinecea Pod. Blciei Desnui Pod. Blciei Jiu se formeaz prin confluena la Livezeni a Jiului de Est M. Parng i a Jiului de Vest M. Godeanu aflueni: pe dreapta: Tismana M. Vlcan Motru M. Oslea; pe stnga: Gilort M. Parng Amaradia Podiul Olteului Olt este cel mai lung ru interior n totalitate pe teritoriul rii dar al 2-lea ca lungime (737 km) i debit traverseaz zone complexe: muni, dealuri, podiuri, cmpii izvorte din M. Hmaul Mare formeaz mai multe defilee: Tunad, Raco, Turnu-Rou-Cozia aflueni: pe dreapta: Homoroadele M. Harghita Hrtibaciu Podiul Hrtibaciu Cibinul M. Cndrel; cu afluentul Sadu Lotrul M. Lotru Bistria Oltului M. Cpnii Olteul M. Cpnii; pe stnga: Rul Negru M. Nemira Topologul M. Fgra; Clmuiul (Teleormnean) Cmpia Boianului Vedea Podiul Cotmeana; Argeul M. Fgra - pe cursul su se afl lacul de acumulare Vidraru aflueni: pe dreapta: Neajlov C. Gvanu-Burdea; pe stnga: Vlsan M. Fgra Argeel M. Iezer Dmbovia M. Iezer; cu afluentul su Colentina Mostitea Cmpia Vlsiei Ialomia M Bucegi -este al 5-lea ca lungime (410 km) i al 6-lea ca debit aflueni pe stnga: Cricovul Dulce Subcarpaii Curburii Prahova Pasul Predeal; cu afluenii: Doftana M. Baiu, Teleajen M. Ciuca, Clmuiul (Ialomian) C. Buzului 3. GRUPA RURILOR DE EST Cuprinde 2 ruri colectoare Siret i Prut Siretul este cel mai mare ru ca debit (222 m3/s) din ar i al 4-lea ca lungime(596 km) - izvorte din M. Beskizii Orientali -aflueni: - pe dreapta: Suceava Obcina Mestecni; cu afluentul Sucevia Moldova Obcina Mestecni; Cu Moldovia i Neam (Ozana) Bistria M. Rodnei; cel mai mare afluent al Siretului i cu cei mai numeroi aflueni: Bistria Aurie, Dorna, Bistricioara, Bicaz, Cracu Trotu M. Ciuc; cu afluenii Asu, Tazlu, Cain, Oituz Putna M. Vrancei; uia M. Vrancei Rmnicul Srat M. Vrancei Buzu M. Ciuca; cu cel mai complicat curs , avnd ca aflueni Bsca Mare i Mic, Slnic, Clnu

53

pe stnga: Brladul Pod. Central Moldovenesc; cu afluenii si Vaslui, Crasna, Racova, Tutova, Zeletin Prutul este al 3-lea ca lungime (716 km) i al 5-lea ca debit -aflueni: - pe dreapta: Baeul Dealul Ibnetilor Jijia Dl. Ibnetilor; cu afluenii Sitna i Bahlui Elanul Dealurile Flciului 4. GRUPA RURILOR DE SUD-EST (Dobrogene) Cuprinde ruri scurte, cu debite mici, ce seac uneori vara i care se vars n limanele sau lagunele de la Marea Neagr Telia Pod. Niculuiel se vars n limanul Babadag Taia M. Mcin se vars n limanul Babadag Casimcea Pod. Casimcei; cel mai mare ru al Dobrogei se vars n limanul Taaul

LACURILE
Caracteristici: - sunt n numr de peste 3450 ocupnd 1,1% din suprafaa Romniei - 2300 sunt natural , iar 1150 sunt antropice ( 400 fiind mari cu un volum de 13 mld m3 - alimentarea se face din precipitaii, izvoare sau aflueni - regimul termic este influenat de temperatura aerului, vara prezint o stratificaie direct (temperatura scade cu adncimea) ,iar iarna o stratificaie invers (temperatura crete cu adncimea), n Lacul Ursu are loc fenomenul de heliotermie (temperatura crete de la suprafa n adncime) - mineralizarea apelor lacurilor este divers n funcie litologie (tipul de roc) n funcie de unitatea de relief i de geneza cuvetei lacustre ( modul n care s-a format depresiunea n care s-a adunat apa) lacurile se clasific: I. Lacuri naturale Lacuri din zona montan: Lacuri glaciare - s-au format n circurile glaciare prin topirea ghearilor - M. Rodnei (23)- Lala, Buhiescu -Grupa Fgra (25)-Blea, Podragul Mare, Capra, Clun -Grupa Parng Glcescu, Iezeru ureanu, Lacul fr Fund -Grupa Retezat(58)- Bucura ( cel mai extins ca suprafa-10 ha), Znoaga ( cel mai adnc 25 ), Lacuri carstice- au luat natere n zone calcaroase prin dizolvarea calcarului L. Padi i L. Vroaia M. Bihorului; L. Ighiu M. Trscului Lacuri vulcanice s-au format n craterele vulcanilor stini,L. Sfnta Ana din Masivul Ciomatu Lacuri n depresiuni structurale- Lacul Vulturilor M. Siriu Lacuri de baraj natural- s-a format prin bararea cursului rului Bicaz de ctre o alunecare de teren n 1837- Lacul Rou Lacuri pe masive de sare- s-au format prin surparea unor vechi ocne de sare i acumularea apei, - Ocna ugatag, Cotiui- Depresiunea Maramure Lacuri din zona de deal i podi: Lacuri pe masive de sare- s-au format prin surparea unor vechi ocne de sare i acumularea apei -Subcarpaii Curburii: L. Slnic, L. Teleaga, -Subcarpaii Getici: L. Ocnele Mari -Dep. Colinar a Transilvaniei: L. Ocna Dej, L. Ocna Turda, L. Ocna Mure, L. Lacul fr Fund

54

(Ocna Sibiului), L. Ursu (Sovata), L. Praid Lacuri carstice- au luat natere n zone calcaroase prin dizolvarea calcarului - L. Ponoare, L. Ztonu -Podiul Mehedini Lacuri din zona de cmpie: 1. Lacuri de crov:- s-au format pe loess, prin tasare, n zonele de cmpie, sunt n general mineralizate (mai ales srate) datorit evaporaiei intense -L. Amara (utilizat terapeutic), L. Lacul Srat, L. Fundata, L. Ianca, L. Movila Miresii, L. Plopu, L. Placu 2. Lacuri ntre dune de nisip: -s-au format ntre dunele de nisip din C. Olteniei - L. Piscu 3. Lacuri din Lunca Dunrii: - s-au format n perioadele de inundaii, n prezent o mare parte dintre ele fiind desecate, iar terenurile aferente redate agriculturii - L. Brate, L. Crapina 4. Limanuri fluviale:- sunt lacuri prelungi ce s-au format prin bararea, cu aluviuni, a gurilor de vrsare a unor aflueni n rul colector - pe Dunre: L. Mostitea, L. Oltina, L. Vederoasa, L. Bugeac - pe Ialomia: L. Snagov, L. Cldruani, L. Strachina - pe Buzu: L. Balta Alb 5. Limanuri maritime: - sunt lacuri prelungi ce s-au format prin bararea gurilor de vrsare a unor ruri n mare, cu cordoane litorale formate de curenii litorali - Babadag, Taaul, Techirghiol ( cu nmoluri curative), Tatlageac, Mangalia 6. Lagune maritime: -s-au format prin nchiderea unor foste golfuri cu cordoane litorale - Complexul lagunar Razim-Sinoe, Laguna Siutghiol 7. Lacuri din Delta Dunrii: -s-au format n depresiunile din Delta Dunrii -Lacurile situate ntre Delt i Laguna Razim-Sinoe : Dranov, Babadag, Agighiol, Ztonul Nou, Leahava -Lacuri ntre Sulina-Sf.Gheorghe:Rou, Puiu, Uzlina, Isac, Gorgova, Lumina - Lacuri ntre Chilia-Sulina: Fortuna, Trei Iezere, Babina, Merhei, Lopatna, Matia, Bogdaproste, Obretin, Tatanir II. Lacuri antropice - 400 dintre ele ocup un volum de 13 mld m3 Lacuri de agrement:- construite mai ales n capital - L. Herstru, L. Tei, L. Bneasa, L. Floreasca, L. Cimigiu Iazuri i heletee: - au fost construite de oameni pe cursurile rurilor care secau n perioada de var pentru a acoperii deficitul de ap, sau pentru piscicultur -C. Moldovei- L. Dracani -Pod. Transilvaniei: L. Geaca, L. tiucii, L. Legii, L. Zau de Cmpie, Ctina -C. de Vest: L. Cefa Lacuri de acumulare:- au fost construite pentru valorificarea potenialului hidroenergetic al rurilor, pentru alimentarea cu ap a localitilor, pentru irigaii, etc. - pe Dunre: Porile de Fier I i II - pe Prut: L. Stnca- Costeti - pe Siret: 3 lacuri n aval de Bacu

55

- pe Bistria: L. Izvorul Muntelui, i alte 12 n aval, mai mici - pe Buzu: L. Siriu - pe Doftana: L. Paltinu -pe Ialomia: L. Scropoasa, L. Bolboci -pe Dmbovia: L. Pecineagu -pe Arge: L. Vidraru, i alte 15 n aval -pe Olt: L. Vitea, i alte 30 n aval -pe Lotru: L. Vidra -pe Jiu: L. Ceauru -pe Brzava: L. Vliug -pe Timi: L. Trei Ape - pe Sebe: L. ugag, L. Glceag, L. Sscior, L. Petreti -pe Rul Mare: L. Gura Apei -pe Cerna Rusci: L. Cinci -pe Someul Mic: L. Mriel, L. Fntnele, L. Gilu

APELE SUBTERANE Sunt apele ce se gsesc n interiorul scoarei terestre avnd un volum de 8,3 mld m3. Se mpart n ape freatice ( situate la mic adncime pe primul strat impermeabil) i ape de adncime (situate la adncimi mai mari, ntre dou strate impermeabile numite i ape captive) Apele freatice:- cu un volum de peste 5 mld m3 se alimenteaz din precipitaii debite variabile. se gsesc mai ales mai ales n zonele de cmpie i terasele rurilor din zonele de deal, podi, depresiuni sunt utilizate pentru uz casnic i alimentaie Apele de adncime: - uneori se gsesc la mare adncime ( C. Romn) -au un volum de 3 mld. m3 -unele sunt mineralizate ( clorosodice, sulfuroase, carbogazoase, oligominerale) -unele sunt termale sau radioactive- precum cele care apar pe o lini de falie la contactul dintre C. de Vest cu Dealurile de Vest, utilizate terapeutic la Bile Felix, Buzia, Tinca, Moneasa

56

MAREA NEAGR:
Caracteristici: - este un rest al vechiului Lac Pontic, desprins prin prbuire din Marea Sarmatic - ocup o suprafa de 413 000 km2 (fr Marea de Azov) - are o adncime maxim de 2 211 m - adncimea medie este de 1 282 m - este o mare de tip continental, seminchis, fiind legat de Marea Mediteran prin strmtorile Bosfor i Dardanele, iar de M. de Azov prin Strmtoarea Kerci - deine puine peninsule (Crimeea) i insule 3 -(I. erpilor) - n prezent se afl ntr-un uor proces de transgresiune marin 1mm/an - prezint variaii de nivel determinat de bilanul hidrologic (20-26 cm) - temperatura ape variaz la suprafa (11C n NV i 16C n SE), n adncime (7-8C pn la 60 m, 5-7C ntre 60-80m , - apoi ncepe s creasc ajungnd constant la peste 450 m -9C), dar i n funcie de anotimp (25C vara i sub 0C iarnaghea la rm) - salinitatea variaz cu adncimea dou strate cu salinitatea diferit la suprafa (pn la adncimea de 180 200m ) salinitatea este de 17-18 (chiar 10 n zona litoral datorit aportului de ap dulce aduse de ruri) - , iar n adncime(sub 180-200 m) este de 21-22, acest lucru este cauzat de lipsa curenilor verticali, care determin i fenomenul unic n lume numit euxinism (lipsa total a vieii la adncimi mai mari de 180-200 m datorit lipsei oxigenului i existenei hidrogenului sulfurat-H2S) - dinamica este reprezentat de valuri determinate de vnt ce pot ajunge i la 6-8 m nlime la furtuni i de dou categorii de cureni: cureni de suprafa, neregulai ,determinai de vnturi, formeaz dou circuite inverse acului de ceasornic, care n zona rii noastre sunt orientai NE-SV, modelnd litoralul cureni de compensaie (de schimb) ntre M. Mediteran i M. Neagr, unul de suprafa care duce ape mai dulci din M. Neagr n M. Mediteran i unul invers, n adncime care aduce ape mai srate din M. Mediteran n M. Neagr - apele teritoriale ce aparin Romniei se ntind pe o lime de 12 mile marine - asigur legtura cu alte state - n platforma continental se gsesc importante zcminte de petrol, care se exploateaz cu ajutorul platformelor marine - reprezint o important surs piscicol - rile riverane au constituit o organizaie CEMN- Cooperarea Economic a Mrii Negre

57

Unitaile (subunitile) de relief Grupa Nordic a Carpailor Orientai Grupa Central a Carpailor Orientai

Lacuri - L. Lala lac glaciar - L. Ocna Sugatag lac din masiv de sare - L. Izvorul Muntelui (pe Bistrita) lac de acumulare (antropic) - L. Rosu (pe Bicaz ) lac de baraj natural - L. Sf. Ana lac vulcanic - lacuri de acumulare pe Buzau - lacuri de acumulare pe Ialomita - L. Balea lac glaciar - L. Vidraru (pe Arges) lac de acumulare - L. Vidra (pe Lotru) lac de acumulare - L. Galcescu lac glaciar - L. Bucura, L. Zanoaga lacuri glaciare - L. Portile de Fier I (pe Dunare) lac de acumula - lacuri de acumulare - L. Varasoaia lac din zone calcaroase - L. Ocna Mures lac din masive de sare - lacuri de acumulare pe Bistrita - L. Slanic lac din masive de sare - L. Ocnele Mari lac din masive de sare

Grupa Sudic a Carpailor Orientai Grupa Bucegi Grupa Fgra Grupa Parng Grupa Retezat-Godeanu Munii Banatului Munii Poiana-Rusc Muii Apuseni Depresiunea Transilvaniei Subcarpaii Moldovei Subcarpatii Curburii Subcarpatii Getici Dealurile de Vest Podiul Getic Podiul Mehedini Podiul Moldovei Podiul Dobrogei

- lacuri de acumulare pe Olt, Arges - L. Zaton lac din zone calcaroase - L. Stanca Costesti lac de acumulare - L. Razim lac de tip laguna - L. Tasaul, L.Mangalia lacuri de tip limane maritime

Cmpia de Vest Cmpia Romn

- L. Cefa lac antropic (de tip helesteu) - L. Balta Alba lac de tip liman fluviatil - L. Amara, L. Ianca lacuri sarate sau dulci

58

Unitaile (subunitile) de relief

Lacuri

Unitaile (subunitile) de relief Grupa Nordic a Carpailor Orientai Grupa Central a Carpailor Orientai Grupa Sudic a Carpailor Orientai Grupa Bucegi Grupa Fgra Grupa Parng Grupa Retezat-Godeanu Munii Banatului Munii Poiana-Rusc Muii Apuseni Depresiunea Transilvaniei Subcarpaii Moldovei Subcarpaii Curburii Subcarpaii Getici Dealurile de Vest Podiul Getic Podiul Mehedini Podiul Moldovei Podiul Dobrogei Cmpia de Vest Cmpia Romn

Orae Baia Mare, Sighetu Marmaiei, Vatra Dornei, Bora, Cmpulung Moldovenesc Miercurea Ciuc (pe rul Olt), Sf.Gheorghe (pe rul Olt), Braov, Bile Tunad, Slnic Moldova Braov, Sf.Gheorghe (pe rul Olt), ntorsura Buzului, Predeal, Azuga, Buteni, Sinaia Predeal, Azuga, Buteni, Sinaia ( pe valea Prahovei), Brezoi Brezoi, Petroani, Haeg, Petroani, Haeg, Bile Herculane, Caransebe Reia, Anina, Orova, Moldova Nou Hunedoara Beiu, Zlatna Cluj-Napoca, Trgu-Mure, Sibiu, Alba-Iulia, Dej, Turda, Sighioara, Media, Oneti, Piatra Neam Valenii de Munte Rmnicu-Vlcea, Trgu-Jiu, Curtea de Arge Zalu, Buzia Piteti, Motru, Strehaia Dr.Tr.Severin Iai, Botoani, Suceava, Brlad, Suceava Constana, Mangalia, Medgidia, Cernavod Timioara, Arad, Oradea, Satu Mare, Bucureti, Galai, Craiova, Ploieti, Brila, Buzu, Focani, Trgovite, Turnu-Mgurele, Giurgiu, Clrai, Slatina, Alexandria

59