The Law

Frederic Bastiat

Claude Frdric Bastiat a fost un teoretician liberal,clasic francez i economist politic . El este autorul a numeroase lucrari n domeniul economiei,n general i a economiei politice , n special, caracterizate printr-o organizare clar, o argumentarea puternic i printr-un spirit acerb. Cea mai cunoscut lucrare a sa rmane Legea, care publicat initial ca un pamflet in 1850 poate fi considerat un adevarat manifest al libertii. Lucrarea are o valoare atemporala deoarece se poate aplica oriunde i oricand. Statul impune legi diferite de cele naturale fara a-l lsa pe om s i urmeze destinul firesc. Cum se face ca legiuitorul nsui nu trebuie sa respecte legea? Cum se face c legea permite statului s se angajeze n mod legal n aciuni, care daca ar fi efectuate de ctre persoane fizice acestea ar ajunge la nchisoare? Intreg eseul lui Bastiat are la baz pervertirea legii, care n loc s i ating scopul su initial face s fie exact opusul . Legea a devenit arm oricarui fel de lcomie i n loc s cerceteze nedreptatile, ea le susine i justific. Autorul blameaza aceaste pervertiri i anume lacomia irationala si falsa filantropie. n aceste condiii el i pune urmatoarea problem : Cum ne dm seama c o lege a devenit nedrept atunci cnd este dat de legiuitorul nsui ? Mesajul principal al acestui eseu este c : Viata este un dar de la Dumnezeu iar ca omul pentru a supravietui si evolua trebuie sa isi exerseze singur capacitatile. Drepturile fundamentale, pe care Bastiat pune mare pre sunt libertatea i propietatea. Dei, n prim faz, guvernul i-a folosit fora pentru a apra aceste drepturi fundamentale, treptat sfera sa de interes s-a extins, ndepartandu-se prea mult de la rolul su initial i astfel a pervertit legea. Aceasta a ajuns s ncurajeze i s justifice infraciunea i nu s ofere protecie si siguranta. Prin aceasta interveniea statului, a crescut puterea guvernului care si selecteaza proprii beneficiari ai acestui jaf legal. Pe lng faptul c i crete puterea i cresc i responsabilitatile deoarece atta timp ct statul le ia oamenilor aceste drepturi (libertatea, proprietatea) si alege s le controleze, oamenii sunt ndreptati sa dea vina pe el pentru orice nemultumire.

Concepia lui Bastiat este comuna cu liberalismul classic care sustine ca orice stat care nu apar persoanele si a bunurile si intervine direct sau indirect in redistribuirea lor este prta la jaf. Planul de guvernare propus de Bastiat pentru evitarea jafului este cel n care statul s aib minima interventie, care se limiteaza strict la apararea libertatii persoanelor si a propietatiilor. Pe scurt, Guvernul nu ar trebui sa aiba dreptul sa faca nimic din ceea ce un cetatean de rand nu are dreptul sa faca i anume s fure. Primul punct de vedere sustinut de catre Bastiat este acela ca oamnirea este lacoma si ca omul involuntar isi doreste sa obtina cat mai mult cu cat mai putin efort .Si astfel el explica si asa zisul jaf legal comis de catre stat prin sechestrarea si consumul produselor muncite de unii cu scopul de a le satisfice pe ale altora. O alt idee dezvoltat este critica adus socialismului care se bazeaz n principal pe falsa filantropie. Nu doar socialismul este criticat pentru falsa sa filantropie, nsa pe langa celelalte doua sisteme : comunisumul si protectionismul el este considerat cel mai periculos. Diferentele intre aceste trei sisteme din punct de vedere al jafului este ca spre deosebire de communism unde jaful este complet si protectionismul unde jaful este limitat la cateva grupari si industrii, in socialism el este cel mai periculos datorita evazivitii sale. De asemenea socialismului i sunt aduse o serie de alte critici cum ar fi c: socialistii imbraca furtul legal sub forma fraternitatii, a organizatiilor si asociatiilor. Ei nu fac distinctia intre guvern si societate si considera ca deciziile luate de acesta sunt automat bune pentru societate. Socialistiii si testeaza teoriile pe oameni si considera ca fara ajutorul lor oamenirea s-ar indeparta de la calea cea dreapta, asadar se joaca de-a Dumnezeu. Iar de aici ne putem da seama de dispretul pe care acestia il au pentru omenire, pe care ei o considera incapabila sa se descurce de una singura, lasand impresia ca oricum aceasta se ndrept nspre degradare, ignoranta, saracie, dezastru. In opinia lor legiutorul este infailibil, un model de moralitate si dreptate iar omenirea incompententa. O alta problem care trebuie analizata este cea a relatiei dintre economie si politic. Si anume ar trebui sa tinem cont de faptul ca pentru o buna dezvoltare a unui stat este important ca economia sa fie pus naintea politicul, caci in esenta economia este stiinta de a stabili daca interesele fiintelor umane sunt armonioase sau anatagonice, iar aceste interese trebuie cunoscute inainte ca stiintele politice sa fie formulate. Aceasta carte ofera unele dintre principiile de baza ale unei societati cu adevarat capitaliste. Concluzia cartii este ca individul ar trebui lasat sa se bucure de libertatea si propietatea sa fara interventia statului, sau cel mult cu o interventie restransa din partea acestuia.