Sunteți pe pagina 1din 32

Arborele.

Arboretul

Arborele/arborii:
elementul constitutiv cel mai impunator al padurii produsul padurii (prezinta diferentieri comparativ cu cei crescuti izolat)
participa activ si imprima o dinamica distinct tuturor proceselor fiziologice la nivel individual si biocenotic

Arborele/arborii
valorifica cu cel mai mare randament potentialul trofic si energetic al statiunii prin capacitatea de fructificare asigura regenerarea padurii si prin urmare prenitatea in timp si spatiu

sunt singurii producatori de lemn de mari dimensiuni

procese cu caracter populational


regenerarea cresterea si dezvoltarea (determina constituirea starii de masiv) indreptarea si elagarea tulpinii diferentierea (sta la baza eliminarii naturale) succesiunea vegetatiei forestiere

REGENERAREA PADURII
Procesul de reinnoire sau de refacere a unei paduri imbatranite, exploatate sau distruse dintr-o cauza oarecare- Negulescu, 1966

Schema de clasificare a regenerarii ecosistemelor forestiere (dupa Florescu, 1991)


Natura padurii Padure virgina Padurea cultivata

Materialul de regenerare Caracterul regenerarii


Locul regenerarii

Durata regenerarii

Regenerare Regenerare generative (S) generativa (din samanta) (S) Regenerare naturala Reg. nat Reg. art. Reg. (N) (N) (I) combinat a (N+I) Reg. sub Reg. pe Masiv( Descoperit (D) masiv teren M) (M) descoperit Desc. Masiv (M) (D) (D) MM Continu Perioadic Continua (C) Perioadica a (C) a (P) (P)

Regenerare vegetativa (L,B)


Rege. nat (N) Reg. art. (I)

Regenerar e mixta (S+L) Rege. nat (N)

Descoperi Descoper Descoperi t (D) it (D) t (D) Masiv (M) Continua (C) Masiv (M) Perioadica (P)

L= lastari; B=butasi; art=regenerare artificial; C=regenerare continua; M.M.=regenerare in margine de masiv; comb=regenerare combinata (mixta)

CRESTEREA PADURII
cresterea se refera la sporirea treptata si ireversibila a dimensiunilor si a biomasei organismelor vii ce participa in constituirea padurii Florescu 1973, 1981

CRESTEREA PADURII
Cresterea padurii se rezuma la cresterea arborilor si arboretelor si se refera (Giurgiu 1979, Leahu 1994, Parascan 1967) la cresterea:
numerica dimensionala volumetrica de substanta uscata

CRESTEREA PADURII
Dinamica cresterii la arbori si arborete depinde de : natura si starea padurii structura arboretelor natura si provenienta speciilor varsta arborilor si arboretelor conditiile stationale factorii cu actiune perturbanta (seceta, inghet,atacuri de insect etc.) interventiile silvotehnice
caracter ritm

CRESTEREA PADURII
Importanta:
cunoasterea padurii estimarea capacitatii productive si protectoare amenajarea si gospodarirea judicioasa si durabila a resurselor forestiere etc.

DEZVOLTAREA PADURII
procesul care se refera la schimbarile de ordin calitativ marcate de momentele prin care trece padurea de-a lungul existentei fiecarei generatii Negulescu, 1973 Ciclu de dezvoltare: succesiunea completa de etape

DEZVOLTAREA PADURII
La arbori: Fecundarea

moartea (limita longevitatii fiziologice) extragerea arborilor

La arborete: constituirea starii de masiv distrugerea arboretului varsta exploatabilitatii

Dezvoltarea arborilor:
Etapa embrionara Etapa tineretii
Faza de plantula Faza de puiet Faza dezvoltarii in masiv

Etapa maturitatii

Dezvoltarea arboretelor (E si RE):


Etapa tineretii
Faza de semintis (lastaris): aparitia plantulelor constituirea starii de masiv Faza de desis (hatis): constituirea starii de masiv inceperea elegajului natural (inaltimea medie a arborilor >2m) Faza de nuielis: declansarea elagajului natural d = 4-5cm Faza de prajinis: 5cm < d < 8(10) cm Faza de paris: 10cm < d < 18(20) cm

Etapa maturitatii
Faza de codrisor (codru tanar): inceperea fructificatiei d = 35cm; Faza de codru mijlociu (codru): 35cm < d < 50 cm

Etapa batranetii
Faza de codru batran: doar in arboretele exceptate de la taiere.

(Arborii prezinta evidente semne de depericiune si avansata stare de degradare)

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE


Procesul de modificare treptata a tulpinilor adeseori defectuoase si neregulate ale puietilor si de realizare in timp a tulpinilor drepte, cilindrice si valoroase ale arborilor in masivul padurii Negulescu, 1964, 1973

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE


Indreptarea tulpinilor arborilor depinde de : factori interni:
particularitati ereditare crestere dimensionala

factori de mediu.

Dinamica procesului de indreptare a tulpinilor arborilor determina ca, in padurea cultivata, selectia arborilor valorosi sa se poata realize doar dupa trecerea in faza de paris, atunci

INDREPTAREA ARBORILOR IN PADURE


Variatia cresterii radiale(ir) si in suprafata sectiunii (ig) de-a lungul tulpinii, la molid de 60 ani (dupa Giurgiu, 1979)

ELAGAREA ARBORILOR IN PADURE


procesul de curatire treptata a tulpinilor de craci ca urmare a conditiilor de trai impuse de starea de desime a padurii Negulescu, 1973

ELAGAREA ARBORILOR IN PADURE


Dinamica procesului depinde de : arboret
stare structura

dimensiuni conditiile stationale modul de gospodarire actiunea unor factori vatamatori particularitatile ereditare modul de regenerare

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE


Procesul de diferentiere a arborilor se refera la deosebirile ce se realizeaza cu timpul intre arbori ce-si duc existent in comunitatea de viata a padurii Negulescu, 1973

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE


Procesul este pus in evidenta prin variatia:
inaltimilor diametrelor volumelor productiei de substanta uscata

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE


Dinamica diferentierii depinde de:
natura si provenienta exemplarelor

variaza cu
varsta desimea arboretului conditiile stationale modul de gospodarire intensitatea actiunii factorilor vatamatari etc.

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE


Clasificarea Kraft (1884) 1- arbori predominanti 2 - arbori dominanti 3 - arbori codominanti 4 - arbori dominati 5 - arbori deperisati

DIFERENTIEREA ARBORILOR IN PADURE


Tipul de criterii Clase inaltimea subdiviziuni 100 arbori in etajul superior 200 arbori in etajul mijlociu 300 arbori in etajul inferior 10 potentiual ridicat de crestere 20 potential normal de crestere 30 potential redus de crestere 1 tinde sa avanseze ierarhic 2 nu isi modifica pozitia ierarhica 3 tinde sa piarda pozitia ierarhica 400 arbore de elita 500 arbore complementar util 600 arbore daunator 40 arbore cu tulpina de calitate buna 50 arbore cu tulpina de calitate normala 60 arbore cu tulpina de calitate mediocra 4 coroana lunga (>1/2H) 5 coroana medie - H) 4 coroana lunga (,>1/4 H)

Pozitionale (cifre 1-3)

Vitalitatea

Pozitia ierarhica

Valoare asilvica

Economice (cifre 4-6)

Calitatea tulpinii

Lungimea coroanei

Sistemul de clasificare (dupa Leibundgut, 1966)

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE


Procesul de eliminare naturala a arborilor se refera la disparitia treptata a acestora de-a lungul existentei padurii Negulescu, 1973

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE


Cazul arboretelor E si RE eliminarea naturala variaza cu specia intensitatea eliminarii naturale este mai intensa dupa constituirea starii de masiv se mentine active pe perioada in care cresterea in inaltimea urmeaza faza ascendenta slabeste treptata dupa culminarea cresterii in inaltime

ELIMINAREA NATURALA A ARBORILOR IN PADURE


in statiuni de bonitate superioara (comparatiiv cu cele de bonitate inferioara) procesul de eliminare naturala este mai intens incepe mai devreme numarul arborilor este mai mic la aceeasi specie si varsta in arboretele amestecate procesul de eliminare naturala se manifesta pentru populatiile fiecarei specii, dar cu intensitati diferite chiar inlocuirea unor specii

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE


Procesul de succesiune se refera la modificarea sau inlocuirea in timp a compozitiei covorului vegetal dupa o anumita suprafata de teren, ca rezultat al eliminarii si inlocuirii speciilor intre ele Negulescu 1959

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE


Cauzele producerii succesiunii: endogene: insusirile ereditare ale speciilor vitalitatea potentialul de regenerare cresterea si dezvoltarea adaptabilitatea rezistenta la adversitati exogene factori biotic si abiotici din mediul intern si adiacent padurii

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE


Fazele succesiunii sunt: denudarea teritoriului incendii, avalanse, alunecari, activitati vulcanice etc. migratia speciilor erbacee, arbustive si arborescente si ocuparea teritoriului colonizarea (eceza) propriu-zisa a teritoriului si dezvoltarea speciilor competia - intre speciile imigrate si intre acestea si vechii cohabitanti ai teritoriului stabilizarea biocenozei realizarea echilibrului

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE


Dinamica succesiunii prezinta diferentieri: in timp ritm sens sociale

in spatiu durata oportunitate economice ecologica

SUCCESIUNEA VEGETATIEI FORESTIERE


succesiuni rapide inlocuirea speciilor intr-un timp relativ scurt (ani, > 1 deceniu) taieri rase doboraturi de vant incendii succesiuni lente inlocuirea speciilor intr-un timp lung (decenii, 1 secol) amestecuri de fag cu rasinoase, paduri pluriene naturale