Istoria masinilor eco

Transformarea autoturismelor intr-o directie mai prietenoasa cu mediul a fost deja luata in calcul. In ultimele decenii se pregateste tranzitul, greoi dar necesar, de la masinile functionale pe baza de combustibili fosili spre cele care intrebuinteaza mijloace de energie alternativa, nepoluanta si regenerabila. Japonia da tonul Parcursul este anevoios si lent, caci schimbarea parcului auto mondial reprezinta, prin definitie, un "razboi" de uzura, insa putem vorbi deja despre autoturismul ecologic si chiar despre o istorie a sa. In Tara Soarelui Rasare, impactul negativ asupra mediului a inceput sa se resimta, in special cel de poluare a aerului. Emisiile au cauzat o crestere simtitoare a cazurilor de astm , care au culminat cu un incident din 1970, atunci cand mai multi elevi ai unui liceu din Tokyo au acuzat ameteli si migrene ca rezultat al inhalarii emisiilor de gaze esapate de masini. "Actul pentru aer curat", emis aici in 1970 sub denumirea "Actul Muskie", stipula reducerea cu 90% a hidrocarburilor, a dioxidului de carbon si a oxidului de azot din componenta gazelor de esapament, in termen de 5, respectiv 6 ani. Criteriile ce priveau procentele acceptabile de noxe eliminate de autoturisme deveneau tot mai severe, in urma reglementarilor ulterioare, ajungandu-se la un prag admis de 0.25 grame/km emisii de noxe. O masina electrica la scara mica a fost proiectata de profesorul Strating din Groningen, Olanda, si construita de asistentul sau Christopher Becker in 1835. Totodata,prima masina mai "serioasa", cu combustie strict electrica a fost inventata in 1902 si se numea Buick Phaeton, model care a devenit mai tarziu, in 1916, hibrid, functionand atat cu un motor electric cat si prin combustie interna. Autoturismele s-au nascut ecologice, pentru ca primele automobile, create in 1769, functioneau pe principiul energiei produse de aburi. Cele 40 de tari dezvoltate plus "Comunitatea Europeana", care au ratificat protocolul, s-au pus de acord sa isi reduca emisiile colective de dioxid de carbon cu cel putin 5%. Acest obiectiv urma sa fie atins pana in intervalul 2008 - 2012. Asa-zisele "masini verzi" sunt proiectate sa produca niveluri reduse sau inexistente de gaze cu efect de sera, in special dioxid de carbon, metan si oxid nitros. Acest lucru se poate obtine prin construirea unor masini functionale pe baza altor mijloace energetice decat combustibilii fosili, benzina sau motorina. Atat etanolul cat si metanolul au fost folosite cu functia de combustibili auto pentru masinile functionale cu energie alternativa. Masinile cu hidrogen folosesc, desigur, hidrogenul ca principala si chiar singura sursa de putere. Hidrogenul poate fi utilizat in cazul autovehiculelor in procese de combustie (hidrogen ars in motor) sau in procesele de conversie a combustibilului (hidrogenul este transformat in energie electrica ce pune in miscare un motor electric). Cea mai buna parte a folosirii hidrogenului este ca rezultatul colateral al utilizarii lui este apa. Pana de curand, acesti hibrizi erau relativ rari, insa succesul rasunator al unor modele ca Toyota Prius a atras atentia publica asupa vehiculelor economice si a condus la aparitia in peisaj a unor manufacturi similare de la Honda (Insight) si Ford (Fusion Hybrid) sau unei eficientizari la sange a consumului de carburant la Opel Insignia (EcoFLEX). Ce facem? De 5 ani suntem pe piata si colaboram cu marci cunoscute care au initiativa de a scoate modele eco.

Polurea reprezinta una dintre problemele majore ale societatii, de aceea compania noastra Green Auto s-a alaturat marilor organizatii cum ar fi Green Group, Expo Transilvania si ne-am propus sa o combatem. De asemenea, Ingenium Media ne-a ajutat in organizarea conferintelor si expozitiilor de masini eco, pentru a promova un stil de viata mai verde. Prezentari masini 1) Rolls Royce 102EX

Rolls-Royce este primul constructor de lux care propune un concept electric. Utiliznd asiul din aluminiu i caroseria limuzinei Phantom, inginerii de la Rolls-Royce au montat dou motoare electrice de 197 CP fiecare i un "pachet" de baterii, rezultatul fiind conceptul Rolls-Royce 102EX EV. "Pachetul" de baterii este format din 4, 8, 10, 36 i 38 de celule dispuse astfel nct s imite forma motorului i a transmisiei convenionale. Cu o putere total de 394 CP i un cuplu de 800 Nm, Rolls-Royce 102EX EV are o autonomie de 200 km, n condiiile unui sprint de la 0 la 100 km/h sub 8 secunde, i o vitez maxim limitat electronic la valoarea de 160 km/h.

2) BMW ActiveE BMW ActiveE dispune de un motor electric potent, de 125 kW (170 CP) i cu un cuplu motor maxim de 250 Nm , valori la nivelul unui BMW 120i Coupe. Ca performane, maina electric se dovedete cu doar o secund mai lent dect omologul pe benzin, n privina demarajului 0-100 km/h (9 secunde fa de 7,9 la 120i). BMW ActiveE st bine i la capitolul autonomie, bateriile litiu-ion asigurnd un parcurs de maximum 160 km la o ncrcare complet. ns inginerii au reuit s obin un compromis foarte bun i la capitolul caracter practic, BMW ActiveE fiind o main care se preteaz utilizrii zilnice, oferind 4 locuri i un portbagaj de 200 de litri. Motorul electric i modulul de transmisie sunt plasate n spate, nlocuind rezervorul i transmisia unui BMW Seria 1 Coupe convenional. n plus, datorit gabaritului mai redus al sistemelor de sub capot, spaiul liber rmas a fost reproiectat pentru a le conferi securitate maxim pasagerilor din BMW ActiveE n cazul unui accident, n acelai timp fiind acordat o atenie deosebit celorlalte componente ale sistemului electric: de exemplu, protejarea bateriilor de ocuri, pentru a evita scurgerea lichidelor sau riscurile de incendii sau explozii. 3) Toyota iQ EV Toyota iQ EV este echipat cu un motor electric de 47 kW (64 CP), alimentat de la un pachet de baterii Li-ion de 270V i 11 kWh, plasat sub scaune. Autonomia maxim a lui Toyota iQ EV se cifreaz la circa 100 km. Un avantaj l reprezint timpul sczut pentru ncrcarea complet a bateriilor: doar 4 ore. Iar modul rapid, prin care bateriile sunt ncrcate la 80% din capacitate dureaz doar 15 minute.

Toyota iQ EV are performane oneste pentru o main electric de ora: vitez maxim de 125 km/h i un demaraj pn la 100 km/h n 14 secunde, un timp similar cu al majoritii mainilor de ora cu motoare de circa 1,0 litri. 4) Volvo V60 diesel plug-in hybrid

Volvo V60 diesel plug-in hybrid poate fi alimentat i de la reeaua normal de curent electric (plug-in), iar consumul mediu este extrem de mic: sub 2 litri/100 km! Maina este echipat cu motorul diesel de 2,4 litri, cunoscut de pe versiunea Volvo V60 D5. ns, fa de motorul actual, puterea agregatului de pe Volvo V60 diesel plug-in hybrid crete de la 205 CP la 215 CP, iar cuplul motor de la 420 Nm la 440 Nm. Cutia automat cu ase trepte pune n funciune roile din fa. De asemenea maina beneficiaz de un motor electric suplimentar, care mai aduce n ecuaie 70 CP i nu mai puin de 200 Nm, ce pun n micare roile din spate. oferul poate alege trei moduri de funcionare pentru Volvo V60 diesel plug-in hybrid. Primul este "Pure", adic pur electric, motorul bazndu-se pe serviciile unui pachet de baterii litiu-ion, cu o putere de 12 kWh. n acest mod, autonomia mainii este de circa 50 km, iar performanele slabe. Marele avantaj este insa c bateriile pot fi ncrcate i n staionare, de la reeaua general de curent electric - un "plin" este realizat n doar 5 ore. Al doilea mod este "Hybrid", sistemul de propulsie funcionnd n stilul obinuit al mainilor hibrid, utiliznd alternativ resursele motorului termic, respectiv ale celui electric, procesul fiind controlat de o unitate central electronic. n acest mod se obine un consum foarte sczut de motorin, care poate ajunge la un minim de 1,9 litri/100 km n medie, n timp ce emisiile de CO2 se cifreaz la doar 49 g/km. n condiiile unei autonomii maxime de 1.200 km. Al treilea mod, "Power", este dedicat celor care vor s beneficieze de toate resursele sistemului de propulsie. Ceea ce nseamn c motorul termic lucreaz n acelai timp cu cel electric, asigurnd o putere maxim de 285 CP, prin urmare demarajul 0-100 km/h ajunge la o valoare foarte bun, de numai 6,9 secunde (n condiiile n care versiunea de top V60 T6 AWD afieaz o valoare de 6,2 secunde).

5) KIA Rio ISG Noul vehicul de segment B de la Kia este propulsat de o gam de motoare economice pe benzin i diesel, cu emisii sczute de CO2, care include un diesel de 1.1 l i 70 CP, cu emisii de doar 85 g/km. Un motor absolut nou, foarte performant de 1.2-litri Turbo Gasoline Direct Injection (GDI) va fi de asemenea disponibil din 2012. In comparatie cu vechiul Rio, noul model prezint un ampatament mrit cu 70 mm (la 2.570 mm) i ofera spaiu mai mare i confort mai bun pentru pasageri, dar si un portbagaj mrit la 292 l (hatchback) i la 390 l (sedan). Schimbrile dimensiunilor exterioare includ: +55 mm (lungime total), -15 mm (nlime) i +25 mm (lime) pentru a mbunti senzaia de sportivitate. 6) Range Rover e

"Range_e" are la baz modelul Range Rover Sport i este echipat cu o motorizare diesel de 3.0 litri TD V6, transmisie automat cu 8 rapoarte. Combinat cu un sistem hibrid diesel paralel, "Range_e" devine un SUV premium ce poate performa ca un autovehicul electric pur. "Range_e" este primul 4X4 de la Land Rover ce poate realiza 89g de CO2 / km. Are o autonomie de 32 km pur electric, viteza maxim de aproximativ 193 km/h i o autonomie total de 1.112 km.

7) Nissan Micra DIG-S

Nissan Micra DIG-S beneficiaz de un propulsor de 1,2 litri, care este capabil de o putere maxim de 98 CP i un cuplu motor maxim de 142 Nm. n locul unui turbocompresor, inginerii japonezi au optat pentru utilizarea unui compresor mecanic, alturi de folosirea injeciei directe i a ciclului Miller pentru sistemul de distribuie (aa-numitul "ciclu n 5 timpi" - meninerea supapei de admisie deschis mai mult timp creeaz doi timpi n loc de unul). Noul motor afieaz un raport de compresie ridicat, de 13:1, similar cu al unui motor aspirat de 1,5 litri, dar cu performane mai bune. Astfel, Nissan Micra DIG-S se laud cu un consum mediu de numai 4,1 litri/100 km (n condiiile n care vorbim de un motor pe benzin), n timp ce emisiile de CO2 se cifreaz la doar 95 g/km (sau 115 g/km, n condiiile cuplrii cu o cutie automat CVT. Nissan Micra DGI-S vine n standard cu sistem start/stop pentru motor, precum i cu un sistem de recuperare a energiei la frnare, n timp ce spoilere sunt modificate, pentru scderea coeficientului aerodinamic de la 0,33 la 0,29. 8) Toyota Prius+ Toyota Prius+ dispune de un propulsor pe benzin cu ciclu Atkinson de 1,8 litri care dezvolt 98 CP la 5.200 rpm i 142 Nm la 4.000 rpm.

Motorul electric furnizeaz 80 CP i 207 Nm, dar puterea ansamblului este de 134 CP. Coeficientul aerodinamic este de doar 0,29 , iar consumul este de 5,6l urban, 6,2l autostrada si 5,9l mixt. Emisiile CO2 se cifreaz n jurul valorii de 106 g/km. 9) Mini Cooper SD

Noul motor diesel are o capacitate de 2,0 litri i 143 CP. Cuplul motor maxim se cifreaza la o valoare de 305 Nm, obinui pe o plaj joas de turaii (ntre 1.750 rpm i 2.700 rpm). Pentru c vorbim de diesel, mai important dect performanele (8,1 secunde pentru 0-100 km/h, 215 km/h vitez maxim) este consumul acestui motor, iar Mini Cooper SD se laud cu un consum mediu de 4,3 litri/100 km, respectiv emisii CO2 de 114 g/km. 10) Porsche Panamera S Hybrid

Tehnologia este aceeai utilizat pe SUVul Porsche Cayenne: un motor V6 de 333 CP este combinat cu un motor electric de 46 CP, care poate funciona, pentru scurt timp, i n regim independent, pe o distan de circa 2 km i pn la o vitez maxim de 85 km/h. n plus, n regim de croazier, la o vitez mai mic de 165 km/h,

unitatea central decupleaz motorul termic, pentru scurte perioade, consumul scznd simitor. Puterea maxim pe care o poate folosi maina ajunge la 380 CP, aa nct nu ne mir performanele de care este capabil Porsche Panamera S Hybrid: 6 secunde pentru demarajul 0100 km/h, respectiv o vitez maxim de 270 km/h. In condiiile unui consum mediu de 6,8 litri/100 km, respectiv emisii CO2 de 159 g/km - versiunea cu motorul V6 convenional consum 11,3 litri/100 km i are emisii CO2 de 265 g/km, deci propulsia hibrid nu este doar un moft ecologic. Totui, dac nu optai pentru pneurile speciale, cu rezisten redus la rulare, ci pentru pneuri sport, consumul mediu va crete la 7,1 litri/100 km.. Masinile ecologice au la baza hidrogenul, iar ceea ce emit este nici mai mult, nici mai putin decat apa. Motorul acestei masini functioneaza pe baza reactiei intre oxigen si hidrogen. Astfel, e vorba de o reactie biochimica, ce pune in functiune masina, creand energie. Viteza unei astfel de masini nu depaseste de cele mai multe ori 45 de km pe ora, dar in oras este ideala, mai ales avand in vedere traficul. Ea poate merge aproximativ 160 de km cu un rezervor de hidrogen. Dintre marcile cunoscute producatoare de automobile, exista Toyota Prius, care este un hibrid ce functioneaza atat pe benzina, cat si electric, iar, mai nou, au aparut si altele, precum Honda Civic Hybrid si, de la Volkswagen, Blue Motion, varianta existenta pe modelul Passat, dar se va extinde si pe modele precum Golf, Golf Plus si Jetta. Preturile acestora nu sunt foarte accesibile, situandu-se intre 18.400 si 19.400 euro. In ceea ce priveste marea producatoare de automobile-Toyota-, preturile sunt considerabil mai mari, pretul de baza fiind de 24.850 euro. In ceea ce priveste pretul Hondei Civic Hybrid, pretul de baza este de 23.776 euro. Aceste preturi le depasesc pe cele ale variantelor pe benzina, astfel ca alegerea unui hibrid trebuie sa vina dintr-o dorinta clara de protejare a mediului, fara a ne mai delasa si a cumpara in continuare poluantele obisnuite. Aceste masini nu doar consuma mai putin, ci protejeaza si mediul.Pe langa cele mai sus mentionate, exista masini care functioneaza pe baza de biodiesel, motorina obtinuta din rapita. Aceasta este motorina ecologica si reprezinta o solutie ce va fi adoptata tot mai des in intreaga Europa. Biodieselul are dezavantajul ca, pe timp de iarna, ingheata, astfel ca este de evitat utilizarea ei, dar pretul avantajos o recomanda in locul motorinei obisnuite, chiar daca performantele nu le depasesc pe ale celei obisnuite. Mai exista si E85, nu foarte cunoscut in Europa, dar destul de faimos in S.U.A., reprezentand un amestec de benzina si etanol. Deocamdata, etanolul se obtine din petrol, ceea ce nu este tocmai o solutie fericita, avand in vedere ca este o resursa epuizabila, dar se poate prelucra din cartof sau prin fermentarea zaharului. Dar nu orice masina poate suporta o astfel de substanta, motorul trebuind sa fie construit in asa fel incat sa se potriveasca cu acest tip de combustibil, intre marii producatori, doar Mercedes creand un astfel de motor, in timp ce Volvo si Saab sunt in proiect. Bioetanolul nu inseamna si reducerea vitezei, cel mai bun exemplu fiind supercar-ul Koenigseg, care foloseste acest tip de combustibil si care produce 900 CP, cu un motor V.8 de 4.7 litri. Dintre toate aceste solutii, autovehiculele pe baza de hidrogen reprezinta cea mai fericita solutie pentru protejarea mediului. In Islanda exista deja prima statie de hidrogen din Europa, care produce oxigen si hidrogen cu ajutorul apei si al curentului electric. Asadar, solutiile exista. E nevoie de dorinta si de binevointa pentru a le folosi. E nevoie de constientizarea situatiei la nivel mondial, la care contribuim substantial prin ignoranta, pentru a modifica starea actuala.