Sunteți pe pagina 1din 6

Curente interbelica

literare

in

perioada

Perioada interbelica a avut un rol important pentru literatura deoarece a contribuit la dezvoltarea, si in acelasi timp la modernizarea ei. De accea in aceasta perioada au aparut numeroase reviste si curente in evolutia literaturii romane.

Traditionalismul
Traditionalismul este un curent sau o directie literara manifestata cu predilectie in perioada interbelica, gratie eforturilor lui Nichifor Crainic si a cenaclului de pe langa revista Gandirea de a promova intoarcerea la valorile nationale, la istorie si folclor, la spiritualitatea autohtona si la ortodoxism, ca o garantie pentru evolutia organica a poeziei romanesti. Gandirismul interbelic reprezinta o prelungire a doctrinei samanatoriste si poporaniste de la inceputul secolului XX, sustinuta prin autori precum Al. Vlahuta, G.Cosbuc, St.O.Iosif, O.Goga, Mihail Sadoveanu, Ionel Teodoreanu, care considerau ca idilizarea vietii si proiectia acesteia intr-o lumina profund artistica, lirica si uneori patetica reprezinta o formula de creatie viabila. Gandiristii abordeaza teme precum: satul, revolta sociala, lirismul biblic, dezradacinarea, lirica religioasa a fiorului metafizic, si in acelasi timp o lirica telurica, legatura omului cu mitul, cu primordialul, valorificarea trecutului istoric si reintoarcerea la mentalitatea traditionala. O revista traditionalista este Gandirea , ce apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu. In 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nichifor Crainic, aceasta continuand sa apara pana in 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Dintre scriitorii traditionalisti, cei mai reprezentativi sunt Ion Pillat si Vasile Voiculescu, care se incadreaza traditionalismului interbelic prin cultivarea unei poezii religioase ce valorifica simboluri, motive si mituri nationale, vorbind despre perenitatea valorilor stramosesti. Alti scriitori traditionalisti sunt Lucian Blaga, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga.

Modernismul
Modernismul este o directie literara ce debuteaza in plan universal,o data cu simbolismul si continua pana in a doua jumatate a secolului al XX-lea , sub diverse forme: dadaismul, avangardismul, expresionismul, ermetismul, constructivismul, cubismul, suprarealismul, toate avand insa numitorul comun al repudierii traditiei si a afirmarii unui nou mod de a concepe literatura. In perioada interbelica, criticul care a generat o veritabila miscare de asumare a principiilor modernismului este Eugen Lovinescu, prin revista si cenaclul Sburatorul. Cateva idei ce s-au dovedit generatoare de nou sunt cuprinde in teoria

sincronismului, teoria imitatiei si teoria mutatiei valorilor estetice. In planul poeziei s-au afirmat in acest context trei mari autori, fiecare cu un profil estetic specific: T. Arghezi promoveaza estetica uratului, L.Blaga dezvolta expresionismul iar I. Barbu propune ermetismul ca formula lirica modernista.

Tendinta modernista sustine: - sincronizarea literaturii nationale cu literatura Europei, care inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar - promovarea tinerilor scriitori - teoria imitatiei - eliminarea decalajului in cultura (depasirea spiritului provincial) - necesitatea innoirii - spiritul veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica - trecerea de la o literatura cu tematica rurala la o literatura de inspiratie urbana - evolutia poeziei de la epic la liric - intelectualizarea prozei si poeziei - dezvoltarea romanului psihologic, analitic, prin prelucrarea unor forme moderne Modernismul romanesc s-a constituit in jurul revistei Sburatorul (1919-1922 si 1926-1927), aparuta sub directia lui Eugen Lovinescu, in paginile careia au debutat cu poezie, proza si cronici literare, tineri precum: Ion Barbu, Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Bengescu, Ilarie Voronca, Tudor Vianu, George Calinescu. Mai durabila decat existenta revistei este cea a cenaclului Sburatorul (1919-1947), care si-a desfasurat sedintele saptamanal pana dupa moartea lui Eugen Lovinescu.

Expresionismul
O importanta definitie este data curentului si starii de spirit a expresionismului de catre Hermann Bahr: Omul e lipsit de suflet, natura lipsita de om. Niciodata n-a existat o epoca mai rascolita de disperare, de oroarea mortii. Nicicand o mai sepulcrala liniste n-a mai dominat peste lume. Nicicand bucuria n-a fost mai absenta si libertatea mai moarta. Si iata disperarea urland : omul isi cere urland sufletul, un singur strigat de suferinta se inalta din trupul nostru. Chiar si arta urla in intuneric, cheama in ajutor, invoca spiritul: este Expresionismul". Amploarea cu care lirica romna moderna a cultivat "extaticul", "cosmicul", "originarul", se datoreaza ntr-o mare masura expresionismului. Tot sub influenta lui, grotescul a capatat o raspndire apreciabila n proza noastra poetica. Sinteza originala pe care Blaga, Cotrus, Arghezi si alti scriitori romni au realizat-o ntre traditionalism si modernism a avut multe impulsuri dinspre estetica expresionista: hipertrofierea eului, recrearea lumii prin cuvnt, angoasa existentiala, sfarmarea logicii clasice, inclusiv a celei gramaticale, ermetismul. Revistele romnesti care au contribuit cel mai mult la raspndirea expresionismului au fost, n Transilvania, Gndirea, aparuta ntre 1921-1944, nti la

Cluj (apoi mutata la Bucuresti), iar n Muntenia, Contimporanul, aparut din 1922 pna n 1932 (cu intermitente), sub conducerea lui Ion Vinea, de orientare net modernista. Caracteristici: Nevoia de absolut, aspiratia spre ideal. Protestul antiburghez, negarea artei traditionale, refuzul modelelor consacrate. Cautarea ineditului, a originalului, a increatului. Descatusarea afectiva, patosul trairii impins la extaz, la tipat" (N. Balota). Interesul pentru traditii, mituri, credinte stravechi, folosind modelul artei primitive. Aspiratia spre o sinteza a culturii, o opera totala de arta" (pictura, muzica, dans, poezie cuprinse sinestezic in opera creata). Tehnica halucinarii (Hugo Friedrich) - trairea frenetica depaseste presiunea limitelor, amalgamarea realului, stihialitatea viziunii. Interesul pentru patologic, fascinatia morbidului. Poezia surprinde tragismul conditiei existentiale, ia forma strigatului profetic. Tendinta de spiritualizare a trairii; lirismul se adanceste uneori intr-o viziune mai rafinata, de natura cosmica si metafizica. Teme si motive predilecte: tristetea si nelinistea metafizica, disperarea, absenta, neantul, moartea, dezagregarea eului, natura halucinanta. Categorii estetice explorate - fantasticul, macabrul, grotescul, miticul, magicul. Imagini poetice vii, stranii, contrastante. Plasticitatea viziunii poetice, tusele groase, pasta densa a expresiilor. Limbaj violent, socant uneori. Reprezentanti in literatura romana : Lucian Blaga, Al. Philippide, T Arghezi, Adrian Maniu, Vasile Voiculescu.

Avangardismul
Prezent n limbajul militar al Evului Mediu, termenul avangard (avant garde) se refer iniial la un detaament trimis ntr-o misiune de razboi, n recunoatere. ncepnd ns cu secolul XIX el desemneaz i tendinele novatoare, radicale din politic,literatur, pictur, arhitectur, muzic, cinematografie. Dei au n comun spiritul ludic sau social,micrile avangardiste ( futurismul, dadaismul,suprarealismul, constructivismul, integralismul) variaz prin formula, prin gradul de nonconformism i prin intensitatea negaiei. Unii cercettori consider avangarda ca una dintre feele modernitii ,alii sunt de prere c este punctul extrem n care a ajuns modernismul. Noul curent literar i propune tergerea ierarhiilor de orice tip, ruptura de tradiie i diminuarea ei. Retorica ofensiv, vizionarismul, caracterul violent mascheaz ns o dram a existenei, o criz determinat de sesizarea opoziiei dintre realitate i absolut, dintre libertatei necesitate. Avangardismul este o reacie mpotriva incapacitii tiinei, artei i literaturii de a stopa izbucnirea primului rzboi mondial. Susintorii acestui curent propunnd n schimb o literatur a iraionalului.

Miscari avangardiste
Manifestarea cea mai puternic a avangardei literare romneti se regsete n micarea Dada (curentul se va numi dadaism), ini iat n 1916 la Zrich de ctre studentul romn Tristan Tzara, devenit ulterior poet de limba franceza. Tristan Tzara cultiv antiliteratura, antimuzica, antipictura, inventnd tehnici de creaie dintre cele mai diverse i bizare iar dadaismul refuz conveniile de orice fel, cutnd noul, fiind obsedat de autenticitate. Printre procedeele noi ale avangardismului, se numr i dicteul automat, montajul, colajul, tehnica reportajului, toate acestea fiind procedee ale asocierii libere, spontane. Adepii dadaismului considerau c raiunea, contiina, funcioneaz ca un fel de cenzur ce nu las spiritul uman s se exprime liber, desctuat de orice regul, de orice norm. n Romnia, dadaismul este vizibil, parial, n unele producii poetice sau a unora din domeniul artelor plastice, publicate n reviste de avangard precum: Unu, Contimporanul, Integral, Punct, 75H.P., unde alturi de elemente suprarealiste se recunosc i cele futuriste. Caracteristica micrii romneti de avangard literar este chiar eclectismul. De aceea un dadaism n stare pur este mai greu de descoperit. Un dadaism mai marcat este vizibil n textele lui Sasa Pana.

Dadaismul

Constructivismul romanesc s-a grupat n special n jurul revistei Contimporanul condus de Ion Vinea. Constructivitii subliniau necesitatea unei corespondene ntre art i spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaz forme noi, conturnd natura. Ion Vinea a solicitat drept colaboratori ai revistei pe scriitorii Tudor Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar i pictori i sculptori dintre care Constantin Brancusi. Alte reviste constructiviste din Romnia sau numit 75 HP i Punct.

Constructivism

n Romania, suprarealismul a fost teoretizat i practicat de revistele Alge i urmuz. Suprarealismul urmrea prin programul su ptrunderea artei n planul inconstientului, al visului, al delirului n care spaiile umane scap de controlul constiintei. Genera ia a doua a suprareali tilor romni D. Trost i Gherasim Luca scriu i public diverse manifeste, astfel nct curentul, care-i consumase in anii treizeci vigoarea la Paris, n 1947 i mut capitala la Bucureti. Cel mai de seam poet suprearealist romn rmne totui Gellu Naum, supranumit ultimul mare poet suprarealist european.

Suprarealism

Diversitate tematica
Lucrul cel mai evident care particularizeaza, la o privire de ansamblu, lirica interbelica este diversitatea tematica. Ea se motiveaza prin sensibilitatea artistica novatoare, modernista, prin modul nou de raportare la existenta si, ca o consecinta, prin diversitatea formulelor estetice, a apartenentei la curente si orientari literare.

Tematica simbolista
n diversitatea ei, tematica poeziei simboliste exprim, n ultima analiz, o atitudine nonconformist, de inaderen la o lume prozoic, mercantil, filistinizat. Poeii simboliti recurg la proza de diamant, destinuie starea de ,,spleen", de solitudine, "nevroze" susinute de o ntreag recuzit caracteristic simbolismului, care voaleaz suportul imediat al acestor stri, izvorte din neacceptarea lumii date. Atitudinea fa de societate rezult din felul n care se reflect n versuriindirect- condiia poetului i a poeziei. Conflictul cu societatea poete exista n stare latent, i atunci poetul este insinuant, sau el se manifest fi, efectul artistic fiind ieirea din simbolism: total sau parial. n majoritatea cazurilor se autonfieaz ca suflete obosite, deprimate(D. Iacobescu),pentru c poezia este pltit cu bulgri de noroi (I. Minulescu),de aici starea de spleen: "Sunt obosit , Doamne, i putred ca un veac/Ce, ngrat cu aur, cu fard i cu minciun, Tnjete melancolic i-ateapt s apun, /Simind c-l stpnete o boal fr leac"(D. Iacobescu).Apare i ideea de geniu trist, nchis ,,n cerc barbar i fr sentiment"(G. Bacovia). Teme i motive simboliste : condiia poetului i a poeziei, natura, iubirea, starea de nevroz, citadinul, moartea, evadarea, claustrarea ( teme ), singurtatea, melancolia, spleen-ul, misterul, ploaia, toamna, culorile, muzica, parcul, cimitirul ( motive ). Atmosfera oraului este apstoare, mediul urban zdrobete individualitatea. n aceast ambian, poeii sunt damnai, lumea agonizeaz, oraul este mpovrat de tristei, este blestemat. Trgul este dezolant, cartierele democratice i grdinile publice n care cnt fanfara militar ndeamn numai la resemnare. Dac oraul provincial este spaiul angoasei i al spleen-ului, aglomerrile urbane provoac acelai sentiment de pustiu i de tristee. nsingurarea i spleen-ul sunt motive generate de orizontul nchis al oraului. Motivul singurtii descinde din romantism. n simbolism el i pierde grandoarea, nu este clamat, devine elegiac i intim. Simbolismul cultiv un rafinament al senzaiilor i al emoiilor, obinut prin poetizarea vieii urbane sau transfigurarea unor trmuri exotice, necunoscute. Starea este de reverie, poeii simboliti sunt atrai, n evadrile lor, de mister, de dorina de a se elibera din mediul nchis, apstor.

Bibliografie
1. Receptarea textului literar . Analize, interpretari, repere critice ; Autori : Camelia Gavrila, Mihaela Dobos; Editura: Polirom. 2. Caiet clasa a XII-a clasa 3. Literatura romana. Pregatire individuala pentru proba scrisa examenul de bacalaureat; Autori: L.Paicu, M. Lupu, M.Lazar; Editura: Art Group Editorial.

4. Limba si literatura romana. Manual pentru clasa a XII-a; Autori : Adrian Costache, Florin Ionita, M.N. Lascar, Adrian Savoiu; Editura: Art Group Editorial. 5. www.wikipedia.ro