Muntii Bucegi

Zona Muntilor Bucegi este preferata in general de majoritatea turistilor avand un potential turistic foarte dezvoltat cu activitate turistica bisezoniera (avand motivatii diferite respectiv vara pentru drumetie, alpinism, odihna iar iarna pentru sporturile de iarna).Acesta e motivul pentru care am incercat sa realizez aceasta lucrare de atestat profesional cu locul de desfasurare al sejurului in statiunea Sinaia. Aceasta zona este foarte atractiva avand foarte multe posibilitatii de agreement si oferind in acelasi timp spatii diversificate de cazare pentru fiecare tip de turist. Muntii Bucegi are statiuni recunoscute si international precum Sinaia, Predeal, Busteni. Turismul urmareste si valorificarea resurselor naturale. Varietatea peisajelor si conditiile favorabile pentru drumetii in timpul verii si sporturi de iarna in sezonul rece, confera Carpatiilor o mare atractie turistica. Am ales prezentare unui produs turistic destinat tustiilor national alegand un sejur de durata mediu,si in perioada de iarna. Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. In 1935, o parte din masiv este inclus in lista ariilor protejate din Romania, cu statut de Parc National. La acesta se adauga inca doua rezervatii din bazinul Ialomitei si cateva puncte fosilifere din sud. Activitatea turistica s-a dezvoltat datorita potentialului de abruptul Bucegilor si stancile binecunoscute "Babele" si "Sfinxul", carstul de pe Valea Ialomitei, masivul Piatra Craiului cu pestera si cheile Dambovicioarei, apoi statiunile climaterice Sinaia, Busteni si Predeal.

Prezentarea generala a zonei Asezarea geografica M-tii Bucegi, situati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezinta una dintre regiunile de mare atractie turistica din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Vf.Omu 2505 m; Vf.Costila 2498 m, Vf.Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzand mai multe rezervatii naturale complexe. Masivul Ciucas (1954 m Vf.Ciucas) reprezinta una dintre cele mai interesante si complexe regiuni montane din Carpatii Romanesti. Valea Prahovei ce isi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand intre Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. M-tii Fagaras, crestele lor semete fiind acoperite de zapada 8-9 luni pe an; in cuprinsul acestor munti se intalneste cea mai mare altitudine din Romania: Vf.Moldoveanu, 2544 m.

Cai de acces Rutier: Bucuresti : Brasov pe DN1 (E 60) sau dinspre Rasnov pe DN 73 A, jonctiune cu DN 1. Feroviar: Gara Busteni, Sinaia, pe linia Bucuresti : Brasov. Localitati de acces Sinaia Statiune balneoclimaterica (800:1000 m alt) de interes national si international: supranumita "Perla Carpatilor" este situata pe valea superioara a Prahovei, la poalele muntilor Bucegi. Statiune internationala pentru sporturi de iarna este important punct de

plecare spre traseele turistice din M. Bucegi. Sinaia se afla la o distanta de 122 km de Bucuresti si la 49 km de Brasov. Trenurile care opresc in gara orasului, situata intre raul Prahova si DN1 (E 60) vin din directiile Bucuresti, Ploiesti sau Brasov. Principala magistrala rutiera ce traverseaza statiunea de le nord la sud este DN1 (E 60) care face jonctiune cu DN 71 ce vine dinspre Targoviste, prin localitatile Pucioasa, Fieni, Moroieni.. Busteni - asezat pe valea Prahovei, la poalele muntilor Jepi, Caraiman ]i Costila.este statiune balneoclimaterica (882 m alt.) de interes national,important centru de plecare spre traseele alpine din abruptul Bucegilor. Predeal - Oras, in judetul Brasov, cu cea mai mare altitudine din tara 1006- 1100m. Statiune climaterica de interes national. Fiind consider deasemnea important centru pentru practicarea sporturilor de iarna si a turismului dispunand de obiective de interes cultural. Punct de plecare spre Trei Brazi, Poiana Secuilor, Paraul Rece, Diham, Poiana Izvoarelor, Varful. Omu, spre muntii Postavaru si Piatra Mare. Azuga - Situat in judetul Prahova, din acest oras se pot organiza ascensiuni in Masivul Bucegi si in Masivul.. Baiului. Paraul Rece - Statiune climaterica (960 m) aici se practica sporturile de iarna si de aici pot fi organizate drumetii in Masivul Bucegi, cat si in Masivul Postavaru. Bran este centrul unei importante zone etnografice avand obiective de interes turistic. Este punct de plecare spre culmile Ciubotea, Clincea, Tiganesti, Scara, Omu din Masivul Bucegi. Moroeni - de aici poate fi urmarit traseul ce strabate de la sud la nord Masivul Bucegi- spre cabanele Zanoaga, Padina, Pestera etc.

Potentialul turistic Potentialul turistic natural al Muntilor Bucegi este format din masivele acestei zone, pesteri (Ursului,Pestera lui Bogdan), cheii (Cheile Orzei,,Cheile Pesterii) si stancile cu forme ciudate precum Bebele si Sfinxul.Acestea reprezinta elementele de atractie turistica preferate de turisti. Potentialul turistic natural Relieful M-tii Bucegi, situati in cea mai mare parte pe teritoriul judetului Prahova, reprezinta una dintre regiunile de mare atractie turistica din Romania; altitudinile depasesc frecvent 2000 m: Varful Omu 2505 m; Varful Costila 2498 m, Varful Caraiman 2326 m. Masivul Bucegi a fost declarat parc national, incluzand mai multe rezervatii naturale complexe. Valea Prahovei ce isi are punctul de origine sub Piatra Mare, separa M-tii Bucegi de Mtii Garbovei, formand intre Predeal (jud.Brasov) si Campina (jud. Prahova), unul dintre cele mai impresionante defilee din Romania, lucru accentuat de abruptul stancos al Bucegilor, cu o diferenta de nivel fata de Valea Prahovei, de peste 1000 m. De-a lungul Vaii Prahovei s-au dezvoltat statiuni pitoresti: Predeal, Azuga, Busteni, Poiana Tapului, Sinaia. Dintre numeroasele varfuri ce domina peisajul,se remarca: Vanturisul (1942 m.), Varfu cu Dor (2030 m.), Furnica (2103 m.), Piatra Arsa (2044 m.), Jepii Mari (2071 m.), Jepii Mici (2173 m.). Unele stanci, precum Mecetul Turcesc, Sfanta Ana, Piatra Arsa, sunt blocuri imense de calcar, aparute sub aceasta forma datorita eroziunii. Alte stanci au forme ciudate si inaltimi intre 5-15 m., cum sunt: Babele, Sfinxul, Masa Ciobanului s.a.. Unul dintre cele mai atragatoare sectoare este cel de la Cascada Ialomitei, prag de roca ce face trecerea de la circul glaciar la valea glaciara. In drumul ei catre campie, Ialomita a

sectionat treptat barele de calcar ce i-au stat in cale, creandu-si unele din cele mai spectaculoase chei din Carpatii Meridionali. Celalalt masiv muntos, Garbova, este constituit in principal din "strate de Sinaia", cutate si dispuse alternativ, intr-o succesiune de formatiuni geologice tipice, reprezentate de un complex grezos-marnos, de tip flis, constituit la baza de roci pelitice. Peste ele se afla gresii si calcare grezoase, iar in partea superioara, sunt conglomerate tillitice. Relieful reprezinta elementul major in structura potentialului turistic el fiind suportat material al desfasurarii activitatilor turistice, precum alpinismul drumetiile si practicarea sporturilor de iarna. Alpinismul este o forma a turismului montan practicat de o categorie restransa de persoane cu aptitudini fizice deosebite si special antrenate. Constituit din roci foarte variate, Masivul Bucegi prezinta o mare diversitate de forme atragatoare : chei, vai stramte si pesteri - cheile Ursilor, Horoabei, Tatarului, Zanoagei, Orzei, Pestera Ialomitei etc.. - care confera peisajului un farmec in plus. In Muntii Bucegi se intalnesc urmatorele zone de atractie turistica incadrate la relieful acestei zone: Pestera Ialomitei - sculptata de ape in versantul sudic al muntelui Batrana,

ea se deschide spre valea Ialomitei, la altitudinea de 1660 m, la intrarea raului in cheile Pesterii. Lungimea totala este de 1128 m,din care sectorul accesibil al pesterii este de 400 m,iar deschiderea, la intrare, de 15 m. Cheile Orzei- apar pe valea Ialomitei, in aval de lacul Scropoasa, pe o

lungime de circa 2 km, distanta pe care valea este foarte ingusta. Urmand cursul spre amonte, la iesirea din chei intalnim barajul lacului de acumulare. Cheile Pesterii Cheile Tatarul Mare - de pe raul Ialomita, apar la traversarea pintenului de

calcare care inainteaza din muntele Tataru. Cheile Tatarul Mic - numite si cheile Coteanului, se afla tot pe Ialomita.

Cheile Zanoaga Mare - de pe valea Ialomitei, sunt sapate in calcare si

prezinta versantii abrupti, strabatuti de numeroase tuburi de drenaj subteran. Cheile Zanoaga Mica - apar pe valea Ialomitei, intre confluenta cu paraul

Bolboci pe dreapta si Oboarele pe stanga. Pestera lui Bogdan - amplasata pe clina sudica a Plaiului Piatra Arsa, are

141 m lungime si o denivelare de 5 m. Pestera Ursului - se afla in apropierea cheilor Tatarul Mare, la altitudinea de

1548 m, avand o lungime de 100 m. Platoul Bucegilor - o imensa suprafata structurala, care inclina usor spre

vest, intrerupta doar de cateva valcele. Sfinxul - stanca solitara, pe culmea Babele, modelata de agentii subaerieni,

prin eroziune diferentiala exercitata asupra unei alternante de gresii si conglomerate. Babele- Stanci solitare, sub forma unor ciuperci, modelate de agentii

subaerieni [n alternanta de strate de gresii si conglomerate, cu rezistente diferite la eroziune Clima Clima Muntiilor Bucegi este influentata de pozitia localitatii in cadrul culoarului prahovean, care face ca aici sa se inregistreze o foarte slaba intensitate a curentilor de aer. Iernile sunt lipsite de geruri prea aspre, lunile de vara sunt racoroase, toamnele, lungi si senine, primaverile, relativ blande, toate acestea contribuind ca Sinaia sa fie preferata de numerosi turisti din tara si de peste hotare. In Muntii Bucegi, clima si-a pus puternic amprenta asupra reliefului, influentand aparitia unor forme mai putin intalnite in alte masive (Babele, Sfinxul, Ciupercile). Vantul, asociat cu apa precipitatiilor, a actionat necontenit asupra rocilor, modelandu-le, transformandu-le, mai repede sau mai incet, prin procesele de deflatie si coroziune. Efectele acestor procese se vad peste tot in Bucegi,

stancile culmilor Gutan, Tiganesti, Bucsoiu, Caraiman, Costila, Furnica avand numeroasele "fete" slefuite de vint. Temperatura aerului scade cu altitudinea, astfel incat daca pe valea Prahovei media anuala este de circa 6o , la Predeal este de 5 C, pentru ca pe cele mai inalte culmi, la Varfu Omu, de pilda, sa scada la :2,5C. In luna februarie temperatura medie este de :11oC, pe platou aceasta este cuprinsa intre :10oC si :8oC, in restul masivului :8oC la :6oC, iar la Predeal ajunge la :4,4oC. In luna Iulie, in timp ce la Predeal, la 1050m temperatura medie lunara este de 14,5oC, in cuprinsul masivului variaza, in functie de conditiile locale, intre 6oC si 12oC, pentru ca la Varfu Omu sa fie de numai 5,4oC. Modificarea conditiilor atmosferice de la o zi la alta este, uneori, spectaculoasa, cand in plina vara: din cauza invaziilor de aer rece: pot aparea zile cu viscol si ninsoare, sau, in plina iarna, zile calme, cu temperaturi ridicate din cauza inversiunilor de temperatura, cand pe platoul Bucegilor temperaturile pot fi cu 10:15 C mai ridicate decat in valea Prahovei sau in cea a Ialomitei. Legat de precipitatii si de existenta norilor, s:a calculat ca, in medie, sunt anual sub 40 zile cu cer senin si peste 140 zile cu cer acoperit. Vantul : element climatic aproape permanent pe cele mai inalte culmi: are intensitati si viteze diferite in timpul anului. La Varful Omu viteza medie anuala a vantului este de 10 m/s, iar pe fundul vailor adapostite ea poate scadea in valori pana la 2 m/s. Vantul creste in intensitate cu altitudinea, ajungand ca pe cele mai inalte culmi sa atinga pana la 30:35 m/s, fapt care face aproape imposibila circulatia turistilor. Temperatura medie anuala este insa cuprinsa intre : :3,9 C : in ianuarie, :3,1 C : in februarie si 15,7 C : in iulie. Numarul mediu de zile de iarna, cu temperaturi mai mici de 0 C, este de 47 zile/an, iar numarul mediu de zile cu temperaturi peste 25 C, este de aproximativ 16 zile/an. Din punct de vedere al nebulozitatii, la Sinaia, in timpul iernii predomina cerul acoperit, iar pentru sezonul estival, cerul senin si doar partial acoperit predomina Trebuie totusi amintit ca in general, asa cum se intampla la munte_bun, vremea se poate schimba foarte repede, existand chiar zile in care cel putin trei anotimpuri sunt prezente in timp relativ scurt . tPrecipitatiile medii anuale se situeaza in jurul valorii de 800 mm, cu o medie mai

mare in lunile iunie si iulie si cele mai mici in ianuarie si februarie. Fiind o statiune cautata pentru sporturile de iarna, prezenta si calitatea zapezii devine un factor important pentru Sinaia, De regula, se inregistreaza 28 de zile de ninsoare anual, cuprinse intr:un interval ce poate atinge 160 de zile (prima ninsoare in zilele de inceput de noiembrie : in anul 1994, chiar la 6 octombrie, iarultima ninsoare in jurul datei de 15 aprilie). Stratul de zapada poate atinge chiar grosimea de 130 cm, la fel de bine cum poate exista chiar situatia lipsei totale a stratului de zapada.. Clima este un factor favorabil practicarii turismului in aceasta zona ,iarna, zapada atragand multi turisti care doresc a practica sporturile de iarna.Vara precipitatile inregistrate care racoresc atmosfera creand oportunitatea de a scapa de canicula acestui anotimp. Hidrografie Raurile din aceasta zona confera Bucegilor caracterul de castel de apa. Datorita conglomeratelor care predomina ca formatiune geologica, apele retinute alcatuiesc rezerve importante cedate treptat, prin intermediul izvoarelor. Exemplele sint multiple zona cascadelor din abruptul prahovean este puternic alimentata de izvoarele care evidentiaza si mai bine contactul dintre conglomerate, brecciile calcaroase si stratele de Sinaia. De asemenea, pe versantul vestic al Bucegilor, abruptul branean, izvoarele apar la baza calcarelor, desennind o.zona de intensa umectare si o noua generatie de vai. In interiorul masivului, izvoarele abunda catre axa de drenaj & Ialomitei. Asa, de exemplu, in functie de caderea stivei de conglomerate catre vest in versantul sting al Ialomitei se ivesc si numeroase izvoare). Un alt exemplu il constituie cele din zonele carstice care, fie ca apar pentru scurt timp la zi, cazul vaii Horoabe, fie ca genereaza un debit bogat si continuu Izvorul Tatarului. Cursul Ialomitei a fost barat in vederea captarii energiei apelor la Scropoasa si Dobresti unde au fost create si doua lacuri de acumulare care deservesc hidrocentralele de la Moroeni si Dobresti. Un alt bazin hidrografic este Izvorul Dorului; el dreneaza suprafata inalta a Bucegilor

In zona Sinaiei se afla si o bogata retea de ape subterane, atat in partea de vest, cat si in cea estica. In partea de est, apele subterane se gasesc cantonate in structuri acvifere, roci poroase, permeabile (conglomeratele de Bucegi). Acestea acumuleaza apa din precipitatii, dand nastere la izvoare, mai mari sau mai mici, ce formeaza torenti tumultuosi; la randul lor, acestia, uniti, formeaza paraie ce erodeaza necontenit stanca muntelui. Alaturi de vegetatie si fauna,hidrografia constituie un obiectiv natural de atractie turistica foarte important prin acordarea turistilor peisaje impresionante. Lacul Bolboci - pe valea Ialomitei, cu un volum util de 13 milioane m3. Lacul Scropoasa - lac de baraj, construit in 1929, pe raul Ialomita, in scopuri hidroenergetice; se foloseste si pentru agrement Valea Cerbului - este o vale glaciara, cu versantii foarte puternic inclinati,

incadrata la nord de coltii Morarului, la sud de muntele Costila, iar la vest de varfurile Omu si Bucura. Valea Ialomitei - in forma de "U" , iar la baza morenei frontale apar

numeroase izvoare. In sectorul glaciar al complexului Ialomitei intra vaile Obarsia, Sugarile si Doamnele. Varful cu Dor - ofera o perspectiva splendida asupra Vaii Prahovei, de-a

lungul careia poate fi urmarita succesiunea de asezari pana la Campina si Ploiesti. Varful Omu si Varful Scara cu panorame unice si altele. Vegetatie In muntii Bucegi vegetatia este deosebit de variata, aflandu-se in concordanta cu conditiile fizico-geografice specifice acestei extremitati a Carpatilor Meridionali. In etajele montan inferior si montan mijlociu, se intalnesc mai frecvent fagul, bradul si molidul, la care se mai adauga laricea, paltinul, ulmul de munte, frasinul, plopul

tremurator, mesteacanul. Tot aici mai apar jneapanul si arinul de munte. Pajistile si tufisurile alpine acopera cele mai mari inaltimi ale muntilor. In etajul montan se intalnesc rar alunul, liliacul salbatic; acestea din urma numai la stanca Sfanta Ana si in Poiana Caprei, din padurea de pe Piatra Arsa. Dintre plantele ierboase, cele mai frecvente sunt: captalanul, feriga, fragul, ghiocelul, pedicuta, pelinul, podbalul, sovarful, sunatoarea, trei frati patati, zburatoarea De la un anotimp la altul, padurile din zona Sinaiei au un aspect deosebit: primavara, domina o culoare verde- deschides, iar vara, verde-intens; toamna, de pe la jumatatea lunii septembrie pana aproape de caderea brumei, verdele constant al brazilor se armonizeaza cu coloritul aramiu al foioaselor, pana in clipa cand acestea isi scutura frunzele. Treptat, pe masura ce altitudinea creste apar padurile de brad si molid, care urca pana la 1200: 1500 m. In partea superioara a etajului forestier, cam pana la 1750 m, se intalnesc paduri de molid. Dealtfel, in Bucegi molidul este cel mai raspandit conifer: molidisuri tipice intalnindu:se pe versantii nordici si vestici ai masivului, in valea superioara a Ialomitei, la Piatra Arsa si pe versantii nordici ai Jepilor Mici. Larg raspandite sunt si tufarisurile de jneapan si ienupar, cele din urma fiind mai putin reprezentate aparand pe versantii vestici ai muntilor Tatarului, Deleanu si Lucacila, de pe partea dreapta a Ialomitei, fiind asociate cu afinul si merisorul.

Crestele si varfurile din etajul alpin superior au o vegetatie adaptata la temperaturi scazute (sub 00), cu vanturi puternice, care produc uscaciune. Covorul vegetal este discontinuu, plantele sunt foarte scunde si formeaza pe sol pernite sau sunt cu frunzele lipite de sol, cum se observa pe Varful Omu, pe crestele Coltilor Obarsiei, Morarului, culmea Scara si Varful Bucsoiu. De asemenea, unul dintre cele mai frumoase arborete pure de brad din Bucegi, desi mai tanar, se gaseste deasupra localitatii Poiana Tapului, drumul spre cascada Urlatoare. O alta raritate in cuprinsul masivului este salba moale , care se afla numai in cuprinsul acestei rezervatii, in apropiere de stancile Sf. Ana, padurea Jepii Mari si pe valea Urlatoarea Mica din Jepii Mici. Datorita pozitiei lor adapostite si calcarelor titonice, stancile Sf. Ana de deasupra Sinaiei au favorizat mentinerea unor elemente rare ca

liliacul, iedera alba prezentata o altitudine exceptionala a unor specii lemnoase proprii regiunilor inferioare: prunul, lemnul, alunul.

Prin varietatea vegetatiei zona Bucegi devine foarte prielnica pentru trasee montane si excursii prin natura, atragand prin frumusetea sa.

Fauna Dintre animalele salbatice refugiate in locuri ferite din imprejurimile Bucegilor se pot aminti cateva de interes cinegetic: cerbul, ursul, caprioara, capra neagra, mistretul, lupul, vulpea, rasul. Acestora li se adauga veverita, iepurele si diferiti soareci de padure. In apele cristaline din zona, pastravul isi are un mediu prielnic de viata. Dintre pasari pot fi mentionate: mierla, gaita, pupaza, cotofana, ciuful de padure, vulturul plesuv, cocosul de munte, gaina salbatica sau gainusa, privighetoarea, ciocanitoarea, codobatura, cucul, cinteza. Fauna Bucegiilor, este una dintre cele mai cunoscute din tara, in primul rand datorita studiilor efectuate aici in cadrul Stationarului Zoologic Sinaia, intemeiat in anul 1922 si care functioneaza pe langa Facultatea de Biologie a Universitatii din Bucuresti. Pentru o mai buna documentare si pentru a facilita accesul specialistilor in mediul de viata al animalelor din Bucegi, anul 1927 apare Cabana Naturalistilor de pe Jepi, fondata de Societatea Naturalistilor din Romania.

Daca odinioara prin muntii si padurile din zona se intalneau: ursul, rasul, capra neagra, cerbul, mistretul, lupul si altele, astazi datorita vanatului intensiv, turismului necontrolat si prin patrunderea in masiv a mijloacelor de transport, acestea au cam disparut. Se observa deasemenea varietatea faunei care constituie si ea un punct de atractie foarte mare in randul turistilor, fiind un element favorabil pentru drumetii.

Rezervatiile naturale

Toate studiile efectuate in zona masivului Bucegi, au reflectat bogatia de specii si familii reprezentate, sustinand necesitatea protejarii si ocrotirii acestui complex de forme, asociatii si peisaje. Cea mai mare zona declarata rezervatie din Bucegi ocupa o suprafata de 4400 ha si se intinde pe abruptul exterior al masivului, de la Sinaia pana in Strunga. Rezervatia Zanoaga (150 ha) cuprinde versantii sudic si estic ai munte bunlui Zanoaga si versantul drept al cheilor Zanoaga Mare. Pe brane si pe grohotisurile calcaroase, cu un totpoclimat specific, se dezvolta o vegetatie termofila, cu unele elemente rare pentru tara noastra. Mai sunt, de asemenea, ocrotite arboretul de molid din munte Zanoaga, exemplarele de Pinus cembra si buruienisurile din cheile Zanoagei, unde se pot intalni, de asemenea, specii rare. Rezervatia Babele are, pe langa formele de eroziune diferentiala: ca Ciupercile, Babele, Sfinxul: si o serie de asociatii alpine cu argintica, ochiul gainii, iarba rosie, Poienile cu narcise de la Dumbrava Vadului-rezervatie floristica in Depresiunea Fagarasului (langa comuna sercaia), acoperite de un imens covor de narcise (400 ha), care infloresc la sfarsitul lui mai, reprezinta una din splendorile Romaniei, ce atrage numerosi turisti, iubitori ai frumusetilor naturii; Rezervatia Botanica Varful Omu , situata la 2500 m altitudine, cuprinde o serie de asociatii de tundra alpina, cu o specie endemica pentru Carpatii Meridionali, Poa contracta, si specii de paius de munte_bun, mierluta.

In afara de acestea mai sunt si alte plante ocrotite de lege printre care remarcam: tisa, papucul doamnei, iedera alba, firuta, sangele voinicului de pe pantele muntilor Blana si Laptici, ghintura galbena de pe valea Horoabei, floarea de colt, specii de clopotei si garofite rosii si pitice etc.

Dintre animale sunt ocrotite de lege capra neagra, rasul, vulturul plesuv sur, cocosul de munte_bun etc.

Parcul National Bucegi este cea mai extinsa si cea mai importanta rezervatie se gaseste in spatiul Muntilor Bucegi si dateaza din anul 1935 si are o suprafata de

aproximativ 6680 ha; se infatiseaza ca o potcoava uriasa si se intinde de-a lungul versantilor estici, nordici si vestici ai masivului muntos, de la Sinaia si Saua Strunga, cuprinzand cunoscutele abrupturi ale Caraimanului, Jepilor si Costilei. Limita inferioara a Rezervatiei (pe versantul prahovean al Bucegilor) se situeaza la 1000 - 1100 m altitudine, iar cea superioara la 2505 m in Varful Omul. Rezervatia Pestera are o suprafata de 225 ha si include zona forestiera de pe muntii Cocora si Batrana, Pestera Ialomitei, Cheile Pesterii si Ursilor, Valea Horoabei. Aici sunt ocrotite atat formele caracteristice, specifice acestei parti a Bucegilor, cat si molidisuri, tufarisuri de jneapan, palcuri de larice si zambru. Chiar langa Cabana Pestera, la 1590 m altitudine, se afla faneata alpina Poiana Crucii, unde se intalnesc specii ca Paisul rosu si Ghintura galbena. Potential turistic antropic Manastiri Manastirea Sinaia, este situata in statiunea Sinaia. Intemeiata intre

1690 - 1695 de Spatarul Mihail Cantacuzino; Castelul Peles, construit intre 1875 - 1883 in stil german renascentist, cu elemente gotice. Mobilierul bisericii a fost sculptat din lemn de paltin si stejar de Constantin Babic si elevii sai de la Scoala de Arte si Meserii din Bucuresti. Iconostasul, mobilele naosului si tronurile sunt aurite. Unul dintre cele doua tronuri poarta blazonul regal si emblema "Nihil sine Deo" ("Nimic fara Dumnezeu"), iar celalalt, apartinand reginei Elisabeta, poarta initialele E.D. sculptate in lemn. Una dintre piesele remarcabile ale manastirii este epitaful executat de Ana Roth. Acesta este brodat in matase si fir de aur pe o tesatura de bumbac. Realizarea acestuia a durat trei ani (1897 - 1900). Cele doua icoane rusesti "Sfantul Serghei" si "Sfantul Nicolae" reprezinta darul tarului Nicolae al II-lea al Rusiei oferit in 1903

staretului din vremea aceea, Nifon Arhimandritul, cu ocazia botezului printului Nicolae, fiul lui Ferdinand intregitorul (1914 - 1927). Prin grija lui Carol I, biserica mare a manastirii Sinaia a devenit primul lacas de cult electrificat din Romania. Biserica Sfanta Treime aflata in statiunea Azuga, ridicata in anii

1902-1903 a fost sfintita de Episcopul Nifon Ploiesteanul. Initial, biserica a fost deservita de calugarii de la schitul Predeal. Chiar in fata bisericii se afla Monumentul Eroilor Romani din Razboiul de Independenta 1877-1878. Este situata in centrul orasului Azuga. Manastirea Pestera lalomitei este situata in valea Ialomitei ,se spune

ca a fost intemeiata de Mihnea Voda cel Rau, in prima jumatate a secolului al XVI-lea, ca un schit de lemn. la gura pesterii, adapostind cativa calugari batrani. In anul 1818, schitul a ars complet, iar un an mai tarziu s-a ridicat un schit nou, mai aproape de gura pesterii cu 10 metri. Amintirea construirii schitului se pastreaza pe o pisanie scrisa pe peretele sudic al grotei, la o inaltime de 15 metri. In anul 1940, schitul arde din nou, fiind refacut intre anii 1940 - 1942, dar in anul 1961, pe 20 aprilie izbucneste un incendiu la gura pesterii, iar schitul arde din nou, de data asta definitiv, nerefacandu-se pana in anul 1993, cand cu sprijinul Fabricii de Ciment Fieni-Dambovita, cladirile au fost refacute integral. Executia lucrarilor a fost finalizata in anul 1996, luna iunie.

Se ofera cazare in arhondaricul manastirii, si masa la solicitarea doritorilor. Pestera lalomitei este localizata la 1660 de metri altitudine, in Muntele Batrana, la circa 10 kilometri de izvoarele raului lalomita, avand o lungime totala a grotei principale, pana la altar, de 400 de metri, iar diferenta de nivel intre altar si pestera, este de 60 de metri. La intrare, se intalneste grota cunoscuta sub numele de "Grota lui Mihnea Voda cel Rau", de 115 metri, apoi "Grota lui Decebal" de 40 de metri unde se presupune ca s-ar fi ascuns Decebal, urmata de Grota Sfanta Maria", aflata intr-o ramificatie a pesterii, grota - "La raspantie"- 35 de metri, grota "La Lacuri"-12 metri, "Grota Ursilor"-76 de metri, unde se pot vedea si acum scheletele de Ursus Spaeleus, grota "Fundul Pesterii" - 60 de metri, "Galeria Apelor" - 75 de metri, si altarul unde este instalata o cruce.

Manastirea Caraiman din Busteni, situata in poiana Palanca,

accesibila de pe drumul care duce la hotelul Silva intr-un cadru peisagistic deosebit. Castele si palate: Castelul Cantacuzino este situat in statiunea Busteni. In anul 1911 a

fost cladit Castelul, si o serie de grote, cascade si fantani arteziene, toate situate in parcul al carui proprietar a fost printul Gheorghe Cantacuzino ziz " Nababu . Palatul Peles.

Amplasat in statiunea Sinaia, acesta este unul din cele mai bine conservate palate regale din Europa. El a servit ca resedinta de vara pentru primul rege Hohenzollern al Romaniei, Carol I. Construit in a doua jumatate a secolului al XIX-lea, cladirea este incercarea regelui de a imita stilul din tara lui natala, creind un ansamblu bavarian in muntii din Romania. Palatul este bogat ornamentat atat in interior cat si in exterior cu complicate sculpturi in lemn si picturi reprezentand scene din operele lui Wagner. Un ghid in engleza este disponibil la cerere. Ca si la exterior, si in interior se intalnesc elemente ale neorenasterii germane, dar exista si incaperi in diverse alte stiluri, reluari ale renasterii italiene, engleze, barocului german, rococo-ului, stilului hispano-maur, turcesc etc. Holul de onoare, cea mai somptuoasa sala de receptie a castelului, este amenajat de Karel Liman in anul 1911, pe locul unei foste curti interioare. El se inalta pe trei niveluri in centrul corpului principal al Castelului. Peretii salii sunt lambrisati in lemn de nuc intarsiat cu esente nobile si exotice pana la nivelul balcoanelor etajului 1, decoratia salii fiind inspirata de una dintre cele mai reprezentative incaperi de locuit ale Renasterii germane si anume camera "Fredenhagen", aflata in actualul Palat de Comert din Lubeck. La bogatia sculpturala a lambriurilor se adauga basoreliefuri si statuete din alabastru reprezentand subiecte mitologice, biblice si istorice. Salile de arme au fost amenajate intre anii 1903-1906, intr-un spatiu decorat in stilul neorenasterii germane. Peretii sunt decorati la partea inferioara cu lambriuri din

lemn de stejar, iar plafonul cu casetoane purtand steme si devize in limba latina. Salile cuprind o bogata colectie de arme, peste 4000 de piese europene si orientale, din secolele XIV-XVII. Sala de consilii, amenajata in 1914, aminteste una din salile Primariei din Lucerna-Elvetia. Sculptura, intarsia si marchetaria sunt de o bogatie impresionanta. Cabinetul de lucru, decorat cu piese ale atelierelor Heynmann din Hamburg in stilul neorenasterii germane, a fost finalizat in anul 1883. Se remarca un impunator birou si un pupitru destinate audientelor oficiale. Vitraliile, piese elvetiene din secolul al XVIIlea, reprezinta steme ale cantoanelor. Sala florentina, prima sala de receptie a castelului, se numeste si "Marele Salon". Spatiul este decorat in stilul neorenasterii italiene cu numeroase elemente de renastere florentina. Usile din bronz turnat, decorate cu personaje feminine si motivele florale au fost realizate in atelierele Luigi Magni din Roma. Sala maura a fost proiectata de arhitectul francez Charles Lecompte du Nouy. Ea imprumuta in decoratie elemente de stil hispano-maur, plafonul si peretii fiind impodobiti cu arabescuri din stuc policromat si aurit. Sufrageria, in stilul neorenasterii germane, pe dulapul-dressoir si pe masa sunt expuse piese de argint. Dormitorul pentru oaspetii princiari este mobilat cu o garnitura in stil rococo realizata la Viena de ebenistul Bernhard Ludwig. Candelabrul din cristal de Boemia si statuetele din portelan de Meissen dau stralucire spatiului, completandu-l. Sufrageria de la etajul 1 cuprinde un mobilier rustic breton din secolul al XVIIIlea. Piesele sunt decorate cu basoreliefuri reprezentand scene din viata taranilor bretoni, costume si obiceiuri ale acestora.

Apartamentul imperial se impune prin fast si solemnitate. Spatiul este amenajat in anul 1906, in vederea unei vizite pe care imparatul Austro-Ungariei, Franz Josef, urma sa o faca in Romania cu prilejul jubileului de 40 de ani de domnie a regelui Carol 1. Dupa cum se observa Castelul Peles reprezinta un element de atractie turistica foarte mare atragand prin marimea sa si cu cata eleganta este construit. Pelisor este situat chiar langa Palatul Peles. Acesta a fost resedinta de vara a celui de-al doilea rege din dinastia Hohenzollern, Ferdinand. Nu la fel de mare ca Palatul Peles, Pelisor ofera mai mult comfort. Un ghid in engleza este de asemenea disponibil. Dincolo de Pelisor se afla un alt palat construit mai tarziu de dictatorul Ceausescu. Este construit in stil spaniol si a fost ridicat din dorinta dictatorului de a se plasa deasupra familiei regale. Nu este posibil sa se efectueze o vizita in acest palat, dar este interesant sa-l privesti si sa urci apoi pe o carare de munte ce pleaca chiar de aici (a fost creata ca un drum particular pentru Ceausescu). Monumente de arta Crucea Eroilor Neamului - Cazare Busteni - Schi partii de ski Busteni Cel mai mare si valoros monument al statiunii, unic in tara, este Crucea Eroilor Neamului cazuti pe campurile de lupta pentru reantregirea neamului, construit intre anii 1926-1927, prin grija Majestatii Sale Regina Maria si amplasata pe Saua Muntelui Caraiman, la cota 2291 m. Crucea este executata din profile de otel, asezata pe un soclu din beton armat, iar in interiorul acestuia se afla o incapere care a adapostit initial dinamul generator de energie electrica care alimenta cele 300 de becuri a 500 W fiecare. Dimensiunile monumentului sunt impresionante avand inaltimea de 48 m si latimea de 14 m. Noaptea cand este senin si becurile sunt aprinse, privitorului i se ofera o imagine feerica si Dumnezeiasca, prin aparitia unei cruci imense inconjurata de numeroase stele de pe bolta cereasca. Bustul generalului Traian Mosoiu (1862 1932), autor Oscar Han (1935) sat Bran;

. In Masivul Piatra Craiului se gasesc si numeroase monumente: -Monumentul Natural Coltii Chiliilor -Monumentul Natural Acul Crapaturii -Monumentul Natural Padina Inchisa - Orga Mare -Monumentul Natural Turnurile Dianei -Monumentul Natural Zaplazul -Monumentul Natural Cerdacul Stanciului -Monumentul Natural Cerdacul de sub Varful Grindu -Monumentul Natural Vladusca -Monumentul Natural Pestera Mare -Monumentul Natural Zidul lui Dumnezeu Acces: Soseaua DN 73A Predeal - Zarnesti si din DN73 Bran- Campulung. Din Predeal 35 km. Monumentul "Ultima Grenada" situat intre Biserica Domneasca si statia CFR, a fost ridicat in anul 1928 prin grija patronului fabricii de hartie Otto Schiel. Statuia a fost dedicata eroului "Caporal Vasile Musat", cazut in primul razboi mondial. Este opera sculptorului Dumitru Barlad si reprezinta pe caporal aruncand grenada in tabara dusmana cu mana dreapta ce-i mai ramasese teafara. Caporalul Musat s-a nascut in anul 1890 in comuna Domnesti - Arges. A facut parte din batalionul 1 al regimentului 2 graniceri, care avea sarcina pazirii granitei in sectorul muntelui Susai de la Predeal si Valea Prahovei. A luptat in jurul Brasovului si in defileul Oltului la Caineni. A fost ranit in lupte de mai multe ori, dar, stapanit de un nobil sentiment patriotic, a refuzat sa plece in spatele frontului. Transferat la o unitate in Muntii Vrancei, a fost ranit la bratul stang. Internat la spitalul militar din Iasi, i s-a amputat bratul. Cu toate acestea, a refuzat sa fie reformat, continuand sa participe la batalii si sa arunce grenade cu bratul sanatos. A murit eroic in luptele de la Oituz. La inaugurarea monumentului in 9 sept. 1928, a luat parte, insasi M.S. Regina Maria insotita de intreaga suita regala. Institutiile si evenimentele cultural-artistice

 Casa memoriala Cezar Petrescu

Casa este o sectie a muzeului judetean de istorie si arheologie, acest lacas de cultura infiintandu-se la 17 decembrie 1967. Situata in orasul Busteni, oras indragit de scriitor, acesta stabilindu-se aici in anul 1937, pentru tot restul vietii. Cezar Petrescu, consacrat scriitor, dupa publicarea in anul 1922 a primului sau volum "Scrisorile unui razes",premiat atat de Academia Romana, cat si de Societatea Scriitorilor Romani, iar in anul 1928, prin aparitia a doua volume de nuvele, si a primului roman, "Intunecare", o opera cu circa 80 de personaje, eternizata intr-o ampla fresca a epocii, a scris aici o mare parte a lucrarilor sale. Cladirea asezamantului de referinta pentru orasul Busteni este construita in stil romanesc, si are trei nivele, din care se viziteaza numai parterul si etajul I. Casa de Cultura din Busteni

In trecut aici a existat Scoala Germana, construita in 1889 la initiativa Familiei Regale. La ora actuala, reprezinta locul unor diverse manifestari culturale, adapostind biblioteca oraseneasca si un centru UNESCO.