CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. la care nu se poa te depista etiologia.1. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. benign. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. epistaxis difuz de cauza hematologica. 2. Dupa modul în care apare. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv.. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. De aici. în general. recidivant. Epistaxis secundar sau simptomatic. uneori. CAPITOLUL II 2. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. chiar decompe nsând-o. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. esential al tinerilor. anuntând agravarea evolutiei. ETIOLOGIA . epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave).

2. fibromul nazo-faringian. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. starile de inanitie. Hipertensiunea arteriala . Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. perioada menstruala a ciclului. Cauze hepatice: insuficienta hepatica. tuberculoza nazala. mercur. ciroza hepatica. scorbut. 3. B. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. sarcina în . glomerulonefrita cronica difu za. 1.3.2. scarlatina.1.1. varicela). le ptospiroza ictero-hemoragica. ulcerul Hajek. papilomul. reticu loza acuta. rinite cronice ulceratii trofice. 1. traumatismele operatorii iatrogene. arsenic).1. rinoliti. angiomul . Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. politrau matisme.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. 2. inflamatii locale: corpi straini intranazali. C. telangiectazia ereditara Rendu-O sler. complicatiile nasterii. b) dobândite (insuficienta hepatica. suflatul nasului. 4. ozena. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal. str anut. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). scafandri). microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. 2. Cauze endocrine: perioada pubertara. 2. Vasculopatii: purpura reumatoida. fracturi nazo-etmoidomaxilare. dis crazii sanguine medicamentoase. stari toxicoseptice grav e. aspirina). K. 5. barotraumatismele (aviatori. 8. 6. Cauze carentiale: avitaminoza A. 7. granulomul.2. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. coma hepatica. tratamente cu anticoagulante heparina. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. hepatita toxica. Epistaxisul de cauza locala: 1.2.3. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. corpi straini nazali. 3. factori chimici (bicromat de potasiu. Cauze cardiovasculare: 2. tromboli tice. inhalatii de pulberi). boala Willebrandt. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. 2. tumori maligne nazosinuzale exulcerate. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A.1.1. mielom. fibrinoliza acuta din socul caloric. 2. fibrinogemia congenitala). Ateromatoza si ateroscleroza. fracturi nazale. gripa.

4. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. Afectiuni cronice: tuberculoza. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. cu sediu bine limitat si vizibil. neoplasmul. eficienta si nedureroasa. Tratament medical. recurenta ei. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. 6. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. criocauterizarea. insolatie acuta. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. generala. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. colagenozele. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. mobilita tea fragmentului deviat. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. gra vitatea hemoragiei. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. evidentiaza sediul ( anterior. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. momentul debutului. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila.primele luni. 10.la persoanele cu valori tensionale normale. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. 5. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. o eventuala cauza si antecedentele. gravitatea. 2. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. Se efectuea . menopauza spontana sau provocata. si au fie care indicatie în functie de sediul.2. diabetul. regionala. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. cauterizarea electrica (electrocoagularea). Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. intermitenta. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. 9. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. 2. emotii puternice. posterior. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. Rinoscopia anterioara. 3. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe.

care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal.C. sunt slabe. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. rinoragie la vârstnici. . vita mina K. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. restabilirea starii generale. hipertensiunea arter iala. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. ligatura arterei maxilare interne. la nivelul fosei pterigomaxilare. de specialitate. urmata de embolizari selective. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. afectiuni hematologice. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. Dicynone. Tratamentul hemostatic general. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg. însa rezultatele în control ul sângerarii. la nivelul coanelor. prin tratament medical.A. în traumatismele nazale. cu risc vital. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. se poate fa ce o angiografie. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. incoercibile. Detamponarea se va face la 48 72 ore. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. adenostazin. ateroscleroza). masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. E. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. Vitaminoterapie: Vitamina C. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral.A. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. oti te.. tratamentul corect. afectiuni hepatice. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. Regim igieno-dietetic. Tratamentul hemostatic general: venostat. antifibrinolitice. calciu gluconic. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat.

prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . Culegerea datelor 2. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. cel putin 10 minute . de obicei unilaterala neliniste tahicardie. În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere.1. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. medici. asistente. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. fiole de observatie. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii .

S. Conditii de viata: corespunzatoare 6.A. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. rinita acuta.C. I.. asociate cu febra. Motivele internarii: . frisoane 4. cefalee. Date generale Nume. CAZUL 1 1.1.R. faringita acuta edematoasa 3. febril . prenume: C. frisoane. sinusita. stranut.rinoree. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2. sângerânda . Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale.C. cefalee.1. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. avitaminoze 3. rinoree.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. hemo ilie. viroza respirat orie cu alterarea starii generale.pata vasculara stânga. tuse. Diagnostic la internare: Epistaxis. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. febra.

rinoree. Aparatul respirator tuse. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. lojii renale libere organe genitale norma le. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi. stâng. Sursa de dificultate: epistaxis 2. tuse. Nevoia de a fi curat. Aparat digestiv: abdomen suplu. cu tegumente. 4. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1.c. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Sursa de dificultate: sângerarea. elastic.30C. 5. egale. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. cutanate. 7.00 kg Talie: 1. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. ROT prezen te normale. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda.Greutate: 75. zgo mote cardiace clare. Organe de simt prezente normale 10. articulatii mobile ned ureroase. bine batute. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. sângerarea 6. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. ficat splina în limite normale. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a se îmbraca.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. febra. AV 120p/min. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. AMC în limite normale.. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional.

În urma datelor culese din F. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. cu tegumente. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . 12. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.O.. Nevoia de a bea si mânca . 11.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . Nevoia de a respira . Nevoia de a dormi si a se odihni . sângerare .dificultatea de a se alimenta . hematocritului . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.starea pacientei este ameliorata 3. 13. rinoree. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.pacienta respira mai usor. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta . cel putin 10 m inute.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .aplica masurile de pri m ajutor. tuse. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.somnul este alterat .Sursa de dificultate: sângerarea 9.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . La 12 ore .obstructia nazala.

steatoza hepatica 6.febra 38. adenom de prosta ta. tulburari paroxistice de ritm . mucoase si fanere integre . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . discopatie lombara 3. .masor temperatura si notez în FO . tuse 4. temperatura. amigdalita acuta. ameteli.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . dispnee.execut toaleta narilor .00 kg . Nevoia de a fi curat. Conditii de viata: corespunzatoare 7. . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6. Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .schimb pansamentul la nevoie.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee.monitorizarea functiilor vitale .aerisesc salonul. cu tegumente.30C. 3. Diagnostic la internare: Epistaxis. 5. si asigur o temperatura optima . coloratie tegumente. dislipidemie. febra. febra. transpiratii .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate . Examen obiectiv: Starea generala: alterata.pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . ame teli si prezinta dese sângerari nazale. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .dislipidemie .servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .pata vasculara stânga.2.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .prevenirea complicatiilor . sângerânda .cardiopatie ischemica .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. febril Greutate: 92. Date generale Nume.supravegherea starii generale.HTA în puseu . HTA în puseu. disfagie. Motivele internarii: . pneumonie.1.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . pacienta devenind afebrila. diureza . CAZUL 2 1.. tuse. disfagie.aerisesc încaperea. steatoza hepatica. prenume: P.cefalee. Antecedente personale .încalzesc pacientul în caz de frisoane .

c. Aparatul respirator tuse. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Rinichi stâng de aspect norma l.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare.30C. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. Rinichi drept de aspect normal. Sursa de dificultate: sângerarea. Splina omogena de dimensiune normala. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Nevoia de a fi curat. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. sângerarea 6. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. zgo mote cardiace clare. lojii renale libere organe genitale norma le. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. bine batute.. tuse. 4. Colecist fara calcului. rinoree. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. mucoase si fanere integre: . egale. stâng. Nevoia de a se îmbraca. cutanate. Pancreas de aspect normal. elastic. Nevoia de a dormi. 11.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. AMC în limite normale. 5. ficat steanotic. cu tegumente. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. 7. Prostata 138/37/32 mm. HTA 2. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. febra. ROT prezen te normale. Organe de simt prezente normale 9. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. articulatii mobile ned ureroase. AV 100p/min.Talie: 1.

obstructia nazala..pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . În urma datelor culese din F. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. 12. rinoree.aplica masurile de prim ajutor. cel putin 10 minute. sângerare . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . hematocritului .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. cu tegumente. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare . Nevoia de a respira .O. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. 11. tuse.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . 13.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .

Nevoia de a fi curat.30C. cu tegumente. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . .febra 38.pacienta respira mai u sor.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . pacientul devenind afebril.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . AV.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . -Trigliceride.aerisesc salonul. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . -Transaminaze -Uree.supravegherea starii generale.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.schimb pansamentul la nevoie. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. LDL.somnul este alterat .evaluarea: TA. transpiratii . Creatina 2.starea pacientului este ameliorata 3. FR -Glicemiei -Colesterol.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . 5. coloratie tegumente.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .prevenirea complicatiilor . Nevoia de a bea si mânca . . Lipide. si asigur o temperatura optima . Nevoia de a dormi si a se odihni .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.încalzesc pacientul în caz de frisoane .dificultatea de a se alimenta .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .aerisesc încaperea.execut toaleta narilor . .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . temperatura.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta .-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .monitorizarea functiilor vitale .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .masor temperatura si notez în FO . diureza . HDL. mucoase si fanere integre .

febra.GASTRITA 6. elastic.HTA . oprita ulterior. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat. sângerânda . Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate. diabet za harat 3. ameteli.. AMC în limite normale.c. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: .1. Antecedente personale . prenume: S. lojii renale libere organe genitale norma le. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. ROT prezen te normale.8 Hb: 9. zgo mote cardiace clare.3.00 kg Talie: 1. Organe de simt prezente normale 9.G. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. articulatii mobile ned ureroase. Motivele internarii: . Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. 8.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu.3 Ureea: 80. cutanate.pata vasculara stânga. Aparatul respirator tuse. AV 100p/min.cefalee.3. dispnee.2 INR: 1. HTA st. stâng. disfagie. CAZUL 3 1. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25.BPOC . Date generale Nume. ficat normal. tuse 4. I. anemie. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. egale.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Conditii de viata: corespunzatoare 7.29 PTL: 256 11. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. febril Greutate: 105. bine batute.

HTA 2.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. 12. Nevoia de a dormi. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. febra. În urma datelor culese din F. 11.O. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. 4. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Nevoia de a se îmbraca. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. 13. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Sursa de dificultate: sângerarea. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. cu tegumente.. sângerarea 6. 5.30C. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. rinoree. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. 7. tuse. probleme de deglutitie 3. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a fi curat.

Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. tuse. Lipide.. cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s. Nevoia de a bea si mânca . hematocritului .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .respecta cu strictete masurile de asepsie .alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . HDL. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . 1/3 mijlocie. r egiunea fesiera.pacienta respira mai u sor. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .1.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). LDL.evaluarea: TA. -Transaminaze -Uree. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .aplica masurile de prim ajutor.recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge. 1/3 mijlocie. Creatina 2. -Trigliceride. tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) .instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. FR -Glicemiei -Colesterol. rinoree.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . urina) . sângerare . AV.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate .alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . fata anteroexterna a c oapsei.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .obstructia nazala. cel putin 10 minute. ulterior în 4 injectii/zi. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . regiunea subclaviculara.loc de injectare fata externa a bratului. flancurile peretelui abdominal. supero-externa . polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . Nevoia de a respira .

febra 38.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . legumele cu 5% glucide (varza. coloratie tegumente. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide). untul. Nevoia de a fi curat. brân zeturile. transpiratii .prevenirea complicatiilor .schimb pansamentul la nevoie.alimente permise cântarite: pâine (50% glucide).schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .supravegherea starii generale. lapte. Nevoia de a dormi si a se odihni . si asigur o temperatura optima .evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil. produse zaharoase.somnul este alterat .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. repartizate în 3 m ese principale si gustari .alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.încalzesc pacientul în caz de frisoane .masor temperatura si notez în FO .asigura alimentatia pacientului .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . brânza de vaca. 5. fructe.numarul meselor/24 ore 4-5-6. pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului. se foloseste firberea si coacerea. fasolea verde). pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere. diureza .aerisesc încaperea. siropuri. ca tehnici de preparare a alimentel or. conopida.(3 mese principale si 2-3 gustari) .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . adolescen t. legumi noase uscate. struguri. compotului. cartofi (20% glucide). pacientul devenind afebril. patlagele rosii. ci cu legume pasate.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . mamaliga . mucoase si fanere integre .execut toaleta narilor . KCl . sosurile nu se în groasa cu faina. adult) sex.administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia. pastele fa inoase. temperatura. oul.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor..aerisesc salonul. pestele. ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor). . smântâna. 55 g proteine/zi (2. .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. . . fructe uscate.starea pacientului este ameliorata 3. ouale. cu tegumente.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.alimente interzise: zahar.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . prajituri.30C.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. legume (cu peste 5% glucide).pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide . prune . din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea.monitorizarea functiilor vitale .

La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. spargerea capilarelor. De asemenea. implici t. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. Acestea pot fi usoare sau seri oase. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. procesul de coagulare al sângelui este alterat . putând declansa hemoragiile nazale. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. este un organ irigat de multe vase de sânge. înainte de culcare. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. cât si dobândite prin factorul infectios. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. În caz contrar. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. ca rujeola. Astfel. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. camera nu trebuie încalzita în exces. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. de obicei. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. În cazul acestei afectiuni. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. Adultilor le este recomandat. gripa sau viro zele respiratorii. iar pentru aducerea la normal a presiunii. sa mearga se fie consultat de un medic . Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. . pot f i oprite si de acasa. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. În cazul acestor boli. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. Hipertensiunea . corpul trebuie sa reactioneze. Ele pot fi atât genetice. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. nasul.4. Mai mu lt. În cazu l acestor boli. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. De asemenea.

CARMEN VETTONI. Teora. Ed. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. Ed . Ed. BALTA GEORGETA.I. 1998 7. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. Ed. Didactica si Pedagogica. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie.F. 1983 5. Bucuresti. All. Medicala. ANTOANETA METAXATOR. Bucuresti 2003 12. Ed. 1999 11. Ed. MARIA IVANOVICI. Didactica si Pedagogica. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. 1996 6. 1981 9. Bucuresti. PAUNESCU VALERIU. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie.I. 1998 4. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. BURUIANA MIHAI. 1996 8. Bucuresti. Ed. Viata Medicala Româneasca. Bucuresti. 1993 3. 1996 13. 1998 14. ARION CONSTANTIN.6. Bucuresti. 1994 . I. Medicala A maltea. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. Bucuresti. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. Didactica si Pedagogica. Viata Medicala Româneasca. POPA IOAN. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Ed. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). 1982 10. BIBLIOGRAFIE 1. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. Patologia aparatului reno-urinar. 1986 2. Mirt on Timisoara. vol. Ed. BUBUIANA MIHAI. vol . Ed. Dacia. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. Casa Cartii de St iinta. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. Ed.M.

15. 1993 . Medicala. Bucuresti. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale. Ed.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful