CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

în general. chiar decompe nsând-o. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. esential al tinerilor. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. uneori. la care nu se poa te depista etiologia. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. benign. Epistaxis secundar sau simptomatic. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale.1. recidivant. CAPITOLUL II 2. De aici. anuntând agravarea evolutiei.. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. ETIOLOGIA . epistaxis difuz de cauza hematologica. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. Dupa modul în care apare. 2. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas.

coma hepatica. barotraumatismele (aviatori. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1.2. 2. rinoliti. 7. angiomul . EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. Cauze cardiovasculare: 2. tromboli tice. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. 2. varicela).1. 2. perioada menstruala a ciclului.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii.3. K. dis crazii sanguine medicamentoase. fibromul nazo-faringian. 2. Cauze hepatice: insuficienta hepatica. fibrinoliza acuta din socul caloric. B. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. gripa. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. scorbut. Cauze endocrine: perioada pubertara. 4. 1. sarcina în . fibrinogemia congenitala). 6. starile de inanitie. le ptospiroza ictero-hemoragica. 3.2. Epistaxisul de cauza locala: 1. b) dobândite (insuficienta hepatica. inflamatii locale: corpi straini intranazali.2. tratamente cu anticoagulante heparina. ciroza hepatica. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. tuberculoza nazala. 2. 1. mercur. tumori maligne nazosinuzale exulcerate. politrau matisme. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal.1.1. microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. reticu loza acuta. rinite cronice ulceratii trofice. factori chimici (bicromat de potasiu. Vasculopatii: purpura reumatoida. inhalatii de pulberi). 8. traumatismele operatorii iatrogene. Ateromatoza si ateroscleroza. complicatiile nasterii. Cauze carentiale: avitaminoza A. boala Willebrandt.1. fracturi nazale. scarlatina. scafandri). glomerulonefrita cronica difu za. C. ulcerul Hajek. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. ozena. hepatita toxica. granulomul. fracturi nazo-etmoidomaxilare. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola.1. 5. mielom.3. suflatul nasului. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). papilomul. stari toxicoseptice grav e. telangiectazia ereditara Rendu-O sler. Hipertensiunea arteriala . corpi straini nazali. str anut. aspirina). arsenic). 3. 2.

aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. evidentiaza sediul ( anterior. gravitatea.la persoanele cu valori tensionale normale. si au fie care indicatie în functie de sediul. Se efectuea . Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. emotii puternice. recurenta ei. intermitenta. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. eficienta si nedureroasa. o eventuala cauza si antecedentele. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. 2. cauterizarea electrica (electrocoagularea). generala. gra vitatea hemoragiei. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. Afectiuni cronice: tuberculoza. 9. posterior. criocauterizarea. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. regionala. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. neoplasmul. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. cu sediu bine limitat si vizibil. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. menopauza spontana sau provocata. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. 10. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. 5. Rinoscopia anterioara. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. 4. 6. colagenozele. mobilita tea fragmentului deviat. 3. insolatie acuta. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. momentul debutului. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. Tratament medical. diabetul. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului.2. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. 2.primele luni. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata.

adenostazin. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. . având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. afectiuni hematologice. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Tratamentul hemostatic general. restabilirea starii generale. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. Vitaminoterapie: Vitamina C.A. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. afectiuni hepatice. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. ateroscleroza). tratamentul corect. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. sunt slabe. la nivelul coanelor. cu risc vital.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. în traumatismele nazale. de specialitate. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. prin tratament medical.. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante.C. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. ligatura arterei maxilare interne. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. Detamponarea se va face la 48 72 ore. la nivelul fosei pterigomaxilare. E. oti te. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. vita mina K. Tratamentul hemostatic general: venostat. însa rezultatele în control ul sângerarii. antifibrinolitice. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. Regim igieno-dietetic. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta.A. incoercibile. Dicynone. hipertensiunea arter iala. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. urmata de embolizari selective. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. se poate fa ce o angiografie. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. calciu gluconic. rinoragie la vârstnici. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior.

În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii . de obicei unilaterala neliniste tahicardie.prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale .1. cel putin 10 minute . Culegerea datelor 2. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. fiole de observatie. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. asistente. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. medici. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza.

frisoane 4. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. rinoree. CAZUL 1 1. Diagnostic la internare: Epistaxis.C.A..administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. Conditii de viata: corespunzatoare 6. stranut. febra.C.R. viroza respirat orie cu alterarea starii generale. asociate cu febra. I. frisoane.1. rinita acuta. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2.1.rinoree. cefalee. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. sângerânda . avitaminoze 3. Date generale Nume. Motivele internarii: . cefalee. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. sinusita. tuse. prenume: C. hemo ilie. faringita acuta edematoasa 3.S.pata vasculara stânga. febril .

Aparat digestiv: abdomen suplu. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. 5. Aparatul respirator tuse. cu tegumente. Organe de simt prezente normale 10. tuse.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.. ficat splina în limite normale.00 kg Talie: 1. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. 4. bine batute. zgo mote cardiace clare. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi curat. probleme de deglutitie 3. sângerarea 6. 7. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. elastic. Sursa de dificultate: epistaxis 2. AMC în limite normale.Greutate: 75.30C. articulatii mobile ned ureroase. Nevoia de a se îmbraca. Nevoia de a dormi. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. lojii renale libere organe genitale norma le. rinoree. AV 120p/min. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. cutanate. stâng. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea.c. ROT prezen te normale. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Sursa de dificultate: sângerarea. egale. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. febra.

11. La 12 ore .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . rinoree. 12.somnul este alterat . hematocritului . dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. Nevoia de a dormi si a se odihni . Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. 13.Sursa de dificultate: sângerarea 9.aplica masurile de pri m ajutor. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. Nevoia de a respira . cel putin 10 m inute. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.obstructia nazala.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Nevoia de a bea si mânca . prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.dificultatea de a se alimenta .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei .O.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.. tuse.starea pacientei este ameliorata 3. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta .pacienta respira mai usor.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. În urma datelor culese din F. sângerare . cu tegumente.

supravegherea starii generale.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2.masor temperatura si notez în FO . coloratie tegumente.servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .30C.încalzesc pacientul în caz de frisoane .2.pata vasculara stânga.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.cefalee. 3.1. tuse 4. Antecedente personale . tulburari paroxistice de ritm . tuse.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . HTA în puseu. discopatie lombara 3. ameteli. Nevoia de a fi curat. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. febra. si asigur o temperatura optima . pacienta devenind afebrila.cardiopatie ischemica . transpiratii .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .. Motivele internarii: .imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . 5.dislipidemie .schimb pansamentul la nevoie. cu tegumente.monitorizarea functiilor vitale .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . diureza . Examen obiectiv: Starea generala: alterata. febra.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . Diagnostic la internare: Epistaxis.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.HTA în puseu . CAZUL 2 1. adenom de prosta ta. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . . pneumonie.aerisesc salonul. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee. . Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8. mucoase si fanere integre . disfagie.steatoza hepatica 6. dispnee.febra 38. steatoza hepatica. temperatura. sângerânda .prevenirea complicatiilor . ame teli si prezinta dese sângerari nazale.aerisesc încaperea.bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6. febril Greutate: 92.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv .00 kg . dislipidemie. Date generale Nume. Conditii de viata: corespunzatoare 7.pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.execut toaleta narilor . amigdalita acuta. disfagie. prenume: P.

probleme de deglutitie 3. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38.c. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. rinoree. articulatii mobile ned ureroase.30C. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. mucoase si fanere integre: .. egale. Sursa de dificultate: sângerarea.Talie: 1. zgo mote cardiace clare. sângerarea 6. Organe de simt prezente normale 9. elastic. Colecist fara calcului. lojii renale libere organe genitale norma le. Nevoia de a dormi. HTA 2. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. 11. bine batute. Splina omogena de dimensiune normala. Nevoia de a fi curat. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. cutanate. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. AV 100p/min.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. 4. ficat steanotic. ROT prezen te normale.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Pancreas de aspect normal. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. tuse. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Rinichi drept de aspect normal. stâng. 5. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. cu tegumente. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. 7. Rinichi stâng de aspect norma l. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Aparatul respirator tuse. febra. AMC în limite normale.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. Nevoia de a se îmbraca. Prostata 138/37/32 mm.

asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.O. hematocritului .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. tuse. Nevoia de a respira . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . cu tegumente.aplica masurile de prim ajutor. 13. 12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. 11. rinoree.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . sângerare .obstructia nazala. În urma datelor culese din F. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .. cel putin 10 minute.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .

masor temperatura si notez în FO .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .execut toaleta narilor . mucoase si fanere integre . .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . 5.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. temperatura. HDL. FR -Glicemiei -Colesterol.supravegherea starii generale.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . diureza . coloratie tegumente. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . pacientul devenind afebril.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .starea pacientului este ameliorata 3.30C.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . -Transaminaze -Uree.schimb pansamentul la nevoie.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.febra 38. -Trigliceride. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . Creatina 2.aerisesc salonul. cu tegumente. LDL. transpiratii . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . Nevoia de a dormi si a se odihni .pacienta respira mai u sor.dificultatea de a se alimenta . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .prevenirea complicatiilor . . si asigur o temperatura optima .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .evaluarea: TA. .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.monitorizarea functiilor vitale . AV.somnul este alterat . Nevoia de a bea si mânca .Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . Nevoia de a fi curat.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . Lipide.aerisesc încaperea.

3.. CAZUL 3 1. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25. articulatii mobile ned ureroase.1.c.3. Motivele internarii: .TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. ameteli.8 Hb: 9. I.HTA . în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat. febril Greutate: 105. bine batute. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. zgo mote cardiace clare.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. cutanate. Aparatul respirator tuse. Organe de simt prezente normale 9. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. elastic. sângerânda . diabet za harat 3.2 INR: 1. ficat normal. Conditii de viata: corespunzatoare 7. Antecedente personale . Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate. 8. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. anemie. oprita ulterior. ROT prezen te normale. prenume: S. AMC în limite normale. HTA st. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. febra. lojii renale libere organe genitale norma le.29 PTL: 256 11. tuse 4. stâng.00 kg Talie: 1. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2.GASTRITA 6. AV 100p/min. dispnee.BPOC .cefalee. Examen obiectiv: Starea generala: alterata.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. disfagie.3 Ureea: 80. Date generale Nume.G. egale.pata vasculara stânga.

cu tegumente. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare .Manifestari de dependenta: obstructia nazala. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. 7. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. probleme de deglutitie 3.30C. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. În urma datelor culese din F. 5. Nevoia de a se îmbraca. sângerarea 6. Sursa de dificultate: sângerarea.. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi. cu tegumente. 12. 11.O. HTA 2. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. rinoree. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. febra. 4. 13. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. tuse. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.

sângerare .instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica . Nevoia de a respira . 1/3 mijlocie.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) .recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge. r egiunea fesiera. polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. ulterior în 4 injectii/zi. tuse. fata anteroexterna a c oapsei. rinoree. -Trigliceride. cel putin 10 minute.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . HDL.1. Nevoia de a bea si mânca .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.aplica masurile de prim ajutor. Creatina 2. 1/3 mijlocie.administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate . LDL. Lipide.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .obstructia nazala. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) . AV. supero-externa . -Transaminaze -Uree.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua).urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s. flancurile peretelui abdominal. hematocritului .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .respecta cu strictete masurile de asepsie .loc de injectare fata externa a bratului.pacienta respira mai u sor. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie.evaluarea: TA.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . regiunea subclaviculara.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . urina) . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. FR -Glicemiei -Colesterol.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .

bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. fructe. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . 55 g proteine/zi (2. forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .numarul meselor/24 ore 4-5-6. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide).servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil.încalzesc pacientul în caz de frisoane . cartofi (20% glucide). transpiratii .aerisesc salonul.prevenirea complicatiilor . ci cu legume pasate.execut toaleta narilor . coloratie tegumente.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . sosurile nu se în groasa cu faina. conopida. mucoase si fanere integre ..somnul este alterat . produse zaharoase. compotului. Nevoia de a fi curat. oul.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 5. . Nevoia de a dormi si a se odihni . prune . prajituri. KCl .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . si asigur o temperatura optima . repartizate în 3 m ese principale si gustari . lapte.aerisesc încaperea. adult) sex. .administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia.30C.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . untul.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . . smântâna. pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .asigura alimentatia pacientului . adolescen t.schimb pansamentul la nevoie. pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului. ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor). siropuri.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . cu tegumente. brânza de vaca. pestele.masor temperatura si notez în FO . patlagele rosii. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . fasolea verde). brân zeturile.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .starea pacientului este ameliorata 3.alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). temperatura. .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.supravegherea starii generale.monitorizarea functiilor vitale .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. fructe uscate.alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne. ouale. pastele fa inoase. din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. legumele cu 5% glucide (varza. legumi noase uscate.febra 38.alimente interzise: zahar.(3 mese principale si 2-3 gustari) .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. struguri.alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide . mamaliga . se foloseste firberea si coacerea. pacientul devenind afebril. legume (cu peste 5% glucide). ca tehnici de preparare a alimentel or. diureza .

Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. Acestea pot fi usoare sau seri oase. Astfel. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. În cazul acestei afectiuni. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. . este un organ irigat de multe vase de sânge. Hipertensiunea . putând declansa hemoragiile nazale. camera nu trebuie încalzita în exces.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. ca rujeola. nasul. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. În cazu l acestor boli. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. implici t. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. cât si dobândite prin factorul infectios. Ele pot fi atât genetice. înainte de culcare. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. pot f i oprite si de acasa. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. procesul de coagulare al sângelui este alterat . spargerea capilarelor. În cazul acestor boli. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. gripa sau viro zele respiratorii. sa mearga se fie consultat de un medic . CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. corpul trebuie sa reactioneze. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. iar pentru aducerea la normal a presiunii. Adultilor le este recomandat. De asemenea. În caz contrar.4. Mai mu lt. de obicei. De asemenea. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca.

Bucuresti. 1996 13. I. ANTOANETA METAXATOR. 1993 3. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. Ed. Ed. Bucuresti. MARIA IVANOVICI. Ed. Ed. vol . 1986 2. PAUNESCU VALERIU.F. Mirt on Timisoara. Didactica si Pedagogica. Dacia. Ed. 1983 5. vol. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. Ed.M. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. 1994 . All. Bucuresti. Ed. Medicala. BURUIANA MIHAI. 1996 8.6.I. Casa Cartii de St iinta. Didactica si Pedagogica. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). Teora. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. 1982 10. 1998 4. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. Medicala A maltea. Ed . Bucuresti. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. Patologia aparatului reno-urinar. 1998 7. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. BIBLIOGRAFIE 1. 1996 6. Ed. Viata Medicala Româneasca. POPA IOAN. 1999 11. 1981 9. Bucuresti 2003 12. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. BUBUIANA MIHAI. BALTA GEORGETA. Ed. ARION CONSTANTIN. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica.I. Viata Medicala Româneasca. Ed. Didactica si Pedagogica. 1998 14. CARMEN VETTONI. Bucuresti. Bucuresti. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica.

TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale.15. 1993 . Bucuresti. Medicala. Ed.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.