P. 1
Plan de ingrijire epistaxis

Plan de ingrijire epistaxis

|Views: 1,134|Likes:
Published by Mitza Mihai
lucrare de diploma
lucrare de diploma

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Mitza Mihai on Feb 27, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as TXT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/09/2014

pdf

text

original

CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

ETIOLOGIA . epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. în general. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas.. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. recidivant. la care nu se poa te depista etiologia. anuntând agravarea evolutiei. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. De aici. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. uneori. esential al tinerilor. Dupa modul în care apare. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. 2. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. Epistaxis secundar sau simptomatic. benign. epistaxis difuz de cauza hematologica. CAPITOLUL II 2. chiar decompe nsând-o.1.

2. 4. reticu loza acuta. tromboli tice. fracturi nazale. rinite cronice ulceratii trofice. Cauze cardiovasculare: 2. 2.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale.3. sarcina în . politrau matisme. 8. inflamatii locale: corpi straini intranazali. Cauze hepatice: insuficienta hepatica. gripa. 6. perioada menstruala a ciclului. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). K. scorbut. Ateromatoza si ateroscleroza. corpi straini nazali. Vasculopatii: purpura reumatoida. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. complicatiile nasterii. barotraumatismele (aviatori. telangiectazia ereditara Rendu-O sler. hepatita toxica. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. rinoliti. 1. ulcerul Hajek. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. tuberculoza nazala.2. inhalatii de pulberi). 5. 2. factori chimici (bicromat de potasiu. Cauze carentiale: avitaminoza A. ciroza hepatica. C.1. 3. aspirina). 1. 3. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. scafandri).1. 2. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. dis crazii sanguine medicamentoase. fibromul nazo-faringian. starile de inanitie.1. mielom.1. tratamente cu anticoagulante heparina. le ptospiroza ictero-hemoragica. b) dobândite (insuficienta hepatica. arsenic). ozena. fibrinoliza acuta din socul caloric. fibrinogemia congenitala). fracturi nazo-etmoidomaxilare.2. tumori maligne nazosinuzale exulcerate. traumatismele operatorii iatrogene. granulomul. glomerulonefrita cronica difu za. suflatul nasului. stari toxicoseptice grav e. str anut. Epistaxisul de cauza locala: 1. 2. 7.3. coma hepatica.1. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. Cauze endocrine: perioada pubertara. varicela). mercur. boala Willebrandt. 2. angiomul . microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. papilomul. Hipertensiunea arteriala . 2. B. scarlatina. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal.

Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. mobilita tea fragmentului deviat. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. o eventuala cauza si antecedentele. neoplasmul. recurenta ei. evidentiaza sediul ( anterior. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. 9. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. intermitenta. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie.primele luni. colagenozele. Tratament medical. si au fie care indicatie în functie de sediul. 5. cauterizarea electrica (electrocoagularea). injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. gravitatea. criocauterizarea.la persoanele cu valori tensionale normale. 4. Rinoscopia anterioara. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. 6. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. 2. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. cu sediu bine limitat si vizibil. eficienta si nedureroasa. 2. menopauza spontana sau provocata. regionala. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. insolatie acuta. 3. Afectiuni cronice: tuberculoza. gra vitatea hemoragiei. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. generala. momentul debutului. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. posterior. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. emotii puternice. 10. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie.2. Se efectuea . Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. diabetul.

Detamponarea se va face la 48 72 ore. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc.C. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg.A. Tratamentul hemostatic general: venostat. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. calciu gluconic. . Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. oti te. tratamentul corect. afectiuni hematologice. incoercibile. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). cu urmarirea ulterioara a bolnavului.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. Tratamentul hemostatic general. sunt slabe. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. Vitaminoterapie: Vitamina C. la nivelul coanelor. afectiuni hepatice. adenostazin. în traumatismele nazale. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. antifibrinolitice. restabilirea starii generale. Dicynone. urmata de embolizari selective. vita mina K. însa rezultatele în control ul sângerarii. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil.. ateroscleroza). Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. hipertensiunea arter iala. de specialitate. ligatura arterei maxilare interne.A. E. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. se poate fa ce o angiografie. rinoragie la vârstnici. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. cu risc vital. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. Regim igieno-dietetic. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. la nivelul fosei pterigomaxilare. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. prin tratament medical.

Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. cel putin 10 minute . În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere. medici. Culegerea datelor 2.prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . asistente. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. fiole de observatie. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii .1. de obicei unilaterala neliniste tahicardie. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei.

tuse. Conditii de viata: corespunzatoare 6.rinoree.C.pata vasculara stânga. febril . Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. stranut. frisoane.1.A. I. hemo ilie. rinoree. avitaminoze 3. faringita acuta edematoasa 3. asociate cu febra.1. cefalee. Date generale Nume.S. Diagnostic la internare: Epistaxis. cefalee. sinusita.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. frisoane 4. Examen obiectiv: Starea generala: alterata..C. sângerânda . CAZUL 1 1. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2. Motivele internarii: . rinita acuta.R. febra. viroza respirat orie cu alterarea starii generale. prenume: C. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.

tuse.00 kg Talie: 1. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Nevoia de a dormi. bine batute. 5.Greutate: 75. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. stâng. lojii renale libere organe genitale norma le. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Sursa de dificultate: epistaxis 2. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. ROT prezen te normale.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11.c. egale. Aparat digestiv: abdomen suplu. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . Nevoia de a se îmbraca. AV 120p/min. AMC în limite normale. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. sângerarea 6. Organe de simt prezente normale 10. rinoree. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Aparatul respirator tuse. probleme de deglutitie 3. cutanate. cu tegumente. Sursa de dificultate: sângerarea. zgo mote cardiace clare. Nevoia de a fi curat. ficat splina în limite normale. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. 7. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38.. febra. articulatii mobile ned ureroase. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. elastic.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. 4.30C. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional.

14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . 12.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . Nevoia de a respira . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .obstructia nazala. 11.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. sângerare .. cel putin 10 m inute.O.Sursa de dificultate: sângerarea 9. La 12 ore . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.somnul este alterat .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .dificultatea de a se alimenta . dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. tuse. rinoree.starea pacientei este ameliorata 3.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . hematocritului .administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.pacienta respira mai usor. 13. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza. În urma datelor culese din F. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. Nevoia de a bea si mânca .aplica masurile de pri m ajutor. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. Nevoia de a dormi si a se odihni .

pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . dislipidemie. dispnee. cu tegumente.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .cardiopatie ischemica .00 kg . Date generale Nume. Motivele internarii: . adenom de prosta ta.HTA în puseu . steatoza hepatica. ame teli si prezinta dese sângerari nazale. coloratie tegumente. disfagie. febra. transpiratii .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 5. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee. febril Greutate: 92.masor temperatura si notez în FO . tuse 4. Conditii de viata: corespunzatoare 7.imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .1.supravegherea starii generale. .încalzesc pacientul în caz de frisoane .monitorizarea functiilor vitale . Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8.aerisesc salonul. amigdalita acuta.schimb pansamentul la nevoie. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . diureza .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.steatoza hepatica 6. sângerânda . Diagnostic la internare: Epistaxis.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.pata vasculara stânga.dislipidemie .30C. Antecedente personale . mucoase si fanere integre .aerisesc încaperea. si asigur o temperatura optima .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . . tuse.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. pacienta devenind afebrila.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. temperatura. ameteli.cefalee.2. discopatie lombara 3.execut toaleta narilor . pneumonie. disfagie. CAZUL 2 1. febra.servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . prenume: P.prevenirea complicatiilor . tulburari paroxistice de ritm .bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6.. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . 3. HTA în puseu.febra 38. Nevoia de a fi curat. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.

Nevoia de a dormi. zgo mote cardiace clare. cu tegumente. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. mucoase si fanere integre: . fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. ROT prezen te normale. lojii renale libere organe genitale norma le. AV 100p/min. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Pancreas de aspect normal. ficat steanotic. articulatii mobile ned ureroase. 7. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. probleme de deglutitie 3. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. 4.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Colecist fara calcului. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. 5. 11. sângerarea 6. febra. elastic. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Prostata 138/37/32 mm. Splina omogena de dimensiune normala.c. AMC în limite normale. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Rinichi stâng de aspect norma l. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Rinichi drept de aspect normal. HTA 2.. stâng. tuse. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. egale.30C. Nevoia de a se îmbraca. rinoree. cutanate. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. Sursa de dificultate: sângerarea. Aparatul respirator tuse. bine batute. Organe de simt prezente normale 9.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala.Talie: 1. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.

oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) .. sângerare .aplica masurile de prim ajutor.. cu tegumente. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. tuse. Nevoia de a respira .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. hematocritului . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. 13. 11. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. În urma datelor culese din F. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. rinoree. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare . cel putin 10 minute.O.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. 12. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9.obstructia nazala.

respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.aerisesc salonul.monitorizarea functiilor vitale . Creatina 2.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . temperatura. 5.dificultatea de a se alimenta . AV.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . transpiratii . HDL.starea pacientului este ameliorata 3. .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.30C.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .execut toaleta narilor . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. LDL.somnul este alterat .masor temperatura si notez în FO .aerisesc încaperea.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . diureza .supravegherea starii generale. Lipide. -Transaminaze -Uree.febra 38. cu tegumente.încalzesc pacientul în caz de frisoane .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . coloratie tegumente.prevenirea complicatiilor . .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . Nevoia de a dormi si a se odihni . pacientul devenind afebril. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .pacienta respira mai u sor.schimb pansamentul la nevoie.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . .schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . Nevoia de a fi curat. mucoase si fanere integre .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . si asigur o temperatura optima . -Trigliceride. FR -Glicemiei -Colesterol.evaluarea: TA. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . Nevoia de a bea si mânca .

. CAZUL 3 1. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. Motivele internarii: .GASTRITA 6.HTA . cutanate. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. febra. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. diabet za harat 3. 8. oprita ulterior. prenume: S. anemie. Antecedente personale . stâng.3.3. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1.BPOC . Aparatul respirator tuse.pata vasculara stânga. AV 100p/min. disfagie. tuse 4. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . ameteli.1. I.3 Ureea: 80.00 kg Talie: 1. ROT prezen te normale. sângerânda . tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.c.8 Hb: 9.2 INR: 1. elastic. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25. lojii renale libere organe genitale norma le. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda.G. febril Greutate: 105. Conditii de viata: corespunzatoare 7. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. Organe de simt prezente normale 9.cefalee. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. AMC în limite normale. zgo mote cardiace clare. ficat normal. Date generale Nume. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate.29 PTL: 256 11. bine batute.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. HTA st. dispnee. egale.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. articulatii mobile ned ureroase. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i.

4. febra. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta.30C. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. 11. rinoree. cu tegumente. 7. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a fi curat. HTA 2.. Nevoia de a dormi. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.O. sângerarea 6. În urma datelor culese din F. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se îmbraca. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. 5. probleme de deglutitie 3. Sursa de dificultate: sângerarea. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. tuse. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. 12. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. cu tegumente. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. 13. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune.

1. hematocritului . Nevoia de a bea si mânca . tuse.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate . polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge.evaluarea: TA. urina) .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . ulterior în 4 injectii/zi.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . rinoree.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . sângerare ..loc de injectare fata externa a bratului. supero-externa .instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica . HDL. -Transaminaze -Uree.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . regiunea subclaviculara. LDL. cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s. 1/3 mijlocie. AV. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei .aplica masurile de prim ajutor.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. cel putin 10 minute. Creatina 2. flancurile peretelui abdominal.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Lipide. Nevoia de a respira . -Trigliceride. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. fata anteroexterna a c oapsei.respecta cu strictete masurile de asepsie . r egiunea fesiera. FR -Glicemiei -Colesterol. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .obstructia nazala.pacienta respira mai u sor.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. 1/3 mijlocie.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .

adolescen t.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . brân zeturile.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.alimente interzise: zahar.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . cu tegumente. ci cu legume pasate. lapte. pestele.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. fructe uscate. 5. legumele cu 5% glucide (varza. conopida.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . adult) sex. ca tehnici de preparare a alimentel or. pacientul devenind afebril.supravegherea starii generale. .febra 38.evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil. transpiratii . brânza de vaca.(3 mese principale si 2-3 gustari) . legume (cu peste 5% glucide). ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor). din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. siropuri. Nevoia de a fi curat. mamaliga .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .schimb pansamentul la nevoie.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. struguri.masor temperatura si notez în FO .30C. fasolea verde). sosurile nu se în groasa cu faina. pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului.aerisesc salonul.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . coloratie tegumente. compotului.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .numarul meselor/24 ore 4-5-6.monitorizarea functiilor vitale . diureza .. .alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). .somnul este alterat .starea pacientului este ameliorata 3. untul. mucoase si fanere integre . . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . fructe. prune . patlagele rosii. 55 g proteine/zi (2. prajituri. produse zaharoase. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.execut toaleta narilor . forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . oul. temperatura.alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia. cartofi (20% glucide). pastele fa inoase. ouale. smântâna. KCl . repartizate în 3 m ese principale si gustari . Nevoia de a dormi si a se odihni . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .aerisesc încaperea. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide).încalzesc pacientul în caz de frisoane .asigura alimentatia pacientului .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.prevenirea complicatiilor . pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere. se foloseste firberea si coacerea. si asigur o temperatura optima .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. legumi noase uscate.

este un organ irigat de multe vase de sânge. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. iar pentru aducerea la normal a presiunii. În cazul acestei afectiuni. Ele pot fi atât genetice. gripa sau viro zele respiratorii. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. ca rujeola. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. Adultilor le este recomandat. procesul de coagulare al sângelui este alterat . pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. Acestea pot fi usoare sau seri oase. De asemenea. În caz contrar. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. De asemenea. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. cât si dobândite prin factorul infectios. În cazul acestor boli. putând declansa hemoragiile nazale. pot f i oprite si de acasa. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. de obicei. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. Astfel. În cazu l acestor boli. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. nasul. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. Mai mu lt.4. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. înainte de culcare. Hipertensiunea .cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. camera nu trebuie încalzita în exces. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. implici t. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. spargerea capilarelor. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. corpul trebuie sa reactioneze. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. . sa mearga se fie consultat de un medic . Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea.

Viata Medicala Româneasca.M. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. Bucuresti. 1998 14. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). Bucuresti. Patologia aparatului reno-urinar. POPA IOAN. 1996 8. 1999 11. 1994 . Medicala. Bucuresti. 1996 13. vol . PAUNESCU VALERIU. Medicala A maltea. Mirt on Timisoara. 1982 10. Ed. 1996 6. Ed. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. Viata Medicala Româneasca. Ed. 1998 4. MARIA IVANOVICI. Ed. BURUIANA MIHAI. 1981 9.I. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. Bucuresti. vol. 1983 5. BIBLIOGRAFIE 1. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. All. Bucuresti. 1998 7. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. Bucuresti 2003 12. Ed. Ed. Didactica si Pedagogica. Ed. Bucuresti. Ed. Dacia. Ed. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. ARION CONSTANTIN. Teora. BALTA GEORGETA. 1993 3. Didactica si Pedagogica. Casa Cartii de St iinta. Didactica si Pedagogica. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie.F.6. Ed. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. I. BUBUIANA MIHAI. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. 1986 2. CARMEN VETTONI. ANTOANETA METAXATOR.I. Ed . TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie.

Medicala. Bucuresti. 1993 . Ed. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale.15.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->