CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

Dupa modul în care apare. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. chiar decompe nsând-o. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale.1. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. recidivant. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. benign. uneori. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. esential al tinerilor.. CAPITOLUL II 2. epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. epistaxis difuz de cauza hematologica. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. la care nu se poa te depista etiologia. Epistaxis secundar sau simptomatic. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. anuntând agravarea evolutiei. 2. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . De aici. ETIOLOGIA . În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. în general.

complicatiile nasterii.1. fracturi nazo-etmoidomaxilare. tuberculoza nazala. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. Epistaxisul de cauza locala: 1. 6. sarcina în . 3. coma hepatica. ciroza hepatica. fracturi nazale. perioada menstruala a ciclului. rinite cronice ulceratii trofice. ulcerul Hajek. 2. mielom. b) dobândite (insuficienta hepatica. reticu loza acuta. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. 3. B. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal. 5. glomerulonefrita cronica difu za. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. scorbut.1. varicela). 1. inhalatii de pulberi).1. aspirina). Cauze endocrine: perioada pubertara. tratamente cu anticoagulante heparina. angiomul . Cauze hepatice: insuficienta hepatica. 2. str anut. fibrinoliza acuta din socul caloric. 2.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. gripa. Ateromatoza si ateroscleroza. suflatul nasului. rinoliti. fibrinogemia congenitala). papilomul. arsenic). granulomul. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. boala Willebrandt. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii.3. K.2. Cauze carentiale: avitaminoza A. hepatita toxica. 7. dis crazii sanguine medicamentoase. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. 2. tumori maligne nazosinuzale exulcerate. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. inflamatii locale: corpi straini intranazali. traumatismele operatorii iatrogene.2. 8. corpi straini nazali. Vasculopatii: purpura reumatoida. tromboli tice. 2. telangiectazia ereditara Rendu-O sler.1. factori chimici (bicromat de potasiu. 1. scarlatina. Hipertensiunea arteriala . 4. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). barotraumatismele (aviatori. mercur. starile de inanitie. 2. ozena. C. microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. Cauze cardiovasculare: 2. le ptospiroza ictero-hemoragica. scafandri).1.2.3. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. fibromul nazo-faringian. stari toxicoseptice grav e. politrau matisme.

gravitatea. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. o eventuala cauza si antecedentele. 2. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. Se efectuea . 6.la persoanele cu valori tensionale normale. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. neoplasmul. menopauza spontana sau provocata. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. emotii puternice. 10. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. colagenozele. 2. eficienta si nedureroasa. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. regionala. 3. cu sediu bine limitat si vizibil. momentul debutului.primele luni. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie.2. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. generala. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. Tratament medical. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. 5. 4. criocauterizarea. evidentiaza sediul ( anterior. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. Rinoscopia anterioara. insolatie acuta. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. 9. diabetul. intermitenta. cauterizarea electrica (electrocoagularea). posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. posterior. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. gra vitatea hemoragiei. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. Afectiuni cronice: tuberculoza. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. si au fie care indicatie în functie de sediul. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. mobilita tea fragmentului deviat. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. recurenta ei. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus.

la nivelul fosei pterigomaxilare.. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. incoercibile. calciu gluconic. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. oti te. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. E. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. se poate fa ce o angiografie. Regim igieno-dietetic. adenostazin. Dicynone.A.C.A. vita mina K. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. prin tratament medical. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. ligatura arterei maxilare interne.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. antifibrinolitice. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. însa rezultatele în control ul sângerarii. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg. Vitaminoterapie: Vitamina C. rinoragie la vârstnici. urmata de embolizari selective. în traumatismele nazale. cu risc vital. Detamponarea se va face la 48 72 ore. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. restabilirea starii generale. . ateroscleroza). hipertensiunea arter iala. sunt slabe. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. de specialitate. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. Tratamentul hemostatic general: venostat. afectiuni hepatice. tratamentul corect. la nivelul coanelor. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. afectiuni hematologice. Tratamentul hemostatic general.

CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. fiole de observatie. medici. Culegerea datelor 2. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere.prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. asistente. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. de obicei unilaterala neliniste tahicardie.1. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. cel putin 10 minute . Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii .

faringita acuta edematoasa 3. frisoane 4.rinoree. Conditii de viata: corespunzatoare 6. Date generale Nume. febra.1. CAZUL 1 1. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. frisoane.R. cefalee. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. prenume: C.C. tuse.A.1. cefalee.. sinusita.S. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. avitaminoze 3. rinoree. hemo ilie.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. rinita acuta. Diagnostic la internare: Epistaxis. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2. Motivele internarii: . viroza respirat orie cu alterarea starii generale. asociate cu febra.C. I. sângerânda . febril . Examen obiectiv: Starea generala: alterata.pata vasculara stânga. stranut.

Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi. 5. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Aparatul respirator tuse. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. 4. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Organe de simt prezente normale 10. AMC în limite normale. AV 120p/min. zgo mote cardiace clare. Nevoia de a se îmbraca. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. ficat splina în limite normale. tuse. elastic. egale. cutanate. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . febra.Greutate: 75. probleme de deglutitie 3.. rinoree. sângerarea 6. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i.c. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8.30C. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.00 kg Talie: 1.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. articulatii mobile ned ureroase. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. bine batute. Aparat digestiv: abdomen suplu. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. ROT prezen te normale. 7.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. Nevoia de a fi curat. Sursa de dificultate: epistaxis 2. lojii renale libere organe genitale norma le. Sursa de dificultate: sângerarea. stâng.

prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza..Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 11.pacienta respira mai usor.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . tuse. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . cu tegumente.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . rinoree.administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.dificultatea de a se alimenta . În urma datelor culese din F.somnul este alterat . hematocritului . 13.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta .starea pacientei este ameliorata 3. sângerare . cel putin 10 m inute. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Nevoia de a bea si mânca .obstructia nazala. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1.O.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . La 12 ore . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.aplica masurile de pri m ajutor. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi si a se odihni . Nevoia de a respira . 12.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .

bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6.încalzesc pacientul în caz de frisoane .steatoza hepatica 6. mucoase si fanere integre . pacienta devenind afebrila. tuse 4.HTA în puseu . HTA în puseu. Date generale Nume.00 kg . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . febra. disfagie. tulburari paroxistice de ritm .servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .febra 38.execut toaleta narilor . 3. febra. amigdalita acuta.dislipidemie .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . pneumonie.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . tuse.cefalee. CAZUL 2 1. Motivele internarii: .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . Examen obiectiv: Starea generala: alterata. steatoza hepatica.imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.aerisesc încaperea.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. disfagie. Nevoia de a fi curat. transpiratii .pata vasculara stânga.schimb pansamentul la nevoie.1.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.aerisesc salonul. si asigur o temperatura optima .supravegherea starii generale.30C. .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. sângerânda . discopatie lombara 3. Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8. prenume: P. adenom de prosta ta. .masor temperatura si notez în FO . coloratie tegumente. Conditii de viata: corespunzatoare 7.prevenirea complicatiilor . Diagnostic la internare: Epistaxis.pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv . Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee. dislipidemie. temperatura.cardiopatie ischemica . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. dispnee. febril Greutate: 92.2. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . diureza .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . Antecedente personale .monitorizarea functiilor vitale . ame teli si prezinta dese sângerari nazale.. ameteli.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. 5. cu tegumente.

oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. cutanate. rinoree. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Sursa de dificultate: sângerarea.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu.Talie: 1. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Colecist fara calcului. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Organe de simt prezente normale 9. probleme de deglutitie 3. Pancreas de aspect normal. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. AMC în limite normale. zgo mote cardiace clare. tuse. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Splina omogena de dimensiune normala. febra. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Aparatul respirator tuse. AV 100p/min.. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Rinichi stâng de aspect norma l. stâng. ficat steanotic. articulatii mobile ned ureroase. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. 7. 11. HTA 2. Rinichi drept de aspect normal. Nevoia de a se îmbraca. egale. 4. mucoase si fanere integre: . cu tegumente. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. ROT prezen te normale.30C. Prostata 138/37/32 mm.c. bine batute. sângerarea 6. Nevoia de a dormi. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. lojii renale libere organe genitale norma le.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. 5. elastic.

prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. cu tegumente. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . sângerare . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . 11.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . tuse.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. hematocritului . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. cel putin 10 minute. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. 12. 13.. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .obstructia nazala.. rinoree. Nevoia de a respira . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1.O. În urma datelor culese din F. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.aplica masurile de prim ajutor. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.

.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . cu tegumente.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . Nevoia de a bea si mânca .Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta .30C.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane . -Transaminaze -Uree.aerisesc salonul. .prevenirea complicatiilor . temperatura.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .starea pacientului este ameliorata 3.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . Nevoia de a dormi si a se odihni .febra 38. AV. mucoase si fanere integre .schimb pansamentul la nevoie.aerisesc încaperea. LDL. Creatina 2. HDL.evaluarea: TA.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .masor temperatura si notez în FO . diureza .-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . transpiratii .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. Lipide. Nevoia de a fi curat. 5. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.dificultatea de a se alimenta . pacientul devenind afebril.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .execut toaleta narilor . FR -Glicemiei -Colesterol.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. si asigur o temperatura optima . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. coloratie tegumente.pacienta respira mai u sor. -Trigliceride.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.monitorizarea functiilor vitale .supravegherea starii generale.somnul este alterat .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .

prenume: S. AMC în limite normale. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2.G. HTA st. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. sângerânda . bine batute. 8.1. febril Greutate: 105. tuse 4. articulatii mobile ned ureroase. lojii renale libere organe genitale norma le. Aparatul respirator tuse. Conditii de viata: corespunzatoare 7. CAZUL 3 1.BPOC .00 kg Talie: 1. disfagie.. egale.3 Ureea: 80. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat.pata vasculara stânga. Motivele internarii: .cefalee. ficat normal. stâng. dispnee.c.2 INR: 1. AV 100p/min. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Antecedente personale . Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. elastic. anemie.8 Hb: 9. I. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. febra. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. zgo mote cardiace clare. oprita ulterior. ameteli.GASTRITA 6. Date generale Nume. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate. Examen obiectiv: Starea generala: alterata.HTA . diabet za harat 3.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala.29 PTL: 256 11. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Organe de simt prezente normale 9.3. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . cutanate. ROT prezen te normale.3.

pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. rinoree. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. cu tegumente. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. 12. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. În urma datelor culese din F. 13. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.O. 11. sângerarea 6. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Sursa de dificultate: sângerarea. febra.30C. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a se îmbraca. 4. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. Nevoia de a dormi.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. tuse. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. cu tegumente. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. HTA 2. 5. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta.. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . 7. Nevoia de a fi curat.

hematocritului . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . rinoree. supero-externa . fata anteroexterna a c oapsei.loc de injectare fata externa a bratului.respecta cu strictete masurile de asepsie .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge.evaluarea: TA.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. -Trigliceride. r egiunea fesiera.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . Creatina 2. cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s.. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . sângerare . cel putin 10 minute.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .pacienta respira mai u sor.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .obstructia nazala.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . Nevoia de a respira .Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore . regiunea subclaviculara. AV.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. tuse. Lipide. Nevoia de a bea si mânca . LDL.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . 1/3 mijlocie.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . FR -Glicemiei -Colesterol. HDL. 1/3 mijlocie. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . -Transaminaze -Uree. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. ulterior în 4 injectii/zi.instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica . tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) .administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate . urina) . flancurile peretelui abdominal.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) .aplica masurile de prim ajutor.1.

pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide).supravegherea starii generale. pestele. brân zeturile. repartizate în 3 m ese principale si gustari . pastele fa inoase. mucoase si fanere integre . din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. patlagele rosii. pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . smântâna.alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide . pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului. brânza de vaca.alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). .asigura alimentatia pacientului . KCl .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . oul.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil. ci cu legume pasate. temperatura. legume (cu peste 5% glucide). fructe. cartofi (20% glucide). adult) sex. si asigur o temperatura optima .aerisesc salonul.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.monitorizarea functiilor vitale . 5. Nevoia de a dormi si a se odihni . cu tegumente. produse zaharoase. fructe uscate.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. conopida. Nevoia de a fi curat. . compotului.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor).alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane . adolescen t.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. fasolea verde).relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . legumi noase uscate. 55 g proteine/zi (2.. forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. mamaliga . diureza .prevenirea complicatiilor . se foloseste firberea si coacerea. . prajituri.somnul este alterat . lapte. ouale. legumele cu 5% glucide (varza.aerisesc încaperea. pacientul devenind afebril.alimente interzise: zahar.schimb pansamentul la nevoie.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . transpiratii . siropuri. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .numarul meselor/24 ore 4-5-6. sosurile nu se în groasa cu faina. .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. prune .administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.febra 38.30C.starea pacientului este ameliorata 3.masor temperatura si notez în FO . coloratie tegumente. ca tehnici de preparare a alimentel or.execut toaleta narilor . untul.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. struguri.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .(3 mese principale si 2-3 gustari) .

Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. De asemenea. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. Acestea pot fi usoare sau seri oase. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. În caz contrar.4. Hipertensiunea . În cazul acestei afectiuni. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. putând declansa hemoragiile nazale. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. Ele pot fi atât genetice. pot f i oprite si de acasa. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. procesul de coagulare al sângelui este alterat . Astfel. ca rujeola. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. nasul. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. Mai mu lt. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. spargerea capilarelor. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. În cazu l acestor boli. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. De asemenea. de obicei. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. implici t. cât si dobândite prin factorul infectios. camera nu trebuie încalzita în exces. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. corpul trebuie sa reactioneze. În cazul acestor boli. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. iar pentru aducerea la normal a presiunii. înainte de culcare. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. . La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. gripa sau viro zele respiratorii. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. sa mearga se fie consultat de un medic . aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . Adultilor le este recomandat. este un organ irigat de multe vase de sânge. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare.

BURUIANA MIHAI. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie.F. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Bucuresti. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). CARMEN VETTONI. Medicala. 1986 2. Ed.I. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. 1996 6. Ed. Ed. Ed. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. PAUNESCU VALERIU. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. 1981 9. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. vol. 1982 10. Ed. Didactica si Pedagogica. All. Patologia aparatului reno-urinar. MARIA IVANOVICI. Ed. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. Bucuresti. POPA IOAN. Bucuresti. Bucuresti. Didactica si Pedagogica. Viata Medicala Româneasca. 1983 5. Bucuresti. ANTOANETA METAXATOR. Bucuresti. 1996 13. 1998 7. 1993 3. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Ed. Didactica si Pedagogica. Medicala A maltea. Ed. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. Dacia. ARION CONSTANTIN. Casa Cartii de St iinta. Bucuresti 2003 12. Mirt on Timisoara. 1998 4. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing.M. Ed.I.6. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. BALTA GEORGETA. vol . 1996 8. 1994 . Viata Medicala Româneasca. Ed. Teora. BIBLIOGRAFIE 1. 1999 11. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. BUBUIANA MIHAI. 1998 14. Ed . MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. I.

Bucuresti. Medicala. Ed.15. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale. 1993 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful