Plan de ingrijire epistaxis

CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

uneori. benign. epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. Epistaxis secundar sau simptomatic. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. Dupa modul în care apare. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. epistaxis difuz de cauza hematologica. esential al tinerilor. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . anuntând agravarea evolutiei. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. ETIOLOGIA . De aici. CAPITOLUL II 2. recidivant. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. chiar decompe nsând-o. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. 2. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. la care nu se poa te depista etiologia.1. în general..

Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. boala Willebrandt. Epistaxisul de cauza locala: 1. 2. scorbut.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. fibrinoliza acuta din socul caloric. 2. Cauze carentiale: avitaminoza A. fibrinogemia congenitala). K. 2. traumatismele operatorii iatrogene.2. reticu loza acuta. rinoliti. tratamente cu anticoagulante heparina. angiomul . 2. microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. arsenic). starile de inanitie. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. fibromul nazo-faringian. perioada menstruala a ciclului.1.1. coma hepatica. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). glomerulonefrita cronica difu za. Vasculopatii: purpura reumatoida.2. stari toxicoseptice grav e.2. varicela).3. corpi straini nazali.3. scarlatina. granulomul. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. mielom. str anut. suflatul nasului. 4. telangiectazia ereditara Rendu-O sler. Cauze hepatice: insuficienta hepatica. 2. fracturi nazale. b) dobândite (insuficienta hepatica. inflamatii locale: corpi straini intranazali. sarcina în . tumori maligne nazosinuzale exulcerate. politrau matisme. C. fracturi nazo-etmoidomaxilare. tuberculoza nazala. 7. complicatiile nasterii. 2. scafandri). Cauze cardiovasculare: 2.1. dis crazii sanguine medicamentoase. Cauze endocrine: perioada pubertara. mercur. rinite cronice ulceratii trofice. tromboli tice. Ateromatoza si ateroscleroza. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. 1. 3.1. ozena. factori chimici (bicromat de potasiu. ulcerul Hajek. gripa. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. 1.1. 3. 8. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal. hepatita toxica. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. 5. barotraumatismele (aviatori. le ptospiroza ictero-hemoragica. Hipertensiunea arteriala . Cauze renale: insuficienta renala decompensata. aspirina). inhalatii de pulberi). Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. B. 6. ciroza hepatica. papilomul.

aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. gra vitatea hemoragiei. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. 10. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. emotii puternice.la persoanele cu valori tensionale normale.primele luni. colagenozele. criocauterizarea. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. generala. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. 2. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. insolatie acuta. regionala. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. si au fie care indicatie în functie de sediul. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. evidentiaza sediul ( anterior. Se efectuea . dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. 4. 2. diabetul. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. cu sediu bine limitat si vizibil. 9. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. 5. neoplasmul. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. o eventuala cauza si antecedentele. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. Afectiuni cronice: tuberculoza. eficienta si nedureroasa. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. menopauza spontana sau provocata. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. Rinoscopia anterioara. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. recurenta ei. momentul debutului. mobilita tea fragmentului deviat. Tratament medical. cauterizarea electrica (electrocoagularea). cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. intermitenta. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. posterior. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. 3. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1.2. gravitatea. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. 6.

A. prin tratament medical.. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. calciu gluconic. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. de specialitate. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. în traumatismele nazale. oti te.A. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. restabilirea starii generale. Tratamentul hemostatic general. . ligatura arterei maxilare interne. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg. Tratamentul hemostatic general: venostat. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. rinoragie la vârstnici. la nivelul coanelor. tratamentul corect. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. se poate fa ce o angiografie. cu risc vital. Detamponarea se va face la 48 72 ore. urmata de embolizari selective. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore. însa rezultatele în control ul sângerarii. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. incoercibile. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. sunt slabe. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. afectiuni hematologice. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. la nivelul fosei pterigomaxilare. Vitaminoterapie: Vitamina C. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. antifibrinolitice. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. hipertensiunea arter iala. afectiuni hepatice. ateroscleroza). vita mina K. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. Dicynone. Regim igieno-dietetic.C. E. adenostazin. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1.

hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie. În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4.1. medici. fiole de observatie. Culegerea datelor 2. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. de obicei unilaterala neliniste tahicardie. cel putin 10 minute . Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori.prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii . hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. asistente. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5.

pata vasculara stânga. rinoree. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. prenume: C.. Date generale Nume.R. sinusita.A. viroza respirat orie cu alterarea starii generale. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. frisoane 4.C. faringita acuta edematoasa 3. tuse. asociate cu febra.1. febra. avitaminoze 3.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. rinita acuta. hemo ilie. I. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9.C. sângerânda . frisoane. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2. febril . stranut. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. Diagnostic la internare: Epistaxis.S. cefalee.rinoree. cefalee. Motivele internarii: . Conditii de viata: corespunzatoare 6. CAZUL 1 1.1.

ficat splina în limite normale.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.c. egale. Nevoia de a dormi.00 kg Talie: 1. Nevoia de a se îmbraca. 4. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. zgo mote cardiace clare. rinoree. dezbraca: Fara manifestari de dependenta.. Sursa de dificultate: sângerarea. ROT prezen te normale. Aparatul respirator tuse. cu tegumente. Organe de simt prezente normale 10. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. tuse. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. bine batute. 7. stâng. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. AMC în limite normale. Aparat digestiv: abdomen suplu. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. articulatii mobile ned ureroase. Nevoia de a fi curat.30C. elastic. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. lojii renale libere organe genitale norma le. febra. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. cutanate. AV 120p/min. Sursa de dificultate: epistaxis 2. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. 5. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta.Greutate: 75.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. sângerarea 6.

tuse. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi si a se odihni . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.O.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2.aplica masurile de pri m ajutor.Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta ..pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . hematocritului . rinoree.pacienta respira mai usor.starea pacientei este ameliorata 3.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . cu tegumente. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a bea si mânca . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. 12.dificultatea de a se alimenta . Nevoia de a respira . pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. 11.Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta.obstructia nazala. La 12 ore .administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. cel putin 10 m inute.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . sângerare . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. În urma datelor culese din F.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .somnul este alterat . 13.

CAZUL 2 1. ameteli.încalzesc pacientul în caz de frisoane .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . prenume: P. tulburari paroxistice de ritm .2.imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4.monitorizarea functiilor vitale .dislipidemie .servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .supravegherea starii generale. cu tegumente.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .aerisesc încaperea. Antecedente personale . mucoase si fanere integre . pneumonie. febril Greutate: 92. si asigur o temperatura optima . Conditii de viata: corespunzatoare 7. temperatura.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . Date generale Nume. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. 3.30C. tuse. sângerânda .execut toaleta narilor . ame teli si prezinta dese sângerari nazale.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . amigdalita acuta.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.steatoza hepatica 6. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . HTA în puseu..00 kg .schimb pansamentul la nevoie.pata vasculara stânga. discopatie lombara 3. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. dislipidemie. 5. disfagie. pacienta devenind afebrila. disfagie. Diagnostic la internare: Epistaxis. tuse 4. diureza .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.cefalee.HTA în puseu . Nevoia de a fi curat. coloratie tegumente. transpiratii . Examen obiectiv: Starea generala: alterata.febra 38.cardiopatie ischemica .masor temperatura si notez în FO . . Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8. febra.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv . adenom de prosta ta.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee.1. febra.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . steatoza hepatica.bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6.aerisesc salonul. dispnee. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . .prevenirea complicatiilor . Motivele internarii: .

transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. rinoree. zgo mote cardiace clare.30C. febra. egale. sângerarea 6. HTA 2. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional.c. cu tegumente.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Nevoia de a fi curat. Splina omogena de dimensiune normala. 5. stâng. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. elastic.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare.Talie: 1. Sursa de dificultate: sângerarea. lojii renale libere organe genitale norma le. cutanate. 4. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. Organe de simt prezente normale 9. articulatii mobile ned ureroase.. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. 11. AMC în limite normale. AV 100p/min. Nevoia de a se îmbraca. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. Prostata 138/37/32 mm. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. 7. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. tuse. Colecist fara calcului. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Aparatul respirator tuse. Pancreas de aspect normal. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de a dormi. Rinichi stâng de aspect norma l. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. bine batute. mucoase si fanere integre: . Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. ficat steanotic. ROT prezen te normale.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Rinichi drept de aspect normal.

Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. sângerare . tuse.aplica masurile de prim ajutor. hematocritului .O.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. rinoree..ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . 13.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. cu tegumente.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. În urma datelor culese din F.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) .obstructia nazala. 12. Nevoia de a respira . 11.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. cel putin 10 minute. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.

asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. cu tegumente.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . si asigur o temperatura optima . Nevoia de a dormi si a se odihni .aerisesc salonul. temperatura. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .pacienta respira mai u sor. Lipide. HDL. pacientul devenind afebril.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . LDL.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. . diureza . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.supravegherea starii generale.somnul este alterat .starea pacientului este ameliorata 3. Nevoia de a fi curat.aerisesc încaperea. 5.febra 38.prevenirea complicatiilor .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .evaluarea: TA.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . mucoase si fanere integre .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .execut toaleta narilor .masor temperatura si notez în FO .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .monitorizarea functiilor vitale . -Trigliceride. Nevoia de a bea si mânca .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. . transpiratii . FR -Glicemiei -Colesterol.încalzesc pacientul în caz de frisoane .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . AV. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . -Transaminaze -Uree.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . coloratie tegumente.schimb pansamentul la nevoie.dificultatea de a se alimenta .30C. Creatina 2.

tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane.3 Ureea: 80.2 INR: 1.GASTRITA 6.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. CAZUL 3 1.c. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. oprita ulterior. AV 100p/min. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. articulatii mobile ned ureroase. anemie. egale. ROT prezen te normale.G. 8. Date generale Nume.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. ameteli. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: .00 kg Talie: 1. zgo mote cardiace clare. bine batute. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. prenume: S. disfagie.BPOC .pata vasculara stânga. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25.1. HTA st. febra. Conditii de viata: corespunzatoare 7. ficat normal. febril Greutate: 105. elastic. cutanate. I.. diabet za harat 3. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare.cefalee. sângerânda . Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. Antecedente personale . Examen obiectiv: Starea generala: alterata.3. AMC în limite normale. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. dispnee. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. stâng.8 Hb: 9.29 PTL: 256 11. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate. Motivele internarii: . Aparatul respirator tuse. tuse 4. Organe de simt prezente normale 9.3. lojii renale libere organe genitale norma le.HTA .

Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. 12. 7. Nevoia de a se îmbraca. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. 5. dezbraca: Fara manifestari de dependenta.30C. probleme de deglutitie 3. În urma datelor culese din F. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. cu tegumente. 11. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. rinoree. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . 4. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. cu tegumente.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Sursa de dificultate: sângerarea. sângerarea 6. HTA 2. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. febra. 13.O.. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. tuse. Nevoia de a dormi. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta.

recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .. Creatina 2.respecta cu strictete masurile de asepsie . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . sângerare . rinoree.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . -Transaminaze -Uree. cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). ulterior în 4 injectii/zi. urina) . flancurile peretelui abdominal. cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. Nevoia de a respira .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . Lipide.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . tuse.1.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. AV. hematocritului . dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate . HDL. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . Nevoia de a bea si mânca . regiunea subclaviculara.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . 1/3 mijlocie. tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) . FR -Glicemiei -Colesterol. polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .obstructia nazala. cel putin 10 minute.instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica .aplica masurile de prim ajutor.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .evaluarea: TA. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. 1/3 mijlocie.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . supero-externa . r egiunea fesiera.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge.pacienta respira mai u sor. fata anteroexterna a c oapsei.loc de injectare fata externa a bratului. -Trigliceride. LDL.

smântâna. KCl . 5.administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia. prune .30C.starea pacientului este ameliorata 3. mucoase si fanere integre . produse zaharoase. . .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .masor temperatura si notez în FO .monitorizarea functiilor vitale . adolescen t. pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului.prevenirea complicatiilor . untul.alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.asigura alimentatia pacientului . fructe.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . legume (cu peste 5% glucide). se foloseste firberea si coacerea.numarul meselor/24 ore 4-5-6. diureza . transpiratii .. brân zeturile.(3 mese principale si 2-3 gustari) . repartizate în 3 m ese principale si gustari .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. brânza de vaca.febra 38. siropuri. pestele. mamaliga . prajituri. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide).bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. fasolea verde). struguri.alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). ci cu legume pasate.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . pacientul devenind afebril.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . 55 g proteine/zi (2. coloratie tegumente. cu tegumente. adult) sex. . legumele cu 5% glucide (varza. pastele fa inoase. lapte.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.alimente interzise: zahar. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . conopida. patlagele rosii.aerisesc încaperea. Nevoia de a fi curat. pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor).somnul este alterat .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .aerisesc salonul. ouale.alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi. compotului.supravegherea starii generale. temperatura. cartofi (20% glucide).evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . legumi noase uscate.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . si asigur o temperatura optima . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane . fructe uscate.schimb pansamentul la nevoie. ca tehnici de preparare a alimentel or. oul. Nevoia de a dormi si a se odihni .execut toaleta narilor . sosurile nu se în groasa cu faina.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .

Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. pot f i oprite si de acasa. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. cât si dobândite prin factorul infectios. În cazul acestor boli. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. De asemenea. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. nasul. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. Ele pot fi atât genetice. este un organ irigat de multe vase de sânge. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. procesul de coagulare al sângelui este alterat .cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. înainte de culcare. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. De asemenea. spargerea capilarelor.4. În caz contrar. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. Hipertensiunea . În cazul acestei afectiuni. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. . iar pentru aducerea la normal a presiunii. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. gripa sau viro zele respiratorii. putând declansa hemoragiile nazale. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. corpul trebuie sa reactioneze. Acestea pot fi usoare sau seri oase. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. camera nu trebuie încalzita în exces. Mai mu lt. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. sa mearga se fie consultat de un medic . pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . de obicei. implici t. ca rujeola. Adultilor le este recomandat. Astfel. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. În cazu l acestor boli.

I. PAUNESCU VALERIU. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. Teora. Ed. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. Ed. Medicala. Bucuresti. Bucuresti. Bucuresti. BIBLIOGRAFIE 1. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Casa Cartii de St iinta. 1993 3. Bucuresti. Viata Medicala Româneasca. Ed. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. 1999 11. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Bucuresti. vol . 1994 . POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. Ed. Didactica si Pedagogica. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. Ed. Ed. Mirt on Timisoara. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica.I.F. 1981 9. MARIA IVANOVICI. Medicala A maltea. BALTA GEORGETA. 1998 7. Dacia. 1996 13. Ed. All. CARMEN VETTONI. vol. Ed. 1996 8. 1998 14. Bucuresti.M. Didactica si Pedagogica. 1983 5. Viata Medicala Româneasca. BUBUIANA MIHAI.6. Bucuresti 2003 12. Ed . LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. Ed. 1998 4. BURUIANA MIHAI. ANTOANETA METAXATOR. Didactica si Pedagogica.I. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. 1982 10. ARION CONSTANTIN. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. 1986 2. POPA IOAN. Patologia aparatului reno-urinar. 1996 6. Ed.

Medicala. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale. Ed. Bucuresti. 1993 .15.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful