CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

epistaxis difuz de cauza hematologica. benign.. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. la care nu se poa te depista etiologia. uneori. Epistaxis secundar sau simptomatic. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). ETIOLOGIA . CAPITOLUL II 2. în general. Dupa modul în care apare. 2. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. De aici. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . esential al tinerilor. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice. anuntând agravarea evolutiei. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. chiar decompe nsând-o.1. recidivant. situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral.

hepatita toxica. fracturi nazo-etmoidomaxilare. papilomul. Cauze endocrine: perioada pubertara. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. 3. suflatul nasului.1. ulcerul Hajek. scarlatina. 2. politrau matisme. stari toxicoseptice grav e.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. starile de inanitie. EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1. 2. sarcina în . ciroza hepatica. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. tratamente cu anticoagulante heparina. fibrinoliza acuta din socul caloric. corpi straini nazali. le ptospiroza ictero-hemoragica. Cauze cardiovasculare: 2. ozena. rinoliti. coma hepatica. traumatismele operatorii iatrogene. boala Willebrandt. arsenic). b) dobândite (insuficienta hepatica. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). Cauze hepatice: insuficienta hepatica.2. telangiectazia ereditara Rendu-O sler.2. Hipertensiunea arteriala . microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. angiomul . tumori maligne nazosinuzale exulcerate. tuberculoza nazala. 8. inhalatii de pulberi).2. barotraumatismele (aviatori. B. 7. 2. aspirina). 4. C. 2.1. inflamatii locale: corpi straini intranazali. 2. scorbut. 3. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. Vasculopatii: purpura reumatoida. 1. 2. scafandri). fibromul nazo-faringian. 5. str anut. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1.1.3. 1. reticu loza acuta. Ateromatoza si ateroscleroza. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. mercur.3. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. Cauze carentiale: avitaminoza A. rinite cronice ulceratii trofice. varicela). tromboli tice. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. K. mielom. complicatiile nasterii. fibrinogemia congenitala). perioada menstruala a ciclului. factori chimici (bicromat de potasiu.1. fracturi nazale. glomerulonefrita cronica difu za. 6. Cauze renale: insuficienta renala decompensata. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal. granulomul. Epistaxisul de cauza locala: 1.1. dis crazii sanguine medicamentoase. gripa.

Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. si au fie care indicatie în functie de sediul. gravitatea. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. criocauterizarea. gra vitatea hemoragiei. eficienta si nedureroasa. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. 3. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata.primele luni. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale.la persoanele cu valori tensionale normale. 9. Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. mobilita tea fragmentului deviat.2. cauterizarea electrica (electrocoagularea). 2. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. 10. insolatie acuta. diabetul. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. 6. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. Tratament medical. generala. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala. recurenta ei. intermitenta. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. o eventuala cauza si antecedentele. Rinoscopia anterioara. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. neoplasmul. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. colagenozele. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. menopauza spontana sau provocata. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. emotii puternice. posterior. 2. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. cu sediu bine limitat si vizibil. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. evidentiaza sediul ( anterior. 5. regionala. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. Afectiuni cronice: tuberculoza. 4. Se efectuea . Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. momentul debutului. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas.

cu risc vital. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina.A.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. incoercibile. ateroscleroza). afectiuni hepatice. vita mina K. Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. restabilirea starii generale. adenostazin. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. oti te.A. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore.C. la nivelul coanelor. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. de specialitate. care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. sunt slabe. hipertensiunea arter iala. Detamponarea se va face la 48 72 ore. Dicynone. ligatura arterei maxilare interne. afectiuni hematologice. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. . hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. antifibrinolitice. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. Regim igieno-dietetic. Tratamentul hemostatic general. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. prin tratament medical. însa rezultatele în control ul sângerarii. la nivelul fosei pterigomaxilare.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. urmata de embolizari selective. tratamentul corect. se poate fa ce o angiografie. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional. Vitaminoterapie: Vitamina C. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). E. Tratamentul hemostatic general: venostat. calciu gluconic.. în traumatismele nazale. Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. rinoragie la vârstnici.

hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala. Culegerea datelor 2. de obicei unilaterala neliniste tahicardie. medici.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. asistente. recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii .1. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. cel putin 10 minute .prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. fiole de observatie.

sinusita. stranut.1.pata vasculara stânga. viroza respirat orie cu alterarea starii generale. febra. prenume: C. hemo ilie. Motivele internarii: . CAZUL 1 1. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. rinoree. sângerânda . Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale.S. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2. Date generale Nume. frisoane 4.. I. Conditii de viata: corespunzatoare 6.rinoree.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. Diagnostic la internare: Epistaxis.R.C. asociate cu febra. rinita acuta. tuse. avitaminoze 3.C.1. frisoane. cefalee. febril . cefalee. Examen obiectiv: Starea generala: alterata.A. faringita acuta edematoasa 3.

Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. bine batute. egale. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. probleme de deglutitie 3. lojii renale libere organe genitale norma le. articulatii mobile ned ureroase. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. elastic.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.30C. cutanate. febra. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38.Greutate: 75. zgo mote cardiace clare. 7. Sursa de dificultate: sângerarea. stâng. ficat splina în limite normale. sângerarea 6. 5.c.. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. rinoree. 4.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional.00 kg Talie: 1. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Aparatul respirator tuse. Nevoia de a dormi. AV 120p/min. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . ROT prezen te normale. Nevoia de a se îmbraca. tuse. Nevoia de a fi curat. AMC în limite normale. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. Aparat digestiv: abdomen suplu. cu tegumente. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Organe de simt prezente normale 10. Sursa de dificultate: epistaxis 2. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. dezbraca: Fara manifestari de dependenta.

prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.obstructia nazala. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . tuse. hematocritului .Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta . rinoree. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. În urma datelor culese din F.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . sângerare .aplica masurile de pri m ajutor.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator . Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a bea si mânca . 12.somnul este alterat .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . Nevoia de a respira . La 12 ore . Nevoia de a dormi si a se odihni .O. cel putin 10 m inute. 11.starea pacientei este ameliorata 3.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta..Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . 13. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1.dificultatea de a se alimenta .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.pacienta respira mai usor. cu tegumente.

pata vasculara stânga.pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4. Nevoia de a fi curat.aerisesc salonul. HTA în puseu. .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . disfagie. Antecedente personale . mucoase si fanere integre .administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. discopatie lombara 3. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8.00 kg .execut toaleta narilor . transpiratii . Diagnostic la internare: Epistaxis.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. Date generale Nume.steatoza hepatica 6. CAZUL 2 1. Motivele internarii: .pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv . prenume: P. Examen obiectiv: Starea generala: alterata.1.aerisesc încaperea. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .prevenirea complicatiilor . febra.2. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. . sângerânda . tulburari paroxistice de ritm .masor temperatura si notez în FO . 5. disfagie. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. tuse. dislipidemie.bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6.supravegherea starii generale. adenom de prosta ta. tuse 4.cefalee. ame teli si prezinta dese sângerari nazale. ameteli. amigdalita acuta. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . 3.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .HTA în puseu . pneumonie.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .dislipidemie .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . steatoza hepatica.febra 38.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. dispnee.servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . diureza .. si asigur o temperatura optima . Conditii de viata: corespunzatoare 7.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .30C. pacienta devenind afebrila. coloratie tegumente. febra.cardiopatie ischemica . cu tegumente. febril Greutate: 92.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .monitorizarea functiilor vitale .imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate .schimb pansamentul la nevoie. temperatura.încalzesc pacientul în caz de frisoane .

Pancreas de aspect normal.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Splina omogena de dimensiune normala. cu tegumente..c. ROT prezen te normale. cutanate. sângerarea 6. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. zgo mote cardiace clare. articulatii mobile ned ureroase. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. febra. AV 100p/min. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. stâng. mucoase si fanere integre: . Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. 11. tuse. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. lojii renale libere organe genitale norma le. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. Rinichi drept de aspect normal. ficat steanotic. Nevoia de a se îmbraca. HTA 2. bine batute. Aparatul respirator tuse.30C.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Nevoia de a fi curat. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis.Talie: 1. rinoree. egale. Sursa de dificultate: sângerarea. 7. AMC în limite normale. Colecist fara calcului. Nevoia de a dormi. 5. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Rinichi stâng de aspect norma l. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. elastic.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Organe de simt prezente normale 9. 4. Prostata 138/37/32 mm. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala.

Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . În urma datelor culese din F. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .obstructia nazala.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . Nevoia de a respira . cel putin 10 minute.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare . 12. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . 11. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.aplica masurile de prim ajutor. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. rinoree. sângerare .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat.O. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. 13.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. cu tegumente. tuse.asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. hematocritului .. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta..

execut toaleta narilor . pacientul devenind afebril.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .pacienta respira mai u sor. . mucoase si fanere integre .Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta . si asigur o temperatura optima . transpiratii . Nevoia de a fi curat.supravegherea starii generale.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. .dificultatea de a se alimenta .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .evaluarea: TA.-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .aerisesc încaperea. LDL. diureza .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. Lipide. 5. -Transaminaze -Uree. -Trigliceride. Nevoia de a bea si mânca . Nevoia de a dormi si a se odihni . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. AV.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .monitorizarea functiilor vitale .starea pacientului este ameliorata 3. .asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.schimb pansamentul la nevoie.somnul este alterat . temperatura.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .prevenirea complicatiilor . FR -Glicemiei -Colesterol. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . HDL.aerisesc salonul.30C.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie . Creatina 2.masor temperatura si notez în FO . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . coloratie tegumente.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . cu tegumente.febra 38.

1. Antecedente personale .2 INR: 1. Motivele internarii: . lojii renale libere organe genitale norma le. AMC în limite normale. AV 100p/min.HTA . tuse 4. bine batute. I. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat.G. febril Greutate: 105. motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. Conditii de viata: corespunzatoare 7.3. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda.BPOC .pata vasculara stânga. diabet za harat 3.cefalee. dispnee. zgo mote cardiace clare. articulatii mobile ned ureroase.3.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Aparatul respirator tuse. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. febra. stâng. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. anemie.29 PTL: 256 11.c. egale. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. HTA st. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19.3 Ureea: 80. ameteli. disfagie. Date generale Nume.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. ficat normal.8 Hb: 9. CAZUL 3 1.. cutanate. sângerânda . Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i.00 kg Talie: 1. elastic. ROT prezen te normale. Organe de simt prezente normale 9. prenume: S. oprita ulterior.GASTRITA 6. 8. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate.

. tuse. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a dormi. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. Nevoia de a se îmbraca.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. rinoree. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Sursa de dificultate: sângerarea. cu tegumente. sângerarea 6. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi curat. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. febra. 4. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . 5. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. 13. 7. 11.O.30C. În urma datelor culese din F. 12. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. HTA 2.

urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . 1/3 mijlocie.dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu. cel putin 10 minute. rinoree. LDL. regiunea subclaviculara.Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei .instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica . Nevoia de a respira .tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . fata anteroexterna a c oapsei.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .respecta cu strictete masurile de asepsie .evaluarea: TA. Creatina 2.pacienta respira mai u sor. hematocritului .administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. flancurile peretelui abdominal. cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. ulterior în 4 injectii/zi.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile . r egiunea fesiera.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale. Lipide.recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.obstructia nazala. -Transaminaze -Uree.administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate .. FR -Glicemiei -Colesterol. tuse. supero-externa . 1/3 mijlocie. urina) . AV. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .aplica masurile de prim ajutor.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore . HDL. Nevoia de a bea si mânca . tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) .loc de injectare fata externa a bratului. -Trigliceride. cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s. sângerare .1.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .

compotului. transpiratii . cu tegumente.alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne. struguri. repartizate în 3 m ese principale si gustari . sosurile nu se în groasa cu faina.(3 mese principale si 2-3 gustari) . diureza . lapte. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide). . brân zeturile. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . fructe. se foloseste firberea si coacerea. pastele fa inoase. adult) sex.administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.somnul este alterat . ouale.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. prajituri. 55 g proteine/zi (2. legumele cu 5% glucide (varza. si asigur o temperatura optima . ci cu legume pasate. smântâna. siropuri.execut toaleta narilor .monitorizarea functiilor vitale .starea pacientului este ameliorata 3.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. untul. mamaliga . KCl ..respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4. coloratie tegumente. ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor).respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .aerisesc încaperea.prevenirea complicatiilor .supravegherea starii generale. conopida.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . patlagele rosii. brânza de vaca. legume (cu peste 5% glucide). pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului. cartofi (20% glucide).alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide .alimente permise cântarite: pâine (50% glucide).asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor. temperatura.febra 38. . adolescen t. din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea. pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.alimente interzise: zahar. Nevoia de a fi curat.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .încalzesc pacientul în caz de frisoane . legumi noase uscate. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . pestele.numarul meselor/24 ore 4-5-6. oul.evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil.pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .masor temperatura si notez în FO . ca tehnici de preparare a alimentel or.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . pacientul devenind afebril. .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul . fructe uscate.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .30C. Nevoia de a dormi si a se odihni . 5. fasolea verde).asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . produse zaharoase.aerisesc salonul. prune .schimb pansamentul la nevoie.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .asigura alimentatia pacientului . mucoase si fanere integre .5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi.

ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza. de obicei. spargerea capilarelor. ca rujeola. De asemenea. putând declansa hemoragiile nazale. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. În cazul acestor boli. nasul. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. De asemenea. În cazu l acestor boli. iar pentru aducerea la normal a presiunii. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. Hipertensiunea . Mai mu lt. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. corpul trebuie sa reactioneze. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul. Ele pot fi atât genetice. procesul de coagulare al sângelui este alterat . Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. gripa sau viro zele respiratorii. sa mearga se fie consultat de un medic . Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. . mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. implici t. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca.4. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. camera nu trebuie încalzita în exces. pot f i oprite si de acasa. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. În caz contrar. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. Astfel. înainte de culcare. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Adultilor le este recomandat. este un organ irigat de multe vase de sânge.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. Acestea pot fi usoare sau seri oase. cât si dobândite prin factorul infectios. În cazul acestei afectiuni. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate.

GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Bucuresti. I. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. 1994 . Bucuresti. Dacia. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica. 1996 8. POPA IOAN. 1999 11. 1998 7. 1998 4. Patologia aparatului reno-urinar. 1996 6. Medicala. vol. 1996 13. 1998 14. All. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. ARION CONSTANTIN. Ed. Ed. KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. BURUIANA MIHAI. Ed. Casa Cartii de St iinta. MARIA IVANOVICI. Ed . PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. Didactica si Pedagogica. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta. 1993 3. Ed. Mirt on Timisoara.I.M. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. Bucuresti. 1986 2. Teora. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. Ed.6. Medicala A maltea. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. BALTA GEORGETA. Bucuresti. Bucuresti 2003 12. 1982 10. Viata Medicala Româneasca. Bucuresti. BIBLIOGRAFIE 1. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. 1983 5. BUBUIANA MIHAI. Viata Medicala Româneasca. Ed. 1981 9. Ed. CARMEN VETTONI.F.I. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. Bucuresti. Ed. Ed. vol . ANTOANETA METAXATOR. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. Didactica si Pedagogica. PAUNESCU VALERIU. Ed. Didactica si Pedagogica.

Bucuresti.15. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale. Medicala. 1993 . Ed.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Special offer for students: Only $4.99/month.

Master your semester with Scribd & The New York Times

Cancel anytime.