CAPITOLUL I 1. NASUL SI SINUSURILE PARANAZALE 1.1.

NOTIUNI DE ANATOMIE A NASULUI SI A SINUSURILOR PARANAZALE Nasul reprezinta segmentul initial al aparatului respirator, cu rol în respiratie si fonatie. Nasul este constituit din piramida nazala si fosele nazale, la care sunt asociate sinusurile paranazale. 1.1.1. PIRAMIDA NAZALA Piramida nazala, dupa cum arata si numele, are forma de piramida triunghiulara c u trei fete, trei margini si un vârf. Marginea anterioara a nasului, în mod normal este dreapta, prezentând un unghi anter ior de 30° cu verticala corpului (nasului ideal). Dosul nasului poate avea însa dife rite forme de la individ la individ sau la diferite rase. Baza piramidei nazale este reprezentata de cele doua narine, separate între ele de marginea inferioara a septului nazal si columela. Piramida nazala are o structu ra osoasa, superior, si fibrocartilaginoasa, inferior. Structura osoasa este reprezentata de oasele proprii nazale, apofiza nazala a fr ontalului si apofizele ascendente ale osului maxilar. Scheletul cartilaginos este reprezentat de cartilajele aripii nasului (cartilaje le alare), accesorii si cartilajele laterale sau triunghiulare. Piramida nazala este acoperita de tegument, acesta este aderent în portiunea inferioara fibrocarti laginoasa si mobil în portiunea superioara osoasa. La nivelul narinelor exista si un muschi fin pielos, cu rol dilatator sau constrictor. 1.1.2. FOSELE NAZALE Sunt doua cavitati simetrice, cu directie anteroposterioara, despartite de septu l nazal si care comunica anterior cu exteriorul, prin narine, iar posterior cu r inofaringele, prin orificiile coanale. Portiunea anterioara din fosele nazale este reprezentata de vestibulul nazal, de limitat de cartilajul aripii nasului si septul nazal. Fosele nazale propriu-zise prezinta câte 4 pereti: Peretele intern este comun, fiind reprezentat de septul nazal. Septul nazal prezinta, posterior, o structura osoasa (lama perpendiculara a etmo idului si vomerul), iar anterior, o structura cartilaginoasa (cartilajul patrat) . Peretele extern este format din apofiza ascendenta a osului maxilar, osul lacrim al si etmoid. Pe peretele extern se gasesc cele trei cornete (inferior, mijlociu si superior). Sub cornete se gasesc cele trei meate în care se deschid canalul la crimo-nazal (meatul inferior), sinusul maxilar si celulele etmoidale anterioare (meatul mijlociu) si celulele etmoidale posterioare si sinusul sfenoid în meatul s uperior. Peretele inferior separa fosele nazale de cavitatea bucala si este format de bol ta palatina (apofiza orizontala a maxilarului). Peretele superior separa fosele nazale de baza craniului si este format de oasel e proprii nazale, lama ciuruita a etmoidului si, posterior, din peretele anteroinferior al sfenoidului. 1.1.3. SINUSURILE MAXILARE Se gasesc în osul maxilar si se deschid prin meatul mijlociu în fosele nazale, având o capacitate medie de 10 12 cm3. Sinusul maxilar are forma de piramida, baza pirami dei corespunzând peretelui extern al fosei nazale. Peretele anterior corespunde fo sei canine, peretele posterior fosei pterigomaxilare, iar peretele superior sepa ra sinusul maxilar de orbita. Sinusul maxilar este în raport cu premolarii si prim ii doi molari superiori.

1.1.4. SINUSURILE FRONTALE Sunt doua cavitati continute în grosimea osului frontal, având dimensiuni variabile de la individ la individ. Sinusul frontal prezinta mai multi pereti anterior, po stero-superior, inferior (orbitonazal) si intern (septul intersinusal). Capacita tea sinusului este de cca 5 6 cm3. Sinusul frontal se dreneaza în fosa nazala prin c analul fronto-nazal, care se deschide în meatul mijlociu. Canalul fronto-nazal are o lungime de aproximativ 1,5 cm, este îngust si sinuos. 1.1.5. LABIRINTUL ETMOIDAL Este format din doua mase laterale cu structura pneumatica (7 8 celule separate într e ele de septuri foarte subtiri). Cele doua mase laterale sunt unite între ele pri n lama ciuruita a etmoidului, prin care patrund terminatiile nervului olfactiv în fosele nazale. În raport cu insertia cornetului mijlociu pe fata interna a masei l aterale, celulele etmoidale sunt împartite în doua grupe: un grup antero-inferior, a carui celule se deschid în meatul mijlociu, si un grup postero-superior care se d eschide în meatul superior. Prin fata externa (lamina papiracee), labirin tul are raporturi intime cu continutul orbitei. 1.1.6. SINUSUL SFENOIDAL Este continut în masa osului sfenoid si are raporturi cu fosa nazala si rinofaring ele, contribuind la formarea tavanului acestor cavitati. 1.1.7. MUCOASA FOSELOR NAZALE Mucoasa foselor nazale captuseste peretii foselor nazale si prin orificiile de d renaj patrunde în sinusurile paranazale pe care le tapeteaza. Posterior, se contin ua cu mucoasa faringelui si a trompelor lui Eustachio. Fiziologic, fosele nazale sunt împartite în doua etaje, inferior/respirator si super ior/olfactiv. În portiunea respiratorie, mucoasa prezinta un epiteliu ciliat pluristratificat. În corion se gasesc vasele, nervii si glandele mucoasei nazale. În structura mucoasei se mai gasesc celule caliciforme care secreta mucus, sub care se afla un strat seros fluid. Etajul olfactiv, localizat superior, este tapetat de o mucoasa subtire, de culoa re galbuie, si contine celulele neurosenzoriale ale olfactiei. Organul olfactiei este format din celulele olfactive, axonii strabat lama ciurui ta si ajung în endocraniu, la bulbii olfactivi. 1.1.8. VASELE SI NERVII FOSELOR NAZALE Vasele Arterele provin atât din carotida externa, cât si din carotida interna. Portiunea su perioara a foselor nazale este vascularizata de arterele etmoidale anterioare si posterioare, ramuri terminale ale arterei oftalmice, la rândul ei, ramura din art era carotida interna. Din carotida externa provin maxilara interna si artera fac iala, care, prin arterele sfenopalatine, pterigopalatine si artera septala anter ioara, vascularizeaza etajul inferior al foselor nazale. La nivelul partii anter ioare a septului, toate aceste ramuri formeaza pata vasculara a lui Kisselbach. Nervii Inervatia senzitiva este realizata de trigemen. Inervatia senzo-riala (olfactiva) este realizata de nervul olfactiv. Cei mai imp ortanti nervi ai sensibilitatii generale unt reprezentati de nervul sfenopalatin si nervul etmoid al anterior. Sistemul nervos vegetativ este format din fibre simpatice, urmeaza sistemul arte rial si au un rol vasoconstrictor. Acesti nervi formeaza o retea foarte bogata în toata mucoasa nazala. Intervatia parasimpatica are rol vasodilatator si secretor

. în functie de sediul hemoragiei: epistaxis anterior din pata vasculara Kisselbach. uneori. Dupa modul în care apare. anuntând agravarea evolutiei. epistaxisul se poate clasifica în doua grupe mari: Epistaxis primitiv. la 1 cm deasupra spinei nazale (peste 90% din cazuri) . situata în zona antero-inferioar a a septului cartilaginos. 2. Apare ca simptom unic de debut sau ca o complicatie a unor afectiuni locale sau generale. benign. în general. Epistaxis secundar sau simptomatic.1. În functie de sediul sângerarii epistaxisul este cel mai frecvent unilateral dar poa te fi si bilateral. epistaxis posterior din ramurile sfeno-palatine (hemoragiile cele mai masive si grave). epistaxis superior din arterele etmoidale anterioare si posterioare. reprezinta aproximativ 98% din totalitatea h emoragiilor nazale. Fibrele nervoase provin din ganglionul sfenopalatin care primeste marele pietr os superficial si profund. EPISTAXISUL Hemoragia nazala rinoragia sau epistaxisul reprezinta scurgerea de sânge din nas. ETIOLOGIA . fibrele urmeaza calea nervilor sfenopalatini la mucoasa foselor nazale. CAPITOLUL II 2. recidivant. epistaxis difuz de cauza hematologica. De aici. esential al tinerilor. chiar decompe nsând-o. la care nu se poa te depista etiologia. Epistaxisul prezinta urmatoarele forme clinice.

fracturi nazo-etmoidomaxilare. traumatismele operatorii iatrogene.Etiologia epistaxisului simptomatic cuprinde doua mari categorii de cauze: cauze locale si cauze generale. glomerulonefrita cronica difu za. Cauze hematologice (perturbarea unuia dintre cei trei timpi ai hemostazei): 1. 1. stari toxicoseptice grav e. fibrinogemia congenitala). inhalatii de pulberi). corpi straini nazali. fibrinoliza acuta din socul caloric. fracturi nazale. K. ozena. papilomul. 2. 2. coma hepatica. boala Willebrandt. 3. Cauze renale: insuficienta renala decompensata.1. Hipertensiunea arteriala . mercur. arsenic). B. fibromul nazo-faringian. 1. 5. microtraumatismele locale: factori fizici (grataj digital. Cauze toxice: intoxicatii generale acute si cronice. le ptospiroza ictero-hemoragica. granulomul.2. 2. scafandri). Cauze hepatice: insuficienta hepatica. Cauze tumorale: tumori benigne: polipul sângerând al septului nazal.1.3.2. Trombocitopatii: trombopenii în leucoza acuta. inflamatii locale: corpi straini intranazali. rinite cronice ulceratii trofice. Cauze inflamatorii: rinite acute din bolile infecto-contagioase respiratorii. reticu loza acuta. Cauze infectioase: bolile eruptive (rujeola. rinoliti. tumori maligne nazosinuzale exulcerate. Ateromatoza si ateroscleroza. Cauze cardiovasculare: 2. varicela). EPISTAXIS DE CAUZA GENERALA: 1.3. b) dobândite (insuficienta hepatica. 4. Vasculopatii: purpura reumatoida. sarcina în . suflatul nasului. angiomul . dis crazii sanguine medicamentoase. 6. hepatita toxica. scarlatina. 3. tratamente cu anticoagulante heparina. scorbut. 2. Epistaxisul de cauza locala: 1. tromboli tice.1. Cauze traumatice: macrotraumatismele locale accidentale care produc lezarea mucopericandrului si a septului nazal. starile de inanitie. factori chimici (bicromat de potasiu. str anut. ulcerul Hajek. mielom.2. 2. perioada menstruala a ciclului. 2.1. Insuficienta cardiaca congestiva si globala (decompensarile mitrale). Cauze endocrine: perioada pubertara.1. Coagulopatii (perturbari ale coagulabilitati sanguine) care pot fi: a) congenitale (hemofilia A. barotraumatismele (aviatori. aspirina). telangiectazia ereditara Rendu-O sler. 7. politrau matisme. gripa. 8. complicatiile nasterii. C. Cauze carentiale: avitaminoza A. tuberculoza nazala. ciroza hepatica.

Cauterizarea se face prin metode chimice sau fizice: cauterizarea chimica cu perla de nitrat de argint. Tamponamentul compresiv anterior indicat în rinoragiile mai abundente. sau terenul pe care se produce ep istaxisul. emotii puternice. 5. diabetul. neoplasmul. Hemostaza locala repausul bolnavului în pozitie semisezânda. momentul debutului. 6.primele luni. menopauza spontana sau provocata. si au fie care indicatie în functie de sediul. evacuarea cheagurilor din fosele nazale prin suflatul succesiv si aspiratie. si identifica cauzele locale inflamatorii sau tumorale. aplicarea de comprese reci pe frunte sau pi ramida. cu sediu bine limitat si vizibil.la persoanele cu valori tensionale normale. posterosuperior sau difuz) si debitul hemoragiei. Diagnosticul de hemoragie nazala se pune pe: 1. o eventuala cauza si antecedentele. Tratamentul local si tratamentul general este simptomatic si etiologi c medical si chirurgical. evidentiaza sediul ( anterior. Afectiuni cronice: tuberculoza. Anamneza care stabileste: circumstantele de aparitie. Cauze diverse: rupturile arterei carotide interne. criocauterizarea. generala. 10. în prealabil îmbibat în solutie vasoconstrictoare. dilatatia activa vascular a: în eforturi fizice intense. Compresiunea se poate efectua direct sau prin intermediul unui tampon de vata introdus în fosa. Pentru stabilirea unui diagnostic corect si complet sunt indicate evaluarea star ii generale a bolnavului si examene paraclinice hematologice. Tratament medical. 2. cauterizarea cu laser CO2 sau cu argon. Endoscopia diagnostica nazala flexibila sau rigida poate repera exact sediul rinoragiei. Rinoscopia anterioara. intermitenta. la nivelul petei vasculare timp de 5 10 minute. Simptomatologie consta în scurgerea sângelui din una sau ambele fose nazale conti nuu sau intermitent prin orificiile narinare sau eliminarea de saliva sangvinole nta în proportie variabila. eficienta si nedureroasa. hemostaza prin cauterizarea zonei hemoragice se recomanda în cazurile cu rinoragie redusa cantitativ. injectiile submucoase între mucoasa si pericandru poate face hemostaza prin disten sia tesuturilor care comprima arteriolele si prin vasoconstrictie produsa de sub stanta injectata. recurenta ei. hemostaza prin compresiune digitala pe aripa nazala respectiva de partea hemorag iei contra septului. 9. deformarea piramidei nazale asociata sau nu cu un traumatism craniofacial.2. Examenul obiectiv ORL: inspectia va stabili sediul rinoragiei uni sau bilater al. posterioara si bucofaringoscopia dupa prealabila elimi nare a cheagurilor de sânge din fosele nazale si rinofaringe. sonda cu dublu balonas introduse în f osa nazala si umflate cu aer sau ser fiziologic reprezinta o manevra mai blânda co nfortabila pentru bolnav. Se efectuea . gra vitatea hemoragiei. 3. cauterizarea electrica (electrocoagularea). gravitatea. aplicarea vasoconstrictoarelor poate opri rinoragia cu debit redus. 4. emfizemul subcutanat în caz de fracturi nazale. Palparea efectuata cu delicatete pune în evidenta crepitatiile osoase. posterior. 2. regionala. Compresiunea prin balonas: sonda cu balonas. colagenozele. mobilita tea fragmentului deviat. insolatie acuta. TRATAMENT Oprirea hemoragiei. Hemostaza Procedeele terapeutice de hemostaza sunt: locala.

care nu pot fi controlate prin tratament medical sa u în cele recidivante. ligatura arterei carotide externe este usor de executat. ligatura arterei maxilare interne. prin tehnica transmaxilara Caldwell-Luc. revenirea si tratarea socului hemoragic si a anemiei secundare posthe moragice. cu urmarirea ulterioara a bolnavului. Tratamentul hemostatic general: venostat. Tamponamentul anterior si posterior se mentine 48 72 ore.5 cm care se introduce în fosa nazala paralel cu planseul fosei cât mai posterior pâna în orificiul coanal. E.. sunt slabe. de specialitate. incoercibile. oti te. pentru a preveni complicatiile locale: sinuzite acute. sub protectie de antibio tice cu spectru larg. majoritat ea cazurilor rezolvându-se favorabil. Tamponamentul compresiv posterior are indicatie când: tamponamentul anterior este ineficient sau în rinoragiile grave cu sediu posterior prin lezarea ramurilor arte rei sfenopalatine. Regim igieno-dietetic. tratamentul corect. Corectarea socului hemoragic prin reechilibrarea volemica si transfuzii sanguine (sânge proaspat. Tamponamentul se practica cu o mesa de tifon îmbibata în substanteuleioase sau hemostatice. epistaxisul de cauza cardiovasculara ( hipertensiune arteriala. în traumatismele nazale. Vitaminoterapie: Vitamina C. adenostazin.A. se poate fa ce o angiografie. Se realizeaza un tamponament în armonica de s us în jos si dinapoi înainte cu buclele suprapuse orizontal. prin tratament medical. însa rezultatele în control ul sângerarii. vita mina K. Tratament etiologic Tratamentul etiologic se adreseaza cauzei epistaxisului si poate fi local sau ge neral. . calciu gluconic. la nivelul fosei pterigomaxilare. Hemostaza generala Are ca obiectiv ajutorarea proceselor de coagulare sanguina. la nivelul coanelor. cu risc vital. afectiuni hematologice.za dupa o prealabila anestezie locala de contact. Detamponarea se va face la 48 72 ore. urmata de embolizari selective.A. hipertensivi cu ar terioscleroza prelungita sau recidivanta. antifibrinolitice. având lungimea de 50 75 cm si latimea de 1 1. masa eritrocitara si înlocuitori plasmatici). Dintre interventiile chirurgic ale cele care se practica sunt ligaturile vasculare: ligatura arterelor etmoidale anterioare si posterioare prin etmoidectomie extern a în cazurile de epistaxis superior. Corticoterapia hemisuccinat de hidrocortizon 50 100 mg. Tratamentul specific al hemostazei: sulfat de protamina. hipertensiunea arter iala.C. ateroscleroza). Acest tratament se r ecomanda în rinoragiile grave. se r ealizeaza prin vizualizarea si ligaturarea arterei sub microscopul chirurgical. Tratamentul hemostatic general. Daca ligaturile vasculare nu dau rezultate. Dicynone. restabilirea starii generale. rinoragie la vârstnici. afectiuni hepatice. Tratament chirurgical Hemostaza regionala Tratamentul chirurgical în epistaxis este utilizat cu totul exceptional.

de obicei unilaterala neliniste tahicardie. hematocritului asigura repausul la pat pe partea care sângereaza pentru pacientii cu tendinta la lipotimii . recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei. asistente. Culegerea datelor 2. În culegerea datelor am tinut cont de: circustantele de aparitie: persoane tinere.prin tampon compresiv îmbibat în solutie hemostatica ajuta medicul la aplicarea tamponamentului anterior sau dupa caz posterior în vede rea hemostazei evalueaza gravitatea hemoragiei prin masurarea pulsului si a tensiunii arteriale . medici. hemofilie sau tumori nazale traumatisme În functie de culegerea datelor am stabilit problemele bolnavului: scurgerea sîângelui prin fosa nazala.CAPITOLUL III PLAN DE INGRIJIRE A PACIENTILOR CU EPISTAXIS 3. Realizarea interventiilor (aplicarea lor) 5. copii persoane cu inflamatii sau tumori nazale persoane cu leucemie.1. cel putin 10 minute . Planificarea îngrijirilor (obiective) 4. hipotensiune arteriale paliditate Pe baza problemelor bolnavului am stabilit obiectivele de nursing oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator pacientul sa fie linistit sa se înlocuiasca masa de sânge pierduta (daca este cazul) Interventiile asistentei: aplica masurile de prim ajutor prin compresiune digitala asupra narinei care sânge reaza. Material si metoda Procesul de îngrijire comporta 5 etape: 1. fiole de observatie. Evaluarea Sursele utilizate în culegerea datelor despre pacienti au fost reprezentate de apa rtinatori. Analiza si interpretarea lor (probleme si diagnostic de îngrijire) 3.

C. frisoane. CAZUL 1 1. avitaminoze 3. asociate cu febra. Istoricul bolii: în urma cu doua zile prezinta dese sângerari nazale. Motivele internarii: . Examen obiectiv: Starea generala: alterata. cefalee.rinoree. febra. Se interneaza în serviciul ORL pentru tratament de specialitate 9.1. Sexul: feminin Vârsta: 22 ani Mediul: urban Ocupatie: somer Perioada internarii: 2 zile 2.C. I. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5.1. Conditii de viata: corespunzatoare 6. sinusita. sângerânda . Date generale Nume. faringita acuta edematoasa 3.R. frisoane 4. Diagnostic la internare: Epistaxis.A.S. hemo ilie. rinita acuta.. prenume: C. rinoree.pata vasculara stânga. febril . cefalee.administreaza medicatia hemostatica recomandata de medic si înlocuieste pierderile d esânge cu sânge integral sau masa eritrocitara aplica îngrijiri specifice în cazul epistaxisului cauzat de boli generale HTA. viroza respirat orie cu alterarea starii generale. stranut. tuse.

4. Nevoia de a se îmbraca. Aparat digestiv: abdomen suplu. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Nevoia de a fi curat. cutanate. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12. tuse. Sursa de dificultate: epistaxis 2. sângerarea 6. articulatii mobile ned ureroase. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8.00 kg Talie: 1. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 11. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. febra. Sursa de dificultate: sângerarea. rinoree.c.Greutate: 75. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. probleme de deglutitie 3. 5. AMC în limite normale. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. 7. bine batute. Organe de simt prezente normale 10. cu tegumente. elastic. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. ROT prezen te normale. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. lojii renale libere organe genitale norma le.70 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. AV 120p/min. Aparatul respirator tuse. zgo mote cardiace clare.30C. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . stâng. ficat splina în limite normale. egale. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. Nevoia de a dormi..

sângerare . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. rinoree. 11.starea pacientei este ameliorata 3. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta.O. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza.administreaza medicatia prescrisa de medic: Penicilina 1 ml la 12h Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. La 12 ore .alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . Nevoia de a respira . 12. Nevoia de a dormi si a se odihni . Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . 13. dup a 3 zile sângerarile s-au oprit 2. cel putin 10 m inute. tuse.dificultatea de a se alimenta .Sursa de dificultate: sângerarea 9. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.obstructia nazala.pacienta respira mai usor. Nevoia de a bea si mânca .Pacienta sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie co mpleta . cu tegumente..asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .somnul este alterat . hematocritului . Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. În urma datelor culese din F. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp .aplica masurile de pri m ajutor.

masor temperatura si notez în FO . febra.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .cardiopatie ischemica . Nevoia de a fi curat. temperatura. 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore.pacienta sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantitat iv .pacienta are u n somn linistit 7 ore pe noapte 4. adenom de prosta ta.aerisesc salonul. tuse. ameteli.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .cefalee. febra.HTA în puseu .servesc pacienta cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .execut toaleta narilor . mucoase si fanere integre .încalzesc pacientul în caz de frisoane .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . Antecedente personale . disfagie. . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . pneumonie. Conditii de viata: corespunzatoare 7. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale . discopatie lombara 3.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .supravegherea starii generale. CAZUL 2 1.monitorizarea functiilor vitale .prevenirea complicatiilor . amigdalita acuta. sângerânda . 5.sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . Examen obiectiv: Starea generala: alterata.A Sexul: masculin Vârsta: 64 ani Mediul: urban Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. ame teli si prezinta dese sângerari nazale. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. steatoza hepatica. tulburari paroxistice de ritm .febra 38. Istoricul bolii: de 5 zile bolnavul acuza dispnee.2.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale .imposibilitatea de a-si mentine mocuasele curate . si asigur o temperatura optima . febril Greutate: 92. diureza . prenume: P. tuse 4. dislipidemie. disfagie.steatoza hepatica 6.bolnava prezin ta tegumente curate si ingrijite 6.schimb pansamentul la nevoie. transpiratii .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .dislipidemie . cu tegumente. coloratie tegumente.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . 3. Motivele internarii: . . dispnee.aerisesc încaperea. HTA în puseu.1. Se interneaza în compartimentul ORL pentru t ratament de specialitate 8..30C. Diagnostic la internare: Epistaxis. pacienta devenind afebrila.00 kg . Date generale Nume.pata vasculara stânga.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37.

de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a fi curat. stâng. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis.c. 4. HTA 2. Rinichi stâng de aspect norma l. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda. Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i. mucoase si fanere integre: . Examinari de laborator si paraclinice Ht: 32 Hb: 12.7 L: 9000 VSH: 21 Glicemie: 90 TGO: 17 TGP: 20 Eco abdominal ficat cu aspect steatozic cu o calcificare de 7 mm în regiunea N hep atic care lasa con de umbra posterior. lojii renale libere organe genitale norma le. tuse. dezbraca: Fara manifestari de dependenta.Talie: 1.. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. cu tegumente. Rinichi drept de aspect normal.30C. Nevoia de a dormi. febra. cutanate. probleme de deglutitie 3. Pancreas de aspect normal. rinoree. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. AV 100p/min. egale. Colecist fara calcului. sângerarea 6. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. 5. Sursa de dificultate: sângerarea. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. zgo mote cardiace clare. bine batute. Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Organe de simt prezente normale 9. ficat steanotic. 7. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional. elastic. Nevoia de a se îmbraca. ROT prezen te normale. Aparatul respirator tuse. 11. AMC în limite normale.72 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem.TA 180/120 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. articulatii mobile ned ureroase. Prostata 138/37/32 mm. Splina omogena de dimensiune normala. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta.

O. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9. rinoree. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a respira . care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei .Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza . 11. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta.aplica masurile de prim ajutor. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare 1. cu tegumente. sângerare . 12.recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . În urma datelor culese din F. tuse.. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta.obstructia nazala. hematocritului .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica . Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare .. 13. cel putin 10 minute. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza .

. transpiratii .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv . Nevoia de a fi curat.încalzesc pacientul în caz de frisoane . . coloratie tegumente.pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare . mucoase si fanere integre .bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6. -Trigliceride.evaluarea: TA. temperatura. si asigur o temperatura optima .schimb pansamentul la nevoie.monitorizarea functiilor vitale . Creatina 2.prevenirea complicatiilor .dificultatea de a se alimenta . 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. HDL. Lipide.aerisesc salonul. Nevoia de a dormi si a se odihni .imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .execut toaleta narilor . cu tegumente.30C.aerisesc încaperea.somnul este alterat . AV.urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii .starea pacientului este ameliorata 3.asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie .urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor .-alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog .Pacientul sa fie echilibrat hidroelectorlitic si sa aiba alimentatie c ompleta . 5.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37. -Transaminaze -Uree.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.masor temperatura si notez în FO .pacienta respira mai u sor.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite . LDL. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit . pacientul devenind afebril. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . Nevoia de a bea si mânca . FR -Glicemiei -Colesterol.supravegherea starii generale.febra 38.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit .respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . . Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . diureza .schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .

dispnee. elastic. Culegerea datelor privind cele 14 nevoi fundamentale 1. Diagnostic la internare: Epistaxis uri repetate. lojii renale libere organe genitale norma le. I. anemie. sângerânda . tranzit prezent Aparat uro-genital: mictiuni spontane. oprita ulterior. Istoricul bolii: debutul bolii în urma cu 12 ore cu o hemoragie nazala. în urma cu 2 ore hemoragia sa repetat.G. ficat normal. Sexul: masculin Vârsta: 74 ani Mediul: rural Ocupatie: pensionar Perioada internarii: 3 zile 2. prenume: S. Aparatul respirator tuse. ganglionar: nu se palpeaza Facies: normal Tegumente si mucoase: palide Tesut conjunctiv adipos: bine prezentat Sistemul osteo-articular aparent integru morfofunctional.HTA . Nevoia de a respira si a avea o circulatie adecvata: . Aparat cardiovascular: socul apexian în sp IV i.pata vasculara stânga. Date generale Nume.3 Ureea: 80. Sistemul nervos: orientat temporo-spatial reflexe pupilare. 8.2 INR: 1.TA 170/110 mmHg Aparat digestiv: abdomen suplu. Examinari de laborator si paraclinice Ht: 25. cutanate. ROT prezen te normale.6 L: 12150 VSH: 21 Glicemie: 180 TGO: 42 TGP: 14 Creatinina: 1 TQ: 19. AV 100p/min. Motivele internarii: . motiv pentru care se prezinta în se rviciul ORL pentru investigatii si tratament de specialitate. egale. diabet za harat 3. Antecedente personale .cefalee.BPOC .GASTRITA 6. articulatii mobile ned ureroase. stâng. bine batute. CAZUL 3 1. ameteli. Organe de simt prezente normale 9. Examen obiectiv: Starea generala: alterata. febra. AMC în limite normale. HTA st. Antecedente hetero-colaterale: Fara importanta 5. tuse 4.00 kg Talie: 1. fara sensibilitate la palpare superfici ala si profunda.8 Hb: 9.69 m Starea de nutritie: buna Stare de constienta: prezenta Sistem. disfagie. Conditii de viata: corespunzatoare 7.3.29 PTL: 256 11. zgo mote cardiace clare. febril Greutate: 105.c..1.3.

tuse. sângerarea 6. Nevoia de a dormi. Nevoia de a bea si a mânca: Manifestari de dependenta: refluxul de deglutitie alterat. În urma datelor culese din F. Nevoia de miscare si de mentinere a unei bune posturi: Fara manifestari de dependenta. HTA 2. Nevoia de a comunica cu semenii: Fara manifestari de dependenta. febra. 14 Nevoia de a învata: Bilantul de independenta/dependenta. dezbraca: Fara manifestari de dependenta. 13.30C. diminuarea tolerant ei la efort cu slabiciune. prin efectuarea bilantului de independenta/depend enta. Nevoia de a se recreea: Fara manifestari de dependenta. cu tegumente. Nevoia de a actiona conform propriilor convingeri si valori (de a-ti practic a religia): Fara manifestari de dependenta. 11.O. mucoase si fanere integre: Manifestari de dependenta: imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate Sursa de dificultate: sângerarea 9.. Nevoia de a-si mentine temperatura în limite normale: Manifestari de dependenta: febra 38. probleme de deglutitie 3. Nevoia de a elimina: Fara manifestari de dependenta. 7. Sursa de dificultate: sângerarea. transpiratii Sursa de dificultate: sângerari nazale 8. oboseala Sursa de dificultate: epistaxis. pacienta prezinta urmatoarele nevoi fundamentale alterate: nevoia de a respira nevoia de a bea si mânca nevoia de a dormi si a se odihni nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale nevoia de a fi curat. de a se odihni: Manifestari de dependenta: somnul este alterat Sursa de dificultate:tusea. Nevoia de a fi curat. cu tegumente. Nevoia de a se îmbraca. rinoree. 12.Manifestari de dependenta: obstructia nazala. Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor 10. mucoase si fanere integre nevoia de a evita pericolele PLAN DE ÎNGRIJIRE Nevoi alterate Obiective Interventii Evaluare . 4. Nevoia de a fi ocupat pentru a fi util (de a se realiza): Fara manifestari de dependenta. 5.

obstructia nazala.alterarea perfuziei tisulare prin scaderea debitului cardiac prin cresterea va lorilor tensiunii arteriale (TA) . urina) . hematocritului .asigura repausul la pat pe partea care sângereaza .recolteaza sânge pentru determinarea hemoglobinei . tuse. Nevoia de a bea si mânca .dificultatea de a se alimenta Alimentatie inadecvata Cauza dezechilibrul metabolismului glucidelor Manifestari polifagie. r egiunea fesiera. surmenaj intelectual) -suprimarea fumatului -exercitii fizice plimbare -alimentatie echilibrata -controlul periodic la medicul de familie si cardiolog . Crestor 20 mg Per os) -efectuarea bilantului hidric (intrari-iesiri) pentru prevenirea depletiei de po tasiu.ajuta medicul la aplicarea tamponamentului în vederea hemostazei . fata anteroexterna a c oapsei. LDL.. polidipsie Sa se obtina echilibrul metabolismului glucidic Pacientul sa se alimenteze în raport cu nevoile sale calitative si cantitative pe 24 ore .oprirea hemoragiei în cel mai scurt timp . HDL. regiunea subclaviculara.alimetez pacientul cu alimente lichide sau usor de înghitit . -Transaminaze -Uree.1.instituirea de perfuzie endovenoasa pentru reechilibrarea hidro-electrolitica . AV.evaluarea: TA. care provoaca aritmii -asigurarea unor alimentatii echilibrate tinând cont de afectiunile existente: Educatia sanitara a pacientului: -regim de viata echilibrat (alterarea perioadelor de activitate cu perioadele de repaus) -evitarea stresului psihic (stari conflictuale.pacientul sa fie echilibrat respirator si circulator .Scaderea valorilor tensiunii arteriale (TA) în limite acceptabile . 1/3 mijlocie. supero-externa . flancurile peretelui abdominal.recolteaza produsele pentru examenul de laborator (sânge. dupa 3 zile sângerarile s-au oprit .pacienta respira mai u sor. ulterior în 4 injectii/zi.tratamentul substitutiv cu insulina (initial în perfuzie continua). rinoree. prin compresiune digitala asupra narinei care sângereaza . prin tampon compresiv îmbibat în solutia hemostatica .loc de injectare fata externa a bratului. cutanat (foloseste seringa speciala gradata în unitati de i nsulina. sângerare . cu 15-30 minute înainte de masa (Actrapid la mesele principale) si In sulatard la culcare s. Lipide. 1/3 mijlocie. FR -Glicemiei -Colesterol. tine seama ca alcoolul inactiveaza produsul) . Nevoia de a respira .administreaza medicatia prescrisa de medic la orele indicate .urmaresc aparitia sângerarilor si aplic tamponamentul pentru oprirea sânge rarii . -Trigliceride. Creatina 2.administreaza medicatia prescrisa de medic: Ampicilina 2x1 fl/zi Gentamicina 80 mg 2x1/2 fl/zi Adrenostazin + Etamsilat 1 fl. La 12 ore -asigurarea repausului fizic si psihic -administrarea tratamentului medicamentos prescris(în cazul de fata Metoprolol 50 mg.respecta cu strictete masurile de asepsie .aplica masurile de prim ajutor. cel putin 10 minute.alterneaza locul de injectare pentru a preveni lipodistrofiile .

Nevoia de a fi curat. legumi noase uscate.schimb lenjeria de corp si de pat la nevoie .pacientul sa beneficieze de un somn corespunzator calitativ si cantita tiv .prevenirea complicatiilor .servesc pacientul cu un pahar de lapte cald înainte de culcare .(3 mese principale si 2-3 gustari) . mucoase si fanere integre .asigur si schimb tamponamentul de câte ori este nevoie . pestele preparea alimentelor: se va folosi pentru îndulcirea ceaiului.administrez conform indicatiilor medicului tratament cu antipiretice si antibi otice Dupa 30 minute de la administrarea antipireticelor febra a scazut la 37..schimb pansamentul la nevoie. Nevoia de a-si mentine temperatura corpului în limite normale .încalzesc pacientul în caz de frisoane . fructe uscate. produse zaharoase. cartofi (20% glucide).administreaza medicatia adjuvanta vitaminoterapia. siropuri. . temperatura. ca tehnici de preparare a alimentel or. brân zeturile.5 g/kg/zi) si 64 g lipide/zi.monitorizarea functiilor vitale . 55 g proteine/zi (2.bolnavul prezi nta tegumente curate si ingrijite 6.numarul meselor/24 ore 4-5-6. repartizate în 3 m ese principale si gustari . mamaliga .evalueaza nevoile cantitative si calitative în functie de vârsta (copil.respectarea normelor sanitare de prevenire a infectiilor nozocomiale . coloratie tegumente.urmaresc cantitatea si periodicitatea aparitiei sângerarilor . din alimentatia zilnica sa nu lipseasca carnea.masor temperatura si notez în FO . cu tegumente.imposibilitatea de a-si mentine mucoasele curate . . pacientul devenind afebril. pastele fainoase se cântaresc înainte de fierb ere.aerisesc salonul.alimente permise cântarite: pâine (50% glucide). oul.execut toaleta narilor . compotului.pastrarea tegumentelor si mucoaselor curate si îngrijite .asigura alimentatia pacientului . se foloseste firberea si coacerea. fasolea verde). 5 C S-a repetat doza dupa 4 ore. KCl .relizez toaleta pacientului la nevoie pentru a evita efortul .sa prezinte temperatura corporala în limite norm ale în 1-2 zile . adult) sex. transpiratii . 5. diureza .aerisesc încaperea.alegerea alimentelor se face în functie de continutul de glucide . Nevoia de a evita pericolele: Pericolul complicatiilor . . pestele. . prune . smântâna. brânza de vaca. forma bolii: glucide 55% 200 gr din ratia calorica zilnica de 160 0 calorii/zi. conopida. patlagele rosii. lapte. legume (cu peste 5% glucide). si asigur o temperatura optima . ciclama t de sodiu sau zaharina (care se pun dupa fierberea produselor). fructe.alimente interzise: zahar.starea pacientului este ameliorata 3. sosurile nu se în groasa cu faina. legumele cu 5% glucide (varza.respectarea masurilor de asepsie si antisepsie în efectuarea pansamentelor si a orice fel de manipulari medicale . pastele fa inoase. untul. struguri. pâinea se cântareste înainte de a fi prajita (prin deshidratare se concentreaza în glucide). adolescen t. prajituri. Nevoia de a dormi si a se odihni .pacientul are un somn linistit 7 ore pe noapte 4.30C.alimente premise necântarite: carnea si derivatele din carne.somnul este alterat . ci cu legume pasate.supravegherea starii generale.febra 38. ouale.asistenta va face educatia pentru prevenirea accidentelor de acest gen si evit area pericolelor.

Este bine ca în camera celor mici sa se folosea sca vaporizatoare. cât si dobândite prin factorul infectios. nasul. Acestea pot fi usoare sau seri oase. Acestea au ca urmare fragilizarea mucoasei nazale si. pacientii prezinta o fragilitate puternica a peretelui vascular. ele sunt primele care se sparg si se produce hemoragia nazala. Alaturi de aceste cauze stau si bolile cardio-vasculare. pacientii care sufera de boli endocrine se învinetesc mai repede si prezinta sân gerari la nivelul gingiilor. si bolile hematologice pot provoca sângerar i la nivelul nasului. Gripa sau virozel e pot provoca sângerari nazale Majoritatea hemoragiilor nazale creeaza un disconfort minor si. Ultima cauza a sângerarilor nazale este tratamentul cu medicamente anticoagulante. CONCLUZII Proeminenta mediana a fetei prin care se deschid caile respiratorii. Orice trauma care are loc la nivel facial include nasul.4. Este important ca pacientul sa-si mentina calmul. în special lipsa vit aminei C si a vitaminei K. putând declansa hemoragiile nazale. Daca sângerarea este serioasa si se produce destul de frecve nt. . si carenta de vitamine duce la hemoragii nazale. gripa sau viro zele respiratorii. este un organ irigat de multe vase de sânge. În cazul acestor boli. ca rujeola. Cea mai reprezentativa afectiune este hipertensiunea. procesul de coagulare al sângelui este alterat . camera nu trebuie încalzita în exces. înainte de culcare. În cazul acestei afectiuni. Hipertensiunea . corpul trebuie sa reactioneze.cauza majora O alta cauza generala a epistaxisurilor sunt bolil e vasculare. presiunea sângelui crest e foarte mult în interiorul sistemului circulator. Adultilor le este recomandat. La acesti oameni apare deficitul de sinteza a factorilor de coagu lare si se întâmpla acelasi lucru ca la cei care sufera de boli hematologice. pot f i oprite si de acasa. De asemenea. sa mearga se fie consultat de un medic . Acestea sunt prescrise în cazul unor afectiuni si cresc riscul producerii hemorag iilor . implici t. ca în cazul unor sângerari foarte frecvente si p uternice ca intensitate. Din categoria cauzelor generale fac parte si bolile endocrine ca diabetul sau ci roza hepatica. Astfel. Mai mu lt. De asemenea. aerul nu trebuie sa fie usc at si este bine ca. Cauze le responsabile pentru epistaxisuri fac parte din sfera cauzelor general e. mama sa-i umezeasca mucoasa nazala a copil ului. În caz contrar. O cauza importanta a hemoragiilor sunt infectiile. spargerea capilarelor. pentru ca vasele de la nivelu l nasului sunt cele mai sensibile. Ele pot fi atât genetice. de obicei. În cazu l acestor boli. cel mai bine este sa te prezinti la un consult pentru a cerceta daca aceste hemoragii nu constituie de fapt simptomele unei boli grave. iar pentru aducerea la normal a presiunii. ritmul cardiac creste si sângerarea se accentueaza.

KYOVSKI AGLAIA Tehnici de îngrijire genera la a bolnavilor. 1996 8. PAUNESCU VALERIU. DIMITRIE DRAGOMIR Urgente în pediatrie (cur s litografiat). Didactica si Pedagogica. NANULESCU MIRCEA Pneumologie pediatrica. POPESCU VALERIU Algoritm diagnostic si terapeutic în pediatrie. MARIA IVANOVICI. PAUNESCU CORNELIA Oto-rino-laringologie pediatrica. POPESCU VALERIU Patologia aparatului respirator. BUBUIANA MIHAI. 1983 5. Bucuresti. Bucuresti. MUSTATEA NICULAE Otorinolaringologie pediatr ica. BIBLIOGRAFIE 1. 1994 . 1996 6. Bucuresti. MUSTATEA NICULAE Curs de faringo-laringologie pediatrica.I. Ed. POPA IOAN. Bucuresti.I. Ed.F. GRIGORESCU-SIDO PAULA Tratat elementar de pediatrie. 1986 2. Ed. 1998 14.6. TITIRCA LUCRETIA Ghid de nursing. Bucuresti 2003 12. 1982 10. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. BALTA GEORGETA. Didactica si Pedagogica. BURUIANA MIHAI. CARMEN VETTONI. Patologia aparatului reno-urinar. 1993 3. All. 1981 9. Ed. TITIRCA LUCRETIA Breviar de explorari functionale si de îngrijiri speciale aco rdate bolnavilor. Ed. Ed. Teora. GEORMANEANU MIRCEA Pediatrie. Ed. vol. 1998 7. 1998 4. Medicala. Viata Medicala Româneasca. 1999 11. 1996 13. Ed.M. I. Medicala A maltea. Dacia. Bucuresti. Viata Medicala Româneasca. Ed. Casa Cartii de St iinta. Ed . Bucuresti. Mirt on Timisoara. Didactica si Pedagogica. ARION CONSTANTIN. Ed. vol . ANTOANETA METAXATOR. LIVIU POP Pediatrie practica de urgenta.

Ed.15. 1993 . Bucuresti. TITIRCA LUCRETIA Urgente medico-chirurgicale. Medicala.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful