Sunteți pe pagina 1din 4

JUDECATA N PRIM INSTAN Etapa scris (pregtitoare) ntmpinarea 1. Noiune, importan, coninut.

ntmpinarea este actul procedural prin care prtul i formuleaz excepiile i aprrile fa de preteniile reclamantului, artnd i dovezile pe care se sprijin. ntmpinarea face parte din etapa scris a procesului civil i asigur un echilibru ntre prile din proces. Reclamantul i instana au posibilitatea de a lua la cunotin despre aprrile prtului, nc din faza pregtitoare a dezbaterilor; se asigur astfel i celeritatea procesului civil. Legea stabilete n mod expres coninutul ntmpinrii, n art.115 Cod de proc.civ.: 1. numele i prenumele, domiciliul sau resedinta prtului ori, pentru persoanele juridice, denumirea si sediul lor, precum si, dupa caz, numarul de inmatriculare in registrul comertului sau de inscriere in registrul persoanelor juridice, codul fiscal si contul bancar. Dispoziiile art.82 alin.1 teza a II-a sunt aplicabile.
2. exceptiile de procedura ce paratul ridica la cererea

reclamantului; Astfel, prtul poate invoca excepia insuficientei timbrri, excepia de necompeten, excepii care atrag nulitatea cererii de chemare n judecat (lipsa dovezii calitii de reprezentant al reclamantului, lipsa semnturii, etc.), excepia lipsei de interes, excepia lipsei calitii procesuale active sau pasive, excepia prescripiei extinctive, etc. 3. raspunsul la toate capetele de fapt si de drept ale cererii; Prin aceast cerin se asigur o sistematizare a aprrilor prtului. 4.dovezile cu care se apara impotriva fiecarui capat de cerere; cand va cere dovada cu martori, paratul va arata numele si locuinta lor. Prtul nu este scutit de dovada susinerilor sale (dovada prescripiei extinctive, a stingerii sau micorrii obligaiei, etc.)

5 semnatura. Evident, lipsa semnturii atrage nulitatea ntmpinrii, dac aceasta nu este complinit la timp. 2. Procedura ntmpinrii Conform art.114 al.2 Cod de proc.civ., Presedintele va dispune in acelasi timp sa se comunice paratului, o data cu citatia, copii de pe cerere si de pe inscrisuri, punandu-i-se in vedere obligatia de a depune la dosar intampinare cel mai tarziu cu 5 zile inainte de termenul stabilit pentru judecata. Conform art.116 Cod de proc.civ., la intampinare se vor altura atatea copii de pe intampinare cati reclamanti sunt; de asemenea se va alatura acelasi numar de copii certificate de pe inscrisurile pe care se sprijina, mai mult un rand de copii pentru instanta. Daca mai multi reclamanti au un singur reprezentant, sau un reclamant sta in judecata in mai multe calitati juridice, se va depune la dosar pentru aceste parti cate o singura copie. Cand sunt mai multi parati, ei pot raspunde toti impreuna sau numai o parte din ei, printr-o singura intampinare (art.117). Art.118 al.1 consacr obligativitatea depunerii ntmpinrii: (1) Intampinarea este obligatorie, afara de cazurile in care legea prevede in mod expres altfel. Totui, n cazul in care paratul nu este reprezentat sau asistat de avocat, presedintele ii va pune in vedere, la prima zi de infatisare, sa arate exceptiile, dovezile si toate mijloacele sale de aparare despre care se va face vorbire in incheierea de sedinta; instanta ii va acorda, la cerere, un termen pentru pregatirea apararii si depunerea intampinarii. (art.118 al.2) Sanciunea nedepunerii ntmpinrii n condiiile art.114, 118 Cod de proc.civ. atrage decderea prtului din dreptul de a mai invoca excepii (n afar de cele de ordine public) i a mai propune probe. Subliniem c art.138 Cod de proc.civil permite, n unele situaii de excepie, propunerea probelor i dup prima zi de nfiare: - cand nevoia dovezii ar reiesi din dezbateri si partea nu o putea prevedea; - cand administrarea dovezii nu pricinuieste amanarea judecatii; - cand dovada nu a fost ceruta in conditiile legii, din pricina nestiintei sau lipsei de pregatire a partii, care nu a fost asistata sau reprezentata de avocat.

Cererea reconvenional 1.Noiune i importan Cererea reconvenional este actul procedural prin care prtul urmrete valorificarea unui drept propriu fa de reclamant. n timp ce ntmpinarea are un caracter defensiv, cererea reconvenional reprezint un contra-atac al prtului mpotriva reclamantului. Prtul are facultatea de a alege ntre a-i valorifica propriile pretenii pe calea unei cereri reconvenionale sau pe calea unei aciuni separate. Astfel, art.119 al.1 Cod de proc.civ. prevede: Daca paratul are pretentii in legatura cu cererea reclamantului, el poate sa faca cerere reconventionala. Valorificarea preteniilor prtului prin formularea unei cereri reconvenionale permite soluionarea ntr-un singur cadru procesual a dou litigii conexe; aceast soluie prezint unele avantaje: - realizarea unei economii a resurselor procesuale; - obinerea unei judeci mai bune, deoarece instana poate cunoate complexitatea raporturilor juridice dintre pri i se poate evita pronunarea unor hotrri contradictorii. Uneori, ns, cererea reconvenional poate avea ca efect complicarea i ntrzierea judecii iniiale. 2.Condiii de admisibilitate n principiu, condiiile cererii reconvenionale sunt cele comune pentru cererile incidentale, la care se adaug unele particulariti: - cererea reconvenional trebuie s ndeplineasc cerinele unei cereri de chemare n judecat (art.119 al.2). Se spune c cererea reconvenional este o contra- aciune. - Cererea reconvenional trebuie s aib legtur cu aciunea principal (art.119 al.1). Existena acestei legturi este analizat de instan, n fiecare caz concret. Subliniem c legislaia noastr nu impune ca preteniile prtului s izvorasc din acelai raport juridic; acestea pot avea o cauz diferit, dar care trebuie s aib o anumit legtur cu aciunea iniial. Cererea reconvenional se utilizeaz cu preponderen n aciunile patrimoniale (de pild, n aciunea pentru executarea unui contract, prtul prin cererea reconvenional solicit anularea contractului respectiv, etc.);

uneori, cererea reconvenional poate fi folosit i n cazul valorificrii drepturilor nepatrimoniale (cazul aciunii de divor, art.608 Cod deproc.civ.) 3. Procedura soluionrii Cererea reconventionala se depune odata cu intampinarea sau, daca paratul nu este obligat la intampinare, cel mai tarziu in prima zi de infatisare. Cand reclamantul si-a modificat cererea de chemare in judecata, cererea reconventionala se va depune cel mai tarziu pina la termenul ce se va incuviinta paratului, spre acest sfarsit. (art.119 al.3,4). Nerespectarea acestor termene atrage soluionarea separat a cererii prtului, cu excepia cazului n care reclamantul consimte la judecarea mpreun cu aciunea principal (art.135). Cererea reconvenional se judec, n principiu, de instana sesizat cu cererea principal. Prorogarea de competen nu poate opera, ns, cu nesocotirea normelor imperative n materia competenei. Cererea reconvenional se judec o dat cu aciunea principal. (art.120 al.1). Totui, pentru a nu fi folosit doar ca un mijloc dilatoriu, art. 120 al.2 prevede c dac numai cererea principala este in stare de a fi judecata, instanta o poate judeca deosebit. n doctrin i jurispruden se apreciaz c msura disjungerii trebuie s fie luat doar n mod excepional, cu mult precauiune. Uneori, nici nu este posibil aceast desprire: n cazul aciunii de divor (art.art.608 Cod de proc.civ.), n cazul aciunilor de partaj, n litigii succesorale, precum i n orice alte cauze n care cererile se afl ntr-un raport de indivizibilitate sau provin din acelai titlu. Dac reclamantul renun la judecat sau la dreptul pretins, instana va continua s judece cererea reconvenional, deoarece aceasta este o veritabil aciune civil i are un caracter independent. La fel se va proceda i dac se constat nulitatea cererii principale sau prescripia dreptului la aciune pentru cererea principal. Asupra aciunii principale i a cererii reconvenionale instana se va pronuna printr-o singur hotrre care va cuprinde soluii pentru toate preteniile.