Sunteți pe pagina 1din 3

Invatamantul la romani

In Roma antica, educarea copiilor era esentiala.

Influenta mamei isi punea pecetea asupra intregii vieti viitoare a copilului. Cand mama nu-si putea indeplini acest rol de educatoare a propiilor fii , se cauta in cadrul familiei vreo ruda mai in varsta si care iradia respect in jurul ei , careia i se incredinta misiunea de a creste copii intr-o atmosfera de inalta tinuta morala si severitate. Inainte de aparitia institutiilor de invatamant, la varsta de sapte ani baietii ieseau de sub influenta directa a mamei si in general , a femeii intrand sub aceea a tatalui, acesta fiind considerat adevaratul educator, care supraveghea si indruma pasii copilului fie ca era vorba de un copil de la tara fie ca era unul de la oras. Spre deosebire de baieti, fetele continuau sa ramana in casa in jurul mamei lor, care le deprindea cu lucrarile din interiorul gospodariei, ca gatitul mancarilor si torsul lanii. Educatia in familie lua sfarsit pe la 16-1 ani. !recerea tinerilor de la tara de la varsta copilariei la aceea a tineretii era marcata prin intrarea in serviciul militar. "ai tar#iu, instruirea si educarea copiilor si a adolescentilor romani se desfasura pe $ niveluri, cuprin#and tipuri de scoli corespun#atoare celor din invatamantul actual % primar , secundar si superior. Invatamantul primar datea#a din primele secole de e&istenta ale Romei 'sec. ( a.Chr.). *cesta cuprindea fete si baieti intre si 1+ ani. El este frecventata aproape e&clusiv de copiii oamenilor saraci, caci cei bogati preferau sa dea copiilor lor instructia elementara acasa. ,a inceput , orele se tineau sub cerul liber , apoi , in spatii modeste , amenajate in porticurile din -orul Roman. Ca mobilier, scoala n-avea decat un scaun inalt cu spetea#a 'cathedra), ridicat pe o estrada, pe care statea invatatorul, iar in jurul lui stateau scolarii pe niste scaunele simple, tinand pe genunchi tablitele cerate si celelalte instrumente de scris cu ajutorul carora isi insemnau cele invatate. ,a scoala se invatau inainte de toate cititul si scrisul. Cititul incepea cu alfabetul, ale carui litere erau invatate pe dinafara inainte de a fi cunoscute dupa forma lor. Scrisul se invata abia dupa ce scolarii se aflau in fa#a a cititului, ei scriind pe tablite cuvintele sau te&tele pe care urmau sa le citeasca. .upa ce isi insuseau cititul si scrisul, scolarii erau initiati in primele elemente de calcul/ ei invatau mai intai terminologia sistemului de numarare, ajutandu-se uneori in acest scop de pietricele 'calculi). .upa aceea treceau la invatarea terminologiei mult mai complicate.

Cunostintele erau predate de un litterator, adica 0cel care invata pe altii literele1. "ai tar#iu a aparut denumirea de primus magister sau ludi magister. Invatamantul secundar apare mai tar#iu , in secolul III a.Chr. si era frecventat de copii intre 11 si 16 ani, sub conducerea unui gramaticus/ la inceput el se facea in cadrul familiei , iar mai tar#iu s-au deschis si scoli publice. Se studiau greaca si ,atina , se citeau si comentau operele scriitorilor greci '2omer) si latini '!erentius, (ergilius, Cicero, Sallustius). In scoala de grad mediu invatamantul era mai comple&, disciplinele de ba#a erau limba si literatura, iar studiul lor sa facea mai ales pe te&tele operelor poetice, se mai predau si notiuni de istorie, geografie , fi#ica, astronomie. Cel dintai grammaticus a fost la Roma poetul ,ivius *ndronicus. In scoala condusa de grammaticus nu aveau acces decat copiii celor bogati pentru ca cei saraci nu-si puteau permite un astfel de lu&, din cau#a sumei ce trebuia sa o plateasca profesorului. .eci ciclul acesta al scolii romane era frecventat indeosebi de fiii claselor privilegiate. *ceasta scoala era superioara celei dintai, dar locul in care se tineau lectiile nu era cu mult deosebit% o mica incapere sub un portic din for, despartita de trecatori numai printr-o draperie. Invatamantul superior apare in secolul I a.Chr. ,organi#at dupa modelul grecesc al scolilor de retorica, destinat adolescentilor romani intre 1 si 3+ ani. Sub conducerea unui rhetor sau orator, tinerii deprindeau arta cuvantului indispensabila carierei politice atat la greci cat si la romani. *cestia e&ersau arta de a vorbi in public sustinand in fata auditoriul discursuri fictive compuse pe teme date de catre profesori. Studiile de retorica se incheiau cu o calatorie in 4recia , in scopul desavarsirii educatiei pe langa renumiti filo#ofi si oratori. ,ectiile incepeau dis-de-dimineata, iar pe timpul iernii cand se lumina de #iua. 5rogramul incarcat din cursul unei #ile era alternat si cu numeroase alte #ile in care nu se muncea. *ctivitatea scolara inceta in anumite sarbatori ordinare din cursul anului/ "arcu *ureliu a stabilit numarul #ilelor de scoala la 1$6 considerandu-se ca in lunile calduroase de vara este mai important pentru scolari sa fie sanatosi decat sa invete. In epoca romana, scoala romana, indifferent de gradul pe care-l avea, era o institutie cu cadru particular, in sens ca autoritatea de stat nu contribuia cu nimic la intretinerea locurilor sau la plata profesorilor, dar incepand cu epoca imperiala, scolile de orice grad, indeosebi cele de grad superior, au fost transformate treptat in scoli de stat cu misiunea de a pregati functionari devotati puterii imperiale/ imparatii dadeau salarii si alte avantaje profesorilor, care devin factori de promovare a politicii lor.

7n nou pas spre invatamantul oficial de stat l-a facut imparatul !raian. .in doban#ile stranse dupa sumele imprumutate micilor agricultori urmau sa fie educati circa 6+++ de copii saraci din Roma si Italia. Ca urmare a de#voltarii invatamantului oficial de stat, la Roma e&istau in a doua jumatate a sec al I(-lea numeroase scoli de grad superior, iar numarul studentilor veniti din alte regiuni era atat de mare, incat imparatul (alentin I a publicat un edict privitor la supravegherea si controlul acestora. -iecare 8student9 trebuia sa aiba o legitimatie din localitatea de origine, cu care era obligat sa se pre#inte in fata unui magistrat special insarcinat cu controlul populatiei, caruia ii declara ce institutie urmea#a si unde locuieste. Imparatul (alentian cerea in fiecare an si o lista a studentilor care obtineau re#ultate bune la invatatura pentru ca acestia sa fie reparti#ati, la terminarea perioadei de studii in posturile de care administratia avea nevoie.

:ibliografie% "anualul de limba latina pentru clasa a (III-a 'Ed. *ramis) ;;;.referat.ro ;;;.scribd.com