Sunteți pe pagina 1din 27

Magneziu oligoelement indispensabil organismului, care intervine in numeroase si importante reactii fiziologice (metabolismul glucidelor, lipidelor si proteinelor, in excitabilitatea

neuromusculara, in activitatile enzimatice, in permeabilitatea celulara, in coagularea sangvina etc.) Corpul unui adult contine aproximativ 25 grame de magneziu (Mg). Mai mult de jumatate din aceasta cantitate se gaseste in oase, un sfert in muschi, iar restul se repartizeaza, in principal, in inima, ficat, rinichi, tubul digestiv si inplasma. Aporturile recomandate sunt de 5 miligrame per kg de greutate corporala si pe zi. Necesitatile femeii gravidesunt multiplicate cu 2, cele ale copilului cu 3. Sursa Cele mai bune surse alimentare de magneziu sunt cerealele complete, fructele oleaginoase (migdale, nuci),legumele uscate, ciocolata, unele fructe de mare (o specie de melci) si unele ape minerale. Se poate observa o carenta in caz de alimentatie prea saraca in magneziu (regim hipocaloric, subnutritie), de crestere a necesitatilor (sarcina, alaptare), de pierdere renala, de malabsorbtie digestiva (tulburare a absorbtiei intestinale a alimentelor), precum si in alcoolismul cronic. Ea se traduce, in principal, prin tulburari neuromusculare, dintre care spasmofilia si tetania sunt tulburarile cele mai frecvente. O supraincarcare cu magneziu poate fi consecinta unei insuficiente renalesevere. Utilizare Terapeutica - magneziul poate fi administrat pe cale orala (comprimate, capsule, pliculete cu praf, fiola buvabila) sau pe cale injectabila (intramusculara sau intravenoasa). El este indicat pentru prevenirea si tratarea posibilelor carente. Unii compusi de magneziu (carbonatul, oxidul sau hidroxidul) sunt utilizate ca pansamente gastrice. Efecte Nedorite - In general foarte bine tolerat, magneziul poate antrena o diaree atunci cand este absorbit cantitate mare pe cale orala. Simptomele deficientei de magneziu Simptome Sus Cele mai des intalnite simptome sunt constipatia, pierderea poftei de mancare, stare generala de rau, oboseala,crampe musculare, senzatie de intepaturi si ace in membre, tulburari de somn, dureri de cap, dificultati de concentrare si diverse modificari ale starii psihice.

Simptomele neurologice determinate de valorile scazute ale magneziului sunt: - apatia, depresia, dificultati de concentrare, tulburari de memorie; - confuzia, halucinatile, paranoia, coma (intalnite mai ales in cazul deficientelor severe). Simptome neuromusculare includ: - fasciculatii musculare (spasme, convulsii), diverse sunete in urechi; - tremur, spasme musculare, slabiciune musculara, ataxie, nistagmul, tetanos (mai ales in cazurile grave). Cel mai des intalnite simptome gastrointestinale sunt: - scaderea poftei de mancare; - dureri de stomac; - diaree sau constipatie. Unele dintre manifestarile cardiovasculare ale deficitului de magneziu ar putea fi: - tahicardie supraventriculara; - extrasistola ventriculara. Tahicardie ventriculara sau chiar fibrilatie a ventriculilor apar in mod normal in cazul unui deficit sever. Cauzele deficitului de magneziu Alaturi de problemele de sanatate, deficitul de magneziu este provocat de un regim alimentar nesanatos. In fiecare zi, oamenii consuma prea putine alimente care contin suficient magneziu, cum ar fi migdale, fasole, cacao, alune, nuci, etc. Aceste produse alimentare tind sa fie in mod intentionat evitate in timpul curelor de slabire. Lipsa magneziului este accentuata de metodele moderne de productie, in care culturile sunt fertilizate cu ingrasamant artificial care influenteaza calitatea alimentelor. Mai mult: 80% din continutul de magneziu si oligoelemente din compozitia unor produse alimentare sunt eliminate prin actualele metode de procesare a zaharului, cerealelor si sarii. 38-67% din magneziu se pierde prin fierbere, pana la 38% prin inghetare si 99% prin procesele de rafinare. O deficienta de magneziu a alimentelor poate fi observata si in zonele in care compozitia solului are deja un continut scazut de magneziu.

Cauze ale deficientei de magneziu: - dietele pentru slabit in cazul in care se pune accentul pe un singur tip de nutritie; - consumul de alimente prea grase; - ingestia incorecta de alimente: prea mult zahar, prea multe produse alimentare care contin faina alba, sunt prajite sau gatite un timp indelungat; - alimentele care au un continut ridicat de calciu sau carora le lipsesc vitaminele B1, B2, B6; - alcoolismul, fumatul, hranirea artificiala prin intermediul unui tub; - reabsorbtia insuficienta sau pierderea de magneziu ca urmare a rezectiei intestinale, utilizarii de purgative sau a bolilor intestinale in urma carora se manifesta diareea (boala Crohn) si colita ulceroasa; - cauze endocrine: diabetul zaharat, unele tulburari ale tiroidiei, paratiroidei, boli ale rinichilor si glandelor suprarenale; - utilizarea de antibiotice si diuretice; - sporturile extreme, sarcina si alaptarea; - situatiile stresante. Rolul magneziului Specialistii numesc magneziu un mineral antistres cu rol paliativ in diverse afectiuni ale nervilor si muschilor. Magneziul este o componenta important a moleculelor de clorofila cum este fierul in moleculele de hemoglobina. Aportul zilnic de magneziu necesar organismului este de 12.3-20.6 mmol (300-500 mg). 24-75% din magneziu este absorbit de catre organism din produsele alimentare in functie de cantitatea de magneziu deja existenta in corpul unei persoane si de tipul alimentelor consumate. Cand exista un deficit de magneziu, organismul incearca sa-l acopere. Dupa potasiu, magneziul este mineralul cel mai important dintre mineralele intracelulalre. Organismul unui adult contine in jur de 864-1152 mmol (300-500 mg) de magneziu, dintre care aproximativ 60% din totalul de magneziu este depozitat in oase. Magneziul face parte din compozitia plasmei din sange care poate fi gasita in muschii scheletici, ai inimii, sistem nervos si mai ales in ficat. Aproximativ 80% din magneziul seric este ionizat si dispersabil, restul fiind legat de proteine. Magneziul face posibila desfasurarea a peste 300 de functii diferite de o importanta vitala in corpul unei persoane. Acesta echilibreaza sistemul nervos si intregul sistem muscular si permite transmiterea normala a impulsurilor intre fibrele nervoase;

Este un catalizator important pentru majoritatea enzimelor sistemice; Fara magneziu, nu este posibl metabolismul hidratilor de carbon, proteinelor si grasimilor; Magneziul inhiba agregarea excesiva a trombocitelor, fiind un element de protectie contra trombozei; Acesta actioneaza preventiv impotriva infarctului cardiac (reduce cantitatea de grasime din sange) previne tulburarile de ritm cardiac si intareste musculatura inimii; Magneziul previne formarea de pietre la rinichi; Reduce toxicitatea a diverse substante din ficat si accelereaza regenerarea ficatului; Are efect benefic asupra pancreasului si a secretiei de sucuri pancreatice; Are rol important in reglementarea naturala a digestiei si este util pentru tratarea constipatiei; Joaca un rol important in obstetrica si ginecologie (de exemplu, nasterea prematura poate fi rezultatul unei lipsa de magneziu). Este utilizat ca tratament medical pentru unele complicatii care pot sa apara in timpul sarcinii si la nastere. Are efect pozitiv stimuland fertilitatea masculina (este unul din cele mai importante elemente care se regasesc in compozitia spermei). Magneziul are proprietati antioxidante, protejand celulele organismului uman. In prezent, oamenii sunt amenintati de poluare, emisii periculoase, fumul de tutun la care se adauga alimentele conservate si rafinate. Numeroase substante se pot metamorfoza in organism sub forma unor radicali liberi periculosi. Un corp sanatos are la dispozitie diverse mecanisme de siguranta, dar ar fi de preferat ca boli ca cele cardiovasculare, circulatorii, degenerative, etc. sa fie preintampinate.

Zinc is an essential mineral that stimulates the activity of about 100 enzymes in the body. It also: supports your healthy immune system is necessary to synthesize DNA is essential for wound healing. supports the healthy growth and development of the body during adolescence, childhood and pregnancy. Though the actual amount of zinc necessary to support the human body is quite small, its effects on the body are astronomical. Sources of Zinc Zinc is present in a variety of foods that many people consume daily. The food with the most zinc per serving is oysters, but most Americans receive the greatest portion of their zinc intake from red meat and poultry. Some other food sources that contain zinc are some seafood, whole grains, fortified cereals, beans, nuts and dairy products. The absorption of zinc tends to be higher in diets high in animal protein, as opposed to those rich in plant protein. An element present in whole grains, breads, cereals and legumes called phytate can also work to decrease zinc absorption. Zinc Deficiencies Generally, when someone is suffering from a zinc deficiency, it is because the intake is inadequate, because it is being poorly absorbed into the body or their need for zinc increases. A zinc deficiency can be identified by: growth retardation diarrhea hair loss delayed sexual maturation and impotence loss of appetite eye and skin lesions white spots on the fingernails Because many of these symptoms are general and can be associated with so many medical conditions, you should consult with your doctor if you are suffering from any or a combination of these symptoms. Zinc and the Human Body In an average human body, there is about 2 to 3 grams of zinc. Most of this is found in the muscle tissue and the bone. Generally, most adults do not require zinc supplementation if they eat a healthy diet with vegetables, fruit and some protein sources. Males require more zinc than women, as the mineral is released when a man ejaculates. The more sexually active a male, the more zinc that is required, as semen has the highest levels of zinc in the body. Zinc Recommendations An average adult woman should consume about 7 milligrams of zinc daily, while an average male should be consuming 9.5 milligrams daily. The risk for women to have a zinc deficiency is much greater than a man, especially if they are malnourished because of an eating disorder or when they are breastfeeding. If you are concerned about your zinc intake, taking a good multivitamin should be sufficient. Be sure to only take the recommended daily dose, as zinc overdoses can also occur, which can be toxic to the body. Consuming too much zinc can cause nausea, vomiting and fever because too much of the mineral can interfere with how the body processes other minerals. http://ods.od.nih.gov/factsheets/Zinc-HealthProfessional/

Ce este L-Carnitina? Ce este L-Carnitina? L-Carnitina este un nutrient natural care joac un rol esenial n metabolismul energetic al corpului. Pe vremuri, era cunoscut sub numele de vitamina BT. L-Carnitina transport acizii grai n furnalele

celulelor. Doar aici se poate genera energie din acizii grai. Fr L-Carnitina, aceti acizi grai nu pot ajunge la locul generrii energiei. L-Carnitina este important pentru furnizarea energiei multor organe din corp, cum ar fi inima, muchii, ficatul i celulele imunitare. L-Carnitina joac un rol esenial n corp pentru: Producerea energiei din grsimi Asigurarea rezistenei atletice Stimularea recuperrii dup antrenament Furnizarea de energie pentru inim i celulele imunitare Prevenirea instalrii premature a oboselii n timpul antrenamentului. Unde se produce L-Carnitina n corpul uman? L-Carnitina apare n mod natural n corp, n total, n cantitate de circa 20-25 de grame. Organele cu necesar ridicat de L-Carnitina, cum ar fi inima, muchii, celulele imunitare, creierul, celulele nervoase i sperma conin cele mai ridicate niveluri de L-Carnitina i nu pot funciona corect fr doza corect. Corpul uman e capabil s produc cantiti mici de L-Carnitina, dac precursorii si (doi aminoacizi eseniali, lizina i metionina) i cofactorii (vitaminele C, B3, B6 i fierul) sunt deja disponibili. Dac aceti nutrieni nu exist n cantiti suficiente n corp, se mpiedic capacitatea corpului de a produce L-Carnitina. n ce anume din diet exist L-Carnitina? L-Carnitina face parte din dieta noastr zilnic. Carnea roie (cum ar fi carnea de miel de vnat i de vit) e cea mai bogat n L-Carnitina. Petele, carnea de pasre, laptele i laptele mamar conin cantiti mai mici, n timp ce alimentele de origine vegetal conin cantiti foarte mici de L-Carnitina. n medie, oamenii consum circa 100-300 mg de L-Carnitina n diet n fiecare zi. Alimentele cu o concentratie mare de L-carnitina /100g produs sunt: Carnea de vnat 100-220 mg Carnea de vit 100-220 mg Carnea de porc 20-30 mg Carnea de pasre 6-30 mg Pete 6-20 mg Produse lactate 1-10 mg Ciuperci 1-5 mg Fructe i legume 0-1 mg Cror persoane li se recomand suplimentele de Carnipure? Suplimentele cu Carnipure ajut la meninerea sntii n perioadele de stres i la optimizarea calitii vieii. Datorit funciei importante, fundamentale, chiar, a L-Carnitinei n metabolizarea energiei, nu e surprinztor c muli oameni pot beneficia n multe feluri din consumul de suplimente: Atleii care practic antrenamente de rezisten sau de putere, precum i atleii amatori

Persoanele care urmeaz programe pentru controlul greutii Femeile nsrcinate i femeile care alpteaz Persoanele n vrst Vegetarienii i persoanele care mnnc foarte puin carne Persoanele care vor s-i pstreze sau s-i mbunteasc sntatea. Ce beneficii ofer Carnipure atletilor? Tot mai multe dovezi tiinifice demonstreaz efectele favorabile ale Carnipure n cazul atleilor i persoanelor active n ceea ce privete performanele, ntrzierea instalrii oboselii i mbuntirea procesului de recuperare. Cercettorii au observat o scdere a produciei de radicali liberi, mai puine leziuni musculare i dureri musculare dup antrenamente la atleii care iau suplimente cu Carnipure. L-Carnitina stimuleaz i arderea grsimilor corporale, reduce ruperea aminoacizilor i stimuleaz sinteza proteinelor i formarea masei musculare striate. L-Carnitina seamn cu un program de antrenament nbuit. Stimuleaz prelungirea plcerii oferite de activitile fizice i uureaz tranziia ctre fazele cu activiti de intensitate mai mare. E Carnipure considerat substan de dopaj? Carnipure nu este catalogat ca agent de dopaj i nu e incluse pe nicio list de dopaj naional sau internaional. Este un nutrient natural ce exist att n alimente, ct i n corpul uman, care ajut atleii s ndeplineasc cerinele de performane crescute. L-Carnitina e folosit de atleii de top nc de la Olimpiada din 1980 i continu s fie folosit i n ziua de azi. Poate Carnipure sa ajute la slabire? L-Carnitina poate avea contribuii importante la controlarea greutii corporale pe termen lung, ca parte a unui program de management al greutii. Cu toate acestea, consumul numai de L-Carnitin nu va duce la slbire. Studiile arat c o combinaie de suplimente cu L-Carnitin i reducerea consumului caloric de preferat, n combinaie cu activiti fizice pot duce la dobndirea unei greuti corporale mai sntoase. De asemenea, s-a demonstrat c L-Carnitina accelereaz arderea grsimilor din diet: dac L-Carnitina este consumat odat cu grsimile, acestea din urm sunt arse mai repede i se depoziteaz mai puine grsimi n corp. L-Carnitina poate avea efecte pozitive i asupra nivelului de lipide din snge. n plus, s-a dovedit c, n cazul animalelor, L-Carnitina reduce senzaia de foame i amelioreaz reducerea consumului de alimente. Ce rol joac Carnipure pentru sanatatea inimii? Inima este cel mai important muchi din corpul uman, aceasta oferind performane ridicate n mod continuu. Aceasta obine circa 70% din energie din acizii grai. Acesta e motivul pentru care inima conine un nivel ridicat de L-Carnitina transferul nentrerupt de acizi grai n mitocondrii e deosebit de important pentru acest organ. ntruct inima nu poate produce L-Carnitina, aceasta depinde de cantitatea corect furnizat de fluxul sanguin. Acest lucru face din L-Carnitina un nutrient important pentru alimentarea inimii cu energie. Un numr ridicat de studii au documentat efectele benefice ale L-Carnitinei asupra bolilor muchiului cardiac, depunerii de grsime n inim i aritmiile cardiace. Prin urmare, L-Carnitina poate fi folosit pentru

meninerea unei inimi sntoase, dar nu poate nlocui, sub nicio form, terapia medical. Carnipure poate fi folosit n timpul sarcinii sau alaptarii? Necesarul de L-Carnitina al corpului crete vertiginos n timpul sarcinilor i alptrii, iar aceast cerin nu poate fi asigurat prea uor prin dieta obisnuita. O scdere important a concentraiei de L-Carnitina din corp poate fi observat nc din a 12-a sptmn de sarcin. Prin urmare, suplimentele pentru creterea consumului de L-Carnitina pot fi foarte utile n timpul sarcinii. De ce e dificil pentru persoanele n varsta s consume suficient L-Carnitina? Capacitatea corpului de a produce L-Carnitina scade odat cu vrsta. n plus, persoanele n vrst reduc, de obicei, consumul de carne din mai multe motive, lucru care duce la reducerea consumului de L-Carnitina prin diet. Mai mult de att, rata de metabolizarea a grsimilor scade odat cu naintarea n vrst. Persoanele n vrst pierd mai multe proteine din muchi, aadar pierd mas muscular preioas. n acelai timp, se depoziteaz mai mult grsime, lucru care afecteaz i mai mult corpul. LCarnitina poate ajuta la accelerarea metabolismului grsimilor i la arderea mai multor grsimi. Din acest motiv, L-Carnitina este un nutrient important pentru persoanele n vrst, ajutnd la meninerea sntii, vitalitii i puterii. Vegetarienii pot dezvolta deficiene de L-Carnitina? Dietele vegetariene conin cantiti foarte mici de L-Carnitin, dar i n precursorii producerii LCarnitinei n corp. S-a demonstrat c vegetarienii au niveluri mai sczute de L-Carnitina n snge. Reducerea performanelor i instaurarea rapid a oboselii muchilor pot fi semne ale nivelurilor sczute de L-Carnitin. Carnipure se obine n mod biologic prin fermentare, nu e extras din carne, aadar, este eminamente potrivit pentru vegetarieni. Cum se administreaz Carnipure? Carnipure, asemenea vitaminelor, trebuie luat dimineaa, la pranz sau n prima parte a dup-amiezii. Nu se recomand administrarea de Carnipure seara sau nainte de culcare, deoarece dozele ridicate pot stimula activitatea i pot crete insomnia. Carnipure trebuie administrat n doze nu mai mari de 500-1000 mg, fie n timpul sau dup mese. Carnipure este un nutrient solubil n ap i, asemenea vitaminelor solubile n ap, cantitile excesive sunt eliminate prin rinichi. Carnipure are i efecte secundare? L-Carnitina apare n mod natural n corp i diet. Este o substan sigur i se poate administra pe termen lung timp de mai multe luni sau chiar ani fr efecte secundare. Autoritile pentru Sigurana Alimentelor din Europa au fcut o evaluare a siguranei Carnipure i au ajuns la concluzia c pn la 2 grame de suplimente de L-Carnitina pe zi sunt sigure pentru consumul uman. De unde pot cumpra produsele ce conin Carnipure? Carnipure este disponibil pe pia att ca supliment alimentar, sub form de capsule, tablete, ampule gata de but, buturi cu pudre i tablete efervescente, ct i n produse alimentare funcionale. Printre acestea se numr buturile i batoanele pentru sportivi, produsele lactate, biscuii i dulciuri. Produsele ce conin Carnipure sunt disponibile n farmacii, magazine naturiste, magazine cu articole sportive, centre de fitness i supermarketuri.

Cutai sigiliul calitii Carnipure de pe ambalaj. Carnipure cristalin este forma de baz de L-Carnitin 100% pur i natural i este materialul de baz pentru toate produsele pe baz de L-Carnitina. Carnipure cristalin este foarte higroscopic i, prin urmare, potrivit pentru toate formulele lichide, cum ar fi siropul, buturile pentru sportivi, formulele pentru copii, buturile proteice, alimente clinice i ampule. Carnipure tartrat (Patent SUA 5.073.376 si alte Brevete Internaionale) a fost dezvoltat de Lonza i este forma de L-Carnitina cu cea mai mare vnzare pe pia. Aceast sare de L-Carnitina conine LCarnitina (68%) i acid L-tartaric Gras natural (32%). Carnipure tartrat are un gust citric plcut, nu e higroscopic i, prin urmare, optim pentru toate produsele solide, inclusiv capsule ,tablete, tablete efervescente, batoane, amestecuri de pudre, masticabile etc. Carnipure ALC este derivatul de acetil al L-Carnitinei. Suplimentele cu Acetil-L-Carnitina pot trece de bariera snge-creier i pot aciona ca o surs de grupe acetil pentru sinteza acetilcolinei. Carnipure ALC a gsit, aadar, o ni n piaa produselor de tip alimente pentru creier.

Ce este l-carnitina? Indiferent unde este situat (solduri, fese, coapse), stratul adipos contine o cantitate semnificativa de acizi grasi. Acestia sunt o forma de energie destul de dificil de folosit de catre corp, care prefera adesea arderea glucozei.De aceea, pierderea kilogramelor in plus, ce preocupa atatia oameni, este un proces dificil. Acizii grasi sunt totusi sursa principala de energie a inimii si a intregului corp, daca efectuam efort de tip aerob: alergare la nivel moderat intens timp de 20-30 de minute. Arderea acizilor grasi necesita transportul acestora din citoplasma celulei in mitocondrie si, ulterior, in zona interna a mitocondriei. Aici se gaseste uzina energetica a celulei, sau locul unde acizii grasi sunt arsi pentru a produce energia necesara vietii. Acizii grasi pot intra in mitocondrie, dar fara un nivel suficient de L-carnitina ei nu pot ajuge in zona interna a mitocondriei. De aici si ideea ca suplimentarea cu L-carnitina inaintea efortului aerob (alergare, bicicleta) determina o ardere mai rapida a grasimilor. L-carnitina este produsa in mod natural in corp Concentratiile maxime sunt in muschi si in inima. Sinteza de L-carnitina are loc in ficat si rinichi, necesita doi aminoacizi esentiali lisina si metionina, dar si vitamina C, vitamina B6 si niacina. Acesta este un alt motiv pentru care dietele de infometare nu au efect. Ele sunt deficitare in lisina si metionina (ce provin din carne sau lapte) si duc la o sinteza mica de L-carnitina. Astfel nu se ard grasimile, iar oamenii se mira de ce nu slabesc consumand doar 500 de calorii zilnic. In corp se sintetizeaza zilnic 20 mg de L-carnitina, reprezentand 10% din necesarul zilnic O dieta adecvata trebuie sa aduca inca 100-300 mg prin aport alimentar.Alimentele cu o concentratie mare de L-carnitina sunt: carnea de vita (143mg/100g), porcul

(25mg/100g), carnea de pasare (13mg/100g) i pestele (3- 10mg/100g). Exista pe piata si suplimente alimentare sau produse alimentare ce contin o cantitate semnificativa de L-carnitina, cum ar fiSoiaSnack Diet. Datorita sintezei limitate, L-carnitina este recunoscuta ca un supliment esential pentru organism inca din anul 1986, cand, in cadrul Simpozionului despre Nutrienti Conditional Esentiali s-a stabilit importanta ei pentru sanatate. Beneficii demonstrate prin studii stiintifice Studiile au confirmat efectul benefic al L-carnitinei pentru organism. Un studiu publicat in numarul din ianuarie 2003 al Jurnalului Nutritia a urmarit efectul L-carnitinei asupra metabolismului femeilor tinere ce efectuau exercitii. Cercetatorii au constatat in grupul de femei ce a primit L-carnitina (0,68 g sau 680 mg zilnic) o diminuare a tesutului gras cu 1,35% dupa 35 de zile, precum si o crestere accelerata a arderii grasimilor, comparat cu grupul de femei care au primit o pilula inerta (placebo). Pe langa importanta ei in arderea grasimilor, L-carnitina este utila in cresterea performantelor sportive, in boala de inima si chiar si in cadrul tratamentului diverselor cancere. De la descoperirea L-carnitinei in anul 1905 si pana in prezent au fost publicate peste 9000 de studii privind L-carnitina. Unele studii din 2007 au aratat capacitatea L-carnitinei de a proteja ficatul si nervii periferici. Este utila si in boala celiaca (celiachie), o afectiune foarte intalnita in ziua de azi, dar slab diagnosticata, produsa de intoleranta la glutenul din cereale. Este eficienta chiar si in cazul cancerului la san, putand diminua dimensiunea tumorii. Nu in ultimul rand, L-carnitina are capacitate antioxidanta semnificativa. Prin acest mecanism, L-carnitina netezeste vasele de sange, deteminand relaxarea lor, lucru ce asigura un flux mai bun de nutrienti si oxigen catre organele vitale.

Redescoper potenialul vitaminelor B


Celula este mai optimist i mai energic n compania vitaminelor B, asigurndu-ne, astfel, un sistem nervos echilibrat, un metabolism activ i un proces de regenerare celular accelerat. Cu alte cuvinte, cu ajutorul vitaminelor B ne putem construi o via afectiv sntoas, putem beneficia, din plin, de energie fizic i mental i ne putem bucura att de imunitate ct i de o convalescen redus. B-urile fac parte din familia vitaminelor hidrosolubile, ai crei membrii mai importani sunt : B1 (tiamina), B2(riboflavina), B3 (niacina), B5

(acidul pantotenic), B6 (piridoxina), B7 (biotina), B9 (acidul folic), B12 (ciancobalamina). B4(colina) a fost scoas ulterior din aceast numeroas familie. Ca ntr-o familie unit, vitaminelor B le place s acioneze mpreun, valorificndu-i una alteia potenialul. Ex: B2 transform vitamina B6 n forma sa activ, B6 susine sinteza vitaminei B3 din triptofan, iar vitamina B12 activeaz acidul folic. Flora intestinal joac un rol extrem de important n sinteza i absorbia vitaminelor B. Astfel, o flor microbian compromis va ncuraja dezvoltarea unor populaii neprietenoase de bacterii i fungi, care vor priva organismul de vitaminele i mineralele necesare. Cu excepia vitaminei B12 (singura depozitat n ficat, ce poate asigura rezerve pentru 6 ani), restul vitaminelor B necesit un aport zilnic. Cea mai frecvent este carena de vitamina B6, cele mai rare fiind de B5,B7,B12. n general, deficitul de B-uri se datoreaz unei alimentaii necorespunztoare, stresului, abuzului de medicamente, alcool, tutun, unor afeciuni acute sau cronice. Cnd lipsesc, la nivel organic, au de suferit: creierul, pielea i mucosele, stomacul i intestinul. Astfel, pot apare una sau mai multe din urmtoarele simptome : stare de oboseal, tulburare a somnului, agresivitate, depresie, fric, apatie, durere de cap ori migren, concentrare sczut, dureri ale nervilor (polineuropatii), sindrom premenstrual, piele nroit cu descuamri, dermatite, eczeme, crpturi ale buzelor, grea, vrsturi, diaree, infecii repetate. Echilibrul hormonal determin starea noastr de bine La nivel biochimic, formula fericirii este relativ simpl : vitamine plus albumin. Atunci cnd hormonii sunt secretai i transmii corespunztor, avem o stare de armonie interioar, rspundem constructiv n condiii de

stres i beneficiem de un maxim de concentrare i vitalitate, necesar ndeplinirii oricrui obiectiv. Vitaminele B constituie preioase materiale de construcie n proiectul neurotransmiatorilor, alturi de albumin. Astfel sunt fabricate: serotonina hormonul armoniei interioare; melatonina mediatorul somnului linitit; noradrenalina hormonul impulsului spre aciune; dopaminei mediatorul chimic al creativitii, bunei dispoziii i a strii lipsite de griji; acetilcolinei - susintorul memoriei i a puterii de concentrare. Viteza metabolismului este direct proporional cu aportul vitaminelor B n general, vitaminele dicteaz viteza metabolismului nostru i buna lui desfurare. Un metabolism eficient nseamn energie, rezisten la efort i absena tendinelor de ngrare. Vitaminele B contribuie la : transformarea hidrailor de carbon n glucoz i glicogen, arderea i stocarea grsimilor, participnd la producerea de energie; descompunerea proteinelor n aminoacizii necesari structurilor proprii organismului; Regenerarea vitaminele B celular se afl n strns dependen de

n procesul de regenerare celular, complexul de B-uri asigur repararea ADN-ului i intervine n metabolismul albuminic. Conform planului de construcie al genelor, albuminele din hran sunt transformate n mii de structuri diferite de albumine proprii, n scopul reparrii i reconstruciei miliardelor de celule ale organismului, pentru creearea celulelor sistemului imunitar, pentru dezvoltarea muchilor i pentru construirea hormonilor i a mediatorilor. Vitamina B1 ntrete memoria

Vitamina B1 ncetinete descompunerea acetilcolinei, neurotransmittorul responsabil cu stocarea amintirilor. Astfel aportul acesteia influeneaz capacitatea de nvaare i memoria. Bolnavii de Alzheimer secret din ce n ce mai puin acetilcolin, motiv pentru care memoria este ireversibil afectat. n lipsa vitaminei B1 i a colinei (B4) nu se poate secreta acetilcolina. Astfel stratul umed-uleios care protejeaz neuronii la exterior se usuc i zone ntregi din creier mor. Vitamina B2 glutationul arde, fr mil, grsimea i regenereaz

Celula de grsime ar trebui s depoziteze doar temporar grsimea, pn cnd aceasta este transformat n energie. n cazul unui deficit de B2 uzinele nu funcioneaz la adevrata lor capacitate, iar grsimile rmn stocate o perioad mai lung de timp. Dup 20 de minute de alergat, grsimile ncep s ard sub form de energie majornd, implicit, consumul de B2. De asemenea, vitamina B2 regenereaz glutationul antioxidantul propriu organismului, unul dintre cei mai importani captatori de radicali liberi. B3 combate melancolia i depresia Ciocolata este frecvent utilizat pentru a depi o stare de tristee, deoarece aceasta crete nivelul serotoninei i asigur o senzaie rapid de confort psihic. Spre deosebire de ciocolat, hormonii fericirii obinui din triptofan cu ajutorul vitaminei B3, nu ngra. B6 ntrete musculatura, optimismul i imunitatea Pentru a face muchi este nevoie de o cantitate suplimentar de proteine. Pentru ca aceste proteine s fie valorificate este necesar un aport de B6. Vitamina B6 mai particip i la formarea neurotransmittorilor, determinnd astfel lumea sentimentelor noastre, aciunile i calitatea somnului.

De asemenea, reaciile de aprare necesit anabolismul rapid al mediatorilor chimici i al celulelor sistemului imunitar din albumin, fapt ce se poate realiza cu ajutorul vitaminei B6. B9 (acidul folic) susine cretere, diviziunea celular i tonusul psihic Coninutul real de acid folic din alimente este sczut, datorit faptului c acesta este extrem de sensibil la temperatur ridicat, lumin, aer, depozitare, acizi. Astfel este recomandat aportul acidului folic de sintez. Avorturile, malformaiile nou-nscutului, atacurile de cord, oboseala i depresiile pot fi evitate cu un supliment de acid folic. Vitaminele B6, B9(acidul folic) i B12, dumanii de temut ai homocisteinei Aceste trei vitamine dezasimileaz un produs intermediar, foarte periculos, n cadrul metabolismului albuminic: homocisteina. Aceast molecul este mai ascuit dect o lam de ras i produce minifisuri arterelor, n care se pot acumula cu uurin grsimi i deeuri de albumin. Consecina: ngroarea peretelui, pn la nfundarea arterei, cu creterea riscului infarctului de miocard i atacului cerebral. Acest proces este lent (poate atinge chiar 20 ani), dar sigur. Teama principal pentru care nu lum suplimente cu vitamine B este teama de ngrare Aceast team atinge n special sexul feminin, care este, din pcate, inta osteoporozei i a depresiei. Numai dac ne uitm la beneficiile vitaminei B6, vom ntelege de ce exist din ce n ce mai multe cazuri diagnosticate de osteoporoz, fracturi de old, ori de ce se nmulesc cozile la ua cabinetului de psihiatrie. Este adevrat c suplimentarea cu B-uri crete pofta de mncare, dar conteaz i cu ce ne potolim aceast poft. Cea mai mare nevoie de vitamine B o au :

persoanele care au inut o cur de slabire o perioad ndelungat consumatorii de alcool, n special cei cronici persoanele care fac abuz de medicamente

B1, B2, acid folic (B9)

complex de B

pansamente gastrice, aspirina, calmante, somnifere, diuretice, antibiotice, contraceptive complex de B + acid folic hipocolesterolemiante, antireumatice, medicamente care inhib secreia de acid gastric B 12 medicaie antiepileptic - n special biotina - B7 diabeticii B complex bolnavii de Alzheimer B complex, cu accent pe B1 vrstnicii, peste 65 ani B1, B2, B6, acid folic (B9), B 12 persoanele stresate B6 sportivii B complex fumtorii B6, acid folic (B9) gravida si lauza complex de B i acid folic (B9) pesoanele care in un regim complex de B n special B2, strict vegetarian B3, B12 persoanele care sufer de : scaune diareice : Complex B + Acid folic (B9); cderea prului i albirea prematur a acestuia : complex de B, cu accent pe B2 si B5; gastrita, boala a pancreasului : B 12; polineuropatii : B1, B6, B12; sindrom premenstrual : complex B + acid folic; febr : B6; colit : acid folic; boala Crohn acid folic, B12;

unele suplimente care conin complex de B-uri, nu conin i acid folic n ceea ce privete alimentaia i suplimentele alimentare, cele mai mari concentraii le ntlnim n : B1 drojdia de bere, fulgi de ovz, fina de gru, orez nedecorticat, banane, semine de floarea soarelui; B2 drojdia de bere, piept de pui, germeni de grau, ciuperci champignon, brnz slab de vac, spanac, lapte, iaurt, fulgi de ovz; B3 drojdia de bere, alune, cafea, piept de pui, sardine, orez natural, ciuperci; B5 majoritatea alimentelor, lptior de matc; B6 somon, sardine, carne de pui, avocado, dovlecei, banane, fain integral de secar, cartofi; B7 majoritatea alimentelor; B9 salat, spanac n salate, fr oet (acizii distrug acidul folic); B12 rac, stridie, midie, ou, brnz de vaci, chefir. B4 -colina - ou, drojdie de bere, germeni de gru, soia, conopid.
Totul despre cafein

Cafeina. O putei numi i 3,7-dihidro-1,3,7-trimetil-1H-purin-2,6-dion ori 1,3,7-trimetilxantin. Cafeina, poate cel mai popular drog din lume. Consumm cafein n cafea, ceai, cacao, ciocolat, unele buturi rcoritoare, dar i n unele medicamente.

Sursele naturale ale cafeinei sunt boabele de cafea, frunzele de ceai, nucile kola i pstile de cacao. Cafeina pur este inodor i are un gust amar. Efectele cafeinei asupra sistemului nervos Cafeina este un stimulant al sistemului nervos central. n doze moderate, cafeina poate: Crete vigilena Reduce coordonarea motorie fin Provoca insomnie Cauza dureri de cap, nervozitate i ameeli n doze masive, cafeina este letal. O doz fatal de cafein s-a calculat a fi de mai mult de 10 grame (aproximativ 170 mg/fiecare kg al greutii corporale) - acest lucru este echivalentul a 80-100 ceti de

cafea bute succesiv, n ritm rapid - un lucru nu foarte uor de fcut. Cafeina intr n fluxul de snge prin stomac i intestinul subire i i poi simi efectele la aproximativ 15 minute dup ce este consumat. Odat ajuns n organism, cafeina va rmne aici timp de mai multe ore: este nevoie de aproximativ 6 ore pentru ca o jumtate din cantitatea de cafein s fie eliminat. Cafeina aparine grupului chimic xantin. Adenozina este o xantin ntlnit n mod normal n creier, care este folosit ca neurotransmitor la unele sinapse. Un efect al cafeinei este de a interfera cu adenozina n mai multe locuri din creier, inclusiv la nivelul formaiunii reticulate. De asemenea, cafeina acioneaz n mai multe locuri din organism, avnd ca efecte: creterea ritmului cardiac, contractarea vaselor de snge, relaxarea cilor aeriene pentru mbuntirea respiraiei i facilitarea contraciei unor muchi. Conform unor studii, cafeina provoac dependen fizic. Un mod de a spune dac cineva are nevoie de o ceac de cafea sau de o sticl de Cola este s nu-i dai aceste lucruri i apoi s vezi dac are simptome de sevraj. Simptomele tipice de sevraj asociate cu cafeina sunt durerile de cap, oboseala i durerile musculare. Aceste simptome pot s apar n termen de 24 de ore dup ultima doz de cafein. Un studiu a artat faptul c 4 ceti de cafea pe zi sunt doza minim pentru crearea dependenei fizice. Alte studii spun c sunt necesare cteva ceti de cafea n plus pentru a dezvolta dependen. tiai c...? Descoperirea cafelei Conform legendei, cafeaua a fost descoperit n jurul anului 850 d.Hr. n Egiptul de Sus, de o capr din turma lui Khaldi. ntr-o noapte, caprele lui Khaldi nu s-au mai ntors acas. Cnd le-a gsit, Khaldi le-a vzut dansnd lng un arbust cu fructe de pdure roii (boabe de cafea). Dup ce Khaldi a gustat cteva dintre aceste fructe de pdure, a nceput i el s danseze. Khaldi a vorbit cu civa clugri care au folosit aceste fructe de pdure pentru a face o butur i... cafeaua s-a nscut! Cafeina poate fi gsit n multe buturi, produse alimentare i medicamente. Urmtoarele tabele art coninutul n cafein al diferitelor produse.

Buturi Produs Cafea Cafea decafeinizat Ceai Cacao fierbinte Lapte cu ciocolat Cola Jolt Josta Mountain Dew Surge Tab Coca Cola dietetic Coca Cola Coca Cola Clasic Tab Cola RC Dr. Pepper

Cantitatea produsului 150 ml (141 g) 150 ml (141 g) 150 ml (141 g) 150 ml (141 g) 225 ml 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g 340 g

Coninutul de cafein n mg 60-150 2-5 40-80 1-8 2-7 100 58 55 51 47 45 64 23 46 34 61

Mello Yellow Mr. Pibb Cola Pepsi Coca Cola cu ciree Surge 7- Up Bere Mug Root Sprite
tiai c...?

340 g 340 g 340 g 226 g 226 g 340 g 340 g 340 g

35 27 43 23 35 0 0 0

Un comerciant american de cafea i ceai numit Thomas Sullivan a inventat pliculeele de ceai n 1904. El a folosit pliculeul de ceai pentru a trimite mostre clienilor si.

Produse alimentare Produs Iaurt ngheat Ben/Jerry, fr grsimi, cu cafea ngheat Starbucks cu cafea Iaurt Danone cu cafea Baton de ciocolat Baton Chunky Baton 100 Grand Baton Nestle Crunch Baton Krackel O cup cu unt de arahide Baton Kit Kat Mr. Goodbar Stafide nvelite n ciocolat Baton Butterfinger Baton Baby Ruth Baton special cu ciocolat neagr dulce Ciocolat Brownie Prjitur (cookie) cu ciocolat ngheat cu ciocolat Ciocolat cu lapte Ciocolat amruie Baton Butterfinger After Eight Mint Jell-O Pudding Pop Chocolate

Cantitatea produsului O cup O cup 226 g 50 g Un baton (40 g) Un baton (43 g) Un baton (40 g) Un baton (47 g) 51 g Un baton (46 g) Un baton (50 g) 10 buci (10 g) Un baton (61 g) Un baton (60 g) Un baton (41 g) 35 g 30 g 50 g 28 g 28 g Un baton (61 g) 8g Un baton (77 g)

Coninutul de cafein n mg 85 40-60 45 3-63 11,6 11,2 10 8,5 5,6 5 5 2,5 2,4 2,4 31 8 3-5 2-5 1-15 5-35 2 1,6 2

Medicamente ce nu necesit prescripie medical Produs (un comprimat sau o capsul) Coninutul de cafein (mg)

Dextrim Vivarin No Doz Excedrin Vanquish Anacin Midol Triaminicin Dristan

200 200 100 65 33 32 32 30 16

Sursele tabelelor: Pennington, J.A.T., Food Values of Portions Commonly Used (18th Edition), J.B. Lippincott, Philadelphia, 2005; Soft Drink Manufacturers Association; United States Department of Agriculture, Human Nutrition Information Service, Handbook #8-14 (1986) and Handbook #8-19 (1991); Starbuck Co. Information Pamphlet, American Beverage Association Cercettorii au ncercat s afle ct de mult cafein consum oamenii n fiecare zi. Americanii consum aproximativ 20 de milioane de kilograme de cafein n fiecare an. n Statele Unite, butorii de cafea beau o medie de 2,6 ceti pe zi. Pentru butorii de cafea, aportul total de cafein, provenit din cafea i din alte surse (cum ar fi buturile rcoritoare, produsele alimentare i medicamentele) este de 363.5 mg pe zi. Chiar i persoanele care nu beau cafea au un aport ridicat de cafein: fotii butori de cafea acumuleaz aproximativ 107 mg de cafein pe zi, n timp ce oamenii care nu au but niciodat cafea acumuleaz aproximativ 91 mg pe zi. Ah, i nc un lucru la care s v gndii...cafeina NU contracareaz efectele alcoolului. Cu alte cuvinte, cafeaua nu trezete o persoan beat i nici nu o face apt pentru condus. ncearc! Ct cafein consumi n fiecare zi? Folosete o foaie de eviden asemntoare cu aceastapentru a nota produsele cu cafein pe care le consumi. Noteaz numele produsului, cantitatea de produs pe care o consumi (de exemplu: miligrame, grame, ceti, batoane, pastile), cantitatea de cafein pe care o conine fiecare produs i momentul din zi n care ai consumat produsul. Folosete foi de eviden diferite dac vrei s urmreti consumul de cafein n zile diferite. tiai c...? Statele Unite import aproximativ 30% din totalul de cafea din lume. (Statistic de la Prevention's Giant Book of Health Facts, 1991) La nivel mondial, 120.000 de tone de cafein sunt consumate n fiecare an. n Statele Unite, mai bine de 80% dintre aduli consum cafein zilnic. Consumul mediu zilnic de cafein printre aduli este de 200 mg pe zi. Femeile metabolizeaz cafeina cu aproximativ 25% mai repede dect brbaii. (Bibliografia pentru ultimele 4 curioziti: The World of Caffeine. The Science and Culture of the World's Most Popular Drug by B.A. Weinberg and B.K. Bealer, New York: Routledge, 2001.) tiai c...? Cafeina a fost pe lista de substane interzise ale Comitetului Internaional Olimpic (CIO) timp de muli ani. Atleii care prezentau la teste mai mult de 12 micrograme de cafein pe mililitru de urin riscau s fie exclui din Jocurile Olimpice. Acest nivel poate fi atins dup consumarea a 5 ceti de cafea. Oricum, CIO a eliminat cafeina de pe lista substanelor interzise n 2004. Cafeina a fost scoas de pe lista de substane interzise, astfel nct sportivii care beau Cola sau cafea nu sunt penalizai. (Bibliografie: http://www.wada-ama.org/) Ei au spus-o! Cafeaua i ceaiul sunt extrem de duntoare persoanelor care au nervi slabi (John Wesley, 1747, n The Iliac Passion)

Beneficiile oferite de afine


Generalitati
Afinele sunt bogate in antioxidanti. Totusi, beneficiile afinelor inseamna mai mult decat substantele chimice din compozitia acestora, despre care ati auzit atat de des. Afinele lupta impotriva bolilor la mai multe niveluri si sunt un instrument pentru mentinerea unei stari bune de sanatate, utilizate insa insuficient. Stiti probabil despre sucul de afine ca este o unealta de lupta impotriva infectiilor bacteriene ale tractului urinar. Suferinzii de cistita trebuie sa consume mult suc de afine neindulcit pentru eliminarea din tractul urinar a E.coli si Proteus, care provoaca dureri in timpul urinarii, crampe abdominale si chiar sangerari.

Cuprins articol
1. Generalitati 2. Beneficii 3. Analiza nutrientilor

Beneficii
Sus

Afinele au cea mai mare capacitate antioxidanta dintre toate fructele Afinele sunt foarte bogate in antioxidanti numiti antocianina, vitamina C, vitamine din complexul B, vitamina E, vitamina A, cupru (care intareste imunitatea si are rol antibacterian), seleniu, zinc, fier (promoveaza imunitatea prin cresterea hemoglobinei si a concentratiei de oxigen din sange) si stimuleaza astfel, sistemul imunitar si previne aparitia infectiilor. Odata ce imunitatea dumneavoastra este puternica, veti evita raceala, febra, varicela si multe dintre bolile care se pot transmite, atat pe cale virala, cat si bacteriana. Afinele neutralizeaza radicalii liberi care pot promova boala si imbatranirea in organism Afinele sunt unele dintre fructele cele mai bogate in antioxidanti. Acest lucru se datoreaza in special prezentei antocianinei, un pigment responsabil de culoarea albastra a afinelor. Cantitatea insemnata de vitamina C este un alt argument pentru rolul benefic al acestor fructe. Afinele contribuie la diminuarea grasimii din zona abdomenului Un nou studiu de specialitate sugereaza ca afinele pot ajuta la reducerea factorilor de risc din cauza carora puteti acumula grasime in zona abdominala si astfel poate sa scada probabilitatea aparitiei bolilor cardiovasculare si a sindromului metabolic. Pana in prezent nu s-au facut insa studii pe subiecti umani. Studiul s-a facut pe sobolani in a caror dieta s-a adaugat si o pulbere de afine. Dupa 90 de zile, sobolanii care au consumat dieta imbogatita cu pulberea de afine au prezentat mai putina grasime in zona abdominala, numar mai mic de trigliceride, colesterol mai mic, s-a imbunatatit glicemia a jeun si a crescut sensibilitatea la insulina. Desi este nevoie de cercetari suplimentare, un alt studiu a aratat ca barbatii cu factori de risc pentru boli de inima, care au baut suc de afine salbatice timp de 3 saptamani au inregistrat imbunatatiri in ceea ce priveste controlul glucozei si a insulinei. Ajuta la mentinerea sanatatii tractului urinar

Dezvoltarea coloniilor de bacterii, precum b-coli de-a lungul peretilor mucoasei din interiorul tractului urinar, sunt responsabile pentru aceasta infectie care conduce la inflamatie, senzatie de arsura in tipul urinarii si alte complicatii. In acest caz, afinele pot fi surprinzator de benefice. Acestea contin un compus format din polimeri mari, precum moleculele grele, care inhiba cresterea bacteriilor respective. Afinele au proprietati antibiotice, care se adauga la acest efect. Moleculele mari si grele spala practic aceste bacterii de pe peretii tractului urinar, prevenind declansarea infectiei. Pastreaza integritatea vederii Extractul de afine contine un nivel ridicat de compusi numiti antocianozide, care s-a dovedit in urma studiilor clinice ca incetinesc pierderea vederii. Acesti compusi pot preveni sau intarzia toate problemele legate de imbatranire, cum ar fidegenerescenta maculara, cataracta, miopia si hipermetropia, uscaciunea ochilor si infectiile, in special cele de la nivelul retinei, datorita propietatilor lor antioxidative. Afinele contin un grup special de antioxidanti numiti carotenoide (luteina, zeaxantina, etc.), flavonoide (cum ar fi rutina, resveritrol, quercentina, etc.), in plus pe langa alte substante importante precum vitamina C, vitamina E si vitamina A, seleniu, zinc si fosfor, care sunt benefice si esentiale pentru sanatatea ochilor. Studiile au indicat faptul ca, daca mancati 3 sau mai multe portii de fructe pe zi, puteti reduce riscul aparitiei degenerescentei maculare asociata imbatranirii (cauza principala a pierderii de vedere la persoanele in varsta), cu aproximativ 36%. Mentin sanatatea creierului Aceste fructe mici contin antociani, vitaminele A, complexul-B, C si E, zinc, sodiu, potasiu, cupru, magneziu, fosfor, mangan si pot preintampina sau vindeca printre altele, aparitia tulburarilor nevrotice, prin prevenirea degenerarii sau distrugerii neuronilor, a celulelor creierului, ajutand la mentinerea santatatii sistemului nervos central. Este greu de crezut insa, ca aceste fructe pot vindeca si afectiuni grave precum boala Alzheimer. Ele contribuie la vindecarea celulelor deteriorate si tesuturilor neuronilor si, pastreaza nealterata memoria pentru o perioada lunga de timp. Cercetatorii au descoperit ca dietele bogate in afine imbunatatesc in mod semnificativ si capacitatea de invatare. Afinele scad riscul dezvoltarii bolilor de inima Continutul ridicat de fibre, antioxidanti puternici si abilitatea afinelor de a dizolva colesterolul rau, fac din aceste fructe un supliment alimentar ideal pentru vindecarea bolilor de inima. Acestea intaresc si muschii inimii. Intr-un studiu efectuat recent, cercetatorii au descoperit ca o cantitate moderata de vin alb contine 0,47 mmol de antioxidanti ai radicalilor liberi, vinul rosu 2,04 mmol, iar vinul obtinut din afine contine 2,42 mmol din acesti compusi protectivi. Ajuta in ameliorarea constipaiei si a digestiei Fibrele din afine tin la distanta constipatia (prin consumul constant a unei cantitati insemnate), iar vitaminele, sodiul, cuprul, fructoza si acizii imbunatatesc digestia. Lupta impotriva cancerului Afinele s-au dovedit a fi de ajutor bolnavilor de cancer, deoarece contin anumiti compusi, cum ar fi pterostilbene (excelent in remediul cancerului de colon si ficat) si acid aleagic, care in combinatie cu antocianina si alti antioxidanti precum vitamina C si cupru, pot duce la prevenirea sau vindecarea cancerului. Studiile de laborator arata ca acei compusi fenolici din afine pot inhiba proliferarea celulelor canceroase din colon si pot induce apoptoza (moartea programata a celulelor). A fost observata, de asemenea, o reducere semnificativa (aproximativ 34%) a riscului de cancer ovarian la femeile care au un aport crescut de luteolina (ce se gaseste in citrice).

Analiza nutrientilor
Sus

Componente de baza Nutrienti Calorii Calorii din grasimi Calorii din grasimi saturate Proteine Carbohidrati Fibre dietetice Fibre solubile Fibre insolubile Zahar total Monozaharide Dizaharide Alti carbohidrati Grasimi totale Grasimi saturate Grasimi mono Grasimi poli Acizi grasi trans Colesterol Apa Reziduri Cantitate 84.36 4.40 0.37 1.10 g 21.45 g 3.55 g 0.40 g 3.15 g 14.74 g 14.58 g 0.16 g 3.15 g 0.49 g 0.04 g 0.07 g 0.22 g 0.00 g 0.00 mg 124.63 g -- g 0.00 0.75 0.20 0.29 0.92 2.20 7.15 14.20 % 4.69

Vitamine Nutrienti Vitamina A IU Vitamin A RAE A - carotenoid A - retinol A - beta caroten Cantitate 79.92 IU 4.00 RAE 7.99 RE 0.00 RE 47.36 mcg 0.11 % 1.60

Tiamina - B1

0.05 mg

3.33 3.53 3.10

Riboflavina - B2 Niacina - B3 Niacina - echivalent Vitamina B6 Vitamina B12 Biotina Vitamina C Vitamina D IU Vitamina D mcg Vitamina E alfa - echivalent Vitamina E IU Vitamina E mg Folat Vitamina K Acid pantotenic

0.06 mg 0.62 mg 0.69 mg 0.08 mg 0.00 mcg -- mcg 14.36 mg 0.00 IU 0.00 mcg 0.84 mg -- IU -- mg 8.88 mcg 28.56 mcg 0.18 mg

4.00 0.00 -23.93 0.00

4.20

2.22 35.70 1.80

Minerale Nutrienti Bor Calciu Cloruri Crom Cupru Fluoruri Iod Fier Magneziu Mangan Molibden Fosfor Potasiu Seleniu Sodiu Zinc Cantitate -- mcg 8.88 mg -- mg -- mcg 0.08 mg -- mg -- mcg 0.41 mg 8.88 mg 0.50 mg -- mcg 17.76 mg 113.96 mg 0.15 mcg 1.48 mg 0.24 mg -4.00 --2.28 2.22 25.00 -1.78 3.26 0.21 0.06 1.60 0.89 %

Specialistii spun ca persoanele care manancafructe si legume inchise la culoare, negre, previn aparitia unor grave probleme de sanatate, cum ar fi bolile hepatice, cancerul, anemia,osteoporoza, afectiunile cardiace sau degenerative, precum maladia Alzheimer, deoarece sunt foarte bogate in vitamina C si grupul de vitamine B cu efect antiinflamator, antiimbatranire, antidiabetic si care, impreuna, actioneaza ca un adevarat scut impotriva cancerului. Afinele, fructele inaltimilor de peste 2.000 de metri, care arata ca niste margele de culoare bleumarin-brumat, sunt acum in plin proces de coacere, numai bune de cules sau de luat acasa din piata. De la afine, in scop terapeutic, se folosesc, mai ales, fructele proaspete, neprelucrate in vreun fel. Dintre toate fructele toamnei, afinele au cel mai mare continut de antioxidanti, avand reale calitati cu care lupta impotriva proceselor de imbatranire. Efectul antioxidant si antiinflamator al afinelor le recomanda ca remediu in tratarea maladiei Alzheimer, a cancerului si afectiunilor cardiace.

Afinele contin vitamina A, vitaminele C si E, recunoscute pentru efectele lor antioxidante, si antocianine si fenoli care functioneaza tot ca niste antioxidanti. De asemenea, in compozitia afinelor intra si oxalatii, motiv pentru care medicii nu le recomanda persoanelor care sufera deafectiuni renale. Cura de afine poate dura intre o saptamana si o luna, cam cat se gasesc proaspete, in piata. Se recomanda cate o mana de afine proaspete, de trei ori pe zi, in jur de 150 de grame, bine spalate si curatate de partile stricate, cu o jumatate de ora inaintea meselor principale. Pulberea se obtine rasnind fructe uscate prin rasnita electrica de cafea. Nu se rasneste mult odata, e suficienta o portie pentru 10-15 zile. Zilnic, se iau cate patru lingurite, cu o jumatate de ora inainte de mese. Folosind pulbere se poate face un macerat la rece. Intr-o cana se pun doua-trei lingurite de pulbere peste care se toarna apa calda care sa nu depaseasca 40 de grade. Amestecul se tine la macerat, la temperatura cemerei, timp de opt ore. Se indulceste cu miere lichida care se topeste usor in lichidul rece. Nu se recomanda filtrarea maceratului deoarece resturile de fructe ramase pe fundul canii sunt foarte bogate in principii active, utile tratamentului. Afinele trateaza diabetul si bolile de ochi, cataracta si glaucomul, ajuta la cicatrizarea ranilor, previn bolile cardiovasculare si infarctul miocardic, trateaza infectiile urinare, scad colesterolul. Afectiunile colonului si ale intestinului mic sunt extrem de dureroase si reduc mult din calitatea vietii, putand da si complicatii de lunga durata, care sa se agraveze. Un nou studiu suedez arata insa ca intestinele inflamate pot fi tratate eficient cu afine. Cercetatorii de la Spitalul Universitar din Zurich au obtinut, in urma unui studiu, date conform carora afinele apara organismul de colita si alte probleme ale intestinelor, mai ales in cazul in care sunt consumate cu regularitate. Conform Suite 101, ele te pot scapa si de indigestii si diaree cronica. Ele pot fi consumate atat proaspete, atunci cand este sezonul propice, dar pot fi si congelate si pastrate pe toata durata anului. Daca nu ai avut suficient spirit practic, le poti gasi in supermarket, gata congelate. Au o concentratie mare de antocianine, un grup de flavonoide responsabile pentru culoarea lor albastra sau purpurie. Ele au abilitatea de a te apara de radicalii liberi si sunt bune mai ales in cazul in care stilul tau de viata, in ansamblu, nu este unul foarte sanatos. In cadrul studiului coordonat de profesorul Gerhard Rogler, s-au folosit cativa soareci carora li s-a indus o inflamare a stomacului, fiind apoi tratati cu fructe uscate, extract sau suplimente. S-a observat ca aceste fructe ajuta la eliminarea producerii substantei interferon-gamma, un compus chimic care provoaca inflamari. In plus, si simptomele colitei cronice sunt in mod clar imbunatatite.

Cantitatea de luteina recomandata de experti este de 4 - 6 mg pe zi, insa s-a descoperit ca majoritatea persoanelor nu consuma mai mult de 2 mg pe zi. Conform expertilor, aceasta cantitate poate fi usor dublata printr-o simpla salata care sa contina spanac si un ou. Beneficiile luteinei 1. Protejeaza vederea. Unul dintre cele mai cunoscute avantaje ale acestui antioxidant este puterea de a proteja impotriva cataractei si a degenerescentei maculare. Luteina impreuna cu zeaxantina (tot carotenoid) ajuta la filtrarea luminii albastre nocive si blocheaza actiunea ei nociva asupra retinei. 2. Protejeaza inima. Un studiu condus de Universitatea din Sudul Californiei a demonstrat ca persoanele cu un nivel ridicat de luteina nu au inregistrat nicio crestere a placii din interiorul arterelor, intr-un interval de 18 luni, spre deosebire de persoanele cu un nivel scazut de luteina. 3. Protejeaza creierul. Expertii au numit spanacul drept unul dintre super-alimentele care iti pastreaza mintea "ascutita". De ce? Pentru ca spanacul contine foarte multa luteina, care protejeaza creierul impotriva imbatranirii. 4. Protejeaza pielea. Cercetarile au aratat ca o cantitate de 6 - 10 mg de luteina pe zi (impreuna cu alti nutrienti) poate

asigura necesarul de nutrienti pentru a incetini procesul de oxidare al pielii. 5. Lupta impotriva cancerului. S-a demonstrat ca luteina reduce numarul celulelor canceroase. 6. Iti pastreaza plamanii "tineri". Persoanele care consuma multa luteina isi pastreaza plamanii mai "tineri" fata de persoanele care nu consuma, conform unui studiu efectuat de Universitatea din New York la Buffalo. Aceasta descoperire este importanta in special pentru fumatori. 7. Lupta impotriva artritei. Conform expertilor, persoanle cu un nivel ridicat de luteina isi reduc cu pana la 70% sansele de a suferi de artrita la genunchi. In ce alimente poti gasi luteina? O poti gasi intr-o varietate de fructe si legume, dar se pare ca cea mai buna sursa o constituie galbenusurile de ou si asta pentru ca este mai usor absorbita de corp. Iata cateva surse excelente de luteina:

Oua; Nap; Spanac; Gulie; Salata verde; Broccoli; Zucchini; Porumb; Mazare; Varza de Brussels.

Cine are nevoie de luteina? Toti care isi doresc sa lupte impotriva bolilor si a efectelor lasate de trecerea timpului pot adauga mai multa luteina in dieta zilnica. Daca fumezi sau consumi alcool regulat poti beneficia de protectia oferita de antioxidanti.

Luteina
hormon steroid derivat de la colesterol, secretat de catre corpul galben (folicul ovarian care a expulzat ovulul) in timpul celei de a doua faze a ciclului menstrual, de catre placenta in timpul sarcinii si, in mai mica masura, de catre corticosuprarenale si ovar. Functie - Rolul principal al progesteronului este acela de a favoriza nidatia ovulului fecundat si gestatia. Progesteronul modifica proprietatile vasculare si chimice ale mucoasei uterine pentru a o face propice implantarii oului in uter. In afara perioadei sarcinii, progesteronul are alte actiuni: el are un efect sedativ asupra sistemului nervos central si este responsabil de decalajul termic manifestat dupa ovulatie. El se opune efectului estrogenilorasupra glandelor mamare si mucoasei uterine, regland astfel actiunea lor. In situatia cand este secretat de catreglandele suprarenale si de catre ovare, progesteronul serveste drept intermediar in sinteza androgenilor sicorticosteroizilor. Patologie - O insuficienta a secretiei de progesteron antreneaza o infecunditate (dificultate de a obtine o nidatie), tratata prin administrarea de progesteron in timpul celei de a doua faze a ciclului menstrual. Utilizare terapeutica - Progesteronul natural sau derivatii sai de sinteza, din care exista mai multe tipuri, sunt utilizati pentru prevenirea riscurilor de falsa nastere, precum si in tratamentul substitutiv al menopauzei si in tratamentul tulburarilor menstruale.

Sinonim: progesteron.

Fibrele sunt substante de balast, care se gasesc numai fructe, legume si cereale. Stomacul nostru nu poate digera sau absorbi fibrele, insa ele sunt deosebit de importante pentru sanatate, intrucat ajuta tranzitul intestinal, previn si amelioreaza constipatia, reduc riscul de diabet si boli de inima, mentin senzatia de satietate pentru o perioada mai lunga de timp dupa masa. Alimentele bogate in fibre aduc o usoara crestere a nivelului de glucoza in sange, aspect important pentru diabetici si pentru persoanele care vor sa slabeasca. Specialistii recomanda un consum mediu de 20 - 35 grame pe zi, insa oamenii consuma in jur de 9 - 12 grame zilnic, poate si mai putin. O dieta saraca in fibre poate crea o serie de neplaceri, pornind de la senzatia de balonare, flatulente, hemoroizi, varice si pana la boli de inima si cancer de colon. Fibrele din cereale sunt cele mai eficiente pentru profilaxia bolilor cardiovasculare. Asociatia medicilor americani a subliniat importanta pe care o are dieta bogata in fibre, in special micul dejun bazat pe cereale, in reducerea afectiunilor coronariene la femei. Atentie insa, nu doar deficitul de fibre perturba sanatatea, dar si excesul. O dieta bazata doar pe fructe si legume poate inhiba abilitatea organismului de a absorbi alte substante nutritive, necesare pentru sanatatea sistemului imunitar si, in ce-i priveste pe copii - esentiale pentru crestere. Cerealele, bogate in fibra si in carbohidrati imbogatite cu vitamine, minerale, proteine si calciu, sunt ideale pentru micul dejun. Ele dau energie organismului in prima parte a zilei. Fibrele sunt prietenele noastre in cura de slabire! Fibrele maresc volumul alimentelor din stomac si apare senzatia de satietate. Manaci mai putin, elimini mai rapid toxinele si creste sansa ca silueta sa fie perfecta. Alimente care contin fibre: mazare, zmeura, fulgi de ovaz, fasole rosie, mere, paine integrala, broccoli. Fibrele se ragesesc sub forma de:

Pectina se gaseste cel mai mult in mere. Combate cancerul. Celuloza se gaseste in special in cereale. Lignina poate irita intestinul insa aceasta este indepartata in urma cojirii fructelor si legumelor.