P. 1
Grecia Antica

Grecia Antica

|Views: 122|Likes:
Published by Anca Alexandra
despre greci
despre greci

More info:

Categories:Types, School Work
Published by: Anca Alexandra on Feb 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $4.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

11/07/2013

$4.99

USD

pdf

text

original

Cuprins

I) Caracteristici generale ale Greciei - Cine erau grecii? - Periodizare; izvoare istorice referitoare la greci II) Marile orase 1) Atena, “Educatoarea Helladei” - Modelul atenian - Viata publica si privata - Reforme, forme de guvernare - Cetatenii atenieni – Viata femeii si a barbatului 2) Sparta, modelul arhaic - Viata publica si politica - Forme de guvernare - Educatia spartana 3) Literatura, Stiinta, Filozofie, Arte III) Cetatea-stat clasica: Razboi si imperiu IV) Grecia arhaica: Colonizarea, Tirani si legiuitori V) Epoca elenistica: Greci si romani, Cetati greci si monarhi absoluti VI) Oamenii si zeii VII) Razboaiele medice VIII) Bibliografie

1

Descifrarea recenta a scrierii lor silabice – asa-numita scriere lineara B – a dovedit ca limba lor era o forma timpurie a limbii grecesti. El a cunoscut. grecii erau cunoscuti sub numele de “aheieni”. la Micene. un system in care fiecare semn reprezenta cele mai simple sunete din limba si nu silabe. iar “Hellas” a devenit numele colectiv pentru toti grecii la un loc. a calatorilor straini si a unor curiozitati izolate cum ar fi substrasul autohton din insula Samtorace. cu exceptia sclavilor straini. Grecia propriu-zisa. Grecii au izbutit sa-si mentina o autonomie considerabila. lumea pe care ei o locuiau devenise de fapt pe de-a-ntregul greaca. printr-un proces. pentru a deschide asupra lumii o privire de om. Populatii vorbind “proto-greaca” au patruns pentru prima oara in peninsula greaca la inceputul celui de-al II-lea mileniu inaintea erei noastre. Deprinderile tehnice si cunostintele fundamentale in agricultura. incluzand litoralul Marii Negre spre est. Rasa. In timpul epocii obscure. iar limba greaca supravietuieste acestor transformari sociale. Dimpotriva. sa aiba un mod de viata in intregime grecesc si sa-si pastreze conditia elenitatii. In peninsula Greciei propriu-zise si in insulele Egeei. Argos si Pilos. dar si alte denumiri. ei au contribuit in fapt la modelarea civilizatiei – avansata din punct de vedere tehnic – a epocii bronzului din anii 1400 – 1200. aveau sa treaca cateva secole inainte ca stralucita periooada miceniana sa inceapa. insulele egeene. comunitatile grecesti existau in mijlocul altor popoare care le inconjurau. care duce – sau nu duce – la civilizatie. zonele de coasta ale Asiei Mici. ceramica si metalurgie dainuie. caci tocmai in aceasta epoca intunecata. civilizatie pe care o numim miceniana si care isi avea principalele centre in Pelopones ( partea de sud a Greciei continentale). dupa o inventie feniciana mai timpurie. tropaitul lent al vietii primitive.Despre Grecia Poporul grec a fost la vremea sa un popor ca toate celelalte. In epoca miceniana. timp de secole. sudul Italiei sic ea mai mare parte din Sicilia. continuand spre vest pe ambele maluri ale Mediteranei pana la Cirene in Libia si pana la Marsilia si la cateva asezari de pe coasta spaniola. Hellas a cuprins o arie enorma. limba si cultura nu aveau raporturi reciproce mai simple pe atunci decat in alte vremuri si in alte locuri in istorie. adaptat pe la 800. Oricare va fi fost nivelul lor cultural cand au patruns aici. Grecia antica ilustreaza uimitoarea complexitate a notiunii de civilizatie si extrema dificultate pe care au avut-o oamenii primitivi de a se smulge din orbirea animalitatii. termenul de “hellen” le-a inlocuit in chip statornic pe celelalte. asa cum a supravietuit si schimbarilor ulterioare. civilizatia miceniana se sfarseste destul de brusc. Paradox viu. Catre 1200. lumea Greciei istorice. In rest. 2 . o scriere intru totul diferita de linearul B. Istoria urmatorilor patru sute de ani nu e doar cea a unei prabusiri si a unui declin. era deosebita din punct de vedere economic. acest sfarsit e marcat prin distrugerea palatelor fortificate in multe parti ale Greciei. politic si cultural. si e imposibil sa separam contributia “greaca” de cea “pregreaca”. are loc o revolutie tehnologica majora – aparitia fierului – si se naste societatea greaca. Foloseau cu totii acelasi alphabet. In anume conditii. Lumea cea noua.

era cu totul deosebita si altfel organizata. sub conducerea unor monarhi cu puteri depline.. in 431. Mecanismele de baza ale democratiei au fost: alegerea prin tragere la sorti. excluzandu-i pe cei care si-au pierdut drepturile civice. si multi nu s-au ridicat niciodata deasupra nivelului minim. “Educatoarea Helladei” Aproximativ o treime.Marea masa a atenienilor. fie ca avea unul-doi sclavi sau nu. Flota. Cheia democratiei ateniene era participarea directa. Cei bogati erau in primul rand rentieri. cum ar fi Siria si Egiptul. decretele Adunarii ateniene erau emise. pana in epoca deschisa de razboaiele cu Persii. 3 . era in mare masura ocupata sa-si dobandeasca mijloace de trai. Epoca ROMANA – conventional datata de la infrangerea armatelor lui Antoniu si ale Cleopatrei de catre Augustus in batalia de la Actium din anul 31 i. in limbajul oficial al documentelor. dintre cetatenii atenieni locuiau in districtele urbane la izbucnirea razboiului peloponesiac. era o institutie a elaselor superioare si medii. de catre demos mai degraba decat de ecclesia. in secoul IV. echipajul era constituit din profesionisti platiti. in schimb. armata. si in pofida faptului ca civilizatia Imperiului Roman de Rasarit a ramas pana la capat esentialmente greaca.e. Adunarea se intrunea des – cel putin de 4 ori in fiecare perioada de 36 de zile. un secol mai tarziu. secole in cursul carora civilizatia greaca s-a raspandit catre est in centre noi cum ar fi Alexandria si Antiohia. liberi sa se dedice politicii si studiului. adica din momentul in care geografia politica a Greciei peninsulare si a coastei grecesti a Asiei Mici a devenit suficient de stabila. La Atena. nu exista nici guvernare reprezentativa. sau pur si simplu sa nu faca nimic.n. corpul civic actioneaza prin intermediul Adunarii poporului De aceea. Marile orase ale Greciei Antice Atena. raspunzatori si de o mare parte din costul operatiunilor. care permitea unui om sarac sa faca parte din sfat. din juriile tribunalelor sau sa indeplineasca o magistratura. de unde o aristocratie greco-macedoneana guverna teritorii intinse ale Orientului apropiat.. treptat. perioada oraselor-state independente si a celor mai mari realizari culturale din intreaga istorie a Greciei.Periodizarea istoriei Greciei Epoca ARHAICA – de la 800 pana la 500. inca din secolul III i.e. nici servicii civile si nici vreun corp de functionari publici. cetateneasca si nicidecum profesionista intr-un sens modern. cu toate ca numeroase comunitati grecesti trecusera sub stapanire romana. Epoca ELENISTICA – de la Alexandru cel Mare pana la cucerirea roaman in estul Mediteranei. Fiecare cetatean de sex masculin avand 18 ani putea sa ia parte la ea oricand dorea. Epoca CLASICA – secolele V-IV. Comanda navelor era impartita intre cei bogati dintre cetateni. care transforma egalitatea sanselor dintr-un ideal intr-o realitate si retribuirea functiilor. Intr-o democratie. proportia acestora crescuse la jumatate.n. sau ceva mai mult.

tanarul trebuia sa taca. Sparta nu se situa intre statele cele mai mari.Intr-un fel. Sclavul. singura finta omeneasca lipsita de democratie. In ochii atenienilor. sa-l batjocoreasca sau sa-l loveasca. In celelalte orase ale Greciei. Asadar. controlul nu numai asupra treburilor statului. dar si atunci cu voce slaba. cel putin cu ceilalti saraci. Cea mai mare mandrie a ei era de a fi “ scoala Eladei”. in strada. Daca e pedepsit prea brutal. A vorbi tare era in genere considerat o lipsa de educatie. Prin cucerire. Ea se convoca in aer liber. multi care nu se nacusera la atena erau puternic atrasi de ea. In prezenta oamenilor mai in varsta. mai cu seama. Hilotii erau intr-o dependenta totala. la Atena. meseriasi sau marinari. in societatea ateniena. Sparta stapanea Laconia si Messenia. permitandu-i accesul la mare si oferindu-i acea bogatie naturala rara si nepretuita care e fierul. in cea mai mare parte. Atena a inflorit ca nici un alt stat din Grecia clasica. dar si atunci numai pentru a lua parte la marile procesiuni religioase. o ocupatie: erau tarani. timiditatea era o insusire cat se poate de potrivita tineretului. conducerea statului apartinea Adunarii. oameni de stiinta si filozofi. Sclavul atenian este primit la numeroase ceremonii religioasa pe picior de egalitate cu cetatenii. raspunzand numai daca era intrebat. la nivelul inferior al productiei. Dar acest teritoriu nu intretinea o populatie libera. “diletantismul” era implicit in definitia ateniana a democratiei directe. campii fertile dupa criteriile Greciei. ca nu se respecta singura. de obicei mireasa avea intre 12-16 ani. Iar sclavii erau intrebuintati. este imbracat la fel cu cetatenii. ei au scazut treptat. se adunau mii sa dezbata si sa hotarasca. militari si civili. sclavul este supus violentelor tuturor oamenilor liberi. aproape tot atat de dispretuita ca si el. constituind o forta de munca obligata sa lucreze pamantul in folosul spartanilor. Vreme de doua veacuri. totdeauna in calitate de unelte insufletite. Adunarea formula directiile politice si detinea impreuna cu tribunalele. chiar timid. ea a dat nastere unei incredibile succesiuni de exceptionali scriitori si artisti. La atenieni tanarul perfect trebia sa fie rezervat. deosebit de reprosabila la adolescenti si tineret. cunoscuti sub numele de perieci isi pastrasera 4 . Alaturi de el. Dar sclavul nu este. Cel mai mare numar de spartani angajati in lupta au fost cei cinci mii de la Plateea. Mai mult. sclavul poate sa se refugieze in unele locuri sacre si. femeia se gasea intr-o situatie de inferioritate. Fetele tinere ieseau in strada intotdeauna insotite de parinti sau de alte perssoane in etate. negustori. este femeia. iar mirele intre 24-30. sub protectia divinitatii. ceea ce nu inseamna ca nu era respectata si. in 479. ci supusi de doua feluri. el are drept sa-si spuna parerea fata de stapan. la o ceremonie funebra sau ca sa mearga la templu. sa ceara stapanului sau sa-l vanda altuia. Oricare cetatean poate. Doar la aceste ocazii putea s-o vada ochiul unui barbat strain. Cetatenii atenieni aveau. pe o colina din apropierea Acropolei numita Pnyx. Asemenea diferente erau considerate normale. Sparta Din punct de vedere al populatiei. In familie. Ceilalti. ci si asupra tuturor functionarilor. si unii dintre ei s-au stabilit acolo mai mult sau mai putin statornic. pana ce la mijlocul secolului al IV-lea au ajuns sa nu mai poata mobiliza nici o mie de cetateni. Vechii greci socoteau ca intre soti trebuie sa existe o diferenta de varsta de 12-14 ani. Dupa aceea.

hilotii din Messenia s-au revoltat. Sistemul de proprietate s-a prabusit. admirat de toti cei care resping o societate deschisa. aceasta situatie s-a prelungit pana la crearea atotputernicei flote ateniene. a sistemului spartan – si. in chip cu totul evident. atingand. Stiinta. Curand. si aliatii ei i-au procurat si sprijinul unor forte navale adecvate. Ea era modelul unei societati inchise. in Pelopones.Fiecare 5 . ei erau gata oricand sa porneasca la razboi impotriva oricarui vrajmas. in ultima instanta. Messenienii au fost pana la urma zdrobiti. in cifre. Nici un stat n-a putut intrece Sparta in exclusivism si in xenofobie. corpul civic spartan avea sa fie constituit exclusiv din osteni profesionisti. Literatura. dar a ajuns foarte aproape de acest tel prin intermediul ligii peloponesiace. Principala si neclintita preocupare era pacea acasa. ea si-a cladit puterea. Dar mitul spartan continua totusi sa fie puternic si tenace. Structura guvernamentala a Spartei a fost adesea laudata in Antichitate pentru caracterul ei “mixt”. dupa mijlocul secolului al saptelea. mult peste ceea ce si altminteri i-ar fi asigurat proportiile ei. traind o viata de caazarma. Altii au acumulat averi – cu toate ca n-o puteau face decat ilegal. In afara granitelor. spartanii erau usor de corupt si greu de manevrat. lipite una de alta pana formau un sul. Organizarea de lagar militar a Spartei i-a tinut totusi pe hiloti in robie si a facut ca frecventa rascoalelor sa nu fie prea mare. un nivel foarte ridicat. Disciplina spartana si excelenta militara spartana au inaltat Sparta la randul de mare putere. In secolul al VI-lea. erau semnele vizibile ale elenitatii. odata cu pamantul ei pierd automat si statutul de cetateni spartani cu drepturi depline. aristocratice si democratice. pentru Sparta. in forma finala. traditia numeste acest conflict “al doilea razboi messenian” si-i atribuie o durata de saptesprezece ani. si invatamintele acestei revolte s-au tradus. un numar tot mai mare de spartani si-au pierdut loturile de pamant capatate de la stat si lucrate de hiloti. pe acesta scriau textul intr-o serie de coloane. a mirajului spartan. intr-o reforma sociala si constitutionala radicala care a dus la stabilirea. si cu acest ajutor. cu factiunile ei politice si cu acceptarea demos-ului ca o forta politica. N-a realizat-o niciodata pe de-antregul. Stralucirea Atenei nu trebuie sa eclipseze faptul ca au existat greci pentru care Sparta constituise idealul. aceasta dezvoltare isi are originea in cucerirea Messeniei. mai tarzie decat cea a Laconiei si mult mai radicala.libertatea personala si propria organizare in comunitati in schimbul cedarii de catre Sparta a oricarei initiative in domeniul militar si extern.Dupa incheierea celui de-al doilea razboi messenian. pretutindeni. cu frecventa-i “lipsa de disciplina” si cu recunoasterea demnitatii si drepturilor individuale. cea mai mare forta militara greaca de uscat. incat in aceasta regiune lipsesc aproape cu desavarsire marile opere arhitectonice care. fie el hilot sau strain. Arte Cartile erau facute din foi inguste dintr-o trestie egipteana numita papirus. presupus a oferi un echilibru intre elementele monarhice. Sparta a devenit. impreuna cu armata recrutata din randul periecilor. liberi de orice alta vocatie si activitate. Liga i-a oferit Spartei ajutor militar. Filozofie. educati din frageda pruneie pentru a avea doar doua calitati: pricepere militara si supunere absoluta.

dar si aceasta constructie prin excelenta greaca – porticul. Grecii preferau sa vorbeasca. Cartea-codex. frumos sculptate. a fost Fidias. 6 . veche de secole. aceasta identitate era completa. In vremurile mai vechi. cupe. adesea si ca persoane. si putine exemplare are fiecarei carti circulau simultan. fiecare dintre aceste trasaturi avea o istorie egeana. Existau si acasa monede frumoase si vase de pastrat apa. Nu numai imense teatre in aer liber si sali de adunare. mineralogie. de catre Eratostene. Filozofii predau tinand discursuri sau discutand. dar odata cu cresterea cunostintelor. nici o exceptie nu a intarit vreodata mai complet regula. chiar arhitectura lor e cea a unui popor caruia ii place sa vorbeasca. grecii acumulasera o cantitate considerabila de cunostinte emprice de agronomie. precum si pergamentul au aparut cateva secole mai tarziu. nu in muzee. si. inegali nu numai in intelesul superficial de inegalitate fizica. pentru a nu enumera decat pe cele mai stralucite. In ceea ce priveste asadar aspectele matematice si stiintifice. astronomie si navigatie. cel putin neoficial. cu totul speciala. calcului procesiunii echinoxurilor realizat de Hiparh. nu lasata pentru ragazul ocazional sau pentru bucuria personala a colectionarilor bogati si a estetilor. Elementele lui Euclid. mici vase de parfum. estimarea. Practica hipocratica a auscultarii cordului. sau promenada acoperita cu coloane. data fiind natura statelor si societatii elenistice. Filozoful si omul de stiinta erau identici in preocupari si obiective. elaborat de contemporanul Apolonius din Pergam. Negarea universului experientei in favoarea formelor eterne. jucariile puse in miscare de abur. . inginerie. nu aveau a mai fie egalate in Europa vreme de 1500 de ani. de avere sau de pozitie sociala. Cariera lui Fidias exemplifica deoebit de clar legatura. La sfarsitul epoci arhaice. ci inegali la suflet. Arta era amesteca in viata cotidiana. orientau in chip necesar pe om catre sine. in teatre. Omul insarcinat cu indeplinirea acestui program. Complicata interactiune a autonomiei locale si a panelenismului a atins punctul ei culminant in artele plastice. cel mai renumit dintre toti sculptorii Greciei. apar specialistii si o oarecare divergenta a preocuparilor. capitelurile minutios cioplice ale coloanelor. inclusiv la Delfi. intre arhitectura si sculptura. anatomie si fiziologie umana. Statul era aproape singurul protector al artelor monumentale. un barbat putea capata o piatra de mormant sculptata in marmura. Nu existau portrete de familia si busturi – dar. tocurile portilor si ramele usilor. metalurgie. la moarte. . un atenian care mai executase comenzi importante in multe locuri. E adevarat pana si in ce priveste proza. preocuparea pentru suflet erau deosebit de potrivite unor filozofi care. papusi de lut ars pentru copii – mai degraba decat “obiecte de arta”. oglinzi si bujuterii. moralmente inegali. reconstituirea cetatii. Teba si Olimpia. Atitudinea socratica fata de politica era radicala in sensul etimologic al cuvantului: mergea pana la radacina si pornea de la natura omului. tratatul cu privire la sectiunile conurilor. Statuile dinauntrul si din fata templelor ori de pe morminte si din palate. sa asculte. misticismul lui. a diametrului pamantului cu o aproximatie de cateva sute de km. descoperirea de catre Arhimede a greutatii specifice corpurilor. pe care le-a construit Heron – toate aceste realizari. in Egipt si in Orientul mijlociu de milenii. procesul de investigare rationala initial de primii cosmologi ionieni parcursese un drum foarte lung.exemplar trebuia copiat de mana. potrivite unor noi conceptii religioase in miezul carora se afla mantuirea. mai tarziu. Arta se gasea in temple. Ideea ca oamenii se nasc inegali era fundamentala pentru Platon si pentru cei mai multi dintre filozofii greci care l-au urmat. in portice si cimitire.

o confederatie putin statornica de triburi. in frunte cu Atena. erau in fapt aliatii Atenei. Din amicale – cel putin de forma – cum fusesera in anii imediat urmatori razboaielor medice. intre 431 si 404 si incheindu-se cu infrangerea totala a Atenei si cu dizolvarea dominatiei acesteia. In ultima instanta. Raspunsul atenian si cel spartan erau radical diferite. si nu un scop. in 454. considerabil. Astfel. vreme in care “tiran” si “polis” ajunsesera sa aiba conotatii teoretic contradictorii. Tesalierii. sau poate fi tradus cu formula “cetate-stat”. la nevoie. ele nu vor ezita sa sio utilizeze.600 km patrati. Doar cu propriile-i forte. Cand proportiile sunt juste. de la Delos la Atena. Cea mai mare dintre aceste polis. fie in corabii si soldati. liga devine un Imperiu. Dar raporturile Atenei cu Sparta erau tot mai dificile. S-a format o liga. 2. durand. Atena. acum cea a catorva mari cetati. cu centrul administrativ in insula Delos. o conditie a adevaratei independente era si suficienta propriilor resurse. au facut sa izbucneasca apoi razboiul peloponesiac. Puterea Atenei se va intemeia pe dominatia marii. In 426.Dominatia persana insemna plata anuala a unui tribuit. pentru a reveni la o pace nesigura in urmatoarele doua decade. Pe de o alta parte. era in fapt un foarte mic stat dupa conceptiile moderne – de aprox. cata vreme razboiul era un mijloc. Aici insa acordul se oprea. la cativa km departare de trecatoarea de la Termopile. relatiile dintre cele doua coalitii de forte au degenerat intr-un conflict deschis prin anii 450. Teoretic. cu toate ca aceasta din urma a fost guvernata de tirani in aproape intreaga epoca clasica. alternativele pasnice erau si ele utilizate. cu intreruperi. Organizata de catre atenianul Aristide. Razboiul era un instrument politic firesc. Sparta a intemeiat o colonie la Heracleea Trachiniei. la Corcila si Potideea. nici o cetate nu putea dobandi atata putere. pasivitate in treburile externe. Doua incidente majore implicand sfera de influenta a Corintului. problema e de ordinul unei juste normari a comportarii si a unei corecte organizari a vietii sociale. Totul depindea iarasi. fie in bani. dar daca 7 . in parte. aproape de mare.Cetatea-stat clasica Cuvantul grecesc “polis” in sensul lui clasic inseamna “stat de sine statator”. de marimea cetatii – o “polis” nu trebuie sa fie atat de mica incat sa nu aiba suficienta mana de lucru pentru a efectua diversele activitati normale necesare unei existente civilizate – incluiv necesitatile de aparare. in curs de aproximativ zece ani liga a eliminat flota persana din Egeea. Grecii insisi nu ezitau sa numeasca Sparta sau Siracuza polis. pe care grecii il foloseau din plin si adeseori. Razboi si imperiu Din pricina situatiei geografice. si simbolul acestei schimbari este transferarea centrului si tezaurului ei. puterea politica era principala forta generatoare de pace: mai inainte de puterea tiranilor. Grecia continentala a fost multa vreme ferita de amenintari directe sau de atacuri din exterior. si nu intotdeauna fara succes. dar libertate economica si culturala. pe baza unui sistem de contributii. Capacitatea lor militara superioara era intarita de constiinta generala a faptului ca.

Ramane constant pentru toate cetatile faptul ca orasul si satul sunt concepute ca o unitate. modelul mediteranean pare sa fi fost intotdeauna aglomerarea in sate sau in jurul cetatilor intarite ori complexelor palatiale. ca si in insulele Egeei. dar 8 . si cea mai importanta conditie pusa de Sparta victorioasa a fost dizolvarea imperiului atenian. de preferinta fata de fermele risipite. Aceste comunitati arhaice erau fara exceptie mici. numarul locuitorilor fiind de ordinul miilor si independente. Atena intervenea de obicei de partea celor multi. Inegalitatea acestei dezvoltari e in cel mai inalt grad evidenta in domeniul urbanizarii. Mai mult de atat. si nu – asa cum avea sa fie obisnuit in orasele medievale – ca doua grupuri antagonice. de “Sparta si aliatii ei”. care deseori aveau nevoie de acest ajutor pentru a-si mentine pozitia: astfel ei aveau sentimentul ca tributul si o relativa pierdere de autonomie sunt un pret acceptabil in schimbulguvernarii democratice inlauntrul cetarii si al pacii in afara ei. ci pentru intreaga Grecie: el a inchis singura cale posibila catre o oarecare unificare politica – chiar daca aceasta ar fi fost o unificare impusa celorlalti de o cetate ambitioasa. Intre nobili si restul populatiei existau tensiuni si din ce in ce mai mult. ea putea crea si insufleti o alianta de forte. care monopolizau in mare parte. un conflict deschis. dar mai revelator. regimul solului si legile cu privire la datorii erau de asa natura incat aristocratia nu numai ca stapanea cea mai mare parte si rodnica parte din pamant. apoi indeajuns de perseverenta. Una era cresterea populatiei. nu ca regi propriu-zisi. destul de unita si sub o conducere competenta. prin sentimentul – impartasit de toti membri ei – al unei unitati inrudite prin cult si traditii comune. in sensul ca nici unul din obiectivele spartane importante nu a fost realizat. Caracteristica e existenta unei retele de tratate. Alianta pe care istoricii o numesc “liga peloponesiaca” era cunoscuta de contemporani sub numele mai putin placut. Dintr-un punct de vedere strict rezidential. Aceasta comunitate e sudata nu numai prin legaturi economice sau prin forta. daca nu totalitatea pamanturilor si conduceau in parte prin institutii constituite. Liga beotiana scotea in evidenta cat de indoielnica era linia despartind pe aliati de supusi. sfaturi si magistraturi. Pacea din 421 a fot intr-un anume fel o victorie. dar si din punct de vedere psihologic. Oricare ar fi explicatia infrangerii finale a Atenei. Grecia Arhaica In zonele mai avansate ale Greciei continentale si microasiatice. sub hegemonie spartana. Razboiul s-a sfarsit in 404. legand pe fiecare din “statele membre” de Sparta. la izbucnirea caruia au contribuit mai multe cauze. regii supravietuiesc ca generali si preoti ereditari. exista acum un mare numar de comunitati stabile. asa cum ar fi dubla monarhie la Sparta. Puterea trecuse in mana unor mici grupuri de familii aristocratice. in primul rand. Chiar si atunci cand institutiile supravietuiesc in chip intamplator.era suficient de mare. si o structura de liga din cele mai putin stricte. Razboiul a fost asadar un dezastru nu numai pentru Atena. ea nu consta in dorinta nestavilita a supusilor de a se elibera de jugul atenian.

multi oameni “liberi” erau obligati sa serveasca in calitate de forta de munca necesara. cazul cel mai cunoscut fiind al Spartei Avand pamanturi foarte intinse si rodnice. razboinicul Homeric e inlocuit de hopit. Expeditia siracuzana a lui Arhias nu ar fi fost posibila daca cetatea Corintului nu ar fi atins proportii suficiente si n-ar fi fost indeajuns de bogata si de organizata sub aspect politic pentru a pregati aceasta expeditie – pentru a procura corabii. in vreme ce la colonizarea vestica a participat un mare numar de cetati. Megara. catre Sicilia si Italia de sud si pe la sfarsitul secolului al VII-lea catre Libia si sudul Frantei. care lupta in formatii massive. lipsite de iritarile si conflictele adesea iscate in alte parti din pricina disputelor si rivalitatilor comerciale. a aparut institutia specific greaca a tiraniei. Colonizarea Pentru o lunga perioada. Tirani si legiuitori Din aceasta lupta civila. unele colonii insesi. Calcis si Eretria. cetati din Creta. s-a indreptat spre vest catre insulele si coastele Marii Ionice. ajutata de noua dezvoltare militara. raportul intre “colonii” si “metropola” nu era nici intemeiat pe comert si nici imperialist in vreun fel. cum ar fi Gela. Acest al doilea val a fost dominat de doua cetati. Tocmai datorita faptului ca aceste colonii erau independente de la bun inceput si sub aspect politic si sub aspect economic. Rodos. pana la urma. Al doilea val. relatii prietenesti cu metropolele lor. pe proprietatile mai mari. din Asia Mica. in ansamblu. Foceea din Asia Mica. o forta de munca aservita foarte numeroasa. incepand de pe la 750. Singurul element comun al acestora era o stare de criza. Corintul si cele doua cetati. curand dupa 650. Elementul de constrangere este fundamental. Un alt factor a fost cel militar. geometri si alti specialisti necesari in momentul sosirii – nu ar fi fost posibila. ele au putut mentine atata vreme. pana si Sparta. Primul. comandanti. o supapa de siguranta a acestor tensiuni a fost oferita de asanumita “miscare de colonizare” care ducea surplusul de populatie catre tinuturi noi. dar involuntara. Printr-un proces documentat curand dupa 700. Au existat doua valuri de colonizare. inconjurand-o. aproape in intregime cu cetati grecesti. spartanii au creat. Mai inainte de toate. relatii bazate pe traditie si culte. din isule Eubeea au inceput procesul fiind urmate de Megara. prin scenele pictate pe vase. Troizen. Cateva cetati au evitat cu totul tirania. dupa o etapa preliminara cuprinzand coasta Traciei si Marea de Marmara. a patruns in Marea Neagra. arme si echipament. mai ales daca cetatea n-ar fi fost impinsa in aceasta directie. regiunile Achaia si Locris. din Grecia continentala si Milet. pedestrasul greu inarmat. o organizatie militara si politica unica in Grecia si au fost multa vreme imuni fara de tulburarile economice si politice 9 . in consecinta.

taranimea a obtinut o pozitie indeajuns de sigura si de independenta in raport cu pamantul. de razboaie neintrerupte. ea fusese profund influentata din punct de vedere cultural de catre greci. fiind tiran. O generatie mai tarziu. s-a instaurat la Atena. a putut sa realizeze ceea ce Solon nu izbutise: in timpul guvernarii lui. acest sistem era opera unui singur “legiuitor”. primind la nevoie si ajutoare in bani. Cucerirea treptata a lumii elenistice a inundat Roma si Italia cu idei grecesti. tirania. in cele mai multe domenii de activitate e imposibil de discutat ideile romane deosebit de modelul sau inspiratia lor greaca. Epoca Elenistica Istoria politica elenistica e o istorie obositoare. in timpul lui. Tirania a fost deseoi trasatura decisiva in stadiul de tranzitie de la guvernarea personala si familiala a nobilimii la cetatea-stat de tip clasic. Teologia crestina a primit pentru intaia oara o armatura filozofica sistematica de la oameni impregnati de traditia filozofica greaca. cu opere de arta grecesti. Toate trei aveau o trasatura comuna:erau pasi ducand la progresul ideii de comunitate prin apararea majoritatii mai slabe de puterea excesiva si extralegala a nobilimii.caracteristice celor mai multe dintre statele Greciei arhaice. 10 . Aparatorii pagani ai lui Homer duceau o lupta disperata de ariergarda. luptele civile au fost inabusite iar monopolul politic al familiilor aristocratice a fost curmat odata pentru totdeauna. pe care cautase sa o evite. cu sclavi vorbind greceste. Ca urmare. Conform traditiei. rea-credinta si asasinate destul de frecvente. Apologetii celor doua tabere dezbat cat se poate de serios chestiunea prioritatii intre Homer si Moise. Rolul marelui tiran atenian Pisistrate in acest proces a fost paradoxal. monotona si adesea de-a dreptul urata. In fapt. el contrazicea ideea guvernarii prin lege. in fapt. instituirea dreptului oricarei persoane de a cere dreptate in tribunal in numele cuiva care fusese lezat si introducerea apelului la un tribunal al poporului. Urmatoarele masuri ale lui Solon au fost caracterizate ca fiind cruciale: abolirea sclaviei pentru datorii. Prin insusi existenta lui ca tiran. prin intermediul asezarilor grecesti din sudul Italiei. Licurg. de la Platon la stoicismul tarziu. Nu exista martor mai important decat crestinismul timpuriu. in timpul democratiei – dar conditiile si starea de spirit erau radical modificate. a ramas in multe privinte greaca – elenistica – pana la sfarsit.Nobilii au continuat sa detina functiile civile si militare de frunte – asa cum o vor face pana tarziu. in secolul urmator. Incepuse o faza cu totul noua a istoriei occidentale. Partea orientala a imperiului. Greci si romani Cu mult inainte ca Roma sa fie activa in Mediterana orientala.

de parca timpurile de demult ar mai fi dainuit inca. Ea aducea diferite servicii comunitatii. de asemenea. de foarte multa vreme instituite in Orientul apropiat. ci un centru administrativ. daca are un sens. in domeniile hotaratoare ale legislatiei si politicii financiare. hotararile judecatoresti erau supuse jurisdictiei in apel a regelui. Oricare ar fi nuantele. sau macar vreo initiativa reala. Cetatea elenistica nu era un organism politic. prin insasi natura lor. raspunzatoare de strangerea impozitelor. pana la un punct. grecii aveau de acum o indelungata experienta a asezarilor in mijlocul unor neamuri straine. automat adoptate de cuceritorii macedonieni. si nici Sfatul – si ca gimnasiarhul tinde sa devina cel mai important magistrat al cetatii. dar in cetati. “barbare”. Aceasta era realitatea dominanta. Nu e de mirare ca gimnaziul a devenit centrul real al vietii civice grecesti – nu Adunarea. Deosebirea care se face astazi intre religie si folclor. de exemplu. mergeau si mai departe: toti erau supusi regelui. Religia greaca are aspectul stufos si incarcat al unui folclor. aplicata religiilor antice. Oamenii si zeii Religia greaca pare mai intai foarte primitiva. Din punct de vedere istoric. al casatoriilor mixte si fuziunii culturale. radacinile sistemului se aflau in regimurile monarhice. ori cu religia si educatia. aplicata la o religie cu aspect dogmatic cum e crestinismul. in raport cu chestiunile locale. Divinizarea monarhului in functie era o conceptie straveche. de impartirea dreptatii si de alte insarcinari atribuite ei de catre regi. ea n-a avut niciodata forma dogmatica. cu toate acestea. in legatura. si. ramane faptul ca acest cult al monarhului devine parte integranta a politeismului elenistic in toate straturile populatiei. limba oficiala era cea greaca si de asemenea multe din formalitatile legale. era hotarat alta decat cea greaca. Cat despre institutii. in unele zone. Formele exterioare si. modul lor necesar de viata se deosebea calitativ de cel al perioadelor precedente in istoria Greciei. Religia elenistica se caracterizeaza de asemenea prin preocuparile sale referitoare la “lumea de dincolo”. 11 . Fenomenul elenistic era. chiar ideologia. Orice fi insemnat insa aceasta cinste. cu aprovizionarea cu grane si cu apa. ea era mai degraba lipsita de orice continut real din punct de vedere politic: Nicio comunitate nu avea autonomie. de un ordin deosebit si pe o scara mai vasta. In realitate ea este si un folclor. raporturile externe erau in intregime in mainile acestuia.Cetati greci si monarhi absoluti In vremea lui Alexandru. tolerante si deosebit de adaptabile: zeii noi sunt incorporati. elemente noi si vechi se combina. din punct de vedere social sau psihologic. cum ar fi Caria din Asia Mica sau Crimeea. zeii stravechi capata noi atribute. statutul de cetatean era foarte apreciat. cu toate ca s-au introdus cetatile de tip grec ca element nou. si. cetatea era. insa. Realitatea. Institutia care incununa intreaga structura a monarhiei elenistice era cultul regelui. nu are nici unul. Religiile politeiste sunt.

Divinul poate exista peste tot. in animal. religia greaca. din care Sparta nu facea parte. initiat de Xerxes. Hegemonia Atenei a fost o consecinta directa a razboaielor medice. Persii pot invada Attica si incendia Atena. Ea se va servi de aceasta alianta in interes propriu. iar in urmatorii zece ani pregateste razbunarea impotriva Atenei.). la apogeul puterii sale.La origine. cu atat mai temut cu cat el ii intelege rau originea. In Asia Mica.Hr. actiunea divinitatii ca pe aceea a unei “puteri” care intervine pe neasteptate in viata sa... Atena devine cea mai puternica cetate. fiind ajutate cu 25 de corabii trimise de atenieni. se rascoala. Furnizand navele de lupta si soldatii. salvand democratia ateniana si sporind prestigiul tarii. Un zeu este. in primul rand. o armata persana debarca pe campia din apropierea satului Maraton. A urmat in anul urmator victoria decisiva de la Plateea. platiti din argintul celorlalte orase. care. Atena ajungea astfel. in piatra. Razboaiele medice La inceputul secolului al V-lea i. dar la Salamina flota lor este distrusa. sub conducerea lui Miltiade. nu reflecta decat slabiciunea omului in fata “puterilor” care. Asta nu inseamna ca totul in natura e zeu. reusesc sa-i surprinda pe persi si sa-i infranga. ceva care surprinde.Hr. formand Liga de la Delos. urmasul lui Darius. Razboiul incepe bine pentru persani. Cel mai adesea in paguba sa. 12 .Hr. Atena va regrupa in jurul ei cetatile care se temeau de un atac persan. prin sentimentul prezentei Altuia. Binefacatoare sau raufacatoare. in arbore. dar. la Termopile fiind infranta o armata de 300 de spartani condusi de regele Leonidas (480 i. Darius reprima rascoala si pedepseste Miletul pentru rolul sau conducator. in secolul al V-lea i. i se par a-i stingheri actiunea si a constitui pentru existenta sa o amenintare.. el a supus orasele grecesti. razboaiele medice. empiric. dar uneori si in avantajul sau. impunand celorlalte cetati modelul sau politic. sentimentul ca a intalnit pe un altul decat el. mai degraba. s-a asigurat alianta oraselor vecine si alianta Spartei. dar poate sa fie. In 490 i. la fel ca toate religiile primitive.Hr. in apa. iar printr-o serie de victorii navale izgonirea persilor din Marea Egee. in natura. neasteptata si arbitrara. A fost construita o flota de razboi (triere). Omul nu socoteste “puterea” ca supranaturala si are. in primul rand. Orasele Greciei erau salvate. Incepea pentru cetatile Greciei o perioada de mare pericol. constituindu-si un adevarat imperiu maritim. aproape in intregime. in anul 500 i.. moneda si deciziile sale. Sentimentul religios primitiv se defineste. mai tarziu in societate sau chiar in propriul sau spirit. Imperiul persan se intindea din India pana la Dunare. civilizatia sa oferind un model intregii Grecii. Zece ani mai tarziu. Primitivul constata deci. Atenienii le opun 10000 de soldati si. atenienii se pregateau sa reziste unui nou atac.Hr.

Kolobova. I. Ozeretkaia “Civilizatia greaca”. vol. E.Bibliografie “Vechii greci” – M. III – Andre Bonnard 13 . I – Andre Bonnard “Civilizatia greaca”. vol.L. M. Finley “Cum traiau vechii greci” – K.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->