P. 1
Sere europene pentru legumele româneºti

Sere europene pentru legumele româneºti

|Views: 14|Likes:
Sere europene pentru legumele româneºti
Sere europene pentru legumele româneºti

More info:

Published by: Oportunitate Financiara on Feb 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial
List Price: $0.99 Buy Now

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
See more
See less

12/04/2013

$0.99

USD

pdf

text

original

Sere europene pentru legumele româneşti O investiţie într-o seră de roşii şi de castraveţi se ridică la aproximativ 250.

000 de euro. Banii europeni pot acoperi jumătate din costurile de înfiinţare a unei sere de legume. Investiţia poate fi recuperată în maximum cinci ani. Înfiinţarea unei sere de legume cu sprijin nerambursabil de la Uniunea Europeană face parte din măsura de încurajare a modernizării exploataţiilor agricole (121). Pentru a demara o astfel de investiţie, a cărei valoare medie este estimată la 250.000 de euro, solicitantul trebuie să fie înregistrat ca societate comercială, persoană fizică autorizată sau asociaţie familială, având capital 100% privat. Sunt acceptate şi persoanele fizice neautorizate, cu singura condiţie de-a se autoriza în termen de 30 de zile lucrătoare de la data primirii notificării privind selectarea cererii de finanţare. Totodată, solicitantul trebuie să dovedească pregătire profesională în domeniu sau să se oblige să urmeze un curs de pregătire până la finalizarea investiţiei. Dacă solicitantul a mai desfăşurat activitate în acest domeniu, rezultatul financiar din anul precedent trebuie să fie pozitiv, iar la momentul depunerii proiectului nu trebuie să se afle în dificultate. 1.200 de metri pătraţi pentru rentabilitate Foarte important este ca terenul pe care va fi ridicată sera de legume să fie în proprietatea solicitantului sau să existe un contract de comodat între acesta şi proprietar. În cazul unei sere de legume, pentru ca ea să devină rentabilă, suprafaţa minimă destinată construcţiei şi cerută prin program trebuie să fie de 1.200 de metri pătraţi. În plus, ea trebuie înregistrată în Registrul fermelor sau în Registrul agricol. Pentru a ridica o seră de legume din structuri metalice, pe o suprafaţă de 2.000 de metri pătraţi, costurile urcă la 180.000 de euro, la care se adaugă 34.200 de euro – taxa pe valoare adăugată (TVA), cheltuială neeligibilă. Investiţia în seră presupune toate dotările necesare: structura metalică, acoperirea cu folie de polietilenă gonflabilă, sistem automatizat de control al climatului, sisteme de încălzire şi irigare. De asemenea, se vor achiziţiona un tractor legumicol, un plug, o freză, anexa centrală şi depozitul şi se va efectua racordarea la utilităţi. „La aceste costuri, legate strict de construcţia serei, se adaugă cheltuielile cu proiectarea, obţinerea avizelor necesare şi serviciile de consultanţă. Acestea pot ajunge până la 8% din costurile investiţiei”, spune Dan Nicoschi, director în cadrul Companiei de Consultanţă Financiară Transilvania (CCFT). Astfel, se ajunge la un cost total eligibil de aproximativ 195.000 de euro, la care se adaugă TVA de 37.050 de euro. Din cei 195.000 de euro, solicitantul poate obţine 97.500 de euro (50%) de la Uniunea Europeană. Cealaltă jumătate, de 97.500 de euro, şi TVA-ul de 37.050 de euro vor fi acoperite de solicitant din surse proprii sau din împrumuturi. Profit anual de 40.000 de euro Cultivând, de două ori pe an, tomate pe o suprafaţă de 1.000 de metri pătraţi şi castraveţi pe cealaltă de 1.000 de metri pătraţi, agricultorul îşi va putea recupera investiţia în maximum cinci ani. Mai

Evaluarea şi punctarea dosarului.Cazier judiciar . Alegerea firmei de consultanţă. a mai spus Nicoschi. Implementarea proiectului – realizarea efectivă a investiţiei: întocmirea proiectului tehnic.Certificat constatator şi certificat de înregistrare . veniturile din vânzări vor fi de 248. Firma de consultanţă 2. dar se ridică la maximum un milion de euro.Documente care atestă proprietatea sau dreptul de folosinţă a terenului şi/sau a construcţiei . Dan Nicoschi director Compania de Consultanţă Financiară Transilvania Mai mult sprijin nerambursabil Sprijinul nerambursabil oferit de Uniunea Europeană este de 50% din valoarea eligibilă a proiectului.Studiul de fezabilitate .Situaţii financiare ale solicitantului . Există însă şi excepţii. respectiv decontărilor La ce uşi batem 1. cu o producţie anuală de 20 de tone de tomate. Valoarea sprijinului european poate creşte cu 5% dacă beneficiarul investiţiei este o persoană fizică sub 40 de ani sau dacă persoana juridică are un asociat unic sub această vârstă. Oficiul Judeţean de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (OJPDRP) 3. Depunerea dosarului la oficiul APDRP 4.000 de euro). Astfel. mărind perioada de recuperare a investiţiei”. perioada de recuperare a investiţiei creşte.000 de lei (aproximativ 20. costurile neeligibile ale investiţiei vor creşte. Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit (APDRP) 4.Documentele aferente achiziţiilor.exact. „În condiţiile în care solicitantul apelează la un credit bancar. Firma de proiectare 5. punctarea se face în funcţie de o grilă existentă în ghid şi de care se va ţine cont în întocmirea proiectului 5. în situaţia în care proiectul este aprobat spre finanţare 6. se va obţine un profit de aproximativ 163. echivalentul a 39.Certificate şi cazier fiscal . care verifică dacă sunt îndeplinite toate condiţiile 2. calculul indicatorilor economici şi declaraţii 3. Dacă solicitantul apelează la un credit bancar.Avize . iar investiţia se va amortiza în maximum cinci ani. . studiul de fezabilitate. costurile cu utilităţile şi cu materialele implicate. Banca Paşi de urmat 1. Cheltuielile anuale de exploatare. finanţarea europeană poate creşte cu 10% pentru investiţiile realizate în zone montane cu handicap natural şi cu 25% pentru protecţia apelor împotriva poluării cu nitriţi proveniţi din surse agricole. Încheierea contractului de finanţare. Totodată.000 de lei. ajung la 85. Acte la dosar .500 de euro.500 de euro). Întocmirea dosarului de finanţare care cuprinde: cererea de finanţare.000 de lei (aproximativ 60. cuprinzând salariile personalului. 19 tone de cornişon şi 29 de tone de castraveţi.

odată cu obţinerea banilor de la bancă.ro: Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă Doi bănăţeni cultivă roşii cu bani europeni (Daniel Dancea) Cristian Tuca (stânga) şi Rusalin Nica s-au apucat de cultivarea roşiilor în 2007 Totul a început în primăvara anului 2006.consultantaagricola. pentru că s-au cerut garanţii. în ultimele zile de depunere a cererilor. iar când aveam banii şi trebuia să lucrăm s-a schimbat legea şi a trebuit să suportăm noi TVA. Acolo s-au împrietenit şi au hotărât să depună un proiect de finanţare europeană prin SAPARD. recunoscută pentru tradiţia în cultivarea legumelor. silvicultor de meserie. „Uneori voiam să dăm înapoi. „Se spune că este greu să accesezi banii europeni dacă nu ai relaţii. Întârzierea cauzată de negocierile cu banca a atras după sine alte greutăţi. La 31 iulie. a venit şi criza. dacă avem un proiect eligibil. iar trei luni mai târziu au primit răspuns favorabil că au primit finanţare. am vorbit despre ce trebuie să facem şi am început să lucrăm la proiect”. plata furnizorilor. erau colegi la o firmă de distribuit medicamente din Timişoara. cei doi tineri au demontat un mit. Noi nu am avut pe nimeni. „Ni s-a spus că.www. întocmirea dosarelor de plăţi şi primirea fondurilor nerambursabile Adrese utile . La toate acestea s-a adăugat creşterea euro şi scumpirea materialelor de construcţii. Când cădea unul dintre noi îl ridica celălalt. „După aproape un an de făcut proiecte am luat-o de la capăt cu negocierile cu banca. Ar trebui o bancă agricolă. a spus Rusalin Nica. banca ne dă banii pentru cofinanţare”.000 de metri pătraţi în localitatea timişeană Belinţ. Rusalin Nica.ro: Ministerul Agriculturii. fiind suportate din buzunar. însă Programul Fermierul le-a dat posibilitatea să ia un credit bancar în condiţii avantajoase.apdrp.ro: Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit . a spus Cristian Tuca. „Toţi furnizorii vor banii jos pe timp de criză. bani pe care nu îi aveau. Pentru a obţine finanţarea europeană de 150. 26 de ani. Ca şi cum toate acestea nu ar fi fost suficiente. În martie 2006 au renunţat la serviciu. Nu mai aşteaptă să faci plata în 30 sau 60 de zile”. şi Cristian Tuca. dar nu am mai putut. în vârstă de 37 de ani.000 de euro trebuia să contribuie şi ei cu aceeaşi sumă. de profesie horticultor.obţinerea autorizaţiei de construcţie. întocmirea dosarelor de achiziţii. cei doi au depus proiectul.www. Toate aceste greutăţi au fost o lovitură grea de suportat. a mai explicat Rusalin Nica. din bani proprii neprevăzuţi în proiect”. Am fost. au luat legătura cu o societate de consultanţă şi au început să facă proiectul. şi astfel am întârziat totul cu şase luni. „În decembrie 2007 am primit finanţarea. iar toate aceste cheltuieli nu erau prevăzute în proiect.Telverde pentru sesizarea dificultăţilor de accesare a fondurilor europene: 0800 800 644 . au înfiinţat o firmă.www. Ne-am susţinut unul pe . Pădurilor şi Dezvoltării Rurale . a mai spus Nica. a mai spus Rusalin. special creată pentru aşa ceva”. Greutăţi româneşti pentru banii europeni În proiectul pe care l-au realizat.madr. Greul abia atunci urma să înceapă. Cristian Tuca a moştenit un teren de 4.

Am învăţat şi consultanţă. lumina şi vântul. cu 2. după care se axează pe producţia de castraveţi. putem depune un alt proiect de modernizare sau extindere şi ne va fi mult mai uşor”. aceştia au şi un sfat pentru viitorii investitori. iar sistemul de irigat şi de aerisire se face automat. producătorii din Belinţ vor fi şi distribuitori. legumicultorii trebuie să iasă pe piaţă cât mai devreme. „Avem trei angajaţi. pe bază de senzori se calculează temperatura. pentru că noi dacă aveam nu întâmpinam greutăţi. „Noi trebuie să returnăm creditul în nouă ani. Contracte nu putem face pentru că preţul variază. „Indiferent de ce vrea să facă cineva. a mai spus Cristian. a spus Rusalin. .altul”. Pentru a avea un preţ convenabil şi pentru a câştiga. a mai spus şi Cristian Tuca. trebuie să vindem până încep să scadă preţurile 80% din producţie”. a îndrumat Rusalin Nica. şi construcţii şi am învăţat din greşelile făcute”.5 lei”.5 lei kilogramul şi îl dau cu 3. trebuie să aibă 30% din valoare. cei doi au planuri de extindere din fonduri postaderare. „Ar trebui să putem vinde oriunde ca să putem achita creditul. în special la magazinele mai mici la care să livrăm noi roşiile”. legatul roşilor şi culesul”. După ce vor termina proiectul început. „Odată finalizat proiectul acesta. Aşteaptă primele roade Cei doi asociaţi cultivă roşii pe 3. iar distribuitorii iau de la mine. a spus Cristian Tuca. Legumicultorii se aşteaptă la o producţie bună.000 de metri pătraţi să poată fi produse patru tipuri de culturi. a spus Cristian Tuca. „Vrem să ne facem clienţii noştri. bani proprii. În februarie a fost plantată prima tură de roşii. spre exemplu. a mai spus Rusalin Nica. umiditatea. a spus Rusalin. Terenul din seră este parcelat în aşa fel încât pe cei 3. cei doi au acumulat experienţă şi au învăţat din propriile greşeli. Un alt sfat ar fi să negocieze întâi de toate cu banca pentru condiţiile de creditare”. iar în câteva săptămâni este aşteptat primul ciclu de producţie. Intermediarii sunt cei mai câştigaţi Pentru a obţine un preţ bun pe kilogramul de roşii. De asemenea. Tocmai din acest motiv. Cei doi cultivă în sera de la Belinţ până în toamnă roşii. Singurele lucrări care se fac manual sunt ruperea buruienilor. dar piaţa dictează preţurile. „Am fost direct implicaţi.000 de metri pătraţi. Pentru a putea emite pretenţii la un preţ bun. Sfaturi pentru viitorii fermieri După un proiect cu multe peripeţii.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->