P. 1
Imperiul Austro-Ungar

Imperiul Austro-Ungar

|Views: 709|Likes:
Published by Mihai Veturia
-
-

More info:

Published by: Mihai Veturia on Feb 28, 2013
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

01/18/2015

pdf

text

original

Referat de: Mihai Roxana si Bunea Simona

Imperiul Austro-Ungar(1867-1918)
I. Formarea Austro-Ungaria sau Imperiul Austro-Ungar este o fostă monarhie dualistă din Europa Centrală. Din Austro-Ungaria făceau parte Austria, Ungaria, Boemia, Moravia, Bucovina, Transilvania, Carniola, Kustenland, Dalmaţia, Croaţia, Fiume şi Galiţia. Austro-Ungaria a fost întemeiată în urma unui compromis între burghezia maghiară și monarhia habsburgică, cu scopul de a menține vechiul Imperiu Austriac după înfrângerea suferită în Bătălia de la Königgrätz, în războiul din anul 1866 contra Prusiei. Termenul german Ausgleich se referă la "compromisul" din februarie 1867 prin care s-a fondat Dubla Monarhie austro-ungară, promulgată de împăratul Franz Joseph și o delegație maghiară condusă de Ferenc Deák. Compromisul urma unei serii de reforme constituționale eșuate ale Imperiului Habsburgic. Sub această nouă organizare guvernul din Ungaria dominat de maghiari a câștigat drepturi aproape egale cu guvernul de la Viena, cele două state constituindu-se ca două state separate, cu propriile constituții, parlamente, administrații și miliții. Aveau în comun același suveran, ministerele pentru politică externă, economică și militară. Cheltuielile comune erau acoperite inițial în proporție de 70% de către Austria. Compromisul s-a făcut în încercarea de a elimina disensiunile interne datorate războiului austroprusac, dar și pentru a aduce la tăcere agitațiile interne ale diverselor naționalități ale imperiului. Foștii revoluționari germani și maghiari au devenit politicieni, iar dieta ungară și-a recăpătat puterea. Statutul special al Transilvaniei și protestele celorlalte naționalități - majoritare de multe ori - a dus la apariția unei noi legi a minorităților în Ungaria, lege menită să apere drepturile românilor și sârbilor, dar care în practică a fost încălcată în mod repetat. II. Politica nationalitatilor Din punct de vedere etnic Austro-Ungaria era un imperiu multinațional, în care națiunile germană și ungară erau politic dominante în jumătățile lor (Cisleithania respectiv Transleithania). Celelalte douăsprezece naționalități erau: bosniacii, cehii, croații, evreii, italienii, polonezii, românii, sârbii, slovacii, slovenii, țiganii și ucrainenii), reprezentând două treimi din populația imperiului. Secolul al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea fiind o epocă de construcție a identităților pe criteriu național, tensiunile existente între cele două națiuni dominante și celelalte națiuni (îndeosebi italiană, română, ucraineană și sârbă) au făcut din Austro-Ungaria un stat șubred și săpat de mișcări iredentiste. În ciuda acestor dificultăți inerente structurii sale, în cei cincizeci și unu de ani de existență ai imperiului (1867-1918) economia acestuia s-a dezvoltat (dar inegal între regiuni), iar infrastructura a fost modernizată. Imperiul s-a dezintegrat însă la sfârșitul Primului Război Mondial, ca urmare a incapacității celor două națiuni dominante, germană și maghiară, de a găsi o soluție la revendicările celorlalte naționalități din cadrul său, astfel încât acestea au preferat să formeze state naționale proprii, sau, în cazul românilor, să întregească deja existentul stat național, România. III. Situatia Transilvaniei si a Banatului in Austro-Ungaria

s-au intensificat măsurile discriminatorii împotriva românilor. În paralel și independent față de politicile naționale. care era partea austriacă. Polonia. Iugoslavia (pe atunci Regatul sîrbilor. Totuși. Austro-Ungaria s-a destrămat.reintegrat Ungariei. datorita unei puternici politici de maghiarizare implementata de autoritățile maghiare. urmând modelele statale și politicile naționale uzuale în acea vreme in Europa (Franța. după Republica Banat. chiar a sașilor. slovacilor. România. nemulțumirile și opoziția vehementă a multor grupuri naționale față de politicile de maghiarizare. croaţilor şi slovenilor). una de ocupație franceză și. de la 3 august 1919. Banatul a fost reorganizat pe comitate. a urmat o perioadă de ocupație sârbească. În această perioada.Referat de: Mihai Roxana si Bunea Simona Transilvania Intre anii 1868 si 1918 Transilvania a fost încorporată părții maghiare a Imperiului Austro-Ungar (parte numită Transleithania. șvabilor. care s-a dorit a fi un stat multietnic si multi confesional. spre deosebire de Cisleithania. spre sfârșitul secolului XIX. competente și previzibile. Ungaria şi Cehoslovacia. IV. iar acestea împărțite în plăși. Din teritoriul fostului stat s-au înfiinţat statele independente Austria. organizat după modelul elvețian. croaților (în Banat) și. a fost instalată administrația românească în estul Banatului. După 1867. Destramarea imperiului În 1918. iar părţi ale Austro-Ungariei au fost unite cu alte state: Italia. sârbilor. arată că modelul statului naționalist nu a fost aplicabil in regiunea multietnica Transilvaniei înainte de 1918. Banat Intre 1860 . locuitorii Imperiului Austro-Ungar și a Transilvaniei participau la dezvoltarea economică intensă a acelei perioade si beneficiau de avantajele unei administrații publice relativ eficiente.1919 . . a făcut parte din partea maghiară a Imperiul Austro-Ungar. în urma înfrîngerii suferite în primul război mondial. Germania).

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->