Sunteți pe pagina 1din 2
In Franta, la .mijlocul anului 1880, curentul artistic din olandezVincent Van Gogh, a alrui ~retie
In Franta, la .mijlocul anului 1880, curentul artistic din olandezVincent Van Gogh, a alrui ~retie
In Franta, la .mijlocul anului 1880, curentul artistic din olandezVincent Van Gogh, a alrui ~retie
In Franta, la .mijlocul anului
1880, curentul artistic din
olandezVincent Van Gogh, a alrui ~retie
a fost recunoscutadecat dup~ moarteasa.
nu
lat~: O dupd amiazd de duminicd pe insula
La GrandeJatte
(1884-86).
Dup~
ce a investigat
Georges
Seurat
concentrat asupra liniilor,
culorile, Seurat s-a
cu credinta c~ anu-
pictura,
cunoscut ca
"impresionism" a cedat
locul unor evolutii radicale
~i individuale fn arta. Trei
arti~ti care au creat aceasta
Dintre cei patru postimpresioni~ti, Georges
Seurat(1859-91)a fost cel carea mrnascel rnai
aproape de intentii1eoriginale ale impresionis-
mului. Cu siguranta:,temele pe care le picta cu
Paul
Spre deosebire
de calmul
~i metodicitatea
lui
evoluti~ au fost Gauguin,
cezanne ~i Seurat.
pl~cere erau subiectelefavorite ale impresion-
i~tilor: parizieni savuranddup~-amiezilede va-
m sau petrecerile de seam,viata de zi cu zi a
suburbiilor ~i peisajele rnalului Canalului de
nord. Fiu al unei familii relativ Instarite, Seurat
nu a avut niciodata grija zilei de maine,
putandu-seastfelconcentra~i dedica pe deplin
cercetarilorsaleartistice.O hotararetipial pen-
tn1 profunzimea lui metodic~ a fost aceeade a
dedicaprimii doi ani ai carierei desenului.Abia
apoi Seurata Inceput s~ lucreZeIn culoare.
mite linii pot provoca anumite emotii. De
exemplu, liniile curbe Indreptate In sus se pot
folosi pentru a exprima fericirea, cele 1ndrep-
tate In jos pentru a exprima tristetea, iar lini-
ile orizontale pot sugera calmul.
Gauguin
Seurat, Paul Gauguin
(1848-1903) Imp~rta~ea
convingerea lui
lupt~ s~ expfime
Van
Gogh,
cum
c~ pictura
emotii interioare. De aseme-
I
mpresionismulsat~
~i
foarte
influentaa
fost
O a~coal~picturii
controver-franceze.
nea, Imp~rt~~ea dorinta artistului olandez
pentru o lume mai armonioas~, cu toate c~
aceast~ c~utare l-a dus departe, Intr-o cultura
Dup~
ce
critica
ostil~
a
fost
Invins~,
impre-
Modul
lui Seurat de a aborda culorile era
cu totul diferi~.
Preferintele
lui
Gauguin
pentru
bogatia
~i
sionismul
a
devenit
In
scurt
timp
convention-
al.
Acest
lucru
a
influentat
formarea
unui
nou
grup
de
tineri
pictori,
care
au
respins
valorile
artistice
ale
predecesorilor
lor
~i
au
hotarat
s~
studiat ~i ~tiintific. Ideea central~ a lucrarilor
lui era notiunea de "amestecoptic". in loc s~
amestececulorile pe palet~ Inainte de a le a~-
terne pe panz~, ceea ce pentru ellnsemna o
marcheze
Intr-un
mod
propriu,
original,
evolutia
picturii
ca
art~.
Trei"lideri
ai
acestei
contrarevolutii
au
fost
ar-
~tii
francezi
Paul
cezanne,
Georges
Seurat
~i
varietatea culorilor ~i pentru exotic au fost
probabil cultivate din timpul copil~riei petre-
cute In Peru. Dar ca tanar adult a dus o viat:l
cu totul ob~nui~. Dup~ o perioad~ petrecu~
In marina comercial~ francez~ a devenit func-
tionar de burs~. S-a cas~torit, a avut cinci copii
~i s-a mutat 1ntr-o suburbie, langa Paris. Abia la
35 de ani, dup~ ce succesulln afaceri i-a asigu-
Paul
Gauguin.
Dup~
ce
lucrnrile
acestor
trei
ar-
~ti
au
ci,5tigat
1n
timp
a
rnspandit:l
acceptare
a
criticilor,
Roger
Fry
(1866-1934),
critic
de
artj
englez,
a
inventat
termenul
"postimpresionism",
rat o situatie materiala confortabil~, Gauguin a
decis s~ se ocupe exclusiv de pictura. La scurt
timp, a constatat ca li este imposibil s~-~i1ntre-
tina familia, a renuntat la efort ~i a pl,ecat 1n
folosit
1n
general
pentru
a
descrie
lucrnrile
celor
pierdere de vibratie, el a~eza pe suprafata
picturii puncte distincte, de culoare pur~,
neamestecat~,unullang~ altul. Cand erau pri-
vite astfel, culorile fuzionau, creand un efect
mult mai str~lucitor. M~rimea acestor puncte
de culoare era atent calculata ~i varia In acord
cu dimensiunea picturii ~i distanta de la care
aceastaera privit~. Aceastatehnic~ de a picta
In tu~e div!zate a fost numit~ "pointilism":
1886 1:n colonia arti.5tilor din Pont-Aven, din
trei
~ti
~i
de
asemenea
pentru
a
caracteriza
exemplul clasic este pictura lui Seurat intitu-
Bretania. A fost atras d~ viata religioasa primi-
lucrnrile
importantului
lor
contemporan,
artistul
O Subiectul
lui
Seurat.
La Grande
Jatte (1884-86).
a
fost
o tema
des
intalnita
la impre-
sioni~ti -parizieni
elegan\i.
in tihna
unei dupa amieze
lene~e de vara.
Barba\i ~i femei
plimbandu-se printre
copaci
sau intin~i
pe
malul
apei.
privi,:!d
barcile
pe Sena.
In
aceasta
scena
rafi-
nata
se poate
admi-
ra elegan,a
nobila
a
modei
~i cele
mai
noi capricii
ale acelor
vremuri.
ca de
exemplu
a plimba
O
maimu'a
in lesa.
In
realitate,
insula
La
I Jatte
Grande
nu era
, atat
de decenta
~i
rafinata.
dar
a~a i-a
placut
lui Seurat
sa O
picteze.

131

CEZANNE. GAUGUIN $1 SEURAT
CEZANNE.
GAUGUIN
$1 SEURAT
O Vedere a mun- telui Sainte-Victoire ( 1885-87). Cezanne a pictat peste 60 de variante
O Vedere
a mun-
telui Sainte-Victoire
( 1885-87). Cezanne
a pictat
peste
60
de
variante ale acestui
munte col,uros aflat
langa casa familiei
lui. Vederea con,ine
puternice semni-
fica,ii
emo,ionale
pentru
artist,
care
a
descris-o
ca pe
o
tema
uluitoare.'.
A pictat-o
in
mod
repetat
de mai
mult
de
30
de ori.
O
Femeie
cu
o
floare
(1891
).
Cu
un
an inainte
artistul
parasea
Parisul
indreptandu-se spre
Tahiti
unde
dorea
sa
reu~easca
o
arta
simpla.
foarte
simpla
pentru
a
ma
contopi
cu
natura
virgina".
Vizita
lui Gauguin
in
Tahiti
a fost
foarte
productiva
~i a
influ-
en,at
multe
din
lucrarile
sale.
tiv~, dar intens~, descoperita: acolo. In pictura
Viziune dupd Predicd el incearc~ s~ ilustreze
lumea nev~zuta: a spiritelor ~i demonilor.
Acesta a fost momentul rupturii sale defInitive
de stilul impresionist, intrucftt, in locul tu~elor
fragmentate, Gauguin aplica culoarea pe pftnz~
pe suprafete intinse ~i netede.
Pasiunea
lui
Gauguin
pentru
primitivism
l-a determinat s~ caute,
In cele din urrru! In
afara granitelor, un mod de viata mai natural,
mai adev~rat. Ultimii 12 ani din viat~ i-a petre-
cut altemftnd lungi ~ederi in Tahiti ~i insulele
Marchize, cu scurte vizite la Paris. Insulele
M~rilor Sudului i-au sustinut din plin inspiratia.
Una dintre cele mai caracteristice tra:s~turi ale
lucrarilor sale din Tahiti este folosirea supra-
fetelor netede, compozitii
asemenea frizelor, la
care probabil a fost influentat de arta egiptean~.
Paul
cezanne
Spre deosebire de Gauguin,
care
dorea
s~ j
exprime In picturile
Cezanne (1839-1906)
lui
spiritul
lumii,
Paul ::J
a
c~utat
s~
studieze
fc ~
lumea material~. S-a n~scut Intr-o familie
Inst~rit~ din Aix-en-Provence, s-a dus la Paris .
la Inceputul anului 1860,unde a intrat In con-
tact cu lucr~rile impresioni~tilor ~i mai ales cu ~
modul lor de a picta In natur~. Cu toate c~
cezanne a expus lucrari al~turi de impresion-
i~ti, el nu s-a identificat niciodat~ total cu
punctele lor de vedere. Dezaproba trec~-
toarele impresii de lumin~ ~i l~i privea propri-
ile picturi ca pe ni~te "constructii dup~
natur~". Credinta lui era, c~ pictorul trebuie s~
vad~ geometria ascuns~a peisajului. Pentru a
reu~i compozitii solid construite, cezanne ~i-a
ales un stil propriu, diferit, de a reda culoarea
pe pftnz~.
In 1886,In urma decesului tat~lui s~u, care
i-a l~sat o mo~tenire substantial~,cezanne se
1ntoarce pe mo~ia familiei sale 1n AiX. Peisajele
provinciei natale s-au dovedit pline de inspi-
ratie: exista peste 60 de picturi numai cu
muntele Saint-Victoire. cand picta, se concen-
tra Indelung asupra fiec~rui subiect, elaborand
teorii ce vor avea o influent~ sernnificativ~
asupra generatiilor viitoare. Cubi~tii, In special,
au fost putemic influentati
de
stilul
lui
cezanne
de a ar~ta acela~i obiect, din mai
multe unghiuri, deodat~. Arti~ti precum
Picasso, Braque ~i Leger au dezvoltat aceasta
idee 1n lucrnrile
lor la Inceputul
secolului 20.
132
Arta ~i omul
44 -IMPRESIONISTII
Arta ~i omul 45 -VINCENT
VAN GOGH