Sunteți pe pagina 1din 38

REZUMATUL CAPITOLELOR APARUTE fN Nr. 8

Atomlstul 1Ca1l Wassa, Tn căutarea a noi dovezi Tn sprijinul teoriei sale privitoare la folclorul despre rocele radloactlve, că­ lătoreşte Tn 1929, prin Caşmlr, unde descoperă o peşteră ciu­ dată, ale cărei coor.donate geografice Tnsă nu le poate stabili. Asistentul său, Giinther Kriegsfeld, care bănuieşte că savantul descoperise un zăcămtnt de uraniu, Tncearcă să-i fure caietele cu Tnsemnărl. Abia Tnsă Tn 1943, 1 le va aduce Tn Japonia prietenul său Kollemann, asaslnul lui Wassa. Krlegsfeld pleacă Tn India, cu o misiune de spionaj. Acolo găseşte un amatl (document mayas), prin care se atestă descoperirea Mexlculul de către nişte călători chinezi cu mult inainte de Crlstofor

Co!umb

şi se sugerează

existenta unei

stinci

radloactlve.

In acelaşi timp, in S. U. A., trustmanul Abraham Mc. Ste­ phens, Tn mina căruia a căzut un alt caiet al lui Karl Wassa, TI trimite pe omul său, un aventurier lipsit de scrupule, Joe Strowberry, să prospecteze ln nordul Mexlculul. Acesta se fo­

loseşte de actele de Identitate furate de la Glyn Borrowth. La Maplmi, Borrowth la legătură cu 4 gauchos, de la care află de nişte ruine "bTntuite de stafii".

La Maplmi, Borrowth la legătură cu 4 gauchos, de la care află de nişte ruine "bTntuite

u

R

A

(Urmare

din

de

N

1

A.

ROGOZ 1i

numărul 8)

C. GHENEA

 

A

doua

zi,

pe

la

prînz,

din

faţa

hotelului

Santa

Maria

del Sol,

o

coloană

formată

din

cinci

călăreţi

-

în

urma

cărora

veneau

vreo douăzeci

de

catîri

încărcaţi

cu

tot

fel ul

de

lăzi

şi

baloturi

-

se

îndrepta

spre

nordul

ţării .

Catîrii

erau

condu şi

de

ind igeni

na­

huatl,

n-ar

mai

şi

mai

otomi ;

fi

fleacuri.

în

frunte

se

recunoscut

Era

la

acum

cu

îmbrăcat

brîu

sau Ar izona, cu pistol

afla

pe

ca

şi,

Glyn

omul

orice

în

loc

Borrowth, în care nimeni

nu­

zăpăcit

fermier

de

care

se

ocupa

d in

american

cu

Texas

co­

sombrero,

cască

lonială.

Felul

lui

de

a

se ţine

in

şa

dovedea

posedă

arta

echi­

taţiei

dacă

nu

mai

bine

decît

cei

patru

gauchos

din ' escortă,

cel

puţi n la fel. Expediţia se îndrepta spre

unul

dintre

statele

nordice

ale

.1\\exicului

ale .1\\exicului

-

spre aşa-numitul p latou

Llanos de

spre aşa-numitul p latou Llanos de Los

Los

Gigantos.

 

Punctul

de

care

vorbi se

Pancho

se afla aşezat pe

latitudi nea

nordică

de

28°

15'33"

şi

era

întretăiat

de · tongitudinea

vestică

de

103° 22'.

Intr-adevăr,

pînă

atunci

toate

cercetările

arheologice

se

concen­

traseră în peninsula Yukatan,

traseră în peninsula Y u k a tan ,

la

sudul

ei

în, Anahuak

şi

cel

mult

în jurul cap it alei

î n jurul c a p it a l e i

Pe

drum,

numărul

oamenilor

din

escortă

crescu

cu încă 30 de zapoteci din triburile nomade.

Aceştia

urmau

fie

mu ncitorii

pentru

pătu

în

cazul

în

care

nu

s-ar

fi

găsit

în

apropierea

staţiunii

local ităţi

mai

populate.

 

După

aproape

opt

zile

de

la

discuţia

avută

la

Mazatlan,

co­

loana

mit

condusă

San

de

Cri stobal.

Borrowth

poposi

Populaţi a

era

în

mi cul

formată

în

sat

Tlalhuakan,

denu­

mare

majoîitate

de

indigeni

matlatzincas

şi

nomazii

otomi,

pe

care

îi

găseşti

pretu­

tindeni

în

Mexic.

Loc alnicii

trăiau

în

colibe,

şi

singura

clădire

din

răm id ă

In marginea satului se afla un han destul de încăpător, unde

Borrowth

şi chiar în ziua sosirii porni la treabă. De la început, Pancho se arătă bănuitor. A fost greu pînă cîn d a reuşit Borrowth să-I de­ termine să-i arate direcţia in care se vor în drepta. Cu toate stă­ ruinţele sale, gauchoul nu s-a lăsat intimidat pină cînd yankenl nu

animalel e

general .

era

îşi

aceea

stabi li

a

administraţiei.

cartierul

Aco lo

îşi

descărcă

a semnat un cec la purtător pentru o sumă de 5.000 dolari - pen­

tru

eventualitatea

au;lll

găsit

ar

fi

fost

însuşit de

Borrowth. Cecul

a

fost

depus

în

piic

închis

în mîinile

lui

Oliva

Fuentes

piic închis în mîinile lui Oliva Fuentes re•;ăzut şi completat de * autori va fi editat

re•;ăzut

şi

completat

de

*

autori

va

fi

editat

de

Editura

tinere-

La

o distanţă

nişte

vechi

rare,

Î!!

vi

de

aproximativ

clădite

care

ochi

cinci

din

kilomet ri

blocuri

de

localitate

de

n \>.fa

ia

cinci din kilomet ri blocuri de localitate de n \>.fa ia ar­ deau zid uri imense

ar­

deau

zid uri

imense

stîncă.

intervale

priveu

getaţ1e

golurile,

c�

ŞI

n işt

t;

agave,

probabi 1

d

mult

ruinelor

fuseseră

se

aţi.

ma1

aspect

ferestrele

J?e

jur

ales

ed ificiul ui ·

o

ve

împrejur,

din

cactuşi

C

a

saraca

şi

nepnetenoasa,

dădea

compusa

un

borescenţi

dezolant.

0 cu­

riozitate,

se

putea

observa

traiul

turile

laltă

aceloraşi

cu

ziduri,

cuiburi

cu iburile

păsărelelor.

de

dintre

şopîrle

şerpi

şi

şi

păsări

se

tîrîtoare

: în

crăp

ă

­

aflau lao­

Pe

multe

pantheon

ziduri

de

se

mul t

tr-un

vedeau

apus.

basoreliefuri,

Borrowth

şi

reprezentînd zeităti din­

ocoliră ' toate

oamenii

lui

aceste vestigii

ale

trecutului

şi,

călăuziţi

de

Pancho, se îndreptară

spre

o

colină,

pe

versantul

căreia

zăceau

multe

cio buri

de

vase.

in

partea

sudică

a

colinei,

ochiul

unui

arheolog

experimentat

ar

fi

re­

marcat

îndată

faptul

în

stratul

de

cultură

se

circumscria

un

altul

făcut

di ntr-u n

pămînt

deosebit.

Aceasta

înseamnă

acolo

fu sese ori o

ori

o

i ntrare

astupată

ulterior

cu

o

altă

cali­

tate

de

sot

groapă Borrowth

descălecă

şi,

scoţîndu-şi

cuţi tul

de

la

brîu,

încercă să taie o probă

din

pămî ntul

acela

deosebit,

dar,

ca

şi

cum

întîlnit

un

bloc

de

piatră,

cuţit ul

nu

reuşi

decît

lama ar fi scrijelească

suprafaţa.

Cu

multă

greutate

a

izbutit

Borrowth să-i

scoată o probă, pe care o

înveli

cu

grijă

într-o

bucată

de

hîrtie

şi

pe

care

scrise

"groapa

nr.

1".

Cind

se

ridică,

văzu

pe

cei

patru

gauchos

privindu-1

posomorît.

 

-

De

unde

aţi

ştiut,

mister

Glyn,

care

este

locul ?

întrebă

înciudat

Pancho.

-

Nu

pricep

de

ce

aţi

mai

avut

nevoie

de

noi ,

făcu

şi

Oliva

Fuentes.

Borrowth

înţelese

imediat

ascunzătoarea

lui

Pancho

 

se

afla

chiar în

movila

respectivă.

Totuşi

nu

vru

le

arate

secretul

lor

nu

mai

era

un

secret.

 

-

Cum

să n-am

nevoie

de

voi ?

De

altfel,

aici

treburile

noastre

se

o

despart ;

să-mi

văd

voi

de

- Şi

Atitudinea

auruL

lui

o

pietroaiele

nu

căutaţi

şi

auru l

după

mele.

chiar

care

cioburile

interesează

se

deloc ?

deodată.

BorrO<wth

schimbă

aţi

venit,

Ochii

i

gustară şi căpătară o privire tăioasă.

iar

se

eu

în­

-

Dacă

interesa,

puteam

fac

de

petrecanie

încă

de

mult.

N-am

nevoie

de

dădacă

dacă

de

mînă

intr-un

sat

păcătos din nordul

Mexicului .

Acum

gata

cu

pălăvrăgeala 1

ne

vedem

de

treabă !

 

veritabil arheolog, începu să facă

schiţa ruinei din faţa sa.

cul pe care se afla, iar apoi să traseze planul viitoarelor

de sondaj. Pentru orientarea şanţurilor avea nevo·ie de busolă. Des­

chizînd lada unde avea busola, atinse din intimplare contor ul Gei­ ger-Miil ler. Spre marea lui mi rare, Borrowth observă că aparatul

Existenţa unei surse radioactive superficiale i se păru

la început neverosimi lă.

semnificaţi a fenomenului, trasă şanţurile la întîmplare, astfel ca

lnciudat că nu poate să găsească imediat

semnalizează.

Aşezat

pe

o

Iadă,

ca

un

In

primul rînd trebui a să deseneze lo­

şan!uri

unul

dintre

ele

taie

colina

diametral.

 
 

Aproape

se

întunecase

cînd

Borrowth

dădu

ordin

de

încetare

a

lucrului.

Săpătura

mergea

greu.

Solul

uscat

de

secetă

nu

lăsa

colţul ' ascuţjtc a l

tîrnăcoapelor

muşte.

 
 

::_

,:·<),�:�'··,\>

 

Cei

patru

gawhos

erau

furioşi.

.\ceasta

se

vedea

pe

feţele

To�

feţele To�

Se

mai

vtdea

,.
,.

.,

erau

hotărîţi

să-i

ceară

socoteală

lui

Borrowth'

pentru

Incetineala

lucrări lor.

Cel

mai

necăjit

era

însă

Pancho,

pen-·

tru

şanţu l

principal

trecea

peste

ascunzătoarea

sa,

iar

săpătorii.

erau

indigenii

şi

nu

ei.

Deci,

cu

toate

vorbele

lui

mieroase,

Bor­

rowth

îi

dusese

de

nas.

De

aceea

au

şi

aşteptat

pînă

cînd

se

aş­

temu

seara

peste

San

Cristobal,

i ar

yankeul

părăsi

tabăra

pentru

a

pleca

la

han.

 
 

-

Ce

spu i,

Oliva ?

întrebă

Geron imo,

unul

dintre

cei

patr

.

-

li

facem

de

petrecanie.

Nu

vedeţi?

Ne-a

pus

şi

pe

nespa-

laţi i

ăştia

de

otomi

pe

cap.

Dacă

ei

găsesc urmele pepitelor * - o

trăncănească de o să se afle şi la Chamu ltepec, la preşedintele Mexicului Cu un calm prefăcut, Pancho îşi încărca pistolul cu gesturi deo­ sebit de atente Era hotărît să termine repede. Aurul ştia numai el unde se află. Chiar în aceeaşi noapte îl va scoate, poate si ngur, poate împreună cu Oli va. Dacă însă Borrowth se va dovedi a fi peste măsură de curi os, ii va închide gura cu un plumb. Pl anul trebuia pus repede în aplicare, atîta timp cît se aflau numai ei

patru

sat

găsiseră adăpost în

şi

pe

In

ş�ntier,

!"'

găsiseră adăpost în şi pe In ş�ntier, !"' "''a căci i n di g- e nii

"''a

căci

indi g-enii

din

escortă

îşi

întunericului

plecaseră.

*

*

*

bătrîn,

Interiorul sărăcăci os era im­

podobit cu diferite feluri de zdrenţe multicolore, cioburi de oale,

oseminte

ultimul care mai exista în loca litate.

In

acest

şi

ump,

dinţi

Borrowth

de

an imale

se

şi

afla

in

coliba

unui

şaman

tinicheluţe

colorate.

fuman

tăcuţi. Lîngă foc se afla un vas cu peiotl uscat, iarbă care mestecată

Amîndoi

stăteau

ghemuiţi

în

faţa

unui

foc. pîlpiitor

şi

în

gură

vedenii

colorate

şi

din

care

se

extrage

alcaloidul

de­

numit

mescalină.

Pînă

atunci,

yankeul

îl

îmbiase

pe

vraci,

dar

acesta refuzase

să-i

răspundă.

Totuşi

nu-şi

p ierdu

răbdarea, căci

destul

de

tîrziu

vraciul

se

hotărî

vorbească

grav,

folosind

toate

calităţile

sale

oratorice.

-

Ce-ar

putea

să-ţi

spu nă

dumitale

un

bătrîn

ah-tzyacyah

(vraci ) cu numele de

la sfaturile

- Am venit la ti ne, înţeleptule ah-tzyacyah pentru a afl a dacă

tu cuno�ti legenda cu piatra sănătăţii.

- Piatra sănătăţii ? Aşa ceva a fost de m ult pe aci, pe cînd

Balam-Agap şi Balam-Quitze s-a.u luat la luptă cu uriaşul Yakab­ Xaman, zeul cutremurului. Pe locul în care I-au îngropat pe uri aş,

s-a împi etrit pămîntul, apoi de acolo sufletul lui a ieşit şi s-a înăl­ ţat ca o coloană de granit pînă la cer. Ei i se închinau oamenii cînd se îmbolnăveau; apoi au venit din nou Balam-Agap şi B a­

De

decît

furat

m ai

lam-Quitze

unele

tot ce mai rămăsese.

există piatra sănătăţii.

căci urechi le tale sînt astupate

şi

au

Dar

fărîmat stîlpu l.

pe

urmă

au

De

atunci

atu nci

Llanos

n-au

mai

rămas aci

şi

au

nu

urme.

venit

în

oamenii

de

nordului

Los

Gil!antos

Borrowth

scăpă

o

înjurătură.

li

azv1rli

bătrînului

un

şirag

de

mărgeiP

�i

un

pachet

de

tutun,

se

rid ică

si

ieşi.

In

faţa

coli bei

il

 

bulgă"re de aur

nativ.

aştepta calul.

priponit

de

un

stî l p

totemic.

TI

rlezlegă

şi

plecă

cu

el,

trăgîndu-1

de

dîrlogi.

La

han

văzu

cei

patru

î n soţitori

ai

săi lipseau Un indian din escortă îi pove5ti ace�tia rămăseseră

pe

o lampă cu gaz, care răspî ndea o lumi nă roşiatică, chioară,

şi, fără o !:-se din mînă, inrepu să cotrobăiască într-un geaman­

ta n. Arunca furios afară tot ce-i cădea la îndemînă. In sEi t , găsi

Aprinse

şantier.

Borrowth

înjură

din

nou

şi

se

urcă

fur ios

în

camera

sa.

un

cl\iet

cu

scoarte

soioase

şi

se

aşeză

la

masă .

Pe coperta caietului se puteau citi următoarele rînduri : "«! n

manuscris prezentat Editurii

semnări de călătorie» - Kai/

«Hopkins

şi

fiii»,

New

York,

aprilie

!938" .

 

*

Aici

ar

fi

cazul

să

arătăm

cum

aju nses e

in

in ile

 

.

noastre, aşa-zi sul mister Glyn

Borrowth,

caietul

cu

De

aceea

ne

permitem

facem

o

mică

digresiune,

�unoştinţei

ar

des­

pncma.

care

coperi

cauza

prezenţei

sale

in

Mexic.

Dacă

cineva

s-ar

fi

pus

în

situaţia

unui

Sherlock

Ho!mes

mo­

dem , la cercetarea actelor lui Borrowth n-ar fi găsit nimic de rmarcat. Un s ingur lucru însă i-ar fi atras luarea aminte: Borrowth nu se abătea n iciodată prin marile oraşe - mai ales prin acelea

cu centre universitare. De ce se ferea? Nt•mai el însuşi ar fi fost

se

fice ori cît de complicate, răspunsurile sale dovedeau cunoştinţe mul­

tilaterale,

Pînă înainte cu cîţiva ani de începerea războiului, fi gura sa era des întîlnită prin laboratoarele Universităţii Co lumbia sau Har­ vard. Unii puteau afirma îl cunoscuse ră chiar şi la West Poi nt. De aci începeau însă o serie de contradicţii - mai ales asupra numelui său - căci în S.U.A. erau oameni care îl cunoşteau sub d enumirea de James Stmwberry, iar alţii sub aceea de C lint Mer­ rick sau Mike Cha�e. Oricare di ntre ei putea afirma că-i fusese

coleg de facultate, dar

la acest "dar" se opreau c<!i mai mulţi, căci

capabil să răspund;\.

Dacă

în

însă

slujba

discutau

unei

cu

el

probleme

de

bani.

ştiinţi­

dar

puse toate

nesecate

pofte

erou!

nostru

dispăruse

fă

urme

timp

de

mai mulţi

ani.

Dacă însă ci neva

I-ar

fi

rugat

pe

Strowberry

să-i

spună

stea pro priei sale vleţi, ar fi ascuitat o

rlulcegărie

romantică,

'

pove­

uneori

de

cea

mai

proastă

calitate.

 

De

asemenea,

e

momen tul

amintim

n umele

de

G!yn

Bor­

rowth

şi

1-a

luat

nu ma i

cu

dte\'a

zile

înainte

de

a

intra

in

Mexi-:,

după

o

întîmplare

nu

prea

plăcută.

 

Intimpl area

despre

care

este

vorba

s-a

petrecut

la

New-O rleans,

in

port,

spre

sfîrşitul

războiului,

cînd

un

grup

de

militari,

care

aş­

teptau

se

imbarce

pentru

Europa,

au

sări t

in

ajutorul

unei

fe­

mei.

Era

o

n oapte

frumoasă, cum

numai

in

sud

poate

fie.

Grupul

era

format

din trei

tineri

ofiţeri

care

se

plimbau

pe

şosea .

Deodată,

dintr-o casă răsun ă

un ţipăt de

groază,

urmat

de

nen llmărate

apeluri

de

ajutor.

Cum

era

şi

normal,

cei

trei

au

sărit

cît

au

putu t

mai

repede

în

 

ajutorul

victimei

a

cărei

voce

p ă rea

unei

ti nere

f:!mei.

Aşa şi era, însă ajutorul lor fusese aproape

de

p risos,

căci, nepre ­

văzători,

doi

dintre

ei

s-au

al�s

cu

u n

glonte

in

cap,

iar

cel

de

al

treilea

scăpă

mai

ieftin:

un

glonte

in

u r

şi

actele

furate.

Ne­

cazul.r-el. mare

al

acestuia era

nici

măcar

nu

zărise

mutra

agre­

so qtluL

 

'

.

Poliţiştii ,

care,

ca

şi

vechii

carabinicri

ai

lui

Offenbach,

au

sosit prea tîrziu, au doved it că crima fusese făcută de un ingi­ ner pe nume Merrick. Cel puţin aşa declarase victima. Semnalmen­ tele date n- au dus la nici un rewltat. După vreo două zi le, un şerif zelos din Texas, luîndu-se după semnalmente, a legitimat un tînăr impoz ant. Actele acestuia arătau în să că se numeşte Glyn Borrowth şi că este f i zi cian . Şeriful nu avea însă de unde să ştie că numai cu cîteva zile îna inte tînărul se numea Joe Strowberry alias Merrick.

Cu

acestea,

inci dentul,

ca

atîtea

altele,

s-a

închis .

Strowberry, unul dintre cei mai apropiaţi colaboratori ai trust­ manului Abe Mac Stephens, din motive cu tot ul "personale", fu feri­

cit reuşise pună mîna pe actele lui Glyn Borrowth. Astfel îşi

împrumuta calitatea de om de ştiinţă, ceea ce-i uşura cu mult misiu­ nea încrcdintată de boss-ul său în Mexic.

Mac Stephens nu era numai mare proprietar de întreprin­

deri industriale, ci şi acţionar al concernelor anglo-belgiene care

exploatau minele de uraniu din

Congo - pe de o parte -, iar pe de

alta, poseda un mare pachet de acţiu ni ale firmei de editură Hop­

klns şi fiii. In cele două din urmă preocupări ale sale, îl folosea mai ales pe Borrowth.

bună zi , mai exact în preziua incidentului de care a fost

Abe

zi , mai exact în prez i ua incidentului de care a fost Abe Intr-o vorba

Intr-o

vorba mai sus, Mac Stephens primi de la editură un caiet semnat de profespml Karl Wassa, refugiat pol itic din Germania hitleristă ; ma­

nuscrisul cupri ndea o culegere de legende legate de diferite locuri de pe suprafaţa pămîntului, pe care savantul le colindase cu ani în urmă�

Borrowth

Mac Stephens. Vezi ce-i adevărat şi ce-i minciună, dar mai ales ce ne poate folosi nouă.

atrasă de o neaşteptată

concl!!Zie a atom istului german , concluzie care

"In urm a călătoriilor mele, am ajuns să cred că efectele radio­ activităţi i naturale pot fi urmărite în mod constant în fenomenele fol­ clorice. Astfel, atît în Africa centrală cît şi în Mexic, Braz i lia, S.U .A. circulă o legendă cu privire la piatra sănil.tăţii. Legenda respec­

cu privire la piatra sănil.tăţii. Legenda respec­ - Uite, Joe, ai omului ceva de i nteresant

-

Uite,

Joe,

ai

omului

ceva

de

i nteresant

fu

de

citit,

îi

spuse

lui

Atenţia

afaceri

im edi at

suna

cam

aşa:

tivă coincide întotdeauna cu

prezenţa

pechblenrlei

sau

a

alter

roci cu

su bstanţe

radioactive

aflate

la

supra�aţa

so!u!ul.

Dacă

am

descoperit

a•:est mit la Schinkolobwe, o variantă a lui �m găsit-o pe platoul de

la Llanos de Los Gigantos din

pe terito ri ul cuprins intre Mapimi,

Coinddenta date lor, aşa cum le arăta experimentatu l prospecîor

din Congo, atomistul Kar l Wassa, dovedea că în jurul acestor surse

De altfel, na

asemenea elemente iolclorice s-au

Urat, al puturilor na­

al

pe

vas

ve­

chiul

Mexic,

în

l e ger::le l e

şi

San

special.

indigenilor

Pedro'·.

de

Rosaiio

un

folclor

din

oricăror

care

spre

i-1

Mexic

a i i o un f o lc l o r din oricăror care spre i-1

de

era

m!ncraie

radioactive

un

fenomen

şi

de

in

jurul

petrol

din

Ademenit

de

său

patron,

se

născuse

dci

disprrrat,

m inel o r

format

turale

!!e

malachltă

şi

Romînia

căminte

punea

pe

la

de

cărbuni.

salariul

teribil

dispoziţie

unui

Borrowth

porni

bordul

comercia l de coastă.

Plecarea

aceasta·

nu

trebuia

atragă

atenţia

nimănui

şi

trebuia

făcută

în

aşa

fel

incit notiţe!e

lui

Wassa

nu

ca

în

alte

m

îini.

De

altfel,

cartea

nici

n-a

mai

văzut

lumina

ti­

paru!ttikFlki

după

un

an

autorul

ei,

aflat