TEMA PROIECTULUI Sa se proiecteze un sistem de distributie, de la un deposit central la 8 clienti, tinand cont de urmatoarele date, iar numarul de ordine

este n=31:

a) Cererea zilnica, pentru fiecare client: q1=q2=q7=q8=4000+n*50=4000+31*50=5550 kg q3=q4=q5=q6=3000+n*50=3000+31*50=4550 kg

b) Capacitatea unui mijloc de transport rutier: qveh= 14000+200*31=14000 +6200=20200 kg

c) Dimensiunile de incarcare ale unui mijloc de transport rutier:

Latimea de incarcare: linc=2,48 m; Lungimea de incarcare: Linc=13,62 m; Inaltimea de incarcare: hinc=2,7 m.

d) Marfa va fi ambalata in europaleti, cu urmatoarele caracteristici:

Capacitatea de incarcare a unui europalet: mpalet=265 kg; Latimea unui europalet: lpalet=0,8 m; Lungimea unui europalet: Lpalet=1,2 m; Inaltimea unui palet: hpalet=1,2 m. In calcule, tara europaleului se va neglija, prin urmare masa paletului incarcat se va considera egala cu masa incarcaturii paletului.

e) Depozitul si clientii sunt asezati conform hartii. f) Viteza medie a mijlocului de transport rutier se va alege intre 15 km/h si 20 km/h.
g) Timpul de incarcare sau de descarcare a unei palete se va considera:

h) Aprovizionarea depozitului se face zilnic. Marfa soseste pe europalete. Cantitatea

zilnica de marfa care soseste este: Q =28000+400*n=28000+400*31=40400 kg/zi Se cere: A) Arondati cererile de transport ale clientilor pe mijloace de transport si pe itinerarii, si determinati numarul necesar de mijloace de transport. B) Intocmiti ciclograma circulatiei mijloacelor de transport. Rutarea se va face utilizand algoritmul comis-voiajorului. Punctele A) si B) vor fi rezolvate pentru 4 scenarii de distributie: I) LIvrarile trebuie sa se efectueze in intervalul 8.00-16.00. oentru scenariu se vor analiza 2 metode de arondare a clientilor pe itinerarii si pe mijloace de tranport, alegandu-se varianta optima, tinand cont atat de parcursul total, cat si de respectarea intervalului de aprovizionare. Livrarile se efectueaza zilnic, oricand in intervalul 0.00-20.00 Livrarile se pot efectua o data la 2 zile, in intervalul 8.00-16.00. In acest caz, ciclograma se va reprezenta pe durata a 2 zile. Livrarile se vor efectua zilnic, in urmatoarele ferestre de timp: Clientii 2 si 6: 6.00-9.00 Clientii 1 si 5: 9.00-12.00 Clientii 3 si 7: 12.00-15.00 Clientii 4 si 8: 15.00-18.00

II) III) IV)

C) Pentru cele 4 scenarii de distributie, se vor calcula si compara urmatorii parametri:

Fluxul de trafic [veh*km/zi] Fluxul de transport [vehincarcate*km/zi] Procentului parcursului gol [%] Prestatia zilnica [tone*km/zi] Gradul mediu de incarcare a mijloacelor de transport [%]

Piese desenate: 1. Ciclogramele de circulatie a mijloacelor de transport rutier, pentru fiecare scenariu; 2. Schitele de incarcare initiala a mijlocului de transport rutier, pentru fiecare scenariu;
3. Schitele de incarcare a europaletei

4. Schitele mijloacelor de transport folosite 5. Harta zonei deservite

Tipul de marfa, caracteristici de transport. Se considera cererea zilnica a clietilor ca fiind reprezentata de saci cu granule PVC 30 kg/buc ale carei caracteristici sunt:

Greutate: 30 kg Impachetare: sac de plastic Destinatie: produse mase plastice

Dimensiuni:
Sac cu granule PVC - 600x400x81 mm (Lxlxh)

Conform dimensiunilor cutiilor de transport si a paletei se intocmeste schita de incarcare a paletei prezentata in figurile urmatoare:

Ambalarea sacilor dispusi pe europalete se va face in folie termocontractibila pentru siguranta transportului.. Din contitia de capacitate de incarcare a paletei se dermina numarul maxim de saci ce pot si incarcati pe palet: nmax saci/paleta = qpaleta [kg/paleta]/ qsac[kg/sac]= 265/30=8,83=8 saci/palet Greutatea unei palete incarcate este: Q paleta/incarcat = nsaci/paleta*qsac=8*30=240 kg/paleta Alegerea mijlocului de transport : In cadrul unei analize multicriteriale s-a optat pentru camionul Iveco Stralis si pentru semiremorca pentru marfuri generale marca Schmitz cu urmatoarele caracteristici:

Date tehnice: 1. Dimensiuni X - ampatament(mm): 3650 K - lungime maxim vehicul(mm): 6076 Y lungime consol spate(mm): 1048 E lime maxim(mm): 2550 C1/C2 ecartament fa/spate(mm) : 2049/1818 T inlime fat superioar asiu(descarcat)(mm): 982 L gard la sol(mm): 214 G poziie a cuplare fa de axa spate(mm): 520 H- inlime maxim(descarcat)(mm): 3802 D distana de la axa fa la sfritul cabinei(mm): 940

2. Mase 3. Motor Diesel in patru timpi cu injecie direct, turbin cu geometrie variabil i intercooler 6 cilindri n linie Sistem de rcire cu lichid sistem pomp injector controlat electronic Sistem ajuttor pornire la rece Confirm directivelor: 2005/55- 2005/78 CE (EURO 5) Cilindree total: 12880 cmc Alezaj X Curs: 135 X 150 mm Putere maxim: 412 kW(560 CP) ntre 1600 1900 rpm Cuplu motor maxim: 2500 Nm ntre 1000 1575 rpm Vitez maxim 135 km/h limitat la 90 km/h cu limitator Masa total maxim autorizat(kg): 18000 Masa total n autotrn(kg): 44000 Masa maxim autorizat pe axa fa(kg):7500 Masa maxim autorizat pe axa spate (kg):13000 Masa propie in ordine de mers(kg): 6950 Sarcina maxim pe aua de cuplare(kg): 11050 Masa maxim remorcabil (kg):37050 Capacitate rezervor de combustibil(litri): 600 Capacitate rezervor de AdBlue(litri): 55

4. Alte date tehnice

DATE TEHNICE SEMIREMORCA CU PRELATA PENTRU TRANSPORT MARFURI GENERALE SCHMITZ: TIP Lungime utila interioara Latime utila interioara Inaltime utila interioara Inaltime cuplaj sa neincarcat Semiremorca Schmitz 13.620 mm 2.480 mm 2.700 mm 1.140 mm

Greutatea proprie

Cca. 6.460 kg

Din contitia de capacitate de incarcare a vehiculului se dermina numarul maxim de palete ce pot fi incarcate pe autovehicul: nmax palete/veh = qveh [kg/veh]/ qpaleta[kg/paleta]= 20200/240=84palete/veh Din conditia de dimensiuni ale vehiculului se observa ca un nivel al mijlocului de transport poate cuprinde 33 palete. Incarcarea vehiculului putand fi facuta pe 8 nivele, capacitatea mijlocului de transport din conditia de dimensiuni este de 264 palete/vehicul. Din cele doua conditii se alege capacitatea de incarcare cea mai mica,iar pentru sigurantasi stabilitatea marfii pe durata transportului transportului se vor alege 60 palete/veh, incarcate pe 2 nivele. Cererea de transport pentru fiecare client determinata in numar de palete este prezentata in urmatorul tabel:

Client 1 cerere 5550 qi [Kg] ni [Palete ] 5550 4550 4550 4550 4550 5550 5550 2 3 4 5 6 7 8

23

23

18

18

18

18

23

23

Tabel. Cererea de transport pentru fiecare client Din motive de siguranta a transportului si a folosirii intregi capacitati de transport a mijlocului de transport se alege incarcarea sa pe nivele conform figurei : vedere de sus

vedere din lateral

vedere din fata

RUTAREA Rutarea se va face pentru fiecare vehicul n parte folosind algoritmului comisvoiajorului.

Acesta este un algoritm euristic, care determin o soluie optimal. Descrierea algoritmului: S se minimizeze funcia:

Z = cij xij cu urmtoarele condiii:

i =1 j =1

x
i =1 n

ij

=1 i N

x
j =1

ij

= 1 j N
1 S N ( S , S N )

x
iS jN \ S

ij

xij {0,1} i, j N

unde Z este costul total de transport, cij este costul total de transport de la clientul i la clientul 1, daca am calatorit de la clientul i la clientul j j, xij = , N este numrul clienilor 0, in celelate cazuri {1,2,3...n } , S este o submulime nevid a lui N, dar diferit de N. Condiiile indic urmtoarele:
-

exist doar un singur drum de la clientul i la ceilali clieni; exist un singur drum de la ceilali clieni le clientul j; drumul gsit este hamiltonian. xij ISI -1 S N (S , S N), 2 ISI n
iS
jS

unde |S| este cardinalul mulimii S. Ecuaiile de mai sus indic faptul c nu putem avea bucle (trebuie ca drumul s fie continuu i hamiltonian).

Exemplu: Fie N={1 ,2 ,3,4} S={1,2} N\S={3,4}

Verificare:

x
iS
jN \ S

ij

=0 i ecuaia 4 nu este respectat;

x
iS
jS

ij

=2 |S | -1 =2-1 =1, deci ecuaia 6 nu este respectat.

Pentru rezolvarea studiului de caz s-a folosit Procedeul lui Little si colaboratorii. Acest procedeu iterativ este considerat ca fiind unul din cele mai eficiente procedee pentru rezolvarea problemei comisvoiajorului. Descrierea procedeului: Fie S(0) mulimea tuturor itinerariilor admisibile n problema comisvoiajorului, de dimensiune n*n, cu matricea costurilor [cij ] . Exist (n-1)! trasee n S(0). Reducem matricea
[cij ] astfel nct fiecare linie i fiecare coloan s conin cel mult un elemnt nul. Dac am

putea gsi un drum trecnd prin zerouri, el ar fi optim, iar n termenii matricii originare costul
' ar fi egal cu suma reducerilor efectuate. Fie [cij ] matricea redus i r cantiatea total sczut

din [cij ] . Astfel, fiecare itinerariu n S(0) va costa cel putin r. Spunem c r este o margine inferioar a traseelor din S(0). Metoda lui Little i a colaboratorilor ncepe prin a partiiona S(0) n dou submulimi i a calcula cte o margine inferioar pentru fiecare din ele. mprim apoi submulimea avnd marginea inferioar mai mic i calculm nc dou margini inferioare. La fiecare etap alegem submulimea avnd cea mai mic margine inferioar obinut pn n acel moment i o descompunem n dou submulimi disjuncte. La sfrit vom obine o submulime care conine un singur itinerar, al crui cost este egal cu marginea inferioar; acest drum este optimal. Algoritmul: 1) Se reduce matricea costurilor pn cnd obinem un zero n fiecare linie i n fiecare coloan. Aceasta se face scznd cel mai mic element din fiecare linie, din fiecare element al liniei respective i apoi scznd cel mai mic element din fiecare coloan a matricei obinute din din fiecare element al coloanei. Reducerea total r este suma cantitilor care au fost
' sczute. Fie [cij ] matricea obinut n acest mod.

' 2) Pentru fiecare element nul din [cij ] se nregistreaz penalitatea ( p hk )

corespunztoare nefolosirii acelui element. Raionamentul pe care l facem este urmtorul: dac nu folosim arcul (h,k), trebuie s folosim un anumit element din linia h i un anumit element din coloana k; prin urmare, costul nefolosirii legturii (h,k) este cel puin egal cu
' suma celor mai mici elemente din linia h i coloana k, cu excepia elementului c hk nsui. Prin

urmare:
' ' p hk = min{c hj } + min{cik } . jk ih

Se nregistreaz rezultatul n colul din stnga sus al fiecrei celule n care se gsete un zero.
' 3) Fie (h,k) celula cu c hk = 0 , avnd penalitatea maxim; dac exist mai multe

asemena elemente, se alege unul unul dintre ele n mod arbitrar. Partiionm mulimea S(0) a tutoror itinerariilor posibile n mulimea acelora care conin arcul (h,k) i mulimea complementar. Fie S(h,k) i S (h, k ) aceste submulimi. 4) Calculm apoi marginile inferioare ale costurilor tuturor drumurilor n fiecare submulime. 4.1) Dac nu folosim arcul (h,k), atunci pe lng reducerea r va mai fi un cost de cel putin p hk . Prin urmare o margine inferioar (h, k ) este dat de:

(h, k ) = r + p hk .
4.2) Pentru a calcula o margine inferioar pentru S(h,k), vom observa c dac folosim arcul (h,k) nu mai putem folosi arcul (k,h); dac am utiliza ambele arce (h,k) i (k,h) ar trebui s mergem de la h la k i napoi la h far a vizita celelalte orae. Pentru a evita folosirea
' arcului (k,h) vom pune c kh = . Arcul (h,k) odat folosit, nu vom mai utiliza nici un arc liniei

h sau coloanei k. Eliminm linia h si coloana k. n matricea rmas trebuie s alegem un element din fiecare linie i din fiecare coloan astfel nct costul s fie cel puin egal cu cantitatea cu care matricea rmas poate fi redus. Fie rhk aceast cantitate. n aceste condiii, o margine inferioar (h, k ) pentru S(h,k) este:

(h, k ) = r + rhk
5) Se alege S(h,k) i S (h, k ) pentru a fi partiionat n continuare, dup cum (h, k ) este mai mic dect (h, k ) sau invers. Dac se alege S(h,k), se merge la pasul 2 folosind
' matricea redusa obtinuta la pasul 4.2. Dac se alege S (h, k ) se reia matricea [cij ] punnd
' [c hk ] = i se reduce matricea rezultat. Ne rentoarcem la pasul 2 cu matricea obinut n

acest fel.

0
(h, kh, k )

h, k

(h, k )

6) Fie (u,v) csua care conine penalitatea maxim puv . Se face din nou o partajare, n mulimile care conin arcul (u,v) i acelea care nu l conin. 7) Se calculeaz marginile inferioare ale noii mulimi. Fie ' marginea inferioar corespunzatoare mulimii care urmez a fi partajat.
' 7.1) Pentru mulimea care nu conine (u,v) marginea inferioar este = + puv .

7.2) Pentru mulimea care include (u,v) se elimin linia u si coloana v. Se reduce ' matricea astfel obinut. Fie ruv reducerea; atunci = + ruv . Dup acest pas, ne rentoarcem la pasul 2.

0
(h, kh, k )
(u, v) = (h, k ) + pu v u, v

h, k

(h, k )

u, v
C5 3.8 1.8 4.1 3.1 4.5 5.3 3.8 3.8 C6 3.5 5.7 1.7 2.9 4.2 5.3 3.8 4.4 C7 3.9 4.3 2.7 3.4 4.7 3.8 3.8 2.9

(u, v) = (

Aplicarea algoritmului pentru cazul in care s-ar realiza servirea tuturor clientilor dintro singura incarcare a vehiculului. Obs. pentru usurinta calculelor distantele care nu se pot realiza fizic au fost considerare egala ca avand ordin de marime 103.
DC 4.5 1.8 1 1.8 3.8 3.5 3.9 4.7 C1 4.5 4 3.7 5 1.8 5.7 4.3 2.8 C2 1.8 4 1.2 2.5 4.1 1.7 2.7 2.9 C3 1 3.7 1.2 1.4 3.1 2.9 3.4 4.2 C4 1.8 5 2.5 1.4 4.5 4.2 4.7 5.5 C8 4.7 2.8 2.9 4.2 5.5 3.8 4.4 2.9 -

DC C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

Tabel Matricea distantelor. D 2.7 0.6 0 C1 3.5 2.8 2.7 C2 0.8 2.2 0.2 C3 0 1.9 0 C4 0.8 3.2 1.3 0.4 C5 2.8 0 2.9 2.1 C6 2.5 3.9 0.5 1.9 C7 2.9 2.5 1.5 2.4 C8 3.7 1 1.7 3.2 min 1 1.8 1.2 1

D C1 C2 C3

C4 C5 C6 C7 C8

0.4 2 1.8 1.2 1.9

3.6 0 4 1.6 0

1.1 2.3 0 0 0.1

0 1.3 1.2 0.7 1.4

2.7 2.5 2 2.7

3.1 3.6 1.1 1

2.8 3.5 1.1 1.6

3.3 2 2.1 0.1

4.1 2 2.7 0.2

1.4 1.8 1.7 2.7 2.8

Tabel. Reducerea costurilor pe linii D 2.7 0.6 0 0.4 2 1.8 1.2 1.9
0

D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8 min

C1 3.5 2.8 2.7 3.6 0 4 1.6 0

0

C2 0.8 2.2 0.2 1.1 2.3 0 0 0.1

0

C3 0 1.9 0 0 1.3 1.2 0.7 1.4

0

C4 0.4 2.8 0.9 0 2.3 2.1 1.6 2.3

0.4

C5 2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1 1

0

C6 2 3.4 0 1.4 2.3 3 0.6 1.1

0.5

C7 2.8 2.4 1.4 2.3 3.2 1.9 2 0

0.1

C8 3.5 0.8 1.5 3 3.9 1.8 2.5 0

0.2

Tabel reducerea costurilor pe coloane

' ' p1 = min{c hj } + min{c ik } = 12,7 + 1 = 13,7 j k ih

D D C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

C1

C2

C3

C4

C5

C6

C7

C8

2.7 0.6 0 0.4 2 1.8 1.2 1.9

3.5 2.8 2.7 3.6 0 4 1.6 0

0.8 2.2 0.2 1.1 2.3 0 0 0.1

0 1.9 0 0 1.3 1.2 0.7 1.4

0.4 2.8 0.9 0 2.3 2.1 1.6 2.3

2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1 1

2 3.4 0 1.4 2.3 3 0.6 1.1

2.8 2.4 1.4 2.3 3.2 1.9 2 0

3.5 0.8 1.5 3 3.9 1.8 2.5 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosirii

D D C1 C2 C3 C1 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

0.4 1.8 0 0.4 0.4 0.6

C4 C5 C6 C7 C8

1.1 2.9 1.2 0 1.4 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul
D C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

0.8

D C1 C2 C3 C4 C6 C7 C8

2.7 0.6 0 0.4 1.8 1.2 1.9

0.8 2.2 0.2 1.1 0 0 0.1

0 1.9 0 0 1.2 0.7 1.4

0.4 2.8 0.9 0 2.1 1.6 2.3

2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1 1

2 3.4 0 1.4 2.3 0.6 1.1

2.8 2.4 1.4 2.3 3.2 2 0

3.5 0.8 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel. Reducerea costurilor pe linii

D D C1 C2 C3 C4 C6 C7 C8 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

2.7 0.6 0 0.4 1.8 1.2 1.9

0.8 2.2 0.2 1.1 0 0 0.1

0 1.9 0 0 1.2 0.7 1.4

0.4 2.8 0.9 0 2.1 1.6 2.3

2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1 1

2 3.4 0 1.4 2.3 0.6 1.1

2.8 2.4 1.4 2.3 3.2 2 0

3.5 0.8 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D D C1 C2 C3 C4 C6 C7 C8 C2 C3 C4 C5 C6 C7 C8

0.4 1.8 0.6 0.4 0.4 1.2 0.6 1.5 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul 0.8 0.4

D D C1 C2 C3 C4 C6 C7

C2

C3

C4

C5

C6

C8

2.7 0.6 0 0.4 1.8 1.2

0.8 2.2 0.2 1.1 0 0

0 1.9 0 0 1.2 0.7

0.4 2.8 0.9 0 2.1 1.6

2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1

2 3.4 0 1.4 2.3 0.6

3.5 0.8 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel. Reducerea costurilor pe linii

D D C1 C2 C3 C4 C6 C7

C2

C3

C4

C5

C6

C8

2.7 0.6 0 0.4 1.8 1.2

0.8 2.2 0.2 1.1 0 0

0 1.9 0 0 1.2 0.7

0.4 2.8 0.9 0 2.1 1.6

2.8 0 2.9 2.1 3.1 3.6 1.1

2 3.4 0 1.4 2.3 0.6

3.5 0.8 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D D C1 C2 C3 C4 C6 C7

C2

C3

C4

C5

C6

C8

0.4 1.9 0.6 0 0.4 1,2 0.8 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul 0.4

D D C2 C3 C4 C6 C7

C2

C3

C4

C6

C8

0.6 0 0.4 1.8 1.2

0.8 0.2 1.1 0 0

0 0 0 1.2 0.7

0.4 0.9 0 2.1 1.6

2 0 1.4 2.3 0.6

3.5 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel reducerea costurilor pe coloane

D D C2 C3 C4 C6 C7 C2 C3 C4 C6 C8

0.6 0 0.4 1.8 1.2

0.8 0.2 1.1 0 0

0 0 0 1.2 0.7

0.4 0.9 0 2.1 1.6

2 0 1.4 2.3 0.6

3.5 1.5 3 3.9 2.5 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D D C2 C3 C4 C6 C7

C2

C3

C4

C6

C8

0.4 0.6 0.4 0.4 1..2 1.5 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul 0.4

D D C2 C3 C4 C6

C2

C3

C4

C6

0.6 0 0.4 1.8

0.8 0.2 1.1 0

0 0 0 1.2

0.4 0.9 0 2.1

2 0 1.4 2.3

T Tabel reducerea costurilor pe coloane

D D C2 C3 C4 C6

C2

C3

C4

C6

0.6 0 0.4 1.8

0.8 0.2 1.1 0

0 0 0 1.2

0.4 0.9 0 2.1

2 0 1.4 2.3

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D D C2 C3 C4 C6 C2 C3 C4 C6

0.4 0.4 0.4 0.2 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul
D C2 C3 C4

0.4

1.4

D C2 C4 C6

0.2 0 1.4

0.8 1.1 0

0 0 0 1.2

0 0.5 1.7

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D D C2 C4 C6 C2 C3 C4

0.2 0.2 2

0.5

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul
D C2 C4 C3

0.2 0

0 0 Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

D C2

C3

C4

0.2 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

C8-C1 29.5+3,9 29.5+1.8 31.3+2.6 C8-C1 31.3+3.1 D-C4 34.4+1.6 C6-C2 34.4+2.1 C7-D 36.5+9 D-C4 36.5+1.6 C2-C7 38.1+2.8 C7-D 38.1+6.3 C4-C8 44.4+1.8 C2-C7 44.4 C5-C3 44.4+ C4-C8 44.4+0.7 45.1+ C3-C6 C C1-C5 C1-C5 45.1

C6-C2

Fig Rutarea pentru cazul in care s-ar realiza servirea tuturor clientilor dintr-o singura incarcare a vehiculului.
C 2 D C 7

C 3

C 5

C 8

C 6 6

C 1

C 4

Fig. Schema traseului obtinut Lungimea traseului astfel obtinut este: 45,1 km

q1=q2=q7=q8=4000+n*50=4000+31*50=5550 kg q3=q4=q5=q6=3000+n*50=3000+4*50=4550 kg

qveh= 14000+200*n=14000+200*4=20200 kg mpaleta=240 kg

palet t inc / desc = 2 min

Se studiaza varianta urmatoare de vizitare a clientilor considera a fi: 1. D-C1-C2-C3-C4 D-C5-C6-C7-C8 Se aplica algoritmul comisului voiajor pentru fiecare varianta pentru determinarea succesiuni optime de vizitare a clientilor pentru fiecare metoda. Traseul D-C1-C2-C3-C4

D C1 C2 C3 C4

D 100 0 10.3 6.4 11.1 3.5

C1 10.3 100 0 7.7 8.4 8.8

C2 6.4 7.7 100 0 4.9 5.9

C3 11.1 8.4 4.9 100 0 16.1

C4 3.5 8.8 5.9 16.1 100 0

min 3.5 7.7 4.9 4.9 3.5 D C1 C2 C3

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii D

996. 5 2.6 1.5 6.2

C1
6.8 992. 3 2.8 3.5

C2
2.9 0 995. 1 0

C3
7.6 0.7 0 995.

C4
0 1.1 1 11.2

5 996. 5

C4 min 0

5.3

2.4

12.6

C2 C3 C4

1.5 6.2 100 0

0 0.7 2.5

995. 1 0 2.4

0 995. 1 12.6

0 0 2.4

2.8

Tabel reducerea costurilor pe coloane

D D C1 C2 C3 C4
996. 5 2.6 1.5 6.2 0

C1
4 989. 5 0 0.7 2.5

C2
2.9 0 995. 1 0 2.4

C3
7.6 0.7 0 995. 1 12.6

C4
0 1.1 1 11.2 996. 5

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii D C1 C2 C3 C4 min

2.6 1.5 6.2 997. 6

C1
989. 5 0 0.7 0.1

C2
0 995. 1 0 0

C3
0.7 0 995. 1 10.2

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri D D C1 C2 C3 C4 3. 9 C1 C2 C3 C4 3.9 0. 7 0. 0. 7 7 0. 7

1,5

Tabel reducerea costurilor pe coloane D C1 C2 C3 C4

1.1 0 4.8 996. 1

C1
989. 5 0 0.7 0.1

C2
0 995. 1 0 0

C3
0.7 0 995. 1 10.2

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri D D C1

2.6

C1
989.

C2
0

C3
0.7

min 0

C1 C2 1.

C1 C2 C3 0. 7 0. 0.7

C3

0. 7

C4

0. 1

C1 C3 C4

989. 4 0.6 0

0 0 0

0 994. 4 9.5

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

C1 C1 C3 C4 min
989. 5 0.7 0.1 0.1

C2
0 0 0 0

C3
0.7 995. 1 10.2 0.7

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri C1 C2 C3 C1 0 9.5 0. C3 6 0. C4 6 0 Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul C1 C2 100 C3 0 0 C4 0 0 Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea mai mica .

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe coloane

C1

C2

C3

D-C4

24.5+3.9 24.5+2.8 27.3+1.1 D-C4 27.3+3.9

C2-D

C1-C3

31.2+9.5

C2-D 31.2+0.8

32+ C3-C2 C4-C1

C1-C3 32 C3-C2 C4-C1

Fig Rutarea pentru cazul D-C1-C2-C3-C4

C 2

C 3 C 1

C 4

Fig. Schema traseului obtinut Lungimea traseului D-C1-C2-C3-C4 astfel obtinut este: 32 km

Traseul D-C5-C6-C7-C8 D 100 0 13.8 7.2 5.4 C5 13.8 100 0 6.9 14.3 C6 7.2 6.9 100 0 13.3 C7 5.4 14.3 13.3 100 0 C8 10.2 4.4 4.1 11.6 min 5.4 4.4 4.1 5.4 Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii D C5 C6 C7 C8 C8 10.2 4.4 4.1 11.6 100 0 4.1

D C5 C6 C7

D C5 C6 C7 C8 min

994. 6 9.4 3.1 0 6.1

D
8.4 995. 6 2.8 8.9 0.3 1.8 2.5 995. 9 7.9 0 0 9.9 9.2 994. 6 7.5 4.8 0 0 6.2 995. 9

C5
995. 3 2.5 8.6 0 0

C6
2.5 995. 9 7.9 0 0

C8
0 0 6.2 995. 9 0

C5 C6 C7 C8 min

9.4 3.1 100 0 6.1 3.1

0.3

0 Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii

Tabel reducerea costurilor pe coloane D D C5 C6 C7 C8

994. 6 9.4 3.1 0 6.1

C5
8.1 995. 3 2.5 8.6 0

C6
1.8 2.5 995. 9 7.9 0

C7
0 9.9 9.2 994. 6 7.5

C8
4.8

D C5
6.3 0 996. 9 3

C5
995. 3 2.5 8.6 0

C6
2.5 995. 9 7.9 0

C8
0

min
0 0 0 6.2

C6
0

C7
6.2 995. 9

6.2 995. 9 0

C8

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri D D C5 C6 C7 C8 9. 3 2. 5 1. 8 C5 C6 C7 C8 9. 3 2.5 2.5

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe coloane

D C5 C6 C7 C8
6.3 0 990. 7 3

C5
995. 3 2.5 2.4 0

C6
2.5 995. 9 1.7 0

C8
0 0 0 995. 9

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri D C5 C6 C8 C5 C6 C7 C8

2. 5 1. 7 3 2. 5 0 1. 7

7 100 0 0 0

C8

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe linii

C5 C7 C8 min
0.7 100 0 0.7

C6
0 0 0

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul C5 C5 C7 C8
995. 3 2.4 0

C6 C8
2. 5 1. 7 0 0 0 995. 9

Tabel Matricea distantelor si reducerea costurilor pe coloane C5 C7 C8

0 999. 3

C6
0 0

Tabel. Alegerea relatiei cu cea mai mare penalitate a nefolosiri

Tabel Alegerea relatiilor cu distanta cea mai mica

C5 C6 C8 C5 C7 C8
2. 4 1. 7 2. 5 1. 7

Tabel Matricea penalitatilor a nefolosiri unei relatii pentru fiecare element nul C5 C7
2.4

C6 Min
1. 1.7

D-C7

23.5+9.3 23.5+0.3 23.8+3 D-C7 23.8+9.3

C6-D

C5-C8

33.1+2.5

C6-D 33.1+2.4

35.5+ C8-C5 C7-C5

C5-C8 35.5 C8-C5 C7-C5

Fig Rutarea pentru cazul D-C5-C6-C7-C8

C 5 C 8 C 7

C 6

Fig. Schema traseului obtinut Lungimea traseului D-C5-C6-C7-C8 astfel obtinut este: 35,4 km

Modalitatea de vizitare a clientilor se considera a fi:

1. D-C4-C1-C3-C2-D

L=32 km D-C7-C5-C8-C6-D L=35,4 km

Varianta 1 Traseu D- C4-C1-C3-C2-D- C7-C5-C8-C6-D

Traseu D-C4-C1-C3-C2-D L=3,5+8,8+8,4+4,9+6,4=32 km Numrul de europalei pentru fiecare client: n1 = 17europalete n2 = 17europalete n3 = 13europalete n4 = 13europalete Total europalei: n = 60europalete . Timpul de ncrcare al vehiculului 2: t incV 2 = 60 2 = 120 min = 2ore . Timpii de descrcare afereni celor patru clieni: tdesc1 = 17 2 = 34 min tdesc 2 = 17 2 = 34 min tdesc 3 = 13 2 = 26 min tdesc 4 = 13 2 = 26 min Timpul total aferent descrcrilor la clieni: t desc = 120 min = 2ore . Timpii afereni transportrii mrfii de la depozit la clieni i parcursul gol napoi la depozit: . .

3,5 = 0,175h = 11 min 20 8,8 t4 1 = = 0,44h = 26 min 20 8,4 t1 3 = = 0,42h = 25 min . 20 4,9 t3 = 2 = = 0,245h = 15 min 20 6,4 t2 d = = 0,32h = 19 min 20 tD 4 = Timpul total aferent deplasrii vehiculului: tdepl = 96 min . Timp total de activitate: ttot 336 min . Traseu D-C7-C5-C8-C6-D Numrul de europalei pentru fiecare client: n5 = 13europaleti n6 = 13europaleti n8 = 17europaleti n7 = 17europaleti Total europalei: n = 60europaleti . .

Timpul de ncrcare al vehiculului 2: t incV 2 = 60 2 = 120 min = 2ore . Timpii de descrcare afereni celor patru clieni: t desc 5 = 13 2 = 26 min t desc 6 = 13 2 = 26 min t desc 8 = 17 2 = 34 min t desc 7 = 17 2 = 34 min Timpul total aferent descrcrilor la clieni: t desc = 120 min = 2ore . L=5,4+14,3+4,4+4,1+7,2=35,4 km Timpii afereni transportrii mrfii de la depozit la clieni i napoi la depozit: .

5,4 = 0,27h = 16 min 20 14,3 t7 5 = = 0,715h = 43 min 20 4,4 t5 8 = = 0,22h = 13 min . 20 4,1 t8 = 6 = = 0,205h = 12 min 20 7, 2 t6 D = = 0,36h = 7 min 20 tD 7 = Timpul total aferent deplasrii vehiculului: tdepl = 91 min . Timp total de activitate: ttot 331 min .

Scenariul 1 Livrrile trebuie sa se efectueze in intervalul 8.00-16.00 Varianta 1 Timp deplasare 00:11 C4 00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 00:19 D 00:16 C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 00:07 D 00:34 00:34 00:26 00:26 02:00 00:26 00:26 00:34 00:34 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:11 08:45 09:11 09:45 10:10 10:36 10:51 11:17 11:36 13:36 13:52 14:18 15:01 15:27 15:40 16:14 16:26 17:00 17:07

Pentru a se realiza livrarile in intervalul 8:00-16:00 se observa ca nu este suficient un singur mijloc de transport. Astfel, se va realiza transportul cu 2 mijloace de transport in felul urmator:

Autovehiculul 1: D C4 00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 D 00:19 00:26 00:26 00:34 Timp deplasare 00:11 00:34 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:11 08:45 09:11 09:45 10:10 10:36 10:51 11:17 11:36

Autovehiculul 2 va fi declalat la plecare fata de autovehiculul 1 cu timpul de incarcare( 2 ore):

Autovehiculul 2:

D C7

00:16 00:26 00:43 00:26 00:13 00:34 00:12 00:34

C5 C8 C6

10:00 10:16 10:42 11:37 12:03 12:16 12:50 13:02

00:07 D

13:46 13:53

1. D-C4-C1-C3-C2-D

L=32 km D-C7-C5-C8-C6-D L=35,4 km

C4

C1

C3

C2

D Total km 32

T deplasare 00:11 00:26 00:25 00:15 00:19 km 3,5 8,8 8,4 4,9 6,4

Vehiculul 2 sa deservi clientii C5, C6, C7, C8 si va avea traseul din tabelul urmator

D T deplasare

C7

C5

C8

C6

D Total km 35,4

00:16 00:43 00:13 00:12 00:07 km 5,4 14,3 4,4 4,1 7,2

Pentru aceast variant se calculeaz fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului gol, prestaia zilnic i gradul mediu de ncrcare a mijloacelor de transport. Fluxul de trafic se calculeaz cu urmtoarea relaie:

Ftrafic = ni d i ,
unde ni reprezint numrul de vehicule cu care se efectueaz deservirea clienilor pe traseul de lungime di . Se obine Ftrafic = 1 32 + 1 35,4 = 67,4 veh km zi .

Fluxul de transport se calculeaz cu urmtoarea formul:

Ftransp = ni d i d i* ,
* unde d i este distana parcurs de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obine Ftransp = 1 ( 32 6,4) + 1 ( 35,4 7,2) = 53,8 vehincarcate km zi Procentul parcursului gol se obine cu urmtoarea relaie:

Pg =

d d
i =1 i =1 n

* i

100 .

Se obine Pg =

6,4 + 7,2 100 = 20,17% . 67,4

Prestaia zilnic este urmtoarea: Masa cu care fiecare autovehciul pleaca de la depozit este: 2*17*240+2*13**240=14.400 kg fata de 14.800 kg cum este prevazut in proiect, astfel ca la fiecare 14.400/400= 36 de zile se va introduce inca un transport pentru a satisface cererea ceruta prin proiect.

+ m D d D 5 + ( m D m5 ) d 56 + ( m D m5 m6 ) d 68 + ( m D m5 m6 m8 ) d 87

Pz = m D d D1 + ( m D m1 ) d 1 2 + ( m D m1 m2 ) d 23 + ( m D m1 m2 m3 ) d 34 +

Se obine: D C4 C1 C3 C2 D Total km 32

T deplasare 00:11 00:26 00:25 00:15 00:19 km 3,5 8,8 8,4 4,9 6,4

D T deplasare

C7

C5

C8

C6

D Total km 35,4

00:16 00:43 00:13 00:12 00:07 km 5,4 14,3 4,4 4,1 7,2

+ 14,4 5,4 + (14,4 3,12) 14,3 + (14,4 3,12 4,08) 4,4 + (14,4 3,12 4,08 3,12) 4,1 = = 98,81 + 155,86 = 504,456 tone km zi Ginc = mmax veh ( d D -C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D Pz

Pz = 14,4 3,5 + (14,4 4,08) 8,8 + (14,4 4,08 3,12 ) 8,4 + (14,4 4,08 3,12 4,08) 4,9 +

100 .

Se obine: Ginc =

504,456 100 = 51,97% . 14,4 ( 67,4)

Scenariul 2 Livrrile trebuie sa se efectueze in intervalul 00:00-20:00 Timp deplasare 00:11 Timp stationare 00:34 Ora plecare/ora sosire 00:00 00:11

D C4

00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 00:19 D 00:16 C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 00:07 D 00:34 00:34 00:26 00:26 02:00 00:26 00:26 00:34

00:45 01:11 01:45 02:10 02:36 02:51 03:17 03:36 05:36 05:52 06:18 07:01 07:27 07:40 08:14 08:26 09:00 09:07

Datorit faptului c s-au obinut timpi care se ncadreaz n intervalul ce trebuie respectat,livrarile in acest interval se pot realiza cu un singur mijloc de transport.

D T deplasare km 00:11 3,5

C4 00:26 8,8

C1

C3 00:15 4,9

C2 00:19 6,4

C7 00:16 5,4

C5 00:43 14,3

C8 00:13 4,4

C6 00:07 7,2

D 67,4 km

00:25 8,4

00:12 4,1

Pentru aceast variant se calculeaz fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului gol, prestaia zilnic i gradul mediu de ncrcare a mijloacelor de transport. Fluxul de trafic se calculeaz cu urmtoarea relaie:

Ftrafic = ni d i ,
unde ni reprezint numrul de vehicule cu care se efectueaz deservirea clienilor pe traseul de lungime di . Se obine Ftrafic = 1 67,4 = 67,4 veh km zi .

Fluxul de transport se calculeaz cu urmtoarea formul:

Ftransp = ni ( d i d i* ) ,
* unde d i este distana parcurs de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obine Ftransp = 1 ( 67,4 6,4 7,2 ) = 53,8 vehincarcate km zi Procentul parcursului gol se obine cu urmtoarea relaie:

Pg =

d d
i =1 i =1 n

* i

100 .

Se obine Pg =

6,4 + 7,2 100 = 20,17% . 67,4

Prestaia zilnic este urmtoarea: + m D d D 5 + ( m D m5 ) d 56 + ( m D m5 m6 ) d 68 + ( m D m5 m6 m8 ) d 87 Pz = m D d D1 + ( m D m1 ) d 1 2 + ( m D m1 m2 ) d 23 + ( m D m1 m2 m3 ) d 34 +

Se obine: D C4 C1 C3 C2 D C7 C5 C8 C6 D

T deplasare km

00:11 3,5

00:26 8,8

00:25 8,4

00:15 4,9

00:19 6,4

00:16 5,4

00:43 14,3

00:13 4,4

00:12 4,1

00:07 7,2

67,4 km

+ 14,4 5,4 + (14,4 3,12 ) 14,3 + (14,4 3,12 4,08) 4,4 + (14,4 3,12 4,08 3,12 ) 4,1 = = 98,81 + 155,86 = 504,456 tone km zi . Gradul mediu de ncrcare este urmtorul:

Pz = 14,4 3,5 + (14,4 4,08) 8,8 + (14,4 4,08 3,12) 8,4 + (14,4 4,08 3,12 4,08) 4,9 +

Ginc =

mmax veh ( d D -C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D

504,456 100 = 51,97% . 14,4 ( 67,4 )

Pz

100 .

Se obine: Ginc =

Scenariul 3 Livrarile se pot efectua odata la 2 zile in intervalul 8.00-16.00. In acest caz, ciclograma se va reprezenta pe doua zile. Varianta de vizitare a clientilor este cea formata din urmatorul traseu: Traseu D- C4-C1-C3-C2-D- C7-C5-C8-C6-D

Format din:

Traseu D-C4-C1-C3-C2-D -C4-C1-C3-C2-D L=2*(3,5+8,8+8,4+4,9+6,4)=64 km

Traseu D-C7-C5-C8-C6-D -C7-C5-C8-C6-D

L=2*(5,4+14,3+4,4+4,1+7,2)=70,8 km

Se vor calcula scenariile in care traseele respective vor fi deservite de 2 autovehicule:

Autovehiculul 1 va deservi clientii C4,C1,C3,C2 si va avea traseul din tabelul urmator:

C4

C1

C3

C2

D Total km 32

T deplasare 00:11 00:26 00:25 00:15 00:19 km 3,5 8,8 8,4 4,9 6,4

Autovehiculul 2 sa deservi clientii C5, C6, C7, C8 si va avea traseul din tabelul urmator: D T deplasare 00:16 km 5,4 00:43 00:13 14,3 4,4 00:12 4,1 00:07 7,2 C7 C5 C8 C6 D Total km 35,4

Autovehiculul1: Timp deplasare 00:11 C4 00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 00:19 D C4 00:11 02:00 00:34 00:26 00:26 00:34 00:34 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:11 08:45 09:11 09:45 10:10 10:36 10:51 11:17 11:36 13:36 13:47

00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 00:19 D 00:26 00:26 00:34

14:21 14:47 15:21 15:46 16:12 16:27 16:53 17:12

Se observa ca pentru a satisface traseul D-C4-C1-C3-C2-D-C4-C1-C3-C2-D nu este suficient un autovehicul, rezulta ca trebuie adaugat inca un mijloc de transport: Autovehiculul 1: Timp deplasare 00:11 C4 00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 D 00:19 00:26 00:26 00:34 00:34 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:11 08:45 09:11 09:45 10:10 10:36 10:51 11:17 11:36

Autovehiculul 2 va pleca cu un decalaj egal cu timpul de incarcare(2 ore): Timp deplasare 00:11 C4 00:26 C1 00:25 C3 00:15 C2 00:19 00:26 00:26 00:34 00:34 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 10:00 10:11 10:45 11:11 11:45 12:10 12:36 12:51 13:17

13:36

Traseu D-C7-C5-C8-C6-D -C7-C5-C8-C6-D L=2*(5,4+14,3+4,4+4,1+7,2)=70,8 km D C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 00:07 D 00:16 C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 00:07 D 00:34 00:34 00:26 00:26 02:00 00:34 00:34 00:26 Timp deplasare 00:16 00:26 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:16 08:42 09:25 09:51 10:04 10:38 10:50 11:24 11:31 13:31 13:47 14:13 14:56 15:22 15:35 16:09 16:21 16:55 17:03

Se observa ca pentru a satisface traseul D-C7-C5-C8-C6-D-C7-C5-C8-C6-D la fel ca si pe traseul D-C4C1-C3-C2-D-C4-C1-C3-C2-D nu este suficient un autovehicul, ci mai trebuie adaugat inca un mijloc de transport: Autovehiculul 3: Timp deplasare 00:16 C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 D 00:07 00:34 00:34 00:26 00:26 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 08:00 08:16 08:42 09:25 09:51 10:04 10:38 10:50 11:24 11:31

Autovehiculul 4 va pleca cu un decalaj egal cu timpul de incarcare(2 ore): Timp deplasare 00:16 C7 00:43 C5 00:13 C8 00:12 C6 D 00:07 00:34 00:34 00:26 00:26 Timp stationare Ora plecare/ora sosire 10:00 10:16 10:42 11:25 11:51 12:04 12:38 12:50 13:24 13:31

Autovehiculul 1si 2 va deservi clientii C4,C1,C3,C2 si va avea traseul din tabelul urmator: D C4 C1 C3 C2 D Total km

T deplasare 00:11 00:26 00:25 00:15 00:19 km

32 3,5 8,8 8,4 4,9 6,4 Autovehiculul 3 si 4 sa deservi clientii C5, C6, C7, C8 si va avea traseul din tabelul urmator: D C7 C5 C8 C6 D Total km

T deplasare 00:16 00:43 00:13 00:12 00:07

km 5,4 14,3 4,4 4,1 7,2 35,4 Pentru aceast variant se calculeaz fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului gol, prestaia zilnic i gradul mediu de ncrcare a mijloacelor de transport. Fluxul de trafic se calculeaz cu urmtoarea relaie:

Ftrafic = ni d i ,
unde ni reprezint numrul de vehicule cu care se efectueaz deservirea clienilor pe traseul de lungime di . Se obine Ftrafic = 2 32 + 2 35,4 = 134,8 veh km zi .

Fluxul de transport se calculeaz cu urmtoarea formul:

Ftransp = ni ( d i d i* ) ,

* unde d i este distana parcurs de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obine Ftransp = 2 ( 32 6,4) + 2 (35,4 7,2) = 107,6 vehincarcate km zi Procentul parcursului gol se obine cu urmtoarea relaie: Procentul parcursului gol se obine cu urmtoarea relaie:

Pg =

d d
i =1 i =1 n

* i

100 .

Se obine Pg =

6,4 + 7,2 100 = 20,17% . 67,4

Prestaia zilnic este urmtoarea: + m D d D 5 + ( m D m5 ) d 56 + ( m D m5 m6 ) d 68 + ( m D m5 m6 m8 ) d 87 Se obine: + 4 [14,4 5,4 + (14,4 3,12) 14,3 + (14,4 3,12 4,08) 4,4 + (14,4 3,12 4,08 3,12 ) 4,1]} / 4 = = 98,81 + 155,86 = 504,456 tone km zi . Gradul mediu de ncrcare este urmtorul: Pz = {4 [14,4 3,5 + (14,4 4,08) 8,8 + (14,4 4,08 3,12) 8,4 + (14,4 4,08 3,12 4,08) 4,9] + Pz = m D d D1 + ( m D m1 ) d 1 2 + ( m D m1 m2 ) d 23 + ( m D m1 m2 m3 ) d 34 +

Ginc =

mmax veh ( d D -C1-C2-C3-C4-D-C5-C6-C8-C7-D

504,456 100 = 51,97% . 14,4 ( 67,4 )

Pz

100 .

Se obine: Ginc =

Scenariul 4 Livrarile Livrarile se vor efectua zilnic, in urmatoarele ferestre de timp: Clientii 2 si 6: 6.00-9.00 Clientii 1 si 5: 9.00-12.00 Clientii 3 si 7: 12.00-15.00 Clientii 4 si 8: 15.00-18.00

Intrucat traseul este impus modul de vizitare al clientilor este urmatorul: D-C2-C6-C1-C5-D-C3-C7-C4-C8-D Capacitatea vehiculului permite satisfacerea pe rand a cate 2 grupuri de clienti formate din 4 clienti. Traseu D-C2-C6-C1-C5-D Timpii de descrcare afereni celor patru clieni: t desc 2 = 17 2 = 34 min t desc 6 = 13 2 = 26 min t desc1 = 17 2 = 34 min t desc 5 = 13 2 = 26 min Timpul total aferent descrcrilor la clieni: t desc = 120 min = 2ore . Timpii afereni transportrii mrfii de la depozit la clieni i parcursul gol napoi la depozit: 6,2 = 0,31h = 17 min 20 5,9 t2 6 = = 0,295h = 18 min 20 8,8 t6 1 = = 0,44h = 26 min . 20 7,3 t1= 5 = = 0,365h = 22 min 20 13,8 t5 d = = 0,69h = 41 min 20 tD 2 = Timpul total aferent deplasrii vehiculului: tdepl = 124 min . Timp total de activitate: ttot 364 min . Traseu D-C3-C7-C4-C8-D Numrul de europalei pentru fiecare client: n3 = 13europaleti n 7 = 17europaleti n 4 = 13europaleti n8 = 17europaleti Total europalei: n = 60europaleti . . .

Timpul de ncrcare al vehiculului 2: t incV 2 = 60 2 = 120 min = 2ore . Timpii de descrcare afereni celor patru clieni: t desc 3 = 13 2 = 26 min t desc 7 = 17 2 = 34 min t desc 4 = 13 2 = 26 min t desc 7 = 17 2 = 34 min Timpul total aferent descrcrilor la clieni: t desc = 120 min = 2ore . Timpii afereni transportrii mrfii de la depozit la clieni i napoi la depozit: 11,1 = 0,505h = 30 min 20 18,4 t3 7 = = 0,92h = 55 min 20 3,8 t7 4 = = 0,19h = 11 min . 20 5,3 t4 =8 = = 0,265h = 16 min 20 10.2 t8 D = = 0,51h = 31 min 20 t D 3 = Timpul total aferent deplasrii vehiculului: tdepl = 143 min . Timp total de activitate: ttot 383 min
T deplasa re [hh:mm ] 00:17 00:34 00:18 00:26 00:26 00:34 00:22 00:26 00:41 00:30 02:00 T stationa re [hh:mm ] Ora plecare/o ra sosire 07:00 07:17 07:51 08:09 08:35 09:01 09:35 09:57 10:23 11:04 13:04

C 2 C 6 C 1 C 5 D

C 3 C 7 C 4 C 8 D

00:26 00:55 00:34 00:11 00:26 00:16 00:34 00:31

13:34 14:00 14:55 15:29 15:40 16:06 16:22 16:56 17:27

Se observa ca pentru clientii C3-C7 nu se satisface intervalul de livrare ( 12:00-15:00) astfel vor trebui introduse 2 autovehicule: Autovehiculul 1:
T deplasa re [hh:mm ] 00:17 00:34 00:18 00:26 00:26 00:34 00:22 00:26 00:41 T stationa re [hh:mm ] Ora plecare/o ra sosire 07:00 07:17 07:51 08:09 08:35 09:01 09:35 09:57 10:23 11:04

C 2 C 6 C 1 C 5 D

Autovehiculul 2:
T deplasa re [hh:mm ] 00:30 00:55 00:26 T stationa re [hh:mm ] Ora plecare/o ra sosire 12:30 13:00 13:26

C 3

C 7 C 4 C 8 D

00:34 00:11 00:26 00:16 00:34 00:31

14:21 14:55 15:06 16:32 16:48 17:22 17:53

Autovehiculul 1 va deservi clientii C2,C4,C1,C5 si va avea traseul din tabelul urmator: D C2 C4 C1 C5 D Total km

T deplasare 00:17 00:18 00:26 00:22 00:41 km

42 6,2 5,9 8,8 7,3 13,8 Autovehiculul 2 va deservi clientii C7, C5, C8, C6 si va avea traseul din tabelul urmator: D C7 C5 C8 C6 D Total km 48,8

T deplasare 00:30 00:55 00:11 00:16 00:31 km 11,1 18,4 3,8 5,3 10,2

. Pentru aceast variant se calculeaz fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului gol, prestaia zilnic i gradul mediu de ncrcare a mijloacelor de transport. Fluxul de trafic se calculeaz cu urmtoarea relaie:

Ftrafic = ni d i ,
unde ni reprezint numrul de vehicule cu care se efectueaz deservirea clienilor pe traseul de lungime di . Se obine Ftrafic = 1 42 + 1 48,8 = 90,8 veh km zi .

Fluxul de transport se calculeaz cu urmtoarea formul:

Ftransp = ni ( d i d i* ) ,
* unde d i este distana parcurs de cele ni vehicule goale de la ultimul client la depozit.

Se obine Ftransp = 1 ( 42 13,8) + 1 ( 48,8 10,2 ) = 66,8 vehincarcate km zi Procentul parcursului gol se obine cu urmtoarea relaie:

Pg =

d d
i =1 i =1 n

* i

100 .

Se obine Pg =

13,8 + 10,2 100 = 26,43% . 90,8

Prestaia zilnic este urmtoarea: + m D d D 3 + ( m D m 3 ) d 3 7 + ( m D m 3 m 7 ) d 7 4 + ( m D m 3 m 7 m 4 ) d 4 8 Se obine: Pz = 14,4 6,2 + (14,4 3,12 ) 5,9 + (14,4 3,12 4,08) 8,8 + (14,4 3,12 4,08 3,12 ) 7,3 + Pz = m D d D 2 + ( m D m 2 ) d 2 6 + ( m D m 2 m6 ) d 6 1 + ( m D m 2 m6 m1 ) d 15 +

+ 14,4 11,1 + (14,4 4,08) 18,4 + (14,4 4,08 3,12 ) 3,8 + (14,4 4,08 3,12 4,08) 5,3 = = 98,81 + 155,86 = 642,618 tone km zi

Ginc =

Pz 100 . m max veh ( d tot )

642,618 100 = 49,14% . 14,4 ( 90,8)

Se obine: Ginc =

Conculzii

Pentru a realiza o comparatie intre cele 4 scenarii, se va intocmi un tabel cu fluxul de trafic, fluxul de transport, procentul parcursului gol, prestaia zilnic ,gradul mediu de ncrcare a mijloacelor de transport si numarul de mijloace de transport necesare fiecarui scenariu in parte: Fluxul de trafic [veh*km/zi] Fluxul de transport [veh incarcate*km/zi] Parcursul gol [%] Prestatia zilnica [tone*km/zi] Gradul de incarcare [%] Numar de mijloace de Scenariul 1 67,4 53,8 20,17 504,456 51,97 2 Scenariul 2 67,4 53,8 20,17 504,456 51,97 1 Scenariul 3 134,8 107,6 20,17 504,456 51,97 4 Scenariul 4 90,8 66,8 26,43 642,618 49,14 2

transport necesare Se observa ca la fiecare din cele 6 criterii ,scenariul 2 este superior sau cel putin egal cu celelalte 3 scenarii astfel incat, indubitabil, aceasta este solutia cea mai avantajoasa.